negociere
„LIBER” la procese sau negocierea clauzelor abuzive in 2017.Bancile ar putea fi luate cu asalt de clientii cu credite ipotecare, pentru a beneficia de principiul echitatii
Curtea spune insa urmatoarele: “Puterea de lege a contractului vizează nu numai ceea ce contractul prevede expres în clauzele sale, ci și toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa (art.970 alin.2 din Codul civil din 1864). Cu alte cuvinte, echitatea, corolar al bunei-credințe, guvernează contractul civil de la nașterea sa până la epuizarea tuturor efectelor, independent de existența unei clauze exprese în cuprinsul contractului.”
Asadar, un contract poate fi modificat PRIN INSTANTA SAU NEGOCIERE in beneficiul unei parti, daca devine inechitabil, adica impovarator pentru cei cu credite.
Ministerul Mediului a dat firmei Ness România, la finalul lui aprilie, un contract de 740.180 lei (circa 175.000 euro) cu TVA prin negociere directă
„Menţionăm că a fost propusă procedura de atribuire să fie negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, având în vedere prevederile art. 122, lit. b şi e din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora, atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecţia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic şi atunci când este necesară achiziţionarea, de la furnizorul iniţial, a unor cantităţi suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii echipamentelor/instalaţiilor livrate anterior, şi numai dacă schimbarea caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilităţi sau dificultăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere”, au declarat reprezentanţi ai autorităţii de management POS Mediu.
Aceştia susţin că serviciile suplimentare nu pot fi separate de contractul iniţial, atribuit, prin licitaţie deschisă în 18 decembrie 2008, deoarece „se utilizează aceleaşi aplicaţii platformă care sunt instalate pe echipamentele existente, drepturile de proprietate intelectuală pentru aplicaţiile software dezvoltate şi/sau pentru modulele adiţionale prin care aplicaţiile software au fost adaptate pentru specificul beneficiarului sunt ale operatorului economic care implementează contractul iniţial, iar fluxurile suplimentare sunt extinderi ale fluxurilor create în cadrul contractului iniţial”.
Preţul contractului iniţial a fost de 1.254.034,80 lei, respectiv 348.343 euro, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată (TVA), iar cel al contractului atribuit în final de aprilie a fost de 622.000 lei plus TVA.
„Sursa de finanţare a prezentului contract provine de la bugetul de stat, urmând ca 75% din totalul cheltuielilor eligibile aferente contractului să fie rambursate din Fondul European de Dezvoltare Regională”, se precizează în anunţul de atribuire.
În prezent, Comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor analizează atribuirea directă de către Ministerul Mediului a unui contract de publicitate în valoare de 500.000 de euro firmei Ars Advertising.
Membrii Comisiei vor relua joi audierile, după ce miercuri au fost chestionaţi ministrul Nicolae Nemirschi şi secretarul general Virginia Ştefănică, când urmează să fie audiaţi directorul general pentru Managementul Instrumentelor Structurale din ministerul Mediului, Silviu Stoica, urmat de preşedintele Comisiei de licitaţie, Iulia Baz şi directorul de plăţi din cadrul Direcţiei pentru Managementul Instrumentelor Structurale, Doina Crina Iliescu.
De asemenea, la audieri au mai fost invitaţi consilierii juridici Ion Mitu şi Cristina Ionela Mihăilescu, precum şi directorul general al UCVAP, aflat în subordinea ministerului de Finanţe, Cornelia Nagy, dar şi Mircea Ursache din partea aceleiaşi instituţii.
În perioada 10-27 iulie, membrii Comisiei vor analiza documentele primite şi vor prezenta propunerile pentru raportul final, iar în perioada 27-31 iulie vor fi reluate lucrările în plenul Comisiei.
Sursa: NewsIn
DREPTURILOR CONSUMATORILOR LA INCHEIEREA CONTRACTELOR
Art. 9.1.
Orice contract încheiat intre comercianţi si consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fara echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate.
Art. 9.2. Orice informaţii privind pachetele de servicii turistice, preturile acestora, contractele de credit pentru consum si toate celelalte condiţii aplicabile contractului, comunicate de organizator sau de detailist consumatorului, trebuie sa contina indicaţii corecte si clare, care sa nu permită interpretări echivoce ale acestora.
Art. 9.3.
In caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate in favoarea consumatorului.
Art. 9.4.
Se interzice comercianţilor stipularea de clauze abuzive in contractele încheiate cu consumatorii.
Art. 9.5.
O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau împreuna cu alte prevederi din contract, creează, in detrimentul consumatorului si contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaţiile partilor.
Art. 9.6.
O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.
Art. 9.7.
Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor legale pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidenţiază ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens.
Art. 9.8.
Contractul trebuie sa stipuleze, cu caractere mari si in imediata vecinătate a locului rezervat pentru semnătura consumatorului, clauza expresa despre dreptul de denunţare unilaterala a contractului, in termenele si in condiţiile prevăzute in prezentul Cod, precum si numele si adresa comerciantului fata de care consumatorul poate sa isi exercite acest drept.
Art. 9.7.
Comerciantul este obligat sa înmâneze consumatorului un exemplar din contractul încheiat si sa poată proba acest lucru in fata organelor de control.
Art. 9.8.
Dreptul consumatorului la denunţarea contractului nu poate fi anulat de nici o clauza contractuala sau înţelegere intre parţi, aceasta fiind considerata nula de drept.
O noua runda de negocieri intre Guvern, sindicate si patronate
Reprezentantii marilor confederatii sindicale si cei ai Guvernului si patronatelor se afla la Ministerul Muncii, unde se desfasoara o noua runda de negocieri pentru o viitoare lege unica a salarizarii, transmite Rador.
Sindicatele au fost de acord, miercuri, ca salariile bugetarilor trebuie sa creasca diferentiat, invers proportional cu treptele de salarizare, dar pana cand nu vor vedea niste rezultate concrete nu vor renunta la protestele anuntate. Functionarii publici vor intra in greva generala pe 13 noiembrie, sindicalistii din educatie pe 18 noiembrie, iar cei din sanatate pe 20 noiembrie.
Banca Transilvania: Nu negociem vanzarea bancii
Banca Transilvania (TLV) infirma afirmatiile aparute in presa legate de negocierea vanzarii bancii si precizeaza ca o astfel de decizie se poate lua numai cu acordul actionarilor, in cadrul unei adunari generale, potrivit unui comunicat remis de institutia de credit.
„Nu este in politica Bancii Transilvania sa comenteze zvonurile din piata. Totusi, pentru a raspunde anumitor afirmatii aparute in presa, va informam ca in acest moment nu ne aflam in discutii pentru negocierea vanzarii bancii”, se arata in comunicatul transmis.
Reactia vine dupa mai multe relatari de presa, care indicau ca unii actionari ai bancii ar fi mandatat o banca de investitii pentru negocieri de vanzare.
Banca Transilvania este unul din primii zece jucatori de pe piata bancara romaneasca si are actionariat majoritar romanesc, iar unii jucatori o considera printre ultimele banci de pe piata susceptibile pentru a fi preluate.
„Hotararea se poate lua numai cu acceptul actionarilor, in Adunarea Generala a Actionarilor si in conformite cu prevederile regulamentelor BVB si CNVM. Impreuna cu partenerii nostri strategici, BERD si IFC, analizam optiuni viitoare si gandim proiecte pentru dezvoltarea bancii”, se precizeaza in comunicat.
Banca are o valoare de piata de 2,78 miliarde lei (753,5 milioane euro), conform ultimei cotatii de 0,2620 lei, stabilita in sedinta bursiera din 12 septembrie. De la inceputul acestui an, actiunile bancii s-au depreciat cu 71%, in contextul unui declin accentuat al intregii piete.
Pentru primele noua luni din 2008, banca a afisat un profit net de 396,6 milioane lei (109 milioane euro), in crestere cu 197% fata de cel din perioada similara a anului trecut, in principal ca urmare a banilor primiti din vanzarea Asiban, la care detinea 25% din actiuni.
Banca Transilvania are un capital social de 1,06 miliarde lei, divizat in 10,6 miliarde actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul principal al companiei este Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu o detinere de 14,98%.
Salarizarea
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 154. – (1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
(2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.
(3) La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.
Art. 155. – Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Art. 156. – Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor.
Art. 157. – (1) Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora.
(2) Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.
Art. 158. – (1) Salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii.
(2) in scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.
CAPITOLUL II
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata
Art. 159. – (1) Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. in cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
(2) Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara.
(3) Angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa isi desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu exceptia grevei.
(4) Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este adus la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului.
Art. 160. – Pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara prevazut de lege.
CAPITOLUL III
Plata salariului
Art. 161. – (1) Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar, in cazul in care aceasta modalitate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil.
(3) Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite la art. 160, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca.
(4) intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Art. 162. – (1) Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta.
(2) in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia. Daca nu exista nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenitori, in conditiile dreptului comun.
Art. 163. – (1) Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit.
(2) Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii.
Art. 164. – (1) Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.
(2) Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
(3) In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:
a) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
b) contributiile si impozitele datorate catre stat;
c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.
Art. 165. – Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.
Art. 166. – (1) Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescriptie prevazut la alin. (1) este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.
CAPITOLUL IV
Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
Art. 167 – Constituirea si utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor reglementa prin lege speciala. (O.U.G. nr. 65/2005)
Art. 168. – La constituirea si la utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se vor respecta urmatoarele principii:
a) patrimoniul institutiilor de administrare a fondurilor trebuie sa fie independent de capitalul de exploatare al unitatilor si trebuie sa fie constituit astfel incat asupra acestuia sa nu poata fi pus sechestru in cursul procedurii in caz de insolvabilitate;
b) angajatorii trebuie sa contribuie la finantare in masura in care aceasta nu este acoperita integral de catre autoritatile publice;
c) obligatia de plata a institutiilor de administrare a fondurilor va exista independent de indeplinirea obligatiei de contributie la finantare. (Abrogat prin O.U.G. nr. 652005)
CAPITOLUL V
Protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia
Art. 169. – (1) Salariatii beneficiaza de protectia drepturilor lor in cazul in care se produce un transfer al intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia catre un alt angajator, potrivit legii.
(2) Drepturile si obligatiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de munca existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului.
(3) Transferul intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuala sau colectiva a salariatilor de catre cedent ori de catre cesionar.
Art. 170. – Cedentul si cesionarul au obligatia de a informa si de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor cu privire la implicatiile juridice, economice si sociale asupra salariatilor, decurgand din transferul dreptului de proprietate.