evaziune

Ce trebuie sa stiti legat de schimbul valutar?

de

Activitatea caselor de schimb valutar presupune parcurgerea unei proceduri strict reglementate de lege, tocmai pentru a elimina evaziunea fiscala.

 

Conform lui Samuel Calota, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, pentru a nu incalcate dispozitiile legii trebuie respectate mai multe reguli:

• Formularul de informare – clientii trebuie sa primeasca, inainte ca tranzactia sa aiba loc, un formular de informare asupra cursului de schimb pentru moneda pe care o doreste. Pe acel formular, clientul trebuie sa gaseasca date despre schimbul valutar pe care trebuie sa il faca. Informatiile trebuie sa fie identice cu cele afisate pe panoul exterior si pe un afis A4 din interiorul biroului.

• Formularul de acceptare a tranzactiei – Dupa ce se hotaraste sa faca schimbul valutar, clientul semneaza un formular de acceptare a tranzactiei, il inmaneaza vanzatorului si totodata ofera un act de identitate si suma pe care doreste sa o tranzactioneze. Vanzatorul este obligat sa-i dea un buletin de schimb valutar, pe care trebuie sa se regaseasca acelasi curs valutar. Clientul semneaza buletinul si primeste contravaloarea valutei.

• Actul de identitate – Orice tranzactie care se efectueaza la o casa de schimb valutar se face doar pe baza buletinului de indentitate sau pe baza pasaportului. Este interzis altfel, deoarece este contrar legii

Potrivit unui studiu al Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, Romania se afla pe primele locuri din Europa la evaziune fiscala care ajunge sa fie o treime din Produsul Intern Brut al tarii noastre.

Sursa: Romania Libera

Evaziunea fiscala

de

1. Ce este evaziunea fiscala?

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice române sau straine.

2. Ce fapte sunt considerate evaziune fiscala si cum se pedepsesc?

Conform prevederilor Legii nr. 241/ 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale sunt considerate evaziune fiscala urmatoarele fapte:

•  nerefacerea, cu intentie, a documentelor de evidenta contabila distruse, fapta care se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei;

•  împiedicarea organelor competente de a efectua verificari financiare, fiscale sau vamale prin refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale si bunurile de patrimoniu, fie prin împiedicarea acestora de a intra în sedii, incinte sau pe terenuri, pedeapsa fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani , sau cu amenda;

•  retinerea sau nevarsarea, cu intentie, (în cel mult 30 de zile de la scadenta) a sumelor reprezentând impozite sau contributii, fapta care se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda;

•  punerea în circulatie de timbre, banderole sau formulare tipizate (utilizate în domeniul fiscal, având regim special) atât în cazul în care persoana în cauza nu are dreptul, pedeapsa fiind închisoare de la 2 la 7 ani , cât si în cazul în care stie ca acestea sunt falsificate, pedeapsa constând în privarea de libertate de la 3 la 12 ani ;

•  stabilirea, cu rea credinta, a impozitelor, taxelor sau contributiilor având drept rezultat obtinerea, fara drept, de la bugetul de stat, a unor sume de bani sau compensari necuvenite, fapta care se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 10 ani , în timp ce asocierea în vederea savârsirii faptei mai sus-mentionate se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani;

•  sustragerea de la îndeplinirea obligatiilor fiscale, caz în care, daca prejudiciul produs este mai mare de 100.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani , în timp ce, daca prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 3 ani .

3. Ce fapte pot fi considerate drept sustragere de la îndeplinirea obligatiilor fiscale?

•  ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

•  omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii, în actele contabile ori în alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

•  evidentierea, în actele contabile sau în documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

•  alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

•  executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

•  sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

•  substituirea, degradarea sau înstrainarea de catre debitori ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate.

4. Când se reduc pedepsele?

•  în cazul savârsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, daca în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata, învinuitul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei pentru fapta savârsita se reduc la jumatate;

•  daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 100.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda;

•  daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 50.000 euro, se aplica o sanctiune administrativa care se înregistreaza în cazierul judiciar.

Reducerea pedepselor nu se aplica daca faptuitorul a mai savârsit o infractiune prevazuta de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de reducere a pedepsei.

Alice Draghici apara un coleg din CNI acuzat de fals si e suspectata de evaziune

de

Vizat intr-un dosar privind savârsirea unui fals intelectual, Tiberius Tanase, membru al Consiliului National de Integritate, este aparat de colega sa, Alice Draghici. In acelasi timp, Alice Draghici este faptuitor intr-un dosar cu lunga istorie prin parchete, dosar care a fost declinat dupa ce a fost tinut la sertarul Parchetului Judecatoriei sector 1 timp de un an si jumatate, desi acest parchet nu avea competenta sa efectueze acte procedurale intr-o cauza ce priveste un avocat. E vorba de o posibila evaziune fiscala pentru o suma nedeclarata in valoare de 3.000 de euro.

Dosarul care o priveste pe Alice Draghici are, cum aratam mai sus, o istorie a tergiversarilor foarte suspecta. Mai intâi, acest dosar a fost inregistrat in urma unui denunt, la Directia Nationala Anticoruptie, sub numarul 290/P/2002. In acest dosar despre a carui existenta nu s-a stiut pâna azi, asupra avocatului Alice Draghici a planat acuzatia de trafic de influenta, care ar fi fost savârsita in favoarea denuntatorului, in 1999. Interesant este ca aceste cercetari au durat foarte mult timp, si abia in 2007, dupa cinci ani, timp in care denuntatorul a si decedat. Interesant este si faptul ca perioada in care procurorii DNA, mai precis procurorul Stan, se chinuia sa uite sa dea vreun verdict, la DNA se desfasurau negocieri privind intrarea lui Genica Boerica sub protectia martorilor pentru denuntul dat impotriva lui Adrian Nastase, Ristea Priboi, Ion Melinescu etc. Avocatul lui Genica Boerica a fost Alice Draghici. Daca si cât de “prelungite” au fost tentaculele acestei negocieri cu DNA, nu se stie, dar este cert ca abia in februarie 2007, procurorii au avut revelatia unui N.U.P. bazat pe art.10 litera d si, astfel, avocatul Alice Draghici a scapat de acuzatia de trafic de influenta. Dosarul a fost disjuns si trimis la Parchetul Judecatoriei sector 1 pentru continuarea cercetarilor in cazul unei evaziuni fiscale pentru o suma de 3.000 euro nedeclarata de avocatul Alice Draghici.

Posibila evaziune fiscala pentru 3.000 de euro nedeclarati

Aici, alta poveste judiciara romantata. Nu se stie din ce cauza, lipsa de profesionalism sau intentie cu ochii la termenul de prescriptie, anchetatorii  de la Parchetul Judecatoriei sector 1 n-au luat in considerare modificarea legii care dadea competenta privind cauzele cu avocati la Parchetele Curtilor de Apel si au tinut dosarul cu Alice Draghici timp de un an si jumatate. Abia in 17 octombrie 2008, a fost declinata competenta la Parchetul Curtii de Apel. Care l-a inregistrat sub numarul 1617/P/2008.

Colegul din CNI la nevoie… penala se cunoaste!

In acest timp, avocatul Alice Draghici, care a fost acuzata recent de presiuni asupra conducerii Agentiei Nationale de Integritate si a trecut senina prin armistitiul declarat pe cauza de catre senatorii Comisiei juridice, apara un coleg de la Consiliul National de Integritate. Un coleg care s-a abtinut, atunci când a fost pus in discutie cazul sau, sa voteze “pentru” sau “impotriva”. Este vorba de Tiberius Tanase, care e vizat intr-un dosar de fals intelectual, in legatura cu modificarea unor note de concurs de la Ministerul Muncii, alaturi de alti colegi. Dosarul se afla pe rolul Judecatoriei sector 1. Concursul a avut loc in 2003 si a vizat ocuparea postului de inspector general de stat adjunct. Unu dintre cei doi candidati ramasi in cursa, Danut Radu, a facut contestatie si a câstigat, in 2004, anularea acestui concurs. Radu a actionat si pe latura penala.

Salvati de «clopotelul» Parchetului Judecatoriei sector 1

Dupa doi ani, acelasi mirific Parchet al Judecatoriei sector 1 a dat solutie de neincepere a urmaririi penale fata de membrii comisiei de concurs. Radu a mers mai departe, facând plângere impotriva solutiei de N.U.P. Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate, apreciindu-se ca trei dintre membrii comisiei ar trebui anchetati pentru fals in inscrisuri si uz de fals. Procesul privindu-l pe membrul CNI Tiberius Tanase se afla pe rolul Judecatoriei sector 1, unde Alice Draghici va pleda pentru colegul sau. Amândoi sunt membri in comisia de concurs pentru ocuparea postului de vicepresedinte la ANI, care incepe in 30 octombrie 2008.

Sursa principala