pnl

PNL dat in judecata de firma de consultanta DDMH Strategic Consulting Group anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Liberalii urmeaza sa fie dati în judecata pentru o datorie de aproximativ 20.000 de euro pe care „au uitat” sa-i achite consultantilor politici din campaniile electorale anterioare. Firma DDHM Strategic Consulting Group, coordonata de

politologul Dan Pavel, are de primit suma de 86.327 de lei, în baza unui contract încheiat cu conducerea PNL pentru servicii de consultanta politica în alegerile pentru Parlamentul European. Reprezentantii firmei sustin ca de patru luni, de când au emis factura, liderii liberali au refuzat sa plateasca.

„Data la care trebuia efectuata plata conform contractului era 25.07.2009. Nici pâna în ziua de astazi nu a fost efectuata, nici macar partial, în ciuda tuturor eforturilor depuse pentru a contacta liderii PNL si pentru a rezolva aceasta problema”, a declarat, pentru EVZ, Bogdan Dima, manager al firmei DDHM Strategic Consulting Group.

evz

Cine este Klaus Johannis va anunta Casa de avocatura Coltuc

de

De acum zece ani,  Klaus Johannis nu a bătut deloc pasul pe loc. A fost ales de trei ori primar al Sibiului, a schimbat faţa oraşului, o recunosc şi criticii, şi a început să lucreze la un mit: cel al gospodarului, al tehnocratului meticulos,

 

 

portret întruchipat pentru o vreme şi de Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu.

În vârstă de 50 de ani, Johannis a şocat pe toată lumea în 2000 când, reprezentând Forumul Democrat al Germanilor din România, a câştigat Primăria Sibiului. Asta în condiţiile în care în oraş nu mai locuiau mai mult de 3.000 de saşi. Proporţiile triumfului au surprins chiar şi FDGR-ul, care a pierdut un loc de consilier local în favoarea celorlalte partide, pentru că nu-şi pusese pe listă atât de mulţi oameni.

Fără simpatii politice manifeste faţă de partidele de la Bucureşti, Johannis a ştiut în primul său mandat să guverneze local cu PSD. A făcut-o timp de patru ani fără incidente, iar în vara lui 2004 a câştigat din primul tur de această dată un nou mandat, cu unul din cele mai mari scoruri din ţară. FDGR-ul condus de el a obţinut majoritatea în Consiliul Local, a preluat şefia Consiliului Judeţean Sibiu, şi a câştigat şi alte câteva primării cheie în judeţ: la Mediaş şi Cisnădie. În toamnă, Johannis a făcut o mişcare politică surprinzătoare: a întors armele la timp. Şi-a declarat public susţinerea pentru candidatul Alianţei D.A. la preşedinţie, Traian Băsescu. Iar gestul său se prea poate să fi contat, pentru că Băsescu a obţinut la Sibiu, unul din cele mai mari scoruri.

De numele lui Klaus Johannis se leagă probabil cel mai important proiect cultural al ultimei jumătăţi de secol din România: Sibiu 2007 Capitală Culturală a Europei. În câţiva ani, beneficiind de sprijinul financiar al Guvernului, oraşul s-a reclădit din temelii. Şi nu e o figură de stil. Timp de un an, Sibiul a fost scenă şi gazdă pentru sute de manifestări artistice, pentru festivaluri de film, teatru, concerte, pentru sute de mii de turişti veniţi din toate colţurile lumii. În aceste condiţii, Johannis nu avea cum să piardă un al treilea mandat, obţinând iarăşi o majoritate covârşitoare la alegerile din vara anului trecut: 88% din voturi. Ferit de criticile presei locale, numele său a fost vehiculat într-un scandal în justiţie legat de retrocedarea unor imobile către familia sa în centrul oraşului.

Klaus Johannis a fost anunţat de presă de-a lungul timpului ca posibil ambasador în Germania, candidat la preşedinţia României, chiar purtând o discuţie cu premierul de atunci Călin Popescu Tăriceanu în acest sens, şi pentru postul de premier.

Extrem de sigur pe el, politicos, dar glacial, zgârcit în declaraţii, tipic german, Klaus Johannis a întruchipat de-a lungul timpului prototipul ardeleanului care pare să privească cu scepticism spre ceea ce se întâmplă în „politica de la Bucureşti”. O lăsa să se înţeleagă şi într-un interviu acordat în primăvara acestui an ziarului Cotidianul. Întrebat în aprilie când a fost ultima oară la Bucureşti, edilul Sibiului a răspuns sec: „În toamna anului trecut”. Refuza pe acelaşi ton să spună ce i-a plăcut în Capitală şi ce i-a displăcut, rezumându-se la a spune că Bucureştiul „e un oraş complicat”.  Recunoştea că nu are niciun prieten, amic sau partener în Capitală.

 

realitatea

Razboi intre Olteanu si Chiliman

de

Conflictul mocnit dintre presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, si colegul sau de partid, Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, a declansat un mic cutremur electoral.

Astfel, 52 de presedinti si loctiitori ai sectiilor de votare din sectorul 1 au fost înlocuiti sâmbata. Aceasta înlocuire în masa a conducerii sectiilor de votare din sectorul 1 vine dupa ce, tot în sectorul 1, Tribunalul Bucuresti a decis, sâmbata, înlocuirea a 19 presedinti si loctiitori de sectii de votare. Toti sefii centrelor de votare isi anuntasera retragerea de la alegeri din motive personale, potrivit prefectului Capitalei, Ion Tincu. Surse din PNL ne-au informat ca, de fapt, retragerea are la baza presiunile la care au fost supusi membrii sectiilor de votare, prinsi la mijloc in disputa Olteanu-Chiliman. Nemultumita de activitatea primariei de sector, care nu l-a sprijinit si pe Bogdan Olteanu, organizatia centrala a PNL a initiat o consultare cu sefii centrelor de votare din sectorul in care candideaza presedintele Camerei. Chiliman a sesizat BEM, dar, pe de alta parte, a avut castig de cauza si in disputele din interiorul partidului. Liberalii s-au gandit ca in cazul unui rezultat bun vor aparea reclamatii ale celorlalte partide privind “consultarile” cu sefii centrelor de votare. In cazul unui rezultat slab, acesta urma sa fie interpretat ca un dublu esec. Presedintele Biroului Electoral Municipal, judecatorul Alin Valentin Visan, a recunoscut pentru “Gardianul” ca Andrei Chiliman a trimis “o informare” catre Prefectura in care sustinea ca patru presedinti ai unor sectii de votare din sectorul 1 ar fi fost chemati la sediul PNL pentru instructaj. Disputele intre Chiliman si Olteanu au putut fi “simtite” si in ziua votului…

La pohta lui Basescu

de

Rasturnare de situatie: PSD si PD-L, aproape la egalitate, titreaza Romania libera in editia de marti. PSD si PD-L au obtinut scoruri foarte apropiate, astfel incat nici unul dintre cele doua partide nu-si poate adjudeca victoria. Diferenta este de doar 1 la suta.

Presedintele Traian Basescu nu intelege de ce au dat romanii voturi „unor oameni despre care stim lucruri rele”, iar consilierul sau Sebastian Lazaroiu estimeaza ca peste doi ani ar putea avea loc alegeri anticipate.

Diferenta dintre PSD si PD-L este sub un procent dupa numararea a peste 99,6% din buletinele de vot: 33,60% la 32,95%, astfel incat „nu conteaza cine este pe locul intai”, dupa cum a explicat Ion Iliescu, unul dintre putinii social-democrati care nu revendica pentru partidul sau fotoliul de premier.

Mult mai pragmatic decat liderii mai tineri ai PSD, Iliescu stie ca „Basescu nu va numi niciodata un prim-ministru PSD”. Miron Mitrea, care si-a adjudecat victoria in Vrancea, crede insa ca PSD i-ar putea propune presedintelui „cativa profesionisti”, fiindca in plina criza „Romania are nevoie de un guvern sanatos”, care sa se bazeze nu doar pe o majoritate de 50 la suta, ci pe o sustinere mult mai consolidata.

La randul sau, Traian Basescu nu pare insa dispus sa accepte pe oricine si se mira public ca romanii au dat voturi „unor oameni despre care stim lucruri rele”. Altfel spus, dosarele penale intocmite de procurorii anticoruptie nu au contat prea mult in ochii alegatorilor, iar Adrian Nastase, serban Mihailescu, Miron Mitrea au ajuns din nou in Parlament, cei mai multi dintre ei fiind alesi in mod direct prin vot uninominal.

Solutia blatului: PNL arbitreaza remiza dintre PSD si PD-L, este titlul din Gardianul. Numaratoarea voturilor s-a incheiat, urmeaza negocierile. PSD se claseaza in continuare pe primul loc, cu un usor avans fata de PD-L. Luni seara, dupa centralizarea a 99,62% din voturi, BEC a anuntat ca social-democratii conduc cu un procent in fata PD-L.

Chiar daca par sa aiba mai putine mandate, democrat-liberalii s-au dus luni seara la Cotroceni , dar „nu pentru inceperea negocierilor”, dupa cum a precizat liderul PD-L Adriean Videanu. Oficial, de-abia marti PNL, PSD si PD-L isi desemneaza echipele de negociatori, liberalii fiind intens curtati de ambele partide.

PD-L deja a anuntat ca prima optiune este PNL, programele de guvernare fiind compatibile. Liderii PSD au vorbit de alchimia si relatiile personale care pot dicta viitoarea majoritate parlamentara, tot cu trimitere la PNL. Pe de alta parte, PD-L aminteste ca nu mai are interdictii pentru o colaborare cu PSD, iar social-democratii enumera partidul lui Boc ca potential partener de discutie.

Curtat acum, PNL a fost extrem de criticat de „aliatii” de la PD-L. Programul de guvernare al PD-L afirma chiar ca actuala criza politica s-a cronicizat prin ramanerea lui Tariceanu la putere si prin refuzul PNL de a declansa anticipate in 2005. Emil Boc l-a descris pe premier ca fiind „o calamitate naturala”, „mai periculos decat o criza economica”. La randul sau, Tariceanu afirma ca „Boc si Stolojan sunt papagalii presedintelui Basescu” si ca nu poate avea incredere in ei.

PNL se duce cu cine da mai mult, scrie Gandul. Liberalii discuta, marti, in Biroul Politic Central, despre posibilele aliante de guvernare, urmand sa fie formata o echipa de negocieri. Cuvantul de ordine era, luni, printre liderii de partid: „Mergem cu cine da mai mult”.

Primii pe lista de negocieri a liderilor PNL erau udemeristii. De fapt, cu UDMR e vorba mai mult de discutii decat de negocieri propriu-zise, date fiind relatiile excelente, consolidate in cei patru ani de guvernare in comun. Este posibil ca liberalii si udemeristii sa formeze un bloc si sa negocieze „la pachet” cu PSD, pe de o parte, si cu PD-L, pe de cealalta parte.

Calculele politice arata ca, daca merg impreuna la negocieri, cele doua partide pot obtine mai mult decat ar capata separat, pentru ca vor discuta de la „inaltimea” celor 26 de procente comune.

Liberalii spera sa isi forteze chiar potentialii parteneri de guvernare – fie ca e vorba de PD-L, fie ca e vorba de PSD – sa il accepte pe Calin Popescu Tariceanu prim-ministru. In orice caz, premisa de la care pleaca mai-marii PNL este ca nu se poate face guvern fara ei si vor incerca sa obtina cat mai mult, declarand sus si tare ca ei pot sta foarte bine si in opozitie.

La pohta lui Basescu, titreaza Ziua, precizand ca abia marti, la ora 10.00, vom afla cine a castigat alegerile din 30 noiembrie. Oricine ar fi in frunte, PD-L sau PSD-PC, desemnarea premierul sta clar la mana presedintelui. Mircea Geoana a primit tema de la colegii de partid sa aduca in curtea social-democratilor majoritatea functiilor importante in stat, de la prim-ministru la ministere-cheie.

Misiunea sa ar putea deveni imposibila daca pedelistii vor obtine totusi, dupa cum sustin, majoritatea locurilor in Parlament si, mai ales, daca liberalii dau curs invitatiei acestora de a forma un Guvern de dreapta. Reuniti intr-o intalnire informala si nu intr-un for de partid, social-democratii l-au insarcinat pe Mircea Geoana sa discute cu reprezentantii celorlalte partide numai de pe o pozitie de forta si sa nu se intoarca de la negocieri fara postul de premier, sefia Senatului si trei ministere importante: Internele, Externele si Justitia.

„Vom face aliante cu cine vom considera ca este cel mai bine. Asteptam si o centralizare de mandate, nu doar scorul politic. Suntem in fata, este clar ca vom castiga alegerile, PSD are cel mai mare scor. Oricum, am castigat cele mai multe mandate cu peste 50%. PSD va da noul prim-ministru”, a declarat Geoana, sigur pe el.

Liderul pesedist tinteste pozitia de premier de cand a preluat sefia PSD, dar presedintele Traian Basescu a afirmat in repetate randuri ca, atata vreme cat el va ocupa functia de sef al statului, Mircea Geoana nu va fi numit prim-ministru. Cat despre functia de sef al Senatului, pesedistii par sa o fi rezervat lui Dan Voiculescu, nume vehiculat cu ocazia scenariului „lovitura de stat”.

Cotidianul ii prezinta pe Marii perdanti de la uninominale. Poate cea mai mare surpriza este cea din Colegiul 12 Senat Bucuresti, acolo unde liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu a luat decat 10% dintre voturi. O alta surpriza este cea din Colegiul 20 Bucuresti, unde presedintele PNG, Gigi Becali, n-a contabilizat decat 15% dintre voturi.

Adrian Paunescu (PSD) a pierdut si el alegerile pentru Senat la Hunedoara in fata anonimului Codrin Patran de la PD-L, desi a castigat detasat colegiul. Biroul Permanent al PNL pare sa fie marele perdant al alegerilor uninominale de duminica.

O buna parte dintre liderii liberali nu au obtinut scorul necesar de voturi pentru a intra in Parlament. Unul dintre vechii lideri ai PNL, vicepresedintele Paul Pacuraru, a pierdut alegerile la Galati. De asemenea, vicepresedintele PNL Norica Nicolai nu mai intra in Parlament, desi a obtinut 45% dintre voturi.

Crin Antonescu, candidat PNL pentru Colegiul 3 din Bucuresti, avea mari emotii, sperand pana la ultima numaratoare sa obtina un mandat la redistribuire. Intr-o situatie similara se afla si Ludovic Orban, candidat in Colegiul 2. O surpriza este si scorul obtinut de Bogdan Olteanu, seful de campanie al PNL si presedintele Camerei Deputatilor, duminica el fiind doar ocupantul unui rusinos loc trei in colegiul unde a candidat.

Chiar daca va fi declarat castigator al mandatului de deputat, la redistribuire, Bogdan Olteanu a fost devansat – potrivit numaratorii partiale – la numar de voturi de anonimii Gheorghe Groza (PD-L) si Mihaela Anton (PSD). Fostul ministru al Muncii Gheorghe Barbu (PD-L) este o alta mare surpriza a uninominalului, el fiind invins in alegerile de la Hunedoara de tanarul Cosmin Nicula (PSD).

Lazaroiu: Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani

de

Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu spune ca este posibil ca dupa doi ani de mandat al viitorului Guvern sa fie declansate alegeri anticipate.

El argumenteaza ca in primii doi ani va functiona solidaritatea partidelor pentru depasirea crizei, urmata de relansarea competitiei.

„Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani. Dar e greu de anticipat in acest moment”, a spus consilierul prezidential , potrivit Realitatea Tv.

„Ma gandeam pur si simplu la un aranjament politic intre partide pentru depatirea crizei. Nu e o rasturnare de putere si o relansare a competitiei. Probabil ca in vremuri de criza e nevoie de mai multa solidaritate.

Dupa ce trece criza, e nevoie de mai multa competitie”, a spus el, intrebat daca se gandeste la un Guvern cu ajutorul caruia sa fie depasita criza economica si apoi la o posibila rasturnare de putere.

Mircea Geoana ar putea fi dezamagit de numarul parlamentarilor PSD

Consilierul prezidential a adaugat ca Mircea Geoana ar putea sa fie dezamagit de rezultatele alegerilor, anticipand ca PD-L ar putea obtine mai multe locuri in Parlament, desi PSD va avea un scor mai mare.

„Posibil ca domnul Geoana sa aiba o noua dezamagire. Si anume, exista posibilitatea ca PD-L sa obtina mai multi parlamentari decat PSD, chiar daca PSD ar obtine cu 0,5% mai mult decat PD-L, pe acest sistem de vot, Pe care domnul Geoana l-a votat in Parlament”, a declarat Lazaroiu.

Consilierul a afirmat ca ar trebui sa apartina unui partid politic, excluzand varianta unei persoane din afara PSD, PD-L, PNL, precizand ca va avea de castigat o coalitie alcatuita pe criterii ideologice.

Probabil domnul Lazaroiu considera ca partidele de dreapta(PD-L, PNL), lansate in aceasta cursa electorala vor trebui sa se impace, pentru ca sunt mult mai apropiate din punct de vedere ideologic.

Bancuri cu ardeleni

de

Un grup de turisti unguri intr-o excursie in Romania prin muntii Carpati. La un moment dat se aude un urlet infricosator. UUUUU-UUUUUUUUUU-UUUUUUUUUUUUUUU!!!!!!!!!! Speriati si curiosi isi intreaba ghidul despre ce este vorba. Ghidul le spune glumind ca la noi in Romania exista un grup de femei foarte frumoase care in momentul in care le vine timpul de imperechere se aduna intr-o „pestera” si isi inalta strigatul hormonal in asteptarea masculilor. Peste 2 zile cel mai titrat ziar din Ungaria scria cu litere de-o schioapa: „15 barbati unguri au murit calcati de tren intr-un tunel din Romania. Toti erau dezbracati”

Un ardelean si un oltean sunt implicati intr-un accident. Amandoi aveau viteza foarte mare. Masinile au fost facut praf, bucati din ele proiectate pe cateva sute de metri iar cei doi ies teferi, fara nicio zgarietura. Se uita unul la altul, dupa care ardeleanuâ�� zice : -Uite-te la masinile noastre, io cred ca Dumnezeu a vrut sa ne intalnim si sa deschidem o afacere impreuna. -Daaaa… si io cred ca soarta a fost de vina. La care ardeleanuâ�� zice : -Hai ca aveam o sticla de vin in portbagaj, sa o caut si sa sarbatorim. Gaseste sticla si ii da, prima data olteanului sa bea ca asa e frumos. Bea olteanu aproape o jumaâ�� din sticla, si apoi i-o da ardeleanului, la care ardeleanuâ�� zice : -No… eu nu beu… eu astept Politia !!!

Casa casatoriilor
Un ardelean bate la usa primariei:
-Nu va suparati, aici e casa casatoriilor?
-Da, domnule, da pentru ce intrebati?
-Vreau sa stiu, ca vreau sa ma insor.
-Apai, mata cati ani ai?
-75
-Si la 75 vrei sa te insori?
-Da ca clocoteste sangele in mine!
-Pai bine te programam sambata.
-Vai, sambata sa nu ma programati, draga ca se insoara tata.
-Tatal dumitale se insoara?!?!
-Da, pai saracu’ n-ar vrea da-l obliga parintii lui….

Un ardelean vine in acasa mai devreme de la camp si aude zgomote in dormitor. Se duce in fuga si-si gaseste nevasta dezbracata complet, intinsa pe pat, transpirata si gafaind…
-Ce-i ma nevasta, ce ai?
-Am infarct…. zice ea.
Ardeleanul da sa fuga afara sa cheme pe doctor, cand copilul lui de 4 ani zice:
-Tata, tata, unchiu’ Gheorghe este sub pat in pielea goala…
Ardeleanul fuge inapoi, ridica patura si-l vede pe Gheorghe sub pat dezbracat si zice:
-Pai bine ma nenorocitule, nevasta-mea moare de inima si tu umbli ca un bezmetic prin casa in pielea goala de-mi sperii copilul… !!!

Langa un sat din Ardeal aterizeaza o farfurie zburatoare. Autoritatile iau imediat masura de a anunta satenii despre acest eveniment si despre comportarea pe care trebuie sa o aiba daca intalnesc cumva un extraterestru.

„Dragi sateni,pe izlazul de langa satul nostru a aterizat o farfurie zburatoare. Daca din intamplare intalniti un extraterestru va sfatuim sa va pastrati calmul, sa nu incercati sa ii agresati in vre-un fel – ba din contra – fiti prietenosi si incercati prin gesturi si putine cuvinte sa comunicati. Ca sa ii puteti recunoaste va informam ca extraterestrii sunt: mici, verzi, au ochii bulbucati si mainile pana la pamant”

Spre seara, Gheorghe era la coasa. Si cum cosea el vede un „omulet” mic, verde, cu ochii bulbucati si mainile pana la pamint. Se apropie incet sa nu-l sperie si ii spune:

– Eu… Gheorghe… cosas… cosesc.

La care omuletul ii raspunde:

– Eu… Ion… padurar… ma c*c…

UN ARDELEAN MERGE IN VIZITA LA PRIETENUL LUI OLTEAN. ASTA TOCMAI SE PREGATEA SA MEARGA LA STRANS DE MELCI SI IL IA SI PE ARDELEAN CU EL. II DA UN COS SI PLEACA IN DIRECTII DIFERITE. SE INTALNESC EI DUPA O VREME, OLTEANUL CU COSU PLIN, ARDELEANUL NIMIC.
-DA CE FACUSI VERE NU PRINSASI NIMIC?
-NO,CE TI-E SI CU MELCII ASTIA!! CAND SA TE APLECI DUPA EI, TUSTI PRINTRE CHISERE!!!

Un ardelean si un lepros stau în închisoare.
La un moment dat, leprosului îi cade o ureche… o ia si o arunca pe geam.
Dupa un timp, leprosului îi cade nasul… îl ia si îl arunca pe geam. Dupa alt timp, leprosului îi cade un deget… îl ia si îl arunca pe geam… Ardeleanul revoltat nu mai suporta:
– No, dupa cum bag de sama, ‘mneata vrei sa evadezi!

Un ardelean intra intr-un bar la New York. Barmanul il ia tare din prima si ii spune ca in acest bar se bea numai pe pariu. – Domnule, io pun pariu cu tine ca nu poti sa bei o sticla de whisky in 30 de minute. Ardeleanul isi cere scuze, iese din bar si apare peste 30 minute inapoi, pune banu’ pe tejghea si accepta provocarea. Barmanul ii da sticla, ardeleanul o termina in 10 minute. Barmanul, stupefiat. – Domnule, dar n-am crezut ca asa ceva e posibil. N-am crezut ca sunteti in stare de asa ceva. Nimeni nu a mai reusit! – Nici io n-am crezut, da’ m-am dus la baru’ de vizavi sa verific de cateva ori!

REVOLTA PREMIERULUI: Trei ani am înghiţit multe. Răbdarea mea are o limită

de

Într-un interviu acordat pentru „Evenimentul zilei“, premierul Tăriceanu explică de ce s-a săturat să accepte ca Băsescu să „toarne lături în capul“ celor de la PNL. El îl acuză pe şeful statului de faptul că nu-şi ţine cuvântul şi arată că o împăcare cu PDL se poate produce doar dacă acest partid iese de sub „pulpana stăpânului“. În ceea ce priveşte majorările de salarii, şeful guvernului susţine că nu are de ce să-i fie ruşine de ceea ce a făcut până acum.

Potrivit premierului, cei care l-au criticat pentru majorarea pensiilor, dar susţin creşterea cu 50% a salariilor profesorilor, se fac vinovaţi de „populism deşănţat“.

„PNL va continua să susţină creşterea salariilor“

Tăriceanu crede că nu are de ce să-i fie ruşine de ceea ce a făcut până acum. El declară că măsurile luate de guvernul PNL sunt sustenabile, în timp ce adversarii săi sunt populişti.

Ioana Lupea: De ce aţi preferat varianta amânării legii privind salarizarea profesorilor şi nu pe cea a abrogării? Dumneavoastră aţi spus că nu doriţi să puneţi în pericol viitorul economiei, ori în aceste condiţii, chiar prin amânare, există acest pericol.
Călin Popescu-Tăriceanu: Există acest pericol în orice variantă. Să nu vă imaginaţi că o ordonanţă de anulare a Legii măririi salariilor profesorilor nu ar fi putut să fie, la rândul ei, anulată. Eu cred că este absolut firesc ca această problemă de politică salarială să fie de resortul viitoarei majorităţi parlamentare şi, prin urmare, a viitorului guvern. În acelaşi timp, va trece un răgaz de timp suficient astfel încât să se măsoare efectele crizei economice, care începe să se simtă şi în România şi care ar fi trebuit să-i ducă pe foarte mulţi la concluzia că o astfel de măsură populară – cu anumite semne de întrebare – este, din punct de vedere economic, o măsură extrem de dăunătoare.

Mircea Marian: De ce mergeţi pe ordonanţă şi nu pe asumarea răspunderii? De ce nu v-aţi dus să vă bateţi cu parlamentul, care este până la urmă cel responsabil?
În această privinţă, nu este responsabil parlamentul. În orice ţară, politicile economice, inclusiv cele salariale, sunt de resortul executivului. Nu sunt de resortul parlamentului şi nici al preşedintelui. Punctul meu de vedere şi al membrilor cabinetului a fost că aceasta este soluţia cea mai potrivită. Şi cea mai eficientă.

M.M.: Cine e mai vinovat? Preşedintele sau parlamentul, pentru situaţia asta?
Am impresia că şi preşedintele, şi parlamentul au o percepţie cel puţin eronată. Cred că nu sesizează situaţia în care se găseşte România, nu numai în plan intern, dar şi în acest mediu care ne înconjoară. Situaţia este dramatică la nivel modial, monedele se prăbuşesc, băncile centrale şi guvernele trebuie să intervină pentru susţinerea sistemului financiar. În Ucraina, economia s-a prăbuşit. În Ungaria la fel. Şi la noi? Ce se întâmplă? La noi parcă lucrurile astea nu ar exista. Noi vrem să majorăm, în acest moment extrem de critic, salarii. Deci toate semnele încep să se arate. Nu stau să mă mai gândesc cine are mai multă vinovăţie. Fiecare trebuie să-şi asume partea lui.

I.L.: Totuşi, după ce măreşti salariile unei categorii profesionale, de ce devine inevitabil să măreşti toate celelalte salarii?
E o chestiune de interes colectiv, de solidaritate, de dorinţă de nediscriminare. Toate aceste lucruri cumulate îi fac, pe bună dreptate, într-un mod natural să ceară o majorare salarială. Nu le poţi explica, nu le poţi spune: „Nu, numai profesorii au dreptul!“.

I.L.: Vasile Blaga a spus că, atunci când PDL a plecat din guvern, legea de salarizare a funcţionarului public şi legea de salarizare a bugetarilor a fost lăsată acolo.
Aceste proiecte trebuie negociate cu cine? Cu sindicatele şi cu patronatele şi structura în care se negociază aceste proiecte, domnul Blaga nu a auzit de ea. Ea se numeşte CES, Consiliul Economic şi Social, şi trebuie să te duci după ce ai discutat cu sindicatele şi cu patronatele să îi pui împreună pe toţi, triunghiul guvern – patronate – sindicate. Nu s-a făcut niciun pas, nu s-a discutat nici cu sindicatele, nici măcar cu patronatele. Aceste proiecte sunt nişte topuri de hârtie foarte frumoase.

I.L.: Credeţi că efortul bugetar de 0,74% este fatal pentru economia românească?
Nu este de 0,74%. Este de 4% din PIB, pentru că vorbim numai de majorarea salariilor din educaţie. Vreau să fiu foarte clar. Cine îşi imaginează că această măsură va fi cantonată exclusiv la domeniul educaţiei se înşală. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu federaţia sindicatelor funcţionarilor publici, cu SANITAS-ul şi cu ceilalţi.

M.M.: Nu vi se pare că scenariul acesta cu salariile profesorilor şi cel cu majorarea pensiilor este cumva în oglindă? Atunci, Traian Băsescu juca rolul preşedintelui responsabil, iar dumneavoastră spuneaţi că se poate. Acum este pe dos.
Problema dintre noi este că ei fac politică în funcţie de scadenţele electorale. Asta e diferenţa.

I.L.: La fel spun şi ei despre dumneavoastră.
Îmi pare foarte rău. Majorarea pensiilor era să nu o fac pentru că vin alegerile? Ei nu pot spune la fel, pentru că mesajul lor este de un populism deşănţat. Dovada este că, în preajma celor mai importante alegeri, nu ţin cont de scadenţa electorală şi nu iau decizia în funcţie de voturile potenţiale pe care mi le poate aduce o astfel de măsură.

M.M.: În 26 septembrie, cu patru zile înainte de votul din parlament, „Evenimentul zilei“ a publicat o reclamă a PNL în care se spune că partidul va continua politica de creştere a salariilor. Ce s-a schimbat în patru zile?
Nu s-a schimbat nimic. PNL va continua să susţină creşterea salariilor. Dar v-am spus, în mod responsabil. Am curajul să vă spun că aşa vom proceda în continuare, strict în măsura în care e perfect sustenabilă. Aici trebuie să facem o distincţie între măsurile populiste, nesustenabile, şi ceea ce am făcut. Nu îmi e ruşine.

INDEMNIZAŢII PENTRU MAME

Nu sunt pentru alocaţii egalitariste

I.L.: Într-una din scrisorile pe care le-aţi trimis preşedintelui s-a aflat şi nota de fundamentare de la Mariana Câmpeanu. În nota, printre măsurile care afectează economia era şi majorarea indemnizaţiilor pentru mame. A fost o greşeală?
Sunt adeptul alocaţiei pentru mame, cu 85% din ultimul salariu. Nu sunt pentru sistemul egalitarist. Nu putem suporta toate aceste măsuri: salarii, pensii, indemnizaţii. Eu când fac o analiză nu pot să spun că unele contribuie negativ, iar altele pozitiv. Nu pot să spun că ea nu are influenţă asupra bugetului. Şi salariile sunt măsuri foarte bune. Problema este dacă sunt suportabile sau nu. Nu sunt suportabile toate odată!

Orban: „Nu ne temem nici de motiune si nici de atacuri din partea PD-L”

de

Liberalul Ludovic Orban (foto) a declarat, luni, la finalul intalnirii conducerii cu presedintele partidului, premierul Calin Popescu Tariceanu, ca liberalii nu se tem de motiuni de cenzura, anuntate inaintea campaniei electorale. „Amenintari cu motiuni de cenzura si plangeri penale am tot suportat in acesti patru ani, chiar mai abitir in ultimii doi ani. Nu ne temem nici de motiune de cenzura, nici de atacuri din partea unor partide aflate in campanie, precum PD-L”, a precizat Orban. De altfel, intrebat daca varianta demisiei Guvernului este una valabila, el a respins o astfel de solutie. „Stiti foarte bine care este pozitia mea, pozitia premierului, de ce sa ne dam demisia, pentru ca noi suntem rationali, suntem cei care suntem practic singura ancora a bunului simt si a normalitatii? N-avem niciun motiv sa ne dam demisia. Sa-si dea demisia Basescu care in ultima vreme instiga toate categoriile de sindicate sa solicite majorari salariale care nu au fundamentare economica. Sa-si dea demisia parlamentarii PSD, dintre care multi sunt profesori universitari si si-au majorat cu mana pe sus niste salarii care si-asa erau niste salarii mari. Nu avem de ce sa ne dam demisia”, a incheiat Orban.

Sursa principala

Bătălie strânsă pentru scaunul lui Văcăroiu

de

Senatorii se reunesc azi pentru a decide numele celui de-al doilea om în stat.

Pentru şefia Senatului, rămasă vacantă după demisia lui Nicolae Văcăroiu, s-au anunţat trei candidaţi: Ilie Sârbu (PSD), Radu Câmpeanu (PNL) şi Gyorgy Frunda (UDMR). PDL a anunţat că nu va sprijini nici un candidat şi nu va participa la vot. Conform regulamentului Senatului, este declarat câştigător candidatul care obţine jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, adică 67 de voturi. Dacă nici din primul tur, nici din al doilea, nici un candidat nu obţine 67 de voturi, se organizează un al treilea tur. Aici, câştigător este declarat candidatul care obţine majoritatea opţiunilor senatorilor prezenţi. Condiţia este ca în sală să fie prezenţi cel puţin 67, adică cvorumul necesar şedinţei.

Sârbu, favoritul calculelor pe hârtie

Ilie Sârbu are teoretic toate şansele să fie ales preşedinte al Senatului. Dacă toţi senatorii PSD şi aliaţii lor de la PC s-ar prezenta la şedinţă şi l-ar sprijini, Sârbu ar obţine 54 de voturi. În practică, lucrurile sunt mai complicate. În grupul senatorial al PSD există divergenţe, şi nu toţi sunt dispuşi să-l sprijine pe Sârbu. Candidatura acestuia i-a deranjat pe senatorii mai vechi din gruparea Iliescu, care l-ar fi dorit preşedinte pe Doru Ioan Tărăcilă. Conducerea PSD a optat pentru Sârbu. Disputa a fost tranşată strâns în grupul parlamentar al PSD. Sârbu a obţinut 22 de voturi, iar Tărăcilă doar 17. Nemulţumirile au persistat, şi unii senatori PSD au dat de înţeles că Sârbu nu va ieşi preşedinte. Aşa a apărut candidatul PNL Radu Câmpeanu. Chiar dacă pe hârtie candidatul PNL strânge doar 24 de voturi, cu sprijinul grupării Tărăcilă, şi în turul 2 cu sprijinul senatorilor UDMR, ar putea câştiga în faţa lui Sârbu.

Tărăcilă, şeful senatorilor absenţi

Pentru PSD ar fi însă un semnal prost să piardă şefia Senatului din cauza dezbinării interne. Printre senatori circula ipoteza că azi nu se va reuşi alegerea unui nou preşedinte. Din cauza absenţelor nu se va întruni cvorumul necesar şedinţei, şi astfel procedura de alegere a preşedintelui va eşua. În această situaţie, conducerea Senatului rămâne la interimarul Tărăcilă. Pe această strategie merg adversarii lui Sârbu, adică gruparea Tărăcilă-Iliescu.

Sursa principala