Lazaroiu: Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani

Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu spune ca este posibil ca dupa doi ani de mandat al viitorului Guvern sa fie declansate alegeri anticipate.

El argumenteaza ca in primii doi ani va functiona solidaritatea partidelor pentru depasirea crizei, urmata de relansarea competitiei.

„Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani. Dar e greu de anticipat in acest moment”, a spus consilierul prezidential , potrivit Realitatea Tv.

„Ma gandeam pur si simplu la un aranjament politic intre partide pentru depatirea crizei. Nu e o rasturnare de putere si o relansare a competitiei. Probabil ca in vremuri de criza e nevoie de mai multa solidaritate.

Dupa ce trece criza, e nevoie de mai multa competitie”, a spus el, intrebat daca se gandeste la un Guvern cu ajutorul caruia sa fie depasita criza economica si apoi la o posibila rasturnare de putere.

Mircea Geoana ar putea fi dezamagit de numarul parlamentarilor PSD

Consilierul prezidential a adaugat ca Mircea Geoana ar putea sa fie dezamagit de rezultatele alegerilor, anticipand ca PD-L ar putea obtine mai multe locuri in Parlament, desi PSD va avea un scor mai mare.

„Posibil ca domnul Geoana sa aiba o noua dezamagire. Si anume, exista posibilitatea ca PD-L sa obtina mai multi parlamentari decat PSD, chiar daca PSD ar obtine cu 0,5% mai mult decat PD-L, pe acest sistem de vot, Pe care domnul Geoana l-a votat in Parlament”, a declarat Lazaroiu.

Consilierul a afirmat ca ar trebui sa apartina unui partid politic, excluzand varianta unei persoane din afara PSD, PD-L, PNL, precizand ca va avea de castigat o coalitie alcatuita pe criterii ideologice.

Probabil domnul Lazaroiu considera ca partidele de dreapta(PD-L, PNL), lansate in aceasta cursa electorala vor trebui sa se impace, pentru ca sunt mult mai apropiate din punct de vedere ideologic.

Bătălie strânsă pentru scaunul lui Văcăroiu

Senatorii se reunesc azi pentru a decide numele celui de-al doilea om în stat.

Pentru şefia Senatului, rămasă vacantă după demisia lui Nicolae Văcăroiu, s-au anunţat trei candidaţi: Ilie Sârbu (PSD), Radu Câmpeanu (PNL) şi Gyorgy Frunda (UDMR). PDL a anunţat că nu va sprijini nici un candidat şi nu va participa la vot. Conform regulamentului Senatului, este declarat câştigător candidatul care obţine jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, adică 67 de voturi. Dacă nici din primul tur, nici din al doilea, nici un candidat nu obţine 67 de voturi, se organizează un al treilea tur. Aici, câştigător este declarat candidatul care obţine majoritatea opţiunilor senatorilor prezenţi. Condiţia este ca în sală să fie prezenţi cel puţin 67, adică cvorumul necesar şedinţei.

Sârbu, favoritul calculelor pe hârtie

Ilie Sârbu are teoretic toate şansele să fie ales preşedinte al Senatului. Dacă toţi senatorii PSD şi aliaţii lor de la PC s-ar prezenta la şedinţă şi l-ar sprijini, Sârbu ar obţine 54 de voturi. În practică, lucrurile sunt mai complicate. În grupul senatorial al PSD există divergenţe, şi nu toţi sunt dispuşi să-l sprijine pe Sârbu. Candidatura acestuia i-a deranjat pe senatorii mai vechi din gruparea Iliescu, care l-ar fi dorit preşedinte pe Doru Ioan Tărăcilă. Conducerea PSD a optat pentru Sârbu. Disputa a fost tranşată strâns în grupul parlamentar al PSD. Sârbu a obţinut 22 de voturi, iar Tărăcilă doar 17. Nemulţumirile au persistat, şi unii senatori PSD au dat de înţeles că Sârbu nu va ieşi preşedinte. Aşa a apărut candidatul PNL Radu Câmpeanu. Chiar dacă pe hârtie candidatul PNL strânge doar 24 de voturi, cu sprijinul grupării Tărăcilă, şi în turul 2 cu sprijinul senatorilor UDMR, ar putea câştiga în faţa lui Sârbu.

Tărăcilă, şeful senatorilor absenţi

Pentru PSD ar fi însă un semnal prost să piardă şefia Senatului din cauza dezbinării interne. Printre senatori circula ipoteza că azi nu se va reuşi alegerea unui nou preşedinte. Din cauza absenţelor nu se va întruni cvorumul necesar şedinţei, şi astfel procedura de alegere a preşedintelui va eşua. În această situaţie, conducerea Senatului rămâne la interimarul Tărăcilă. Pe această strategie merg adversarii lui Sârbu, adică gruparea Tărăcilă-Iliescu.

Sursa principala