Actiune denominare CHF – explica avocatul Coltuc pentru Stirile Pro Tv
In ultima perioada foarte multi clienti ai bancilor au foat chemati la sediul bancilor sa semneze un act aditional prin care sa actualizeze datele din contract.
Atentie pentru ca este o capcana!
De ce?
Prin actele acestea se renunta la dreptul de a invoca clauzele abuzive din contracte,impreviziunea si se renunta de a cere retroactiv comisioanele ilegal incasate
Atentie si la contractele de credit incheiate in 2013 – si acestea cuprind dispozitiile de la sus
Ce putem face?
Sa incepem executarea silita prin poprire cat mai repede
Vezi aici stadiul dosarelor depuse
DATA
NR.
1
09.05.2013
16487
1
TRAISTARU D. IOANA
BUCUREŞTI, SECTOR 1, SIPOTUL FÂNTÂNILOR,
NR. 9, ET. 2, AP. 10, BUCUREŞTI
400010034720
132
incomplet
2
09.05.2013
16487
1
TRAISTARU D. IOANA
BUCUREŞTI, SECTOR 1, SIPOTUL FÂNTÂNILOR,
NR. 9, AP. 10, BUCUREŞTI
400010050630
3
incomplet
3
23.05.2013
18133
2
PAVEL N. FLORIN
ZALAU, O GOGA, NR. 4, BL. R 97/A, SC. A, AP. 1,
JUD. SĂLAJ
311010006080
20
incomplet
4
23.05.2013
18133
2
PAVEL N. FLORIN
ZALĂU, ALEEA O. GOGA, NR. 4, BL. R97A, SC. A,
AP. 1, JUD. SĂLAJ
311010004150
231
incomplet
5
04.06.2013
19607
3
FRANGULOIU L. GHEORGHE
PLOIESTI, STR. ECOULUI, NR. 1, JUD. PRAHOVA
291010138390
394
complet
6
17.06.2013
21053
4
CONDREA S. MARIA
SLOBOZIA, COSMINULUI, BL. I7, SC. A, ET. 6, AP.
21, JUD. IALOMIŢA
211010059250
190
incomplet
7
17.06.2013
21054
5
CONDREA N. MARIN
SLOBOZIA, COSMINULUI, BL. I7, SC. A, ET. 6, AP.
21, JUD. IALOMIŢA
211010058340
197
incomplet
8
18.06.2013
21277
6
DOBRIN M. MANTU
BRAŞOV, SOMEŞULUI, NR. 9, BL. 14, SC. A, ET. 2,
AP. 7, JUD. BRAŞOV
081010023000
150
complet
9
18.06.2013
21279
7
GOLAI NECULAI
PLOIEŞTI, RÎŞNOVENILOR, NR. 3, BL. 53, SC. B,
ET. 4, AP. 40, JUD. PRAHOVA
291020016209
390
complet
10
18.06.2013
21299
8
SARCA I. GHEORGHE
ORADEA, B-DUL DECEBAL, NR. 72, BL. D.3, AP.
11, JUD. BIHOR
051010025970
2,820
incomplet
11
20.06.2013
21690
9
DINACI GH. DRAGOS
BUCUREŞTI, SECTOR 5, ALEEA BOTOŞANI, NR.
8, BL. V84, SC. 1, ET. 2, AP. 15, BUCUREŞTI
401050003740
336
complet
12
21.06.2013
21856
10
ROSIANU D AMEDEU
RM VALCEA, CALEA LUI TRAIAN SUD, NR. 82, BL.
S9, SC. E, ET. 3, AP. 9, JUD. VÂLCEA
382010001404
578
incomplet
13
27.06.2013
22358
11
PADURARU F. GHEORGHE
BUCUREŞTI, SECTOR 2, ŞOS. PANTELIMON, NR.
235, BL. 67, SC. B, AP. 98, BUCUREŞTI
400030038390
133
complet
14
27.06.2013
22359
12
OPREA GH. ADRIANA
ŞOS. PANTELIMON, NR. 237, BL. 65, SC. 1, ET. 3,
AP. 15, BUCUREŞTI, Sector 2
401030031690
108
complet
15
27.06.2013
22431
13
BORDEI I. FLORICA
TULCEA, CÂMPULUI, NR. 6, BL. 15, SC. A, AP. 15,
JUD. TULCEA
312
incomplet
CERERI DE DESPAGUBIRE INREGISTRATE PANA LA DATA DE 30 NOIEMBRIE 2013
NR.
CRT
NR.
DOSAR
NUME SI PRENUME
STARE
DOSAR*)
NR. CARNET
INREG. AAAS
NUM.
U.F.
ADRESA
Page 1
16
28.06.2013
22491
14
PANCU I. GHEORGHE
ORADEA, STR. ROŞIORILOR, NR. 18, BL. PB14,
ET. 2, AP. 10, JUD. BIHOR
051010000680
2,700
complet
17
01.07.2013
22686
15
BAHMATA C. COSTACHE
BOTOŞANI, STR. ARMONIEI, NR. 15, BL. 121, SC.
A, JUD. BOTOŞANI
072010001500
132
incomplet
18
01.07.2013
22687
16
CIOFU GAVRIL
FALTICENI, STR. MAIOR IOAN, BL.5, SC.B, AP.20,
JUD. SUCEAVA
391010015390
286
complet
19
01.07.2013
22719
17
STOICA C. FOTIN
BUCUREŞTI, SECTOR 3, RÎMNICU SĂRAT, NR. 2,
BL. H 7, SC. 1, ET. IV, AP. 20, BUCUREŞTI
401020067310
665
incomplet
20
01.07.2013
22769
18
DUMITRU MARIA
BUCUREŞTI,SECTOR 5, STR. ALEEA
COSTINEŞTI, NR. 2, BL. 9, AP. 19, BUCUREŞTI
401050000480
295
complet
21
02.07.2013
22859
19
LAZIN I. MARTA
SATU MARE, AMBUDULUI, NR. 17, AP. 8, JUD.
SATU MARE
301010016180
135
incomplet
22
02.07.2013
22954
20
JUGANARU ROZA
BUCUREŞTI, SECTOR 4, ŞOS. OLTENIŢEI, NR.
230, BL. 24, SC. 1, ET. 3, AP. 9, BUCUREŞTI
401010019660
300
incomplet
23
02.07.2013
22955
20A
JUGANARU D. IONEL
BUCUREŞTI, SECTOR 4, ŞOS. OLTENIŢEI, NR.
230, BL. 24, SC. 1, ET. 3, AP. 9, BUCUREŞTI
401020067670
600
incomplet
24
03.07.2013
22962
21
SALAPA FELICIA
PLOIESTI, CONSTANTIN BREZEANU, NR. 1A, BL.
11 D, SC. A, ET. 1, AP. 8, JUD. PRAHOVA
291010096100
2,100
complet
25
03.07.2013
22963
22
SALAPA I. NICOLAE
PLOIEŞTI, C-TIN BREZEANU, NR. 1A, BL. 11A, AP.
8, JUD. PRAHOVA
291010061460
1,151
complet
26
04.07.2013
23165
23
STOROSCIUC M. BORIS
SATU MARE, PARIS, NR. 74, AP. 5, JUD. SATU
MARE
301010057140
80
complet
27
04.07.2013
23169
24
GLODEANU V LAZAR
ROMAN, BD REPUBLICII, BL. 46, SC. C, AP. 43,
JUD. NEAMŢ
271010011070
158
incomplet
28
04.07.2013
23172
25
KABAI (KARPINSZKI) TIMEA
SATU MARE, N. IORGA, NR. 33, JUD. SATU MARE
301010037200
1,200
complet
29
04.07.2013
23173
26
KARPINSZKI ILONA
SATU MARE, NICOLAE IORGA, NR. 33, JUD. SATU
MARE
301010037190
1,200
complet
30
04.07.2013
23175
27
DEMBROSZKI ANTON
SATU MARE, MAL STANG SOMES, NR. 1, BL. T2,
ET. 11, AP. 9, JUD. SATU MARE
301010005770
200
incomplet
31
04.07.2013
23175
28
DEMBROSZKY A. VILHELMINA
SATU MARE, MIHAI VITEAZU, NR. 13, AP. 23, JUD.
SATU MARE
301010040490
437
incomplet
32
04.07.2013
23177
29
CSOKASI V. ELA SARA
SATU MARE, CONSTANTIN BRÎNCUŞI, NR. 59,
JUD. SATU MARE
301010002360
4,892
complet
33
04.07.2013
23187
30
VLASCEANU ELENA
BUCUREŞTI, LONDRA, NR. 38, BL. B, ET. 1, AP. 1,
BUCUREŞTI
401010033940
31
complet
Page 2
Peste 96% din dosare sunt incomplete si refuzate la plata
Ce trebuie sa faceti?
DATA
NR.
1
09.05.2013
16487
1
TRAISTARU D. IOANA
BUCUREŞTI, SECTOR 1, SIPOTUL FÂNTÂNILOR,
NR. 9, ET. 2, AP. 10, BUCUREŞTI
400010034720
132
incomplet
2
09.05.2013
16487
1
TRAISTARU D. IOANA
BUCUREŞTI, SECTOR 1, SIPOTUL FÂNTÂNILOR,
NR. 9, AP. 10, BUCUREŞTI
400010050630
3
incomplet
3
23.05.2013
18133
2
PAVEL N. FLORIN
ZALAU, O GOGA, NR. 4, BL. R 97/A, SC. A, AP. 1,
JUD. SĂLAJ
311010006080
20
incomplet
4
23.05.2013
18133
2
PAVEL N. FLORIN
ZALĂU, ALEEA O. GOGA, NR. 4, BL. R97A, SC. A,
AP. 1, JUD. SĂLAJ
311010004150
231
incomplet
5
04.06.2013
19607
3
FRANGULOIU L. GHEORGHE
PLOIESTI, STR. ECOULUI, NR. 1, JUD. PRAHOVA
291010138390
394
complet
6
17.06.2013
21053
4
CONDREA S. MARIA
SLOBOZIA, COSMINULUI, BL. I7, SC. A, ET. 6, AP.
21, JUD. IALOMIŢA
211010059250
190
incomplet
7
17.06.2013
21054
5
CONDREA N. MARIN
SLOBOZIA, COSMINULUI, BL. I7, SC. A, ET. 6, AP.
21, JUD. IALOMIŢA
211010058340
197
incomplet
8
18.06.2013
21277
6
DOBRIN M. MANTU
BRAŞOV, SOMEŞULUI, NR. 9, BL. 14, SC. A, ET. 2,
AP. 7, JUD. BRAŞOV
081010023000
150
complet
9
18.06.2013
21279
7
GOLAI NECULAI
PLOIEŞTI, RÎŞNOVENILOR, NR. 3, BL. 53, SC. B,
ET. 4, AP. 40, JUD. PRAHOVA
291020016209
390
complet
10
18.06.2013
21299
8
SARCA I. GHEORGHE
ORADEA, B-DUL DECEBAL, NR. 72, BL. D.3, AP.
11, JUD. BIHOR
051010025970
2,820
incomplet
11
20.06.2013
21690
9
DINACI GH. DRAGOS
BUCUREŞTI, SECTOR 5, ALEEA BOTOŞANI, NR.
8, BL. V84, SC. 1, ET. 2, AP. 15, BUCUREŞTI
401050003740
336
complet
12
21.06.2013
21856
10
ROSIANU D AMEDEU
RM VALCEA, CALEA LUI TRAIAN SUD, NR. 82, BL.
S9, SC. E, ET. 3, AP. 9, JUD. VÂLCEA
382010001404
578
incomplet
13
27.06.2013
22358
11
PADURARU F. GHEORGHE
BUCUREŞTI, SECTOR 2, ŞOS. PANTELIMON, NR.
235, BL. 67, SC. B, AP. 98, BUCUREŞTI
400030038390
133
complet
14
27.06.2013
22359
12
OPREA GH. ADRIANA
ŞOS. PANTELIMON, NR. 237, BL. 65, SC. 1, ET. 3,
AP. 15, BUCUREŞTI, Sector 2
401030031690
108
complet
15
27.06.2013
22431
13
BORDEI I. FLORICA
TULCEA, CÂMPULUI, NR. 6, BL. 15, SC. A, AP. 15,
JUD. TULCEA
312
incomplet
CERERI DE DESPAGUBIRE INREGISTRATE PANA LA DATA DE 30 NOIEMBRIE 2013
NR.
CRT
NR.
DOSAR
NUME SI PRENUME
STARE
DOSAR*)
NR. CARNET
INREG. AAAS
NUM.
U.F.
ADRESA
Page 1
16
28.06.2013
22491
14
PANCU I. GHEORGHE
ORADEA, STR. ROŞIORILOR, NR. 18, BL. PB14,
ET. 2, AP. 10, JUD. BIHOR
051010000680
2,700
complet
17
01.07.2013
22686
15
BAHMATA C. COSTACHE
BOTOŞANI, STR. ARMONIEI, NR. 15, BL. 121, SC.
A, JUD. BOTOŞANI
072010001500
132
incomplet
18
01.07.2013
22687
16
CIOFU GAVRIL
FALTICENI, STR. MAIOR IOAN, BL.5, SC.B, AP.20,
JUD. SUCEAVA
391010015390
286
complet
19
01.07.2013
22719
17
STOICA C. FOTIN
BUCUREŞTI, SECTOR 3, RÎMNICU SĂRAT, NR. 2,
BL. H 7, SC. 1, ET. IV, AP. 20, BUCUREŞTI
401020067310
665
incomplet
20
01.07.2013
22769
18
DUMITRU MARIA
BUCUREŞTI,SECTOR 5, STR. ALEEA
COSTINEŞTI, NR. 2, BL. 9, AP. 19, BUCUREŞTI
401050000480
295
complet
21
02.07.2013
22859
19
LAZIN I. MARTA
SATU MARE, AMBUDULUI, NR. 17, AP. 8, JUD.
SATU MARE
301010016180
135
incomplet
22
02.07.2013
22954
20
JUGANARU ROZA
BUCUREŞTI, SECTOR 4, ŞOS. OLTENIŢEI, NR.
230, BL. 24, SC. 1, ET. 3, AP. 9, BUCUREŞTI
401010019660
300
incomplet
23
02.07.2013
22955
20A
JUGANARU D. IONEL
BUCUREŞTI, SECTOR 4, ŞOS. OLTENIŢEI, NR.
230, BL. 24, SC. 1, ET. 3, AP. 9, BUCUREŞTI
401020067670
600
incomplet
24
03.07.2013
22962
21
SALAPA FELICIA
PLOIESTI, CONSTANTIN BREZEANU, NR. 1A, BL.
11 D, SC. A, ET. 1, AP. 8, JUD. PRAHOVA
291010096100
2,100
complet
25
03.07.2013
22963
22
SALAPA I. NICOLAE
PLOIEŞTI, C-TIN BREZEANU, NR. 1A, BL. 11A, AP.
8, JUD. PRAHOVA
291010061460
1,151
complet
26
04.07.2013
23165
23
STOROSCIUC M. BORIS
SATU MARE, PARIS, NR. 74, AP. 5, JUD. SATU
MARE
301010057140
80
complet
27
04.07.2013
23169
24
GLODEANU V LAZAR
ROMAN, BD REPUBLICII, BL. 46, SC. C, AP. 43,
JUD. NEAMŢ
271010011070
158
incomplet
28
04.07.2013
23172
25
KABAI (KARPINSZKI) TIMEA
SATU MARE, N. IORGA, NR. 33, JUD. SATU MARE
301010037200
1,200
complet
29
04.07.2013
23173
26
KARPINSZKI ILONA
SATU MARE, NICOLAE IORGA, NR. 33, JUD. SATU
MARE
301010037190
1,200
complet
30
04.07.2013
23175
27
DEMBROSZKI ANTON
SATU MARE, MAL STANG SOMES, NR. 1, BL. T2,
ET. 11, AP. 9, JUD. SATU MARE
301010005770
200
incomplet
31
04.07.2013
23175
28
DEMBROSZKY A. VILHELMINA
SATU MARE, MIHAI VITEAZU, NR. 13, AP. 23, JUD.
SATU MARE
301010040490
437
incomplet
32
04.07.2013
23177
29
CSOKASI V. ELA SARA
SATU MARE, CONSTANTIN BRÎNCUŞI, NR. 59,
JUD. SATU MARE
301010002360
4,892
complet
33
04.07.2013
23187
30
VLASCEANU ELENA
BUCUREŞTI, LONDRA, NR. 38, BL. B, ET. 1, AP. 1,
BUCUREŞTI
401010033940
31
complet
Page 2
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) i-ar putea despăgubi pe cei 6.114 de păgubiţi FNI pe care îi mai are în portofoliu până la finele anului 2013 sau cel târziu până la mijlocul anului viitor, suma necesară fiind de aproximativ 29,5 milioane de lei, a anunţat, marţi, preşedintele instituţiei, Adrian Constantin Volintiru
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) i-ar putea despăgubi pe cei 6.114 de păgubiţi FNI pe care îi mai are în portofoliu până la finele anului 2013 sau cel târziu până la mijlocul anului viitor, suma necesară fiind de aproximativ 29,5 milioane de lei, a anunţat, marţi, preşedintele instituţiei, Adrian Constantin Volintiru.
Potrivit acestuia, numărul iniţial de creditori FNI pe care l-a preluat Autoritatea s-a ridicat la 24.000 – 25.000 persoane, din care au fost despăgubite 18.200 de persoane şi au mai rămas 6.114.
Valoarea totală indexată plătită până acum de AAAS creditorilor FNI este de 400 de milioane de lei, iar suma ce rămâne de plătit celor 6.114 de păgubiţi este în jur de 29,5 milioane de lei. În aceste sume nu intră păgubiţii preluaţi recent de AAAS de la CNVM.
„Aici nu discutăm despre păgubiţii FNI preluaţi recent, în luna mai, de la CNVM. Aici intervine o altă problemă. Totalul păgubiţilor (preluaţi de la CNVM – n.r.) este în zona a 130.000 persoane. Din aceştia, doar 5.000 au depus plângeri şi solicitări, din care 400 au fost rezolvate. Nu putem în momentul acesta să identificăm suma exactă care ar urma să fie achitată acestor 130.000 de persoane”, a precizat şeful Autorităţii, într-o conferinţă de presă.
În opinia acestuia, o estimare arată că AAAS ar avea nevoie de un buget de 240 de milioane de lei pentru a plăti despăgubirile.
„Nu am făcut încă o evaluare, pentru că păgubiţii FNI preluaţi de la CNVM ne-au afectat cumva şi nu am reuşit să facem o inventariere şi o evaluare. În mod normal, uitându-mă la cei 6.114 care au rămas sunt 29,5 milioane de lei la un buget de 240 de milioane de lei. E adevărat că mai avem sume de plătit. Deci, ar putea fi despăgubiţi (creditorii FNI – n.r.) până la finele anului sau undeva la mijlocul anului viitor cei vechi, ai Autorităţii. De restul, nu reuşim să ne dăm seama. Sunt 130.000 de dosare, din care doar 5.000 au depus plângeri”, a explicat Volintiru, potrivit Agerpres.
Acesta a adăugat că despăgubirile sunt suportate din veniturile proprii ale AAAS.
ÎN ATENŢIA PĂGUBIŢILOR FNI îndreptăţiţi să primească despăgubiri conform deciziei nr.423/20.03.2007, pronunţată de Tribunalul Bucureşti
Daca sunteti in aceasta situatia va rugam sa ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a anuntat faptul ca “fostii depunatori la Fondul Nationali de Investitii (FNI), care se regasesc in anexele sentintei penale nr.423/20.03.2007, pot depune cererile de despagubire pentru recuperarea sumelor investite”.
In anexele sentintei penale nr.423/20.03.2007 sunt mentionate 130.798 de
persoane, dar nu si sumele, a caror “valoare se calculeaza pe baza raportului de expertiza contabila extrajudiciara, care se depune individual de catre fiecare creditor”, au precizat oficialii Autoritatii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), raspunzând la o intrebare ECONOMICA.NET.
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fosta AVAS), a preluat si de la fosta Comisie Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM, actuala Autoritate de Supraveghere Financiara) toate drepturile si obligatiile in relatia cu investitorii FNI
Nr. unic (nr. format vechi) :13393/63/2013
La dosar s-a folosit aceasta cerere de chemare in judecata
https://www.coltuc.ro/blog/actiune-judiciara-recuperare-timbru-de-mediu/
O anchetă reprezintă o serie de activități efectuate de procuror și de Poliția judiciară, imediat după notificarea unei infracțiuni. Sesizarea în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni se face fie oficiu, de către procuror, de către Poliția judiciară fie printr-o acțiune înaintată de reclamant sau de alte persoane.
Scopul anchetelor preliminare este de a stabili dacă s-a comis într-adevăr o infracțiune/o contravenție, de a găsi persoana responsabilă și de a aduna probe, în vederea continuării anchetei și a procedurii.
Procurorul, Poliția judiciară și avocatul acuzatului efectuează investigația, iar judecătorul responsabil de investigațiile preliminare garantează respectarea normelor procedurale și a drepturilor părților.
Căutarea probelor
Procurorul și Poliția judiciară pot dispune și efectua percheziții, controale, confiscări de bunuri și documente, interogatorii ale martorilor, interceptări de convorbiri telefonice, supravegheri electronice și inspecții. Scopul acestor etape este căutarea și obținerea probelor. Avocatul acuzatului poate efectua cercetări pentru a căuta probe în favoarea acestuia.
Interogatoriul
O persoană suspectată poate fi chemată de Poliția judiciară sau de procuror în vederea interogării. Scopul interogatoriului este de a stabili dacă persoana este sau nu implicată în comiterea unei fapte penale.
Arestul, detenția, arestul preventiv și mandatul european de arestare
Poliția poate aresta o persoană dacă aceasta este surprinsă în timpul comiterii unei fapte penale sau ulterior comiterii unei fapte penale, dacă există riscul ca persoana respectivă să se sustragă procedurii. Scopul arestului este evitarea comiterii mai multor infracțiuni și reținerea persoanei. Scopul arestului este să asigure că prizonierul nu poate să scape.
Judecătorul din cadrul anchetelor preliminare poate decide ca suspectul să fie reținut preventiv în închisoare. Scopul este evitarea comiterii mai multor infracțiuni, obținerea probelor necesare și evitarea sustragerii persoanei suspectate de la anchetă.
În sfârșit, poliția poate aresta o persoană, pentru a pune în aplicare un mandat european de arestare. Scopul acestui mandat este punerea persoanei sub custodia statul solicitant.
Încheierea anchetei preliminare și a audierii preliminare
Odată ce ancheta preliminară s-a încheiat, procurorul începe procedura de urmărire penală, în afara cazului în care a solicitat închiderea cazului.
Pentru infracțiunile cele mai grave, audierea preliminară are loc în fața judecătorului, înainte de începerea procesului. Funcția acestei audieri este de a acționa ca un filtru, pentru evaluarea motivelor acuzării și evitarea proceselor inutile. Acuzatul poate alege să fie judecat printr-o procedură alternativă care să evite judecarea și, în cazul unei condamnări, prin reducerea pedepsei cu închisoarea.
Executați clic pe următoarele linkuri pentru a afla care sunt drepturile dumneavoastră în fiecare etapă a anchetei.
Poate poliția să efectueze inspecții și să îmi percheziționeze locuința, mașina sau sediul firmei?
Da. Poliția poate efectua inspecții și percheziții locale, din proprie inițiativă, fie la solicitarea procurorului, pentru a căuta și transmite probele delictului/infracțiunii comise.
Poate poliția să efectueze o percheziție corporală?
Da. Trebuie să existe un mandat din partea procurorului pentru a se putea face o percheziție corporală. Cu toate acestea, poliția poate opri și percheziționa corporal o persoană din proprie inițiativă.
Poate poliția să ia documente și obiecte pe care le dețin sau care sunt în locuința sau mașina mea sau la sediul firmei?
Da. Poliția poate confisca documente și obiecte care pot fi considerate probe materiale și care sunt necesare pentru a dovedi un fapt, fie din proprie inițiativă, fie cu un mandat din partea procurorului.
Care sunt drepturile mele în caz de inspecție, percheziție și confiscare?
Dacă sunteți supus unei percheziții corporale, puteți fi asistat de o persoană de încredere, în măsura în care aceasta este imediat disponibilă. O percheziție corporală trebuie efectuată cu respectarea demnității dumneavoastră.
În cazul inspecției sau confiscării cu mandat, poliția trebuie să vă înmâneze o copie a acestui mandat. Dacă nu sunteți prezent în acel moment, poliția trebuie să o înmâneze oricărei persoane prezente la fața locului în acel moment. Aveți dreptul să fiți asistat de un avocat, însă poliția nu are obligația să vă contacteze telefonic în prealabil.
Am dreptul să solicit interzicerea confiscării?
Da, puteți face o solicitare care va fi examinată în termen de zece zile de la ordinul de confiscare/sechestrare. Decizia va fi luată de instanța competentă.
Mi se vor solicita amprentele sau probe ADN (păr, salivă, fluide biologice)?
Da. În cazul în care sunteți suspectat de o infracțiune, poliția vă poate solicita probe ADN și amprente, pentru a vă identifica. Dacă nu vă exprimați consimțământul, poliția poate totuși colecta aceste probe, prin solicitarea unei simple autorizări verbale din partea procurorului în acest sens.
Vi se pot solicita amprentele și teste ADN ca mijloace de probă, dar numai dacă sunteți suspect de infracțiuni grave, fiind necesar un ordin din partea judecătorului sau, în cazuri urgente, un mandat de la procuror și apoi o ratificare din partea judecătorului.
Pot solicita efectuarea de investigații pentru apărarea mea?
Avocatul dumneavoastră are dreptul de a efectua investigații în numele dumneavoastră, pentru a vă apăra, chiar și prin utilizarea unui detectiv particular.
Acesta poate, de asemenea, lua declarații de la martori, inspecta locuri, autoriza experți și solicita documente de la Serviciul Civil.
Declarațiile de la martori și documentele pot fi prezentate de către avocatul dumneavoastră judecătorului, în vederea efectuării investigațiilor preliminare, procurorului și „Tribunale del Riesame” (o instanță specială responsabilă cu revizuirea ordinelor care impun măsuri coercitive, precum: arestul la domiciliu sau deportarea).
Acestea vor fi luate în considerare atunci când instanța ia hotărârea.
De ce aș putea fi supus unui interogatoriu?
Dacă sunteți suspectat că ați fi implicat în comiterea unei infracțiuni, ați putea fi chemat la interogatoriu, în vederea verificării afirmațiilor/acuzațiilor.
Puteți, de asemenea, solicita să fiți interogat pentru a clarifica punctul dumneavoastră de vedere.
Dacă vă aflați în arest sau în arest preventiv, executați clic aici.
Voi primi informații privind acuzațiile înainte de interogatoriu?
Da. Descrierile faptelor legate de acuzația care vi se aduce sunt cuprinse în chemarea la interogatoriu. Înainte de începerea interogatoriului, vi se va spune de ce sunteți acuzat și care sunt probele împotriva dumneavoastră.
Trebuie să răspund la întrebări?
Nu. Înainte de începerea interogatoriului, poliția și procurorul trebuie să vă avertizeze că nu sunteți obligat să răspundeți la întrebări. Cu toate acestea, trebuie să răspundeți la întrebările legate de datele dumneavoastră personale și de condamnările anterioare.
Ce se întâmplă dacă nu înțeleg limba locală?
Aveți dreptul să fiți asistat gratuit de un interpret. Interpretul traduce întrebările și răspunsurile dumneavoastră.
Pot beneficia de serviciile unui avocat?
Când sunteți chemat la interogatoriu, vi se va spune că aveți dreptul de a fi asistat de un avocat. În cazul în care nu aveți un avocat, instanța va desemna unul pentru dumneavoastră. Pentru informații cu privire la modul în care puteți obține serviciile unui avocat, consultați fișa informativă 1.
Pe toată perioada în care sunteți interogat, trebuie să fiți asistat de un avocat, fie de unul ales de dumneavoastră, fie de unul desemnat de instanță.
Imediat după comiterea infracțiunii, poliția vă poate pune unele întrebări chiar dacă avocatul dumneavoastră nu este prezent, dar nu sunteți obligat să răspundeți la acestea. Dacă răspundeți, declarațiile dumneavoastră pot fi folosite ca probe în vederea continuării investigațiilor.
De ce pot fi arestat?
Poliția vă poate aresta dacă sunteți surprins în timpul comiterii unei infracțiuni, adică efectiv în momentul comiterii sau, dacă ați fost urmărit, imediat după.
De asemenea, poliția vă poate reține pentru comiterea unei infracțiuni atunci când sunteți suspect de săvârșirea unei infracțiuni și dacă există un risc real de a scăpa.
În cadrul investigațiilor preliminare, un judecător poate ordona să fiți ținut în arest preventiv în închisoare în cazul în care există probe serioase că puteți fi vinovat de săvârșirea unei infracțiuni și există riscul ca dumneavoastră să împiedicați sau să obstrucționați justiția, să săvârșiți alte infracțiuni sau să fugiți.
Voi putea vorbi cu un avocat?
Da. Imediat după arest, detenție sau după ce ordinul de arest preventiv a fost transmis către închisoare, poliția trebuie să vă informeze că puteți numi un avocat. Poliția trebuie să îl contacteze telefonic pe avocatul dumneavoastră imediat sau, dacă nu aveți un avocat, pe avocatul care a fost desemnat de instanță. Pentru informații cu privire la modul în care puteți obține serviciile unui avocat, consultați fișa informativă 1.
Aveți dreptul să vorbiți cu avocatul dumneavoastră imediat.
Dacă există motive excepționale pentru care sunteți în arest preventiv, autoritățile judiciare ar putea amâna discuția cu avocatul dumneavoastră pentru o perioadă de maximum 48 de ore, în cazul arestului sau detenției și 5 zile, în cazul arestului preventiv.
Pot contacta un membru al familiei?
Da. Poliția vă va contacta rudele în cazul în care îi veți da permisiunea.
Voi fi interogat? Trebuie să furnizez informații?
Dacă sunteți arestat sau reținut, poliția vă poate interoga în prezența avocatului dumneavoastră, însă nu sunteți obligat să răspundeți la întrebări.
Veți fi informat cu privire la acuzațiile care vi se aduc și probele împotriva dumneavoastră.
În cadrul audierii inițiale, puteți fi interogat de către judecător, însă nu sunteți obligat să răspundeți. Puteți, de asemenea, să cereți să fiți interogat.
În cazul arestului preventiv, judecătorul trebuie să vă interogheze în termen de 5 zile de la începerea arestului preventiv (așa-numitul interogatoriu în arest). Prezența avocatului dumneavoastră și a unui interpret este obligatorie, iar dumneavoastră nu sunteți obligat să răspundeți.
Pentru mai multe informații, a se vedea Interogatoriul (2).
Ce se întâmplă dacă nu înțeleg limba?
Aveți dreptul să fiți asistat gratuit de un interpret. Interpretul traduce întrebările și răspunsurile dumneavoastră.
Cât timp pot fi reținut de poliție?
După arestul sau detenția dumneavoastră, puteți fi reținut la sediul poliției pentru maximum 24 de ore. În această perioadă, poliția trebuie să vă închidă în închisoare. În termen de 48 de ore de la arest, are loc o audiere în fața unui judecător, în vederea confirmării arestului sau detenției. După încheierea audierii, judecătorul poate fie ordona să fiți eliberat, fie decide asupra unei măsuri personale de arest.
Pot face recurs împotriva unui ordin privind deținerea mea în arest preventiv?
Da. În termen de 10 zile de la executarea ordinului, puteți solicita Instanței colegiale revizuirea acestuia. Va fi stabilită o audiere la care aveți dreptul să participați și la care puteți solicita să fiți audiat. Puteți înainta un recurs la Curtea de Casație împotriva hotărârii Instanței în termen de 10 zile de la pronunțare.
Ce se întâmplă dacă sunt arestat cu un mandat european de arestare?
În cazul în care un stat membru a emis un mandat european de arestare puteți fi arestat într-un alt stat membru și predat statului solicitant în urma unei audieri în fața Curții de Apel.
Poliția vă poate aresta din proprie inițiativă sau în urma unui ordin de arestare preventivă emis de Curtea de Apel.
Aveți dreptul să numiți un avocat. Dacă nu aveți unul, instanța va desemna un avocat pentru dumneavoastră. Avocatul dumneavoastră și ambasada trebuie contactați telefonic imediat.
În termen de 48 de ore de la arestarea dumneavoastră de către poliție sau în termen de 5 zile de la executarea ordinului de arestare preventivă, veți fi audiat de către un judecător, în prezența avocatului dumneavoastră și a unui interpret.
În termen de 20 de zile de la arestarea dumneavoastră. va avea loc o audiere în fața Curții de Apel. La acea audiere, se va decide dacă trebuie să fiți predat sau nu. Puteți face recurs împotriva acestei decizii în fața Curții de Casație.
Ce se întâmplă odată ce s-au încheiat investigațiile preliminare?
Exceptând cazul în care procurorul solicită închiderea cazului, acesta vă va anunța că investigația preliminară s-a încheiat. Nu veți primi nicio notificare în cazul în care infracțiunea intră în jurisdicția judecătorului de pace.
Puteți consulta rapoartele anchetei preliminare și vă puteți informa cu privire la procesul-verbal privind probele împotriva dumneavoastră. Puteți să prezentați probe în apărarea dumneavoastră și să solicitați să fiți interogat din nou.
În urma notificării încheierii investigației preliminare, exceptând cazul în care procurorul solicită închiderea cazului, acesta va începe urmărirea penală. Pentru infracțiunile minore, procurorul vă va chema în judecată direct. În alte cazuri, acesta face o cerere de chemare în judecată către judecător, în vederea investigației preliminare.
Ce este o audiere preliminară?
Scopul audierii preliminare este verificarea acuzațiilor împotriva dumneavoastră.
Aceasta are loc în ședință închisă, în prezența procurorului și a avocatului dumneavoastră, iar dumneavoastră puteți participa și puteți fi audiat, dacă doriți. Judecătorul poate asculta martorii și furniza documente. La finalul audierii, judecătorul poate fie să închidă cazul, fie să îl trimită în instanță sau la Curtea cu jurați.
Am dreptul la un avocat?
Da, este obligatoriu să fiți asistat de un avocat.
Ce se întâmplă dacă nu înțeleg limba?
Cererea de chemare în judecată și acuzațiile trebuie traduse în limba dumneavoastră. Dacă sunteți prezent la audiere, vi se va pune la dispoziție un interpret.
Trebuie să fiu prezent?
Nu. Puteți alege să nu vă prezentați.
Pot să evit să merg în instanță?
Da. În cadrul audierii preliminare, îi puteți cere judecătorului să fiți judecat pe baza unui proces sumar. Audierile au loc în ședință închisă, iar decizia este luată pe baza probelor scrise. În cazul în care sunteți condamnat, pedeapsa va fi redusă cu o treime.
Conform legii 188/2000 executorii judecatoresti au obligatia de a publica TOATE executarile silite instrumentate.In practica nu se intampla deloc asa ceva.De obicei cele mai bune oferte nu sunt publicate
Ce putem face?
In primul rand putem cauta pe portal.just.ro sintagma „executare silita imobiliara”
O sa apara toate incuviintarile de executari silite
Apoi vedeti ce executorii sunt si mergeti la acestia
Cel mai bine ar fi ca un avocat sa faca aceasta activitate
Firma DPX LOGISTIC SRL are creante fata de firma LOWLAND STEINWAY SRL.
Suma de recuperat: 496 EUR.
Statistici companie DPX LOGISTIC SRL
18 marfuri publicate
88 marfuri publicate
1 incident de plata activ
Recuperare creante – Declarant DPX LOGISTIC SRL
Firma LIVDUMAD SPEDITION SRL are creante fata de firma MVS LOGISTIC SRL.
Suma de recuperat: 10479 RON.
Statistici companie LIVDUMAD SPEDITION SRL
17 marfuri publicate
10 marfuri publicate
379 camioane publicate
Recuperare creante – Declarant LIVDUMAD SPEDITION SRL
Firma WEST EUROTRANS SRL are creante fata de firma ARGO HUNGARIA KFT.
Suma de recuperat: 400 EUR.
Statistici companie WEST EUROTRANS SRL
330 marfuri publicate
1 incident de plata activ
Promisiunea de a incheia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept real in legatura cu acesta si actele de alipire si dezlipire a imobilelor inscrise in cartea funciara se incheie in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute
Constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara. In aceasta situatie se aplica in continuare sanctiunile prevazute de lege. Constructiile realizate inainte de 1 august 2001, care este data intrarii in vigoare a Lwgii nr. 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor, se intabuleaza, in lipsa autorizatiei de construire, in baza certificatului de atestare fiscala
In ultima perioada au fost mai multe cereri pentru asistarea persoanelor care sunt executate silit si mai ales cele care doresc dobandirea unui imobil prin executare silita afirma avocatul Coltuc Marius.
1.Reguli de participare la executare silita-sfaturi avocat
2.Cum platesc cautiunea la executare silita si cum particip la licitatie
3.Cum pot obtine un pret mai mic decat cel de incepere la licitatia executorului
4.Cum ma apar de abuzurile executorului judecatoresc
5.Ce face un avocat cand asista la executare silita
6.Cum evacuez un imobil dobandit la executare silita
7.Proprietarii nu ies din imobilul executat silit:ce fac
8.Cum pun in executare un titlu de executare silita
Departamentul: Avocatul dvs.pentru executare silita se ocupa nu numai pentru zona Bucuresti,ci pentru toate executarile din Romania
Astazi s-au inscris 42 de absolventi ai Spiru Haret din promotiile 2009,2010,2011,2012 -ID sau FR
Multumim
Va puteti inscrie trimitand pe adresa de email:avocat@coltuc.ro
Puteti discuta pe
https://groups.google.com/forum/#!topic/news.groups/lW-zGchftgA
Vedeti aici cererea de chemare in judecata
serviciu al societăţii informaţionale, orice serviciu care se efectuează utilizându-se mijloace electronice şi prezintă următoarele caracteristici: i) este efectuat în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obişnuit de către destinatar; ii) nu este necesar ca ofertantul şi destinatarul să fie fizic prezenţi simultan în acelaşi loc; iii) este efectuat prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a destinatarului (art. 1 pct. 1 din Legea nr. 365/2002). Nu constituie s. ale s.i., în sensul legii, activităţile care nu întrunesc elementele menţionate anterior, în special următoarele: a) oferta de servicii care necesită prezenţa fizică a furnizorului şi a destinatarului, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice; b) oferta de servicii care presupun manipularea unor bunuri corporale de către destinatar, chiar dacă prestarea serviciilor respective implică utilizarea de echipamente electronice; c) oferta de bunuri sau servicii care nu este prezentată destinatarului prin transmiterea informaţiei la cererea individuală a acestuia şi care este destinată recepţiei simultane de către un număr nelimitat de persoane (punct-multipunct);
sistem unitar de administrare a societăţii pe acţiuni, sistem de administrare a societăţii de către un administrator, respectiv, în cazul pluralităţii de administratori, de un consiliu de administraţie. Societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, numărul acestora fiind totdeauna impar. Când sunt mai mulţi administratori, ei constituie un consiliu de administraţie (art. 137 din Legea nr. 31/1990). Consiliul de administraţie este însărcinat cu îndeplinirea tuturor actelor necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege pentru adunarea generală a acţionarilor. Consiliul de administraţie poate delega conducerea societăţii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiţi dintre administratori sau din afara consiliului de administraţie. în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară, delegarea conducerii societăţii către directori este obligatorie. Consiliul de administraţie are următoarele competenţe de bază, care nu pot fi delegate directorilor: i) stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare ale societăţii;
situaţie financiară, document oficial de prezentare a situaţiei economico-financiare, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri, subunit-tăţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, precum şi subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. Pentru instituţiile publice documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este s.f trimestrială şi anuală.
secret bancar, instrument de protecţie a faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi a faptelor, datelor sau informaţiilor aflate la dispoziţia unei instituţii de credit, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor ori informaţii referitoare la conturile clienţilor, la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienţii. Instituţia de credit este obligată să păstreze confidenţialitatea asupra tuturor faptelor, datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi asupra oricărui fapt, dată sau informaţie, aflate la dispoziţia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea, afacerea, relaţiile personale sau de afaceri ale clienţilor ori informaţii referitoare la conturile clienţilor – solduri, rulaje, operaţiuni derulate -, la serviciile prestate sau la contractele încheiate cu clienţii.
secret profesional, 1. în materia instituţiilor de credit. Instrument de protecţie a informaţiilor confidenţiale de care iau cunoştinţă în cursul exercitării atribuţiilor lor membrii consiliului de administraţie, salariaţii B.N.R., precum şi auditorii financiari sau experţii numiţi de B.N.R. pentru efectuarea de verificări la sediul instituţiilor de credit. Membrii consiliului de administraţie şi salariaţii B.N.R. sunt obligaţi să păstreze s.p. şi după încetarea activităţii în cadrul băncii. Persoanele arătate nu pot divulga informaţii confidenţiale niciunei persoane sau autorităţi, cu excepţia furnizării acestor informaţii în formă sumară sau agregată, astfel încât instituţia de credit să nu poată fi identificată. Dacă o instituţie de credit a fost declarată în faliment sau este supusă lichidării forţate, informaţiile confidenţiale care nu se referă la terţii implicaţi în acţiuni de salvgardare a instituţiei de credit pot fi divulgate în cadrul procedurilor civile sau comerciale. Aceste dispoziţii nu aduc în niciun fel atingere prevederilor legislaţiei penale potrivit cărora se poate impune divulgarea de informaţii confidenţiale în anumite situaţii (art. 214 din O.U.G. nr. 99/2006). B.N.R. poate să schimbe informaţii cu autorităţi competente din celelalte state membre. Informaţiile primite de
sediu, element de identificare al persoanei juridice. 1. Sediu social. Actul constitutiv al societăţii comerciale va cuprinde, printre altele, şi sediul social (art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 31/1990). La înmatricularea societăţii comerciale şi la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul O.R.C.: i) documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de sediu social; ii) un certificat emis de organul fiscal arătat mai sus, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existenţa altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, după caz;
semnătură electronică, date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare (art. 4 pct. 3 din Legea 455/2001).
servicii de investiţii financiare, operaţiuni în legătură cu instrumentele financiare. S. de i.f. pot fi: I) servicii principale: i) preluarea şi transmiterea ordinelor primite de la investitori în legătură cu unul sau mai multe instrumente financiare; ii) executarea ordinelor în legătură cu unul sau mai multe instrumente financiare, altfel decât pe cont propriu; iii) tranzacţionarea instrumentelor financiare pe cont propriu; iv) administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor, pe bază discreţionară, cu respectarea mandatului dat de aceştia, atunci când aceste portofolii includ unul sau mai multe instrumente financiare; v) subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm şi/sau plasamentul de instrumente financiare; II) servicii conexe:
servicii de plată, oricare dintre următoarele: i) servicii care permit depunerea de numerar într-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi; ii) servicii care permit retrageri de numerar dintr-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru funcţionarea contului de plăţi;
strămutarea procesului, incident procedural ce determină trecerea unei cauze, în situaţiile strict precizate de lege, de la instanţa competentă la o instanţă de acelaşi grad, situată într-o altă localitate. Prin s.p. se urmăreşte garantarea imparţialităţii judecătorilor şi înlăturarea oricărei ingerinţe sau influenţe asupra activităţii de înfăptuire a justiţiei. S.p. poate fi solicitată doar în prezenţa unuia dintre motivele expres prevăzute de lege: rudenie sau afinitate, bănuială legitimă şi siguranţă publică. Cererea de strămutare bazată pe motive de rudenie sau afinitate poate fi făcută de oricare dintre părţi, înainte de începerea dezbaterilor; ea se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară. S.p. pentru motive de bănuială legitimă şi siguranţă publică poate fi solicitată în orice fază a litigiului; cererea se depune la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; cererea de strămutare bazată pe motive de bănuială legitimă poate fi promovată de oricare dintre părţi şi de procuror; dacă cererea se întemeiază pe motive de siguranţă publică, strămutarea poate fi cerută doar de procurorul de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în toate cazurile, cererea de strămutare se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Preşedintele instanţei competente poate dispune, chiar fără citarea părţilor, suspendarea cauzei; măsura va fi comunicată instanţei sesizate cu litigiul, pentru ca aceasta să nu mai îndeplinească niciun act de procedură până la soluţionarea cererii de strămutare. Asupra cererii de strămutare instanţa competentă se pronunţă printr-o hotărâre de admitere sau de respingere; hotărârea pronunţată nu este supusă niciunei căi de atac şi se dă fără motivare; în ipoteza admiterii cererii de strămutare, cauza se va trimite spre soluţionare unei instanţe de acelaşi grad; prin hotărâre se va arăta şi măsura în care actele îndeplinite de instanţa competentă urmează să fie menţinute sau, dimpotrivă, trebuie refăcute; în ipoteza respingerii cererii de s.p. cauza se va soluţiona de către instanţa competentă [v. şi bănuială legitimă; rudenie şi afinitate; siguranţă publică]
sultă, termen utilizat în practică pentru a desemna suma de bani ce trebuie plătită pentru compensarea inegalităţii de valoare a loturilor în cazul partajului judiciar. S. are caracter complementar şi este admisibilă numai în caz de imposibilitate a formării de loturi egale în valoare, pentru întregirea drepturilor coindivizarilor defavorizaţi. In cazul în care nu este posibilă împărţeala în natură a unui bun, instanţa poate să-l atribuie în întregime unuia dintre coindivizari, urmând ca ceilalţi să primească s. corespunzătoare cotelor la care au dreptul. Coindivizarii cu privire la care s-a hotărât să primească echivalentul în bani al cotei lor au dreptul să urmărească numai încasarea sumelor ce le-au fost acordate prin hotărârea de partaj, fără a mai putea invoca vreun drept asupra bunurilor atribuite celorlalţi coindivizari. Când s. este datorată de mai mulţi foşti coindivizari, fiecare nu o datorează decât proporţional cu partea din masa indiviză la care a fost chemat şi poate fi urmărit pentru plata ei de către oricare dintre ceilalţi coindivizari cu privire la care s-a hotărât să-şi primească echivalentul cotei lor în bani. Eventualul concurs dintre foştii coindivizari, îndreptăţiţi la s., se va rezolva potrivit principiului egalităţii dintre creditori şi a plăţii proporţionale a sumelor [v. şi procedura împărţelii judiciare].
supraarbitru, 1. unul dintre cei trei membri ai completului de arbitraj desemnat de ceilalţi doi arbitri sau, în caz de neînţelegere, de către instanţă, dacă părţile nu au stabilit numărul arbitrilor care judecă litigiul. Cei doi arbitri vor proceda la numirea s. în termen de 10 zile de la ultima acceptare a însărcinării de arbitru. Acceptarea însărcinării de s. trebuie să fie făcută în scris şi comunicată părţilor în termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.
supravegherea specializată a copilului, măsură de protecţie specială, cu caracter temporar, care se dispune faţă de copilul care a săvârşit o faptă penală şi care nu răspunde penal. 1) Măsura s.s. constă în menţinerea copilului în familia sa, sub condiţia respectării de către acesta a unor obligaţii, cum ar fi: a) frecventarea cursurilor şcolare; b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi; c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie; d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane.
suspendarea executării, măsură dispusă de creditor sau de instanţă în scopul sistării temporare a activităţii de urmărire silită. S.e. poate fi: 1) s. voluntară, ipoteză în care ea este determinată de voinţa expresă sau prezumată a creditorului; s. voluntară se întemeiază pe principiul disponibilităţii procesuale; pe baza principiului enunţat creditorul poate solicita oricând suspendarea procedurii de urmărire; s. voluntară poate fi: a) expresă, atunci când creditorul solicită în scris sau verbal sistarea urmăririi; b) tacită, atunci când creditorul nu stăruie în realizarea unor acte de urmărire silită (dacă acestea nu se pot îndeplini din oficiu); 2) s. legală, atunci când ea este dispusă de instanţă sau de organul de executare silită, în cazurile anume prevăzute de lege. în funcţie de cauzele care o determină, s. legală poate fi: a) de drept, ipoteză în care actele de urmărire încetează independent de voinţa părţilor sau a organelor de executare silită; s. legală de drept se produce prin moartea debitorului (după declanşarea executării silite); introducerea căii de atac a apelului, ca, de altfel, însuşi termenul pentru exercitarea apelului, suspendă de drept executarea hotărârii de primă instanţă, până la pronunţarea hotărârii de către instanţa de apel; excepţie fac hotărârile care se bucură de execuţie vremelnică, legală sau judecătorească; de asemenea, recursul suspendă executarea hotărârii în cauzele privitoare la strămutarea de hotare, desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări având o aşezare fixă, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege; b) facultativă, ipoteză în care s.e. este lăsată la aprecierea instanţei sau a organului competent; s. facultativă poate fi solicitată de partea interesată sau de procuror, odată cu exercitarea unei căi de atac ori chiar şi în timpul urmăririi silite. în ipoteza apelului, partea are interesul de a solicita s.e. doar dacă hotărârea este pronunţată cu executare vremelnică. Legea îngăduie s.e. şi în cazul promovării căilor extraordinare de atac. Astfel, la cerere, instanţa sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executării hotărârii recurate; odată cu promovarea contestaţiei în anulare sau a revizuirii partea interesată şi procurorul pot solicita s.e.; în faza urmăririi silite persoanele interesate şi procurorul pot solicita s.e. prin intermediul contestaţiei la executare; s.e. poate fi dispusă de instanţă atât în ipoteza urmăririi silite directe, cât şi în cazul urmăririi silite indirecte. în principiu, s.e. hotărârii se acordă de instanţă cu condiţia depunerii unei cauţiuni. După efectele pe care le determină, s.e. poate fi: 1) totală, ipoteză în care ea se răsfrânge asupra întregii proceduri de urmărire; 2) parţială, situaţie în care ea vizează doar sistarea activităţii de urmărire silită cu privire la anumite bunuri; astfel, în cazul promovării contestaţiei la executare de către o terţă persoană ce se pretinde proprietara imobilului urmărit, executarea poate fi suspendată doar cu privire la acel bun. S.e. are un caracter temporar, în sensul că o asemenea măsură durează doar până la soluţionarea contestaţiei la executare; dacă s.e. a fost dispusă cu prilejul exercitării unei căi de atac, ea dăinuie până la pronunţarea hotărârii asupra acesteia. Actele de urmărire îndeplinite anterior s.e. rămân, de regulă, valabile; după încetarea cauzei de suspendare, executarea silită va continua, în principiu, numai la stăruinţa creditorului.
suspendarea executării actului administrativ, măsură dispusă de instanţa competentă în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, în scopul sistării temporare a executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. 1) S.e.a.a. se poate cere de persoana vătămată, după sesizarea cu plângere prealabilă a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare; când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare.
suspendarea judecăţii, incident procedural ce determină sistarea temporară a activităţii procesuale datorită unor împrejurări dorite de părţi sau independente de voinţa lor. După natura împrejurărilor ce o determină, s.j. poate fi: a) voluntară; sau b) legală. În toate situaţiile, s.j. se dispune de instanţa sesizată, printr-o încheiere. S.j. are ca efect rămânerea temporară a cauzei în nelucrare; pe durata suspendării nu se va putea îndeplini, sub sancţiunea nulităţii, niciun act de procedură; încheierea de suspendare produce efecte faţă de toate părţile, ca o consecinţă firească a indivizibilităţii procesului; împotriva încheierii de s.j. partea interesată se poate plânge separat pe calea recursului, cu excepţia celor pronunţate în recurs [v. şi suspendare legală; suspendare voluntară].
suspendarea legală, incident procedural ce determină sistarea temporară a judecăţii, datorită unor împrejurări expres prevăzute de lege. După natura motivelor pe care se întemeiază, s.l. poate fi: I) s.l. de plin drept, situaţie în care instanţa constată pur şi simplu intervenirea cauzei ce conduce la sistarea activităţii procesuale; s.l. de plin drept are loc în una din următoarele împrejurări: a) moartea uneia dintre părţi, afară de cazul în care partea interesată solicită introducerea în cauză a moştenitorilor; b) moartea mandatarului uneia dintre părţi, dacă această împrejurare a intervenit cu mai puţin de 15 zile înainte de ziua înfăţişării; c) interdicţia sau punerea sub curatelă a uneia dintre părţi;
sustragere de sub sechestru, fapta persoanei care sustrage un bun legal sechestrat, aducând prin aceasta atingerea prestigiului şi respectului datorat autorităţii prin încălcarea măsurilor asigurătorii sau executorii asupra unui bun, luate de organele competente, măsuri care implică exerciţiul autorităţii de stat. Prin s.s. se creează o situaţie în urma căreia bunul sechestrat nu-şi mai poate îndeplini funcţia ce i-a fost destinată prin aplicarea sechestrului. Drept urmare, prin s.s. se aduce o gravă atingere funcţiei măsurilor luate în vederea realizării creanţei creditorului urmăritor.
scadenţa cambiei, data exigibilităţii obligaţiei cambiale. O cambie poate fi trasă la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anumit timp de la data emisiunii, la o zi fixă. Cambiile cu alte s. sau cu s. succesive sunt nule (art. 36 din Legea nr. 58/1934). Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data sa. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen.
scrisoare de trăsură, titlu de valoare pe care expeditorul îl predă cărăuşului (scrisoare de cărat). S. de t. poate fi la ordin, care poate fi transmisă prin gir, sau la purtător (art. 414 C.com.). S. de t. trebuie să fie datată, subscrisă de expeditor şi să cuprindă: i) natura, greutatea, măsura sau numărul lucrurilor de transportat şi dacă lucrurile sunt în lăzi sau pachete şi calitatea acestora, numărul şi sigiliile sau mărcile puse pe dânsele; ii) numele expeditorului şi locuinţa sa; iii) numele şi locuinţa cărăuşului; iv) locul de destinaţie şi persoana destinatarului, cu arătare dacă s. de t. este la ordin sau la purtător; v) preţul transportului şi sumele datorate cărăuşului pentru expe-diţiune, adăugându-se cheltuielile anticipate sau de provizion; vi) timpul în care trebuie să fie făcut transportul; vii) celelalte clauze asupra cărora părţile s-au înţeles.
sechestru cu ridicata, varietate a sechestrului executoriu ce presupune predarea bunurilor sechestrate în custodie, până la valorificarea lor prin vânzare silită. S.r. implică lipsirea debitorului de folosinţa bunurilor sechestrate; instituirea custodiei poate fi asociată şi cu aplicarea de sigilii. Custodele este depozitarul judiciar al bunurilor sechestrate, având drepturi şi obligaţii corespunzătoare acestei calităţi.
sechestru judiciar, măsură asigurătorie care constă în încredinţarea bunului litigios de către instanţa de judecată spre păstrare şi administrare, pe întreaga durată a procesului, unei persoane desemnate în acest scop. în principiu, s.j. se poate înfiinţa numai dacă s-a declanşat litigiul pe fond, iar acesta are ca obiect fie dreptul de proprietate sau alt drept real principal asupra unui bun mobil sau imobil, fie posesia unui bun mobil sau imobil, fie folosinţa sau administrarea unui bun proprietate comună. La cererea celui interesat (reclamantul din litigiul de fond, pârâtul sau un terţ interve-nient), instanţa competentă pentru judecarea cererii principale va putea să încuviinţeze punerea sub s.j. a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv. Prin excepţie, se va putea încuviinţa s.j., chiar fără a exista proces: a) asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sa; b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul său actual; c) asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanţia creditorului, când acesta învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive temeinice să bănuiască că debitorul va fugi ori să se teamă de sustrageri sau deteriorări. în acest caz competentă este instanţa în circumscripţia căreia se află bunul. Cererea de s.j. se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor, pronunţându-se o încheiere, care este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la pronunţare. Atât la soluţionarea cererii de înfiinţare a s.j., cât şi la judecarea recursului, pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea trebuie făcută în cel mult 48 de ore de la pronunţare. în cazuri urgente, preşedintele instanţei va putea numi, prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor, un administrator provizoriu până la soluţionarea cererii de s.j. în caz de admitere a cererii, instanţa va putea să-l oblige pe reclamant la darea unei cauţiuni, iar în cazul bunurilor imobile se va proceda la înscrierea în cartea funciară. Paza bunului sechestrat va fi încredinţată persoanei desemnate de părţi de comun acord, iar dacă acestea nu se înţeleg, unei persoane desemnate de instanţă, care va putea fi chiar deţinătorul bunului. In acest scop, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului ce urmează a fi pus sub sechestru şi-l va da în primire, pe bază de proces-verbal, administratoruIui-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat şi instanţei care a încuviinţat măsura. Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare şi administrare, va încasa orice venituri şi sume datorate şi va putea plăti datorii cu caracter curent, precum şi cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, în situaţia în care cu privire la bunul pus sub sechestru un terţ declanşează un litigiu împotriva părţilor din primul proces, administratorul-sechestru va putea sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabilă a instanţei care l-a numit. Dacă administrator-sechestru a fost numită o altă persoană decât deţinătorul bunului, instanţa va fixa, pentru activitatea depusă, o sumă drept remuneraţie, stabilind, totodată, şi modalităţile de plată. S.j. ia sfârşit odată cu procesul sau chiar în timpul procesului, prin desfiinţarea măsurii de către instanţă sau prin demisia ori înlocuirea persoanei desemnate; bunul conservat pe calea s.j. se predă părţii care a câştigat procesul, împreună cu fructele acestuia, inclusiv veniturile încasate, iar dacă administratorul-sechestru a fost şi el parte în proces şi i-a fost atribuit bunul prin hotărâre, atunci va păstra bunul şi fructele acestuia [v. şi administrator-sechestru; măsuri asigurătorii; poprire asigurătorie; sechestru asigurător]
secretul deliberării, principiu potrivit căruia membrii completului de judecată chibzuiesc asupra tuturor împrejurărilor de fapt şi de drept ale cauzei, fără participarea altor persoane. Deliberarea are loc în camera de consiliu, încăpere în care este interzis accesul părţilor sau a altor persoane; dacă se ordonă unele măsuri pe parcursul judecăţii sau în cauzele simple judecătorii pot chibzui chiar în sala de judecată; se va asigura însă, şi în acest caz, s.d. Deliberarea în secret asigură obiectivitatea membrilor completului de judecată şi pronunţarea unor hotărâri temeinice şi legale [v. şi deliberare]
semnătură, numele unei persoane, scris cu propria sa mână, sub textul diferitelor acte de procedură întocmite de părţi, instanţă sau alţi participanţi procesuali. S. reprezintă o formalitate esenţială pentru valabilitatea oricărui act de procedură ce trebuie materializat, potrivit legii, într-un înscris. Prin s. se confirmă întocmirea actului de un anumit subiect procesual. Necesitatea s. este prevăzută de lege pentru toate cererile adresate instanţelor judecătoreşti şi care trebuie materializate într-un înscris, cum sunt: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională, cererea de apel, cererea de recurs etc. Actele de procedură întocmite de instanţă trebuie să îmbrace forma scrisă şi să fie semnate de judecători, iar dacă este cazul, de grefierul de şedinţă. Astfel, minuta urmează să fie semnată, înainte de pronunţare, de judecători, sub pedeapsa nulităţii. De asemenea, procesele-verbale încheiate de executorul judecătoresc, cu prilejul executării silite, urmează să fie semnate de către acesta.
sentinţă, denumire acordată hotărârilor prin care se soluţionează cauzele în primă instanţă, indiferent dacă soluţia este pronunţată de judecătorie (în prim grad de jurisdicţie sau în exercitarea controlului judecătoresc asupra plângerilor împotriva hotărârilor organelor cu activitate jurisdicţională), tribunal sau curtea de apel şi indiferent dacă prin hotărâre s-a dispus sau nu asupra fondului propriu-zis al cauzei [v. şi admiterea acţiunii; respingerea acţiunii; plângere].
servicii de asistenţă judiciară, serviciile organizate de barouri, pentru asigurarea asistenţei judiciare, care vor funcţiona pe lângă fiecare instanţă de judecată şi organ de urmărire penală din circumscripţia lor. Baroul organizează s.a.j. la sediile tuturor instanţelor de judecată din judeţ, care asigură asistenţa juridică, şi la organele de urmărire penală locale, conduse de câte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi coordonate de un membru al consiliului.
servicii de protecţie specială, serviciile organizate pentru prevenirea separării copilului de părinţii săi, precum şi pentru realizarea protecţiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi.
sistem de carte funciară, modalitate de organizare a publicităţii drepturilor reale imobiliare, întemeiată pe datele rezultând din identificarea cadastrală a imobile lor şi asigurând o publicitate reală în registre numite cărţi funciare. în privinţa imobilelor aflate în circuitul civil general, acest sistem asigură o evidenţă ce cuprinde, pe de o parte, toate datele necesare pentru identificarea imobilului, iar pe de altă parte, toate operaţiunile juridice referitoare la constituirea, modificarea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale privind imobilul înmatriculat.
sistem de transcripţiuni şi inscripţiuni, modalitate de organizare a publicităţii drepturilor reale imobiliare în Muntenia, Moldova, Oltenia şi Dobrogea, reglementat, în principal, de codul de procedură civilă şi care a presupus evidenţierea actelor juridice încheiate în legătură cu imobilele, în scopul de a face acele acte opozabile terţilor.
somaţie, act procedural care, potrivit legii, trebuie îndeplinit de executorul judecătoresc înaintea începerii executării propriu-zise şi care constă în invitaţia adresată în scris de către acesta debitorului de a plăti creditorului suma datorată. S. trebuie să cuprindă invitaţia formală ca debitorul să execute obligaţia sa faţă de creditor şi, totodată, avertizarea că, în caz contrar, se va proceda la executarea silită. Astfel, principiul înştiinţării prealabile a debitorului este prevăzut de art. 387 C. proc. civ., conform căruia, în afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o s. care va cuprinde următoarele: a) denumirea şi sediul organului de executare; b) data emiterii s. şi numărul dosarului de executare; c) numele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului; d) arătarea titlului executoriu anexat, în baza căruia urmează să se facă executarea silită; e) termenul în care cel somat urmează să-şi execute de bunăvoie obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi arătarea consecinţelor nerespectării acesteia; f) semnătura şi ştampila organului de executare. Dacă în termenul arătat în s. debitorul nu-şi execută de bunăvoie obligaţia, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită. S. este utilizată în procedura de urmărire silită a bunurilor mobile, în procedura de urmărire silită a bunurilor imobile, precum şi în procedura executării silite directe (mobiliare şi imobiliare) prin predare silită. De asemenea, debitorul este somat să execute de bunăvoie în cazul urmăririi silite a fructelor necu-lese şi recoltelor prinse de rădăcini, precum şi în cazul executării silite a obligaţiilor de a face sau de a nu face. In toate aceste cazuri, termenele prevăzute de lege, care trebuie lăsate debitorului pentru executarea voluntară, sunt diferite, în funcţie de procedura folosită. S. este un act de procedură care se face în formă scrisă. în anumite situaţii legea prevede obligaţia executorului judecătoresc de a face debitorului o s. verbală; astfel, procesul-verbal de sechestru va cuprinde, între altele, s. verbală făcută debitorului ca să plătească, precum şi răspunsul lui dacă a fost faţă; de asemenea, în vederea executării silite a obligaţiei de evacuare ori de predare a unui imobil în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, executorul judecătoresc îl va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice, punându-l pe creditor în drepturile sale. S. verbală nu înlocuieşte s. scrisă. Totodată, există cazuri în care executarea silită se poate face fără s., cum ar fi: a) în cazul în care debitorul a fugit, risipeşte averea sa mişcătoare şi nemişcătoare, dacă alţi creditori execută alte hotărâri asupra averii debitorului sau dacă prin fapta sa debitorul a micşorat asigurările date creditorului său, sau n-a dat asigurările promise ori încuviinţate sau este în stare de insolvabilitate îndeobşte cunoscută, nu se va notifica debitorului nici s., nici titlul executoriu; b) în cazul popririi, legea prevede că se înfiinţează fără s. In ceea ce priveşte executarea silită a creanţelor fiscale, Codul de procedură fiscală prevede că executarea silită începe prin comunicarea s. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea s. nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. S. este însoţită de un exemplar al titlului executoriu. S. cuprinde, pe lângă elementele prevăzute de lege pentru actul administrativ fiscal, următoarele: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectării acesteia.
somaţie de plată, procedură specială, facultativă şi sumară, prin intermediul căreia creditorul poate obţine un titlu executoriu, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi care atestă drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii. Domeniul de incidenţă a s.p. rezultă din lege: drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii, şi vizează doar creanţele certe, lichide şi exigibile; obligaţia de plată trebuie să fie constatată printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau alt „înscris”; înscrisul trebuie să fi fost însuşit de părţi prin semnătură sau în alt mod admis de lege. Cererea de sesizare a instanţei trebuie să cuprindă următoarele elemente: a) numele, domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul creditorului; b) numele şi domiciliul debitorului persoană fizică, iar în cazul debitorului persoană juridică, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, numărul certificatului de înmatriculare în registrul comerţului sau în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar; c) sumele datorate, temeiul de fapt şi de drept al obligaţiilor de plată şi orice element necesar pentru determinarea datoriei; d) semnătura creditorului. S.p. se judecă de instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă. Judecata cererii se face cu citarea părţilor, potrivit dispoziţiilor prevăzute în codul de procedură civilă referitoare la pricinile urgente. Citarea se face pentru ca părţile să aibă posibilitatea de a oferi lămuriri şi explicaţii cu privire la raportul obligaţional, precum şi pentru ca instanţa să stăruie în efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru înţelegerea părţilor asupra modalităţilor de plată; de aceea, procedura s.p. constituie şi un mijloc alternativ de soluţionare a conflictelor. Debitorul nu este obligat să depună întâmpinare. în ipoteza în care creditorul primeşte plata datoriei ori declară că este mulţumit cu înţelegerea asupra plăţii, judecătorul va lua act despre aceasta şi va proceda la închiderea dosarului, pronunţând o încheiere irevocabilă; încheierea privind înţelegerea părţilor asupra plăţii constituie titlu executoriu. Dacă nu s-a dispus închiderea dosarului, judecătorul va examina în continuare cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor date de părţi; dacă instanţa ajunge la concluzia că pretenţiile creditorului sunt justificate, judecătorul va emite ordonanţa care va cuprinde somaţia de plată către debitor, precum şi termenul de plată; ordonanţa se va înmâna părţii prezente sau se va comunica fiecărei părţi de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. împotriva ordonanţei debitorul poate introduce o cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia; dacă instanţa consideră cererea întemeiată, ea o va admite printr-o hotărâre irevocabilă şi va dispune anularea ordonanţei; hotărârea de respingere a cererii este şi ea irevocabilă. Ordonanţa privind s.p. nu are autoritate de lucru judecat cu privire la fondul raporturilor juridice dintre părţi. Partea interesată este îndreptăţită să exercite şi calea contestaţiei la executare; în cadrul contestaţiei la executare debitorul poate invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, cu excepţia cazului în care a formulat cerere în anulare împotriva ordonanţei de admitere a cererii creditorului.
stare civilă, situaţia juridică ce subsumează complexul de drepturi şi obligaţii prin care se exprimă atributele şi calităţile dobândite de persoana fizică în cadrul raporturilor sale de familie, ca o consecinţă a apartenenţei sale la o anumită comunitate familială. în limbajul juridic, s.c. a persoanei este sinonimă cu statutul civil al persoanei, dar legislaţia în vigoare utilizează cu prioritate expresia „stare civilă”.
relevarea scrisului şters, punerea în evidenţă a scrisului înlăturat prin ştergere pe cale mecanică ori chimică este posibilă, în principal, după urmele materialului de scriere care se mai păstrează — de regulă în formă latentă — pe hîrtie şi după urmele de presiune lăsate de instrumentul scriptural.
refacerea urmăririi penale, activitate a organului de urmărire penală, căruia i s-a restituit sau trimis cauza de către procuror. Dacă procurorul, primind şi verificînd dosarul de urmărire penală, constată că organul de cercetare penală nu a respectat prevederile legale ce garantează aflarea adevărului, el restituie cauza organului care a efectuat urmărirea penală sau, dacă socoteşte necesar, o trimite unui alt organ de cercetare pentru r.u.p. cu respectarea dispoziţiilor legale.
referatul de terminare a urmăririi penale, act întocmit de organul de cercetare penală care se înaintează procurorului împreună cu dosarul cauzei la terminarea urmăririi penale (art. 256, 258, C.p.p.). R. de t.a u.p. se limitează la fapta care a făcut obiectul punerii în mişcare a acţiunii penale, la persoana inculpatului şi la ultima încadrare juridică dată faptei; r. trebuie să mai cuprindă menţiuni cu privire la fapta reţinută în sarcina inculpatului, probele administrate şi încadrarea juridică.
sancţiuni procedurale, măsuri cu caracter de constrângere menite să garanteze respectarea normelor juridice care prescriu formele şi condiţiile după care trebuie să se desfăşoare activitatea judiciară în pricinile civile. S.p. îndeplinesc o dublă funcţie: de a-i preveni pe participanţii la procesul civil să respecte disciplina procesuală şi de a-i pedepsi pe cei care o încalcă. S.p. sunt diferite şi se aplică, în funcţie de încălcarea sau neobser-varea formelor şi condiţiilor impuse de lege, actelor şi participanţilor la activitatea judiciară.
sarcina probei, sintagmă prin care se dă expresie principiului potrivit căruia „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească” (art. 1169 C. civ.), principiu care se regăseşte exprimat şi în adagiul latin onus probandi incumbit actori. întrucât procesul civil este pornit de reclamant prin introducerea cererii de chemare în judecată, el are primul obligaţia să-şi dovedească pretenţiile. La rândul său, pârâtul are şi el obligaţia să probeze ceea ce susţine în apărare. Există situaţii în care pârâtul, păstrându-şi această calitate, are totuşi primul sarcina probei. Astfel, prezumţiile legale relative deplasează s.p. faptului de dovedit de la beneficiarul acestor prezumţii la adversarul său. Un exemplu în acest sens este prezumţia de comunitate a bunurilor dobândite în timpul căsătoriei de către oricare dintre soţi, prevăzută de art. 30 C. fam. şi de care prevalându-se, reclamantul răstoarnă s.p., pârâtul fiind acela care este ţinut să dovedească contrariul, şi anume calitatea de bun propriu al bunului în litigiu. Tot astfel, dacă recunoaşterea de paternitate este contestată de mamă, de cel recunoscut sau de descendenţii acestuia, conform art. 58 alin. (2) C. fam., dovada paternităţii este în sarcina autorului recunoaşterii sau a moştenitorilor săi [v. şi administrarea probelor; probă; obiectul probei].
schimbarea pe cale administrativă a numelui persoanelor fizice, (în sensul O.G. nr. 41/2003) operaţiune juridică prin efectul căreia cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui. 1) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri: a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod; b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovadă cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume; c) când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte; d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă, reunite, şi doreşte schimbarea acestuia; e) când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
scrisori, comunicări scrise de mână sau dactilografiate ori imprimate, semnate în mod obişnuit, pe care expeditorul le face destinatarului prin intermediul poştei sau al unei terţe persoane şi care pot servi, dacă este cazul, ca mijloace de probă în justiţie. Conţinutul extrem de variat al s. – descrieri de fapte, îndeplinirea unor obligaţii, notificări, diverse aprecieri etc. – determină folosirea lor ca mijloace de probă în justiţie.
sechestrarea bunurilor mobile, actul începător de executare în cadrul executării silite mobiliare, săvârşit de executorul judecătoresc atunci când debitorul nu dă curs somaţiei de plată trimise în prealabil; presupune inventarierea şi declararea ca sechestrate de către acesta (în temeiul unui proces-verbal de sechestru) a unui număr de bunuri mobile aparţinând urmăritului, spre a fi valorificate ulterior, în condiţiile legii, pentru satisfacerea creanţei urmăritorului.
sechestru asigurător, măsură asigurătorie constând în indisponi-bilizarea bunurilor mobile sau imobile urmăribile ale debitorului (aflate la el sau la un terţ) în vederea vânzării lor silite, atunci când creditorul va avea un titlu executoriu, iar debitorul nu va executa de bunăvoie acel titlu. Această măsură se ia la cererea creditorului reclamant, în cazul în care acţiunea are ca obiect plata unei sume de bani şi urmăreşte să prevină actele de înstrăinare de bunuri făcute de debitorul de rea-credinţă, întrucât prin asemenea acte ar putea fi periclitată executarea silită în viitor a hotărârii. în ceea ce priveşte condiţiile necesare înfiinţării s.a., trebuie să deosebim mai multe situaţii: a) dacă creanţa, ce are ca obiect plata unei sume de bani, pretinsă de creditor în litigiul de fond este constată printr-un înscris care nu este titlu executoriu şi este exigibilă, creditorul poate solicita înfiinţarea unui s.a. asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului, dacă se dovedeşte că a declanşat litigiul de fond prin introducerea unei cereri de chemare în judecată prin care pretinde plata unei sume de bani. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în cuantumul fixat de către instanţă; b) dacă creanţa pretinsă de creditor este exigibilă, dar nu este constatată în scris, creditorul trebuie să probeze că a intentat acţiune şi să depună, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată; c) instanţa poate încuviinţa s.a. şi atunci când creanţa nu este exigibilă, dacă debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să-şi ascundă ori să-şi risipească averea, în aceste cazuri, creanţa trebuie să fie constatată în scris, iar creditorul trebuie să dovedească introducerea cererii de chemare în judecată prin care a declanşat litigiul de fond şi să depună o cauţiune al cărei cuantum va fi fixat de către instanţă, în materie comercială, sechestrul asigurător se poate înfiinţa numai cu depunerea unei cauţiuni, cu excepţia cazului când cererea se face în temeiul unei cambii sau al unui alt efect comercial la ordin sau la purtător, protestat de neplată. Cererea de s.a. este accesorie cererii de chemare în judecată pentru plata creanţei, fiind soluţionată de instanţa care judecă procesul de fond. In cazul în care cererea de înfiinţare a s.a. se depune odată cu cererea de chemare în judecată prin care se declanşează litigiul de fond, potrivit legii, aceasta se soluţionează de preşedintele instanţei prin încheiere executorie, în funcţie de situaţie, creditorul trebuie să anexeze la cerere înscrisul constatator al creanţei sau recipisa din care să rezulte consemnarea a jumătate din valoarea reclamată în litigiul de fond, precum şi dovada din care să rezulte declanşarea acestui litigiu. S.a. are caracter temporar; această măsură se ia fără citarea părţilor, până la pronunţarea soluţiei în procesul principal. Potrivit legii, instanţa va decide de urgenţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere executorie, fixând, totodată, dacă este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înăuntrul căruia urmează să fie depusă aceasta. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea încheierii se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare, încheierea este supusă numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar hotărârea asupra recursului trebuie redactată în cel mult 48 de ore de la pronunţare. Dacă este cazul, instanţa va fixa, prin încheierea de admitere a cererii de înfiinţare a s.a., cuantumul cauţiunii şi termenul în care creditorul trebuie să o depună. Nedepu-nerea cauţiunii în termenul fixat de instanţă atrage desfiinţarea de drept a sechestrului. Aceasta se constată prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor. S.a. se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc potrivit regulilor privitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător. în cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmăribile numai în măsura necesară realizării creanţei. S.a. pus asupra unui imobil se va înscrie de îndată în cartea funciară, măsura asigurătorie devenind opozabilă tuturor celora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat va putea face contestaţie. Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obţinut titlul executoriu, caz în care, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi, s.a. se transformă în sechestru executoriu. La cererea debitorului, instanţa va putea ridica s.a. mai înainte de soluţionarea litigiului de fond, dacă debitorul va da, în toate cazurile, garanţie îndestulătoare. în materie comercială, s.a. poate fi ridicat numai dacă debitorul consemnează „suma, capitalul, interese şi cheltuieli, pentru care s-a înfiinţat acel sechestru”. Cererea de ridicare a s.a. se soluţionează în camera de consiliu, de urgenţă şi cu citarea în termen scurt a părţilor, prin încheiere; pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea încheierii se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare, încheierea, indiferent de soluţie, este supusă numai recursului în termen de 5 zile de la pronunţare. Recursul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. în cazul în care cererea principală, în temeiul căreia a fost încuviinţată măsura asigurătorie, a fost anulată, respinsă sau perimată prin hotărâre irevocabilă, debitorul poate cere ridicarea măsurii de către instanţa care a încuviinţat-o. Asupra cererii instanţa se pronunţă prin încheiere irevocabilă, dată fără citarea părţilor [v. şi măsuri asigurătorii; poprire asigurătorie; sechestru judiciar].
sechestru cu aplicare de sigilii, varietate a sechestrului executoriu caracterizată prin aceea că, odată cu declararea bunurilor ca sechestrate, executorul judecătoresc aplică sigiliul fie pe fiecare bun sechestrat în parte, fie pe uşa încăperii sau dulapului în care a depozitat toate aceste bunuri.
retragerea mărturiei mincinoase – cauză specială de nepedepsire (impunitate) sau de reducere a pedepsei prevăzută de lege în favoarea martorului care îşi retrage mărturia mincinoasă.
retragerea plângerii prealabile – cauză generală de înlăturare a răspunderii penale în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile; constă în actul unilateral de voinţă al persoanei vătămate care, după ce a făcut o plângere prealabilă, revine, retrăgând-o.
retroactivitatea legii penale – formă a extraactivităţii legii penale. Constituie o excepţie de la principiul neretroactivităţii legii penale, în sensul că o lege nouă se va aplica şi retroactiv ori de câte ori nu mai prevede ca infracţiune fapta săvârşită sub legea veche (abolitio criminis),
reţinere – măsură preventivă privativă de libertate pe care organul de cercetare penală sau procurorul o poate lua faţă de învinuit dacă sunt date sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală. Organul de cercetare penală este obligat să-l încunoş-tiinţeze, de îndată, pe procuror cu privire la luarea măsurii reţinerii.
reunirea cauzelor în caz de indivizibilitate sau de conexitate -joncţiune procesuală a cauzelor la aceeaşi instanţă (art. 32 C. proc. pen.), în caz de indivizibilitate sau de conexitate, în vederea judecării lor în primă instanţă, dacă judecata are loc în acelaşi loc şi în acelaşi timp pentru toate faptele şi pentru toţi făptuitorii.
revocare – anulare sau revenire asupra unui act ori asupra unei măsuri în legătură cu răspunderea penală a unei persoane. ~ măsurilor de siguranţă – ridicarea vreuneia dintre măsurile de siguranţă (obligarea la tratament medical, internarea medicală, interzicerea unei funcţii sau profesii, interzicerea de a se afla în anumite localităţi) luate faţă de o persoană. ~ liberării condiţionate – ridicarea beneficiului liberării condiţionate faţă de condamnatul care până la împlinirea duratei pedepsei săvârşeşte o nouă infracţiune de gravitate mare. ~ suspendării condiţionate a executării pedepsei şi ~ suspendării executării pedepsei sub supraveghere – ridicarea beneficiului suspendării executării pedepsei pentru cel care înăuntrul termenului de încercare comite o nouă infracţiune sau nu execută, cu rea credinţă, îndatoririle civile stabilite prin hotărârea judecătorească.
ridicarea de obiecte şi înscrisuri – act procedural care asigură îndeplinirea obligaţiei legal stabilite în sarcina organelor judiciare de a ridica obiectele şi înscrisurile care pot servi ca mijloace de probă în procesul penal (art. 96 şi urm. C. proc. pen.).
rol activ al organelor judiciare – principiu fundamental al procesului penal care asigură aflarea adevărului în procesul penal. Pentru realizarea lui sunt stabilite legal o serie de obligaţii care incumbă organelor judiciare: efectuarea din oficiu a actelor necesare desfăşurării procesului penal, chiar şi atunci când iniţiativa declanşării procesului penal aparţine părţilor; de a aduce la cunoştinţă, de a le arăta şi de a le explica subiecţilor procesuali neoficiali modul în care îşi pot exercita drepturile şi facultăţile procesuale şi de a-i întreba dacă au de formulat cereri ori de ridicat obiecţii; desfăşurarea din oficiu a unor activităţi de natură să înlăture efectele nedorite pentru aflarea adevărului ale rămânerii în pasivitate a subiecţilor procesuali, v. şi reguli de bază ale procesului penal.