Cel de-al 33-lea termen de judecata al dosarului in care procurorii DIICOT il acuza pe cel mai tânar miliardar român, Sebastian Ghita (foto), de inselaciune va avea loc mâine la Tribunalul Bucuresti. Paradoxal, cauza se va judeca fara ca la dosar sa fie atasat rechizitoriul procurorilor, ca act de sesizare a instantei, si nici dosarul de urmarire penala, ca proba. Reporterii „Gardianul” au intrat in posesia unui document ce atesta faptul ca judecatorii nu considera respectivele documente ca fiindu-le „necesare”.
Posesor al unei averi care l-a plasat în topul primilor 300 de bogati ai tarii, junele afacerist ploiestean Sebastian Ghita, patron al grupului de firme Asesoft si sponsor principal al multiplei campioane nationale la baschet CSU Asesoft Ploiesti, va comparea, mâine 31 octombrie, în calitate de inculpat în dosarul penal nr. 4.758/3/2006, în fata judecatorilor din cadrul Completului special al Tribunalului Municipiului Bucuresti. Cunoscut si sub numele de dosarul „Tracia-Asesoft”, dosarul nr. 4.758/3/2006, ce va face, mâine, obiectul activitatii judecatorilor bucuresteni si în care este implicat si controversatul om de afaceri ploiestean Sebastian Ghita, are o poveste mai lunga si o lista de personaje, toate având calitatea de inculpati, pe masura, speta acestuia fiind, potrivit încadrarii facute de procurorii anchetatori, infractiunea de înselaciune, conform art. 215, alin. 1, 2, 5 Cod Penal. La dosar insa nu se mai afla nici rechizitoriul, nici dosarul de urmarire penala. Disparitia acestora este justificata de o adresa a presedintelui completului de judecata, trimisa catre DIICOT: „Va restituim alaturat dosarul de urmarire penala nr. 222/D/P/2006, continand patru volume, acesta nemaifiindu-ne necesar”. Contactati de reporterii „Gardianul”, doi judecatori si doi avocati (care nu au dorit sa isi decline identitatea, date fiind numele „grele” implicate in dosar”) au declarat ca mentionata adresa a instantei este o bizarerie procedurala pe care nu au mai intalnit-o pana acum, mai ales in conditiile in care este vorba de judecata pe fond.
Prejudiciu de peste 650.000 de euro
În acest sens, în urma cercetarilor efectuate de procurorii din cadrul DIICOT Bucuresti, acestia au ajuns la concluzia ca, în urma unor afaceri si tranzactii comerciale în care marfa de baza a fost constituita din produse petroliere, grupul inculpatilor format din Dan Constantin Grigoriu, Dan Florin Berendel, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Alexandru Lenghel, Dan Mircea Nicorici, Stela Stefan, Iriza Stefan si Sebastian Ghita ar fi prejudiciat statul român, în urma neachitarii taxelor prevazute de lege, cu suma de 20 miliarde de lei, la valoarea anului 2002. „Nu am facut altceva decât sa le vând celorlalti implicati doar niste calculatoare”, încerca sa se disculpe Sebastian Ghita în urma cu ceva timp, când dosarul în cauza se afla tot la TMB, pe rolul Sectia a 3-a penale si, potrivit opiniei sale, procurorul Ilie Piciorus, cel care instrumentase cazul, ar fi avut un „cui” împotriva tânarului om de afaceri care începuse sa aspire, prin firma sa, Asesoft, si „derivatele”, în special în judetul Prahova, la cam toate contractele IT finantate din bani publici, fie ca era vorba despre informatizarea serviciilor din cadrul Primariei Ploiesti, a celor de la nivelul administratiei locale a judetului Prahova sau ale Casei judetene de asigurari de sanatate. De altfel, prin diverse „metode specifice”, în perioada de glorie a domniei pesediste si a Cabinetului Nastase, copilul de suflet al fostului si actualului presedinte al Consiliului Judetean Prahova, pesedistul Mircea Cosma, a reusit sa stopeze si sa scoata de pe rolul TMB dosarul „Tracia-Asesoft”. Oricum, drept multumire pentru „sprijinul acordat”, crezându-se „mai curat si mai uscat”, Ghita l-a rasplatit pe binefacatorul sau, Cosma, pe care l-a cooptat, ca asociat, într-un dintre firmele sale ce are ca obiect de activitate energia neconventionala. Însa, revenind la dosarul în cauza, trebuie mentionat faptul ca, în pofida demersurilor facute de Ghita si amicii sai politici de îngropare a sa în uitare, în anul 2006, Ministerul Finantelor Publice, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala-ANAF, s-a constituit parte civila, asa încât dosarul 4.758/3/2006 a fost repus pe rolul Tribunalului Municipiului Bucuresti. Astfel, în afara grupului celor 9 inculpati, ca parti civilmente responsabile în dosarul cu pricina sunt incluse firmele SC Zato România (fosta SC Asesoft Com SRL), SC Contest Group SRL, SC Israrom Oil Trading SRL, SC Master Mind Consulting SRL, SC Tracia International SA, prin lichidator judiciar SC AMD Group Expert SRL, SC Auto Cross SRL, SC Bussines SRL si SC Closani Impex SRL, prin lichidator judiciar Marian Dumitrescu.
Nasul lui Seres numara voturile
Daca tot a ratat, prin firma sa, Asesoft, „marea lovitura”, estimata la peste 300 milioane de euro, ce ar fi însemnat înzestrarea scolilor patriei cu laboratoare informatice formate din câte 25 de calculatoare si un server, afaceristul-inculpat Sebastian Ghita a pus mâna pe o alta „comoara”, care, desi are o valoare mai mica, numai de 5.822.080 de lei, ceea ce ar echivala cu 2 milioane de euro, are un potential cu mult mai pretios. Mai precis, dupa ce, în data de 1 octombrie, Autoritatea Electorala Permanenta a anulat, din lipsa de participanti, licitatia organizata în vederea implementarii Sistemului informatic de centralizare a datelor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie, la urmatoarea „strigare” au raspuns prezent trei concurenti: SC Siveco, SC Intrarom si SC Team Net International SA. Spre „marea surpriza”, cele doua firme mult mai potente, Siveco si Intrarom, nu au reusit sa se apropie de un punctaj apropiat plafonului maxim de 100 de puncte, învingatoare fiind declarata „necunoscuta” SC TeamNet International SA. Numai ca la o privire mai atenta se poate observa ca firma cu pricina nu este chiar asa de necunoscuta, aceasta fiind una dintre firmele componente ale grupului Asesoft patronat de omniprezentul si omnipotentul afacerist ploiestean Sebastian Ghita, Asesoft având un pachet de 69,5% din SC Team Net.