Cum se va alege alt președinte la Camera Deputaților?

alegere presedinte camera deputatilor

Cum se va alege alt președinte la Camera Deputaților? Opinie avocat Coltuc https://www.coltuc.ro

alegere presedinte camera deputatilor

 


 

În cazul în care funcția de președinte al Camerei Deputaților devine vacantă, atunci grupurile parlamentare vor propune alți candidați pentru funcția rămasă vacantă, conform Regulamentului Camerei Deputaților. Fiecare grup poate face o singură propunere, iar parlamentarii vor alege, prin vot secret, un alt președinte care să ocupe funcția pe perioada care a mai rămas din mandatul Camerei.

 

Candidatul care obține votul majorității deputaților prezenți este cel care este declarat președinte al Camerei Deputaților. În cazul în care niciun candidat nu obține votul majorității, atunci se va organiza un nou tur de scrutin la care să participe doar cei doi candidați care au obținut cel mai mare număr de voturi.

 

Funcția de președinte al CD rămâne vacantă fie în cazul revocării de către parlament a persoanei care o ocupă, fie în patru situații prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statului deputaților și al senatorilor, respectiv demisia, încetarea mandatului de deputat, eliminarea/retragerea din grupul parlamentar din care face parte sau pierderea sprijinului politic.

 

În general, președintele Camerei Deputaților poate fi revocat din funcție înaintea expirării mandatului de patru ani, cu votul majorității deputaților prezenți, atâta vreme cât se asigură cvorumul legal, conform Regulamentului Camerei Deputaților. Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus în funcția de președinte a CD. Dar funcția poate deveni vacantă și din alte motive decât revocarea.

 

Funcția de președinte al Camerei Deputaților încetează de drept în patru situații, după cum prevede legislația în vigoare. Demisia și încetarea calității de deputat (adică sfârșitul mandatului de patru ani) sunt primele două situații în care președintele CD își pierde de drept funcția.

 

Dacă persoana care ocupă funcția își pierde calitatea de membru al grupului parlamentar din care făcea parte, atunci, din nou, funcția încetează de drept. Acest lucru se întâmplă deoarece grupul parlamentar respectiv, iar nu persoana, a fost ales de popor ca să ocupe funcția. A patra și ultima situație în care o persoană își pierde funcția de președinte al CD este pierderea sprijinului politic.

antena3.ro/avocat-coltuc – Amnistia si gratierea 2018

Liderul PSD, Liviu Dragnea, forțează schimbarea șefei Secretariatului General al Guvernului, Andreea Lambru și a mecanismului de avizare al actelor normative pentru a putea promova o eventuală OUG pe amnistie și grațiere fără să mai aștepte aprobarea ministerelor, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale.

 

 

Potrivit acestora, Eugen Nicolicea ar urma să fie numit noul șef al SGG, însă până la această oră nu există vreun demers instituțional în acest sens. O eventuală decizie de revocare al șefei SGG ar trebui contrasemnată chiar de aceasta pentru a fi transmisă la Monitorul Oficial, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Mihai Busuioc, când acesta a refuzat să-și semneze propria demitere.

 

Potrivit Realitatea.net, liderul PSD, Liviu Dragnea, a discutat, marți seara, la Guvern, cu premierul Viorica Dăncilă și cu președintele comisiei speciale pentru legile justiției și codurile penale, Florin Iordache. Scopul întrevederii ar fi fost înlocuirea Andreei Lambru (ALDE) din funcția de secretar general cu Eugen Nicolicea (PSD). Lambru ar fi blocat mai multe proiecte de legi dorite de PSD.

Pentru că Ministerul Justiției a refuzat să avizeze Ordonanța de Urgență privind amnistia si grațierea, șeful PSD ar fi trecut la planul B care presupune modificări legislative și schimbări în componența Guvernului, au declarat, săptămâna trecută, surse politice pentru ziare.com. Astfel, din această săptămână secretar general al Guvernului ar urma sa fie devină deputatul Eugen Nicolicea, considerat ”omul care rezolvă problemele”.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, este primul lider PSD care confirmă că Liviu Dragnea a discută subiectul amnistiei și grațierii în cerc restrâns, doar cu câțiva apropiați. Firea susține că în ultimele zile a fost acuzată că se opune amnistiei și grațierii, dar a spus că nu a discutat despre acest subiect.

”Liviu Dragnea a vorbit doar cu câţiva apropiaţi. Ca idee, nu sunt împotriva niciunei legi, dar ceea ce atât eu, cât şi colegii cu care am discutat, totul trebuie să fie în deplină legalitate, ca să nu compromitem România şi ca PSD să nu treacă ruşinos prin istorie.  Nu mă voi opune niciunul proiect dacă el este legal, corect conturat juridic, dar nu suntem de acord cu fanteziile, improvizaţiile juridice care înţeleg că se pun la cale. Deja s-a declanşat o campanie de defăimare a mea, cum că eu sunt cea care mă opun libertăţii unor oameni politic care doresc gratierea şi amnistia  Vom deconta toți, nu doar un om, şi fac apel la toţi colegii mei să înţeleagă ca orice situaţie neclară ne poate duce pe toţi în haos. Îi rog pe cei care aşteaptă măsuri de la Parlament să ceară deplină legalitate, a spus Gabriela Firea

Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, s-a prezentat, miercuri, la Directia Nationala Anticoruptie (DNA)

Liviu Dragnea a ajuns la sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jurul orei 13.00, fiind insotit de avocat. Presedintele CJ Teleorman a spus ca a fost chemat de procurori si s-a prezentat, precizand ca va face mai multe declaratii cand va pleca de la DNA.

La iesirea de la DNA, Dragnea a precizat ca nu a dat declaratii in fata procurorilor, dar in schimb le-a lasat un memoriu privind faptele de care este acuzat, aratand ca analizarea activitatii sale politice in contextul campaniei electorale creeaza un precedent ,,extrem de periculos”. El a spus ca in memoriul pe care l-a lasat procurorilor vorbeste pe larg despre presupusele fapte de care este acuzat in dosarul privind referendumul.

Liviu Dragnea a precizat ca analizarea activitatii sale politice in cadrul campaniei electorale creeaza ,,un precedent estrem de periculos” in ceea ce priveste functionarea partidelor politice.

,,Repet ce am spus la inceput, daca se analizeaza activitatea mea politica in cadrul unei campanii electorale consider ca este un dosar eminamente politic. Mi se pare un precedent extrem de periculos, functionarea unor partide, stabilirea unor obiective politice sa fie considerate sau sa poata fi interpretate ca niste fapte penale. De asemenea, mi se pare extrem de periculos si cred ca ar trebui sa modificam legea partidelor”, a declarat Dragnea, la iesirea din sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

Secretarul general al PSD a precizat ca, in context actual, ar trebui eliminat unul dintre obiectivele principale ale partidelor politice, respectiv acela de a-si indemna oamenii sa-si exercite dreptul la vot.

,,Ar trebui sa nu mai avem acolo ca unul dintre obiective principale pentru partidele politice sa isi indemne oamenii sa-si exercite dreptul la vot. Poate ar fi bine sa propun in PSD si in USL sa ne propunem pierderea alegerilor. Altfel, daca ne propunem ca obiectiv sa castigam alegerile din noua decembrie, s-ar putea sa fie considerat ca si foloase necuvenite”, a mai aratat Dragnea.

Liviu Dragnea invinuit

Infractiunile retinute in sarcina lui Liviu Dragnea sunt urmatoarele:

  • folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,

 

  • asociere pentru savarsirea de infractiuni,
  • instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane,
  • instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul de a determina alegatorul sa voteze in cadrul referendumului.

In rezolutia de incepere a urmaririi penale, procurorii au retinut ca exista indicii temeinice ca, in calitate de secretar general al unui partid politic, invinuitul Dragnea Nicolae Liviu si-a folosit influenta si autoritatea functiei in vederea obtinerii unui folos nepatrimonial pentru partid, respectiv a unei prezente de minimum 60% la votul de la referendumul din 29.07.2012, care sa garanteze validarea acestuia.

Astfel, acesta a initiat o asociere formata din numeroase persoane (presedinti si membri ai sectiilor de votare coordonati de responsabili locali si judeteni, presedinti de organizatii judetene si locale, precum si primari ai partidului), iar scopul asocierii era savarsirea de infractiuni prevazute de Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

In acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui numar restrans de persoane sa obtina, in timp real, informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in sectiile de votare.

Astfel, ora de ora, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezentei la urne, identificand sectiile de vot cu prezenta slaba.

Sistemul informatic a asigurat comunicarea de date, mesaje, ordine si recomandari cu continut ilicit, destinate coordonatorilor si/sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea maririi artificiale a numarului de votanti.

De asemenea, invinuitul Dragnea Nicolae Liviu a constituit un sistem national de influenta pentru a determina autoritatile publice centrale, judetene si locale aflate sub controlul politic al formatiunii politice, de a se implica in:

  • exercitarea de presiuni asupra presedintilor birourilor electorale ale sectiilor de votare si asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnaturile alegatorilor pe listele de vot si a introduce in urne un numar suplimentar de buletine decat cele votate de alegatori;
  • folosirea unei urne mobile in conditii contrare legii (fara a exista cereri in acest sens depuse in termen si aprobate corespunzator);
  • obtinerea pe cai ilicite de informatii, in fiecare ora, despre numarul de persoane care si-au exercitat dreptul de vot si despre modul in care s-a votat in unele sectii de votare;
  • practicarea votului multiplu;
  • denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP al unor persoane a caror semnatura a fost falsificata pe lista, pentru a nu permite programelor de calculator specializate sa identifice votul multiplu;
  • practicarea „turismului electoral” – adica a deplasarii organizate de importante mase de persoane, cu ajutorul autobuzelor, microbuzelor etc., pentru a vota multiplu, atat in sectia de votare la care au fost arondati, cat si la alte sectii de votare din tara;
  • falsificarea de semnaturi in numele unor persoane decedate, ce au ramas inscrise pe listele electorale;
  • falsificarea de semnaturi ale multor alegatori, plecati din tara in momentul referendumului;
  • votul exercitat de minori, interzisi judecatoresti si persoane carora le-a fost interzis dreptul la vot printr-o hotarare judecatoreasca penala;
  • neaplicarea autocolantelor cu mentiunea „VOTAT” pe cartile / buletinele de identitate ale votantilor

Liviu Dragnea, acuzat ca a primit mita 100.000 euro

Liviu Dragnea, noul ministrul al Internelor, a primit si el, in 2007, o valiza de la Gigi Becali. Cel putin asta sustine Becali.Patronul Stelei a facut dezvaluirea intr-o conferinta de presa, pe 3 aprilie, transmite HotNews. Cum

 s-a intamplat acest lucru? Becali voia sa il cumpere de la Rapid pe fotbalistul Vali Badoi si cum negocierile intrasera in impas, patronul Stelei a apelat la sentimente.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!