Art. 2.1.
Agenţii economici sunt obligaţi sa pună pe piaţa numai produse sau servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, sa se comporte in mod corect in relaţiile cu consumatorii si sa nu folosească practici comerciale abuzive.
Art. 2.2.
Este interzis importul, fabricaţia, distribuţia precum si comercializarea produselor falsificate ori contrafăcute, periculoase sau care au parametrii de securitate neconformi.
Art. 2.3.
Este interzisa condiţionarea vânzării către consumator a unui produs, de cumpărarea unei cantitati impuse sau de cumpărarea concomitenta a unui alt produs sau serviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unui serviciu către consumator, condiţionata de prestarea altui serviciu sau de cumpărarea unui produs.
Art. 2.4.
Orice vânzare forţata este interzisa. Expedierea unui produs sau prestarea unui serviciu către o persoana se face numai in baza unei comenzi prealabile din partea acesteia.
Art. 2.5.
Pentru prevenirea comercializării in continuare a produselor cu deficiente de calitate, după primirea reclamaţiilor întemeiate privind acelaşi tip de produs de la doi sau mai mulţi consumatori, vânzătorul este obligat sa elimine de la vânzare produsele cu deficiente similare.
Art. 2.6.
Cheltuielile legate de înlocuirea produselor defecte, de remedierea sau de restituirea contravalorii acestora vor fi suportate de vânzător si recuperate de acesta de la producător sau, după caz, importator sau furnizorul anterior aflat pe lanţul de distribuţie, daca prin contractul încheiat intre aceştia nu s-a stabilit altfel.
Art. 2.7.
Orice persoana care are calitatea de producător, distribuitor sau vânzător de produse alimentare va comercializa numai alimente care prezintă siguranţa pentru consumator, sunt salubre si apte pentru consum uman.
Art. 2.8.
Consumatorii trebuie sa primească toate informaţiile necesare pentru o utilizare corespunzătoare potrivit destinaţiei iniţiale a bunurilor.
Art. 2.9.
In cazul in care agenţii economicii iau cunoştinţa, la o data ulterioara punerii pe piaţa a produselor comercializate, despre existenta unor pericole care la momentul punerii pe piaţa nu puteau fi cunoscute, trebuie sa anunţe fara întârziere autorităţile competente si sa facă aceste informaţii publice.
Art. 2.10.
In cazul produselor identificate sau identificabile cu defecte, producătorii si/sau distribuitorii au obligaţia de a le retrage de pe piaţa, sa le înlocuiască sau sa le repare, iar in situaţia in care aceste masuri nu sunt posibile a fi făcute intr-o perioada rezonabila de timp, consumatorul trebuie sa fie compensat in mod corespunzător.
Art. 2.11.
In cazul lipsei conformităţii, constatate de consumator, acesta are dreptul, in primul rând, de a solicita vânzătorului, ca măsura reparatorie, repararea sau înlocuirea produselor, in fiecare caz fara plata, cu excepţia cazului in care aceasta solicitare este imposibila sau disproporţionata.
Art. 2.12.
Orice reparare sau înlocuire a produselor va fi făcuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp stabilita de comun acord intre vânzător si consumator, si fara nici un inconvenient semnificativ pentru consumator, luând in considerare natura produselor si scopul pentru care acesta a solicitat produsele, in condiţiile legii.
Art. 2.13.
Statul adopta sau încurajează adoptarea de masuri potrivite, inclusiv de prevederi legale, reguli de securitate, standarde naţionale sau aderarea la standardele europene, standarde voluntare cat si întocmirea documentelor de conformitate care asigura ca produsele comercializate pe piaţa sunt sigure.
Art. 2.14.
Ambalajele produselor trebuie sa asigure integritatea si protecţia calităţii acestora, sa fie uşor de manipulat, sa promoveze vânzarea produselor, fiind totodată conforme prevederilor legale referitoare la protecţia muncii, mediului si a securităţii consumatorilor.
Art. 2.15.
Agenţii economici sunt obligaţi sa nu comercializeze alimente care:
a) sunt neînsoţite de documente care le atesta originea, provenienţa si securitatea;
b) sunt manipulate si comercializate in condiţii necorespunzătoare de igiena, care pun in pericol sănătatea consumatorilor;
c) afectează sănătatea consumatorilor prin vânzarea unor produse sau substanţe drept alimente.
Art. 2.16.
Se interzice comercializarea produselor ce imita produsele alimentare, fara a fi astfel de produse, si care prezintă riscul de a pune in pericol sănătatea sau securitatea consumatorilor, conform reglementarilor legale in vigoare.
Art. 2.17.
Obligaţiile producătorului:
a) sa răspundă pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de produsul cu defect, precum si pentru cel cauzat ca rezultat cumulat al produsului cu defect cu o acţiune sau o omisiune a unei terţe persoane;
b) sa pună pe piaţa numai produse sigure si, daca actele normative in vigoare prevăd, acestea sa fie testate si/sau certificate;
c) sa pună pe piaţa numai produse care respecta condiţiile prescrise sau declarate;
d) sa oprească livrările, respectiv sa retragă de pe piaţa sau de la consumatori produsele la care organele abilitate sau specialiştii proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viata, sănătatea ori securitatea consumatorilor, daca aceasta măsura constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;
e) sa asigure in producţie condiţii igienico-sanitare conform normelor sanitare in vigoare;
Art. 2.18.
Obligaţiile distribuitorilor:
a) sa se asigure ca produsele oferite spre comercializare sunt sigure si respecta condiţiile prescrise sau declarate;
b) sa nu comercializeze produse despre care deţin informaţii sau considera ca pot fi periculoase;
c) sa anunţe, imediat, autorităţile publice competente, precum si producătorul despre existenta pe piaţa a oricărui produs de care au cunoştinţa ca este periculos;
d) sa retragă de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au constatat ca nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, daca aceasta constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformitatile respective;
e) sa asigure condiţiile tehnice stabilite de producător, precum si condiţiile igienico-sanitare pe timpul transportului, manipulării, depozitarii si desfacerii, conform normelor in vigoare;
Art. 2.19.
Obligaţiile prestatorilor de servicii:
a) sa folosească, in cadrul serviciilor prestate, numai produse si proceduri sigure si, după caz, daca actele normative in vigoare prevăd, acestea sa fie testate si/sau certificate, si sa anunţe imediat existenta pe piaţa a oricărui produs despre care au cunoştinţa ca este periculos;
b) sa presteze numai servicii care nu afectează viata, sănătatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
c) sa respecte condiţiile prescrise sau declarate, precum si clauzele prevăzute in contracte;
d) sa asigure, la prestarea serviciilor, condiţiile tehnice stabilite de producător, precum si condiţiile igienico-sanitare, conform normelor in vigoare;
e) sa răspundă pentru prejudiciul actual si cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat.
Art. 2.20.
Obligaţiile persoanelor fizice sau juridice care pot avea calitatea de agent economic:
a) de a comercializa sau oferi cu titlu gratuit numai produse sigure, aflate in cadrul termenului de valabilitate si care nu prezintă riscuri pentru viata, sănătatea si/sau securitatea consumatorilor
b) de a nu comercializa in spatii in care nu pot fi asigurate condiţiile de păstrare cerute de producător pentru a se preveni perisabilitatea accelerata, produse alimentare preambalate sau ambalate;
c) de a nu comercializa in alte condiţii decât cele cerute de legislaţia in vigoare, produse nealimentare noi, folosite sau recondiţionate, de tipul produselor industriale, electronice, electrocasnice si piese de schimb pentru acestea, jucării, produse cosmetice, incaltaminte, textile, detergenţi, piese si accesorii auto, ceasuri, aparatura de măsura si control, precum si orice alte asemenea obiecte, fara a putea fi probate, verificate sau asigurate condiţiile de păstrare cerute de producător pentru a se asigura menţinerea caracteristicilor iniţiale ale produselor;
d) de a nu importa, in vederea distribuţiei cu titlu oneros sau gratuit, produse periculoase, expirate, deteriorate sau care pot afecta viata, sănătatea si /sau securitatea consumatorilor prin utilizarea acestora.
Peste 60 de reprezentanti ai ONG-urilor, din 23 de tari europene, se intâlnesc la Bucuresti, intre 28 si 30 octombrie, pentru a identifica si solutiona problemele cu care copiii se confrunta la ora actuala. Vor fi dezbatute mai multe teme, printre care si implementarea in sistemul românesc a avocatului copilului. „Este important ca aceasta autoritate sa se infiinteze si in România. In Europa exista deja doua tipuri de avocat al copilului. Ca institutie de sine statatoare sau ca departament in cadrul altei institutii. Depinde de noi sa alegem cea mai buna solutie pentru România”, a precizat Thomas Hammarberg, comisar al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului. Avocatul copilului are rolul de a mentine o strânsa colaborare cu celelalte autoritati in domeniul protectiei copilului, fiind totodata purtatorul de cuvânt al celor mici.
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a anunţat, luni, că a coborât cu o treaptă ratingurile României pentru împrumuturile în valută, de la ‘BBB-/A-3’ la ‘BB+/B’, şi pentru creditele în lei pe termen lung, la ‘BBB-‘, ca urmare a riscurilor legate de finanţare.