Grupare specializata in furturi de carduri de credit – AVOCAT BUCURESTI

Membrii gruparii sunt suspectati de comiterea a 100 de furturi de carduri pe teritoriul Romaniei, Belgiei, Frantei, Cehiei, Danemarcei, Italiei, Olandei, Marii Britanii si Australiei si de producerea unui prejudiciu de aproximativ 246.000 de euro.

In data de 25 septembrie a.c. , politistii Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. si procurorii D.I.I.C.O.T. – Structura Centrala au efectuat 13 perchezitii in Bucuresti, la domiciliile unor persoane suspectate de comiterea unor furturi de carduri bancare, extrageri frauduloase de bani si efectuari, fara drept, de cumparaturi cu aceste carduri.

In fapt, membrii gruparii infractionale sunt suspectati ca, pana in prezent, ar fi comis 100 de astfel de furturi, pe teritoriul Romaniei, Belgiei, Frantei, Cehiei, Danemarcei, Italiei, Olandei, Marii Britanii si Australiei. In urma comiterii furturilor, suspectii ar fi efectuat extrageri frauduloase de numerar si ar fi efectuat cumparaturi de la diferiti comercianti, pe care le-ar fi recomercializat, ulterior, la jumatate de pret.

De asemenea, acestia foloseau cardurile in sali cu jocuri de noroc pentru extrageri de numerar. Prejudiciul cauzat se ridica la aproximativ 246.000 de euro. In urma perchezitiilor, au fost ridicate inscrisuri, 210 pachete de tigari de contrabanda, de provenienta Republica Moldova, precum si sume de bani. In cauza, au fost retinute trei persoane, cu varste cuprinse intre 25 si 46 de ani, din Bucuresti, pe numele carora au fost emise mandate europene de arestare. Cei trei urmeaza a fi prezentati magistratilor de la Curtea de Apel Bucuresti in vederea demararii procedurilor de predare catre autoritatile judiciare belgiene.

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Licitatiile false organizate pe internet, cele mai intalnite cazuri de criminalitate informatica anunta Casa de avocatura Coltuc

Seful serviciului de Combatere a Criminalitatii Informatice din cadrul Inspectoratul General al Politiei Romane (), , a declarat la un seminar pe tema securitatii tranzactiilor cu cardul, ca cele mai intalnite cazuri de sunt licitatiile false organizate

 

 pe internet, urmate de furturile de la ATM-uri si de cele prin scheme de phishing.

Potrivit reprezentantului IGPR, anul trecut, a fost rezolvat unul din cinci cazuri de crima informatica.

Sursa: EVZ

128 de persoane, cercetate pentru infractiuni economice

In ultima saptamana, politistii structurilor de investigare a frudelor au depistat 135 de infractiuni economice pentru savarsirea carora sunt cercetate 128 de persoane.

 

 

Cele mai multe infractiuni depistate sunt de evaziune fiscala.
    
In urma actiunilor desfasurate, in ultima saptamana, de politistii formatiunilor de investigare a fraudelor, sub coordonarea Directiei de Investigare a Fraudelor–I.G.P.R., pentru protejarea mediului de afaceri impotriva actelor ilegale care afecteaza relatiile concurentiale si mecanismele economiei de piata, au fost constatate 135 de infractiuni.

Politistii au depistat 42 de infractiuni de evaziune fiscala, 16 inselaciuni in relatiile comerciale, 10 falsuri in inscrisuri, 14 infractiuni la Legea 86/2006 privind Codul Vamal, 8 infractiuni la Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, 5 infractiuni la Legea nr. 59/1934 asupra cecului, 4 infractiuni de delapidare, precum si 6 infractiuni prevazute de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe.

Pentru savarsirea acestor fapte sunt suspectate 128 de persoane, 9 dintre acestea fiind cercetate in stare de retinere sau arest preventiv.

De asemenea, in 9 dosare complexe se efectueaza cercetari fata de 12 persoane, faptele comise avand urmari deosebit de grave prin cuantumul prejudiciului sau al numarului mare de persoane implicate.

Sursa: Politia Romana

În primele şapte luni, au fost identificate 77 de grupări infracţionale, compuse din 447 membri, care se ocupă de criminalitate informatică

Potrivit IGPR, în perioada de referinţă au fost finalizate cercetările în 56 de cazuri, fiind soluţionate 364 de infracţiuni, privitor la 269 de persoane care au fost trimise în judecată, 167dintre acestea fiind reţinute sau arestate.

În privinţa bunurilor indisponibilizate, în această perioadă au fost confiscate 538 de computere, circa 270.000 euro, peste 138.000 USD, aproape 86.000 lei, 1787 cărţi de credit falsificate şi a fost pus sechestru pe 34 autoturisme şi şase imobile.

De exemplu, în perioada decembrie 2008 – aprilie 2009, au fost derulate mai multe atacuri de tip “phishing” îndreptate împotriva clienţilor unei bănci româneşti. Astfel, se realizau pagini web false care imitau secţiuni ale aplicaţiei de plăţi online existente pe site-ul original al băncii. Aceste pagini false erau trimise prin “spam” către conturile de e-mail ale mai multor mii de utilizatori de Internet din România, iar prin conţinutul lor îi determinau în mod eronat pe clienţii băncii să furnizeze datele de identificare ale conturilor bancare cu acces on-line.

Cercetările efectuate au dus la identificarea autorilor atacurilor de tip “phishing”, a persoanelor care au efectuat transferurile frauduloase de bani, a celor care au participat la ridicarea de sume de bani şi a racolatorilor acestora.  Din documentele primite de la societatea bancară şi de la victimele acestor atacuri a rezultat un prejudiciu iniţial de aproximativ 800.000 lei, informează IGPR.

Potrivit Poliţiei, în urma activităţilor poliţiştilpr Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT – Structura Centrală, au fost identificate două grupuri organizate formate din 45 de suspecţi. Aceştia au vârste cuprinse între 18 si 39 de ani şi locuiesc în judeţele Constanţa şi Bihor. În cauză s-a început urmărirea penală faţă de 35 de suspecţi.

IGPR mai arată, în comunicat, s-a stabilit că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României (Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman) preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa.

Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc, ca ţări de desfăşurare a activităţilor, Marea Britanie şi Germania. Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov. Două dintre ţările unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice cetăţenii români sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi Municipiul Bucureşti.
Sursa: REALITATEA.NET

România nu este o ţară a clanurilor, este o ţară sigură – Cum comentaţi?

„Poliţia este în stare şi ştie ce are de făcut vizavi de aceste clanuri. În toate aceste cazuri de tulburare gravă a ordinii publice, poliţia a identificat toţi participanţii, atât dintr-o tabără, cât şi din cealaltă, au fost dispuse măsurile

 

legale şi au fost prezentaţi Parchetului”, a completat acesta.

Şeful IGPR a mai precizat că poliţia nu este singură pe lanţul de înfăptuire a justiţiei şi că există o colaborare bună a autorităţilor de aplicare a legii.

În ceea ce priveşte componenţa grupărilor infracţionale, Petre Tobă a spus că au cunoştinţă de membrii acestora şi că, în prezent, poliţia monitorizează tot ce înseamnă grupări infracţionale. „Avem nevoie numai de timp pentru a putea proba activitatea infracţională a acestora. Acţiunile vor continua şi grupările nu vor avea viaţă uşoară”, a completat acesta.

Cât despre calitatea de sportiv la Clubul Dinamo a lui Eugen Preda, chestorul a declarat că „legea se aplică indiferent de calitatea persoanei”.

Mai mult, acesta a spus că nu crede că membrii clanului Preda au beneficiat de protecţie sau de lejeritate din partea poliţiei din sectorul 6, cum s-a vehiculat. „Din contră”, a spus Petre Tobă, „grupările sunt monitorizate şi vom dispune toate măsurile legale”.

 

realitatea

Judecătoria Sectorului 5 a admis astăzi contestaţia Inspectoratului General al Poliţiei Române împotriva amenzii de 35.000 de lei care a fost primită în urma contractului de cumpărare a Loganurilor

Reprezentantul IGPR a arătat, pe 27 ianuarie, în motivarea contestaţiei, că agenţii constatatori care au întocmit procesul verbal de contravenţie nu aveau specificat prenumele, ci doar iniţiala. De asemenea, reprezentantul

 

 IGPR a precizat că agentul constatator nu a scris urmările faptei pentru care IGPR a fost amendat cu 35.000 lei.

Reprezentantul IGPR a precizat că instituţia a ales preţul cel mai mic pentru autoturismele achiziţionate şi că a rămas o sumă de bani de aproximativ 12 milioane de lei vechi necheltuită din fondurile alocate acestei achiziţii, respectând principiul utilizării fondurilor.

Pentru toate aceste motive, reprezentantul IGPR a cerut instanţei să constate nulitatea şi nelegalitatea procesului verbal de contravenţie. Instanţa a decis să amâne pronunţarea cauzei pentru data de 3 februarie, pentru a da posibilitatea părţilor implicate în procesul respectiv, IGPR şi Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor, să depună concluzii scrise în această cauză.

Inspectoratul General al Poliţiei Române a achitat amenda aplicată de Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), dar a formulat şi o plângere împotriva procesului-verbal la Judecătoria Sector 5, prin care cere anularea sancţiunii contravenţionale.

„Instituţia noastră a achitat la data de 24 decembrie 2008, jumătate din minimul prevăzut de lege pentru fapta contravenţională constatată (5.000 lei), pentru a profita de acest beneficiu al legii, însă  a formulat şi plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor seria AR nr. 00611 al Autorităţii pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, la Judecătoria Sector 5 Bucureşti, unde s-a constituit dosarul cu nr. 94/302/2009”, a precizat, pe 23 ianuarie, Inspectoratul General al Poliţiei Române, la cererea NewsIn.

Reamintim că în luna octombrie 2008, contractul de achiziţionare a unor autoturisme destinate Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost catalogat, într-o şedinţă CSAT, de către preşedintele Traian Băsescu, a fi dubios.

 

realitatea