Domeniile .ro vor fi impozitate – Abuz sau……..

Domeniile .ro vor fi impozitate – Abuz sau……..

 

 

Numele de domeniile .ro sunt inregistrate pentru o perioada determinata de minim un an, care ulterior poate fi prelungita prin reinnoire. (2) Perioada maxima pentru care se poate face inregistrarea sau reinnoirea unui nume de domeniu .ro este de 2 (doi) ani.

Totodata, ca sa nu scape nici cei care au semnat un contract de cumparare pe viata a domeniului, avem articolul (4) Pentru numele de domenii existente inregistratorii au obligatia reinnoirii acestora in termen de maxim 3 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial a ordinului prevazut la alin.(1).

 

Ma gandeam ca solutia ar fi sa fie impozitat si IP-ul, nu stiu cum de le-a scapat. Poate le dau vreo idee. Ar fi chiar „mai” logic, decat domeniul, mai ales ca RoTLD-ul nu se ocupa decat cu vanzarea, nici vorba de alte lucruri, nici vorba de cheltuieli de mentenanța, cu asigurarea securitatii si alte grozavii. De astea se ocupa cei de la server, pe care-i platesti deja. Si mi se pare normal sa fie asa. Mai ales ca iti asigura ceea ce incearca Guvernul sa-ti spuna ca iti asigura RoTLD-ul.

Decizia CCR nr. 471/2013 privind referendumul – 30% din numarul persoanelor inscrise

Decizia CCR nr. 471/2013 privind referendumul – 30% din numarul persoanelor inscrise

 

 

1. Cu Adresa nr.1.981 din 20 septembrie 2013, Presedintele Romaniei a trimis Curtii Constitutionale sesizarea de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata in temeiul art.?146 lit.a) din Constitutie si al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.3.311 din 23 septembrie 2013 si constituie obiectul Dosarului nr.590A/2013.

La sesizare a fost anexata, in copie, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

La data de 22 octombrie 2013, autorul sesizarii a transmis un inscris de completare a motivarii obiectiei de neconstitutionalitate formulate, inscris inregistrat si atasat la dosarul cauzei.

II. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate, autorul sustine ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, transmisa Presedintelui Romaniei spre promulgare, este neconstitutionala, deoarece contravine dispozitiilor art.1 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”, precum si prevederilor art.2 alin.(1) si (2) din aceasta, potrivit carora: „(1)?Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

(2) Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.”

Legea criticata prevede ca rezultatul referendumului depinde de indeplinirea cumulativa a doua conditii: una referitoare la numarul minim de cetateni care trebuie sa participe la referendum pentru ca acesta sa fie valabil si una privitoare la numarul de voturi valabil exprimate, care determina rezultatul referendumului. In acest sens, noua lege introduce, sub aspectul conditiilor de validitate a referendumului, un cvorum de participare de cel putin 30% si un cvorum al voturilor valabil exprimate de cel putin 25%, ambele raportate la numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente. Aceasta solutie legislativa se regaseste in cazul referendumului privind revizuirea Constitutiei, al referendumului pentru demiterea Presedintelui Romaniei, al referendumului cu privire la probleme de interes national si al referendumului local.

Autorul sesizarii sustine ca reglementarea unui cvorum de participare la referendum de cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente incalca prevederile art.2 alin.(1) din Constitutie, deoarece premisa unei manifestari democratice a suveranitatii prin intermediul poporului se poate asigura doar prin participarea la referendum a majoritatii cetatenilor, constand in jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.

In acest sens, arata ca in jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr.731 din 10 iulie 2012, ca intrunirea majoritatii absolute care consta in jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente reprezinta o conditie esentiala pentru ca referendumul sa poata exprima in mod real si efectiv vointa cetatenilor, constituind premisa unei manifestari autentic democratice a suveranitatii prin intermediul poporului, in conformitate cu principiul statuat in art.2 alin.(1) din Legea fundamentala. Participarea la referendum a majoritatii cetatenilor reprezinta un act de responsabilitate civica.

Asadar, atribuirea suveranitatii, prin lege, unui grup format din 30% din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente constituie o incalcare a prevederilor art.2 alin.(2) din Constitutia Romaniei.

Principiul gratuităţii justiţiei

Principiul gratuităţii justiţiei

principiul gratuităţii justiţiei, regula potrivit căreia justiţia este un serviciu public gratuit, organizat de stat, judecătorii, procurorii, grefierii ori restul personalului auxiliar fiind plătiţi de stat, iar nu de părţi, ca în cazul arbitrajului. în acest sens se spune că justiţia este gratuită.

Principiul nu este nesocotit prin faptul că părţile sunt obligate să plătească taxe de timbru ori timbru judiciar. De asemenea, şi celelalte cheltuieli pe care le presupune procesul civil, cum ar fi onorariile avocaţilor, onorarii de expertiză, cheltuieli pentru administrarea probelor, nu încalcă acest principiu, deoarece la cererea părţii care a obţinut câştig de cauză, cealaltă parte, căzută în pretenţii, va putea fi obligată, prin chiar hotărârea ce se va pronunţa, să restituie în cadrul cheltuielilor de judecată, în tot sau în parte, sumele avansate.

Proces castigat pe fond de Cabinet de avocat Coltuc impotriva Volksbank

Proces castigat pe fond de Cabinet de avocat Coltuc impotriva Volksbank

 

Nr. unic (nr. format vechi) :14995/300/2013

Ora estimata: 15:00
Complet: Amanari pronuntare Ivan M.
Tip solutie: Admite in parte cererea

 
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Constată caracterul abuziv al clauzelor inserate in art.3 lit.d) şi art.5 lit.a) din Condiţiile speciale şi in art. 3.1.2. lit.c), 3.5, 3.7, 8.1 lit.a) liniuta 3, art.8.1. lit.c) şi d) şi in Secţiunea 10 din Condiţiile generale ale convenţiei de credit nr.0131289/02.11.2007 şi, în consecinţă, constată nulitatea absolută a acestor clauze. Obligă pârâta la restituirea către reclamant a sumelor percepute cu titlu de comision de risc/administrare, de la data încheierii contractului la zi, la cursul BNR din ziua efectuării plăţii, şi la plata dobânzii legale calculate asupra fiecărei sume nedatorate, de la data încasării la data achitării efective.

Obligă pârâta să aplice pe toată durata derulării convenţiei de credit o rată fixă a dobânzii, de 4,25% p.a., potrivit art.3 lit.a) din convenţia de credit. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării prezentei hotărâri. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27.11.2013.
Document: Hotarâre  19081/2013  27.11.2013

Recuperare creante – Declarant TRANSMEC RO SRL

Recuperare creante – Declarant TRANSMEC RO SRL

Firma TRANSMEC RO SRL are creante fata de firma MBM TRANS GRUP SRL.

Suma de recuperat: 6469,7 RON.

Statistici companie TRANSMEC RO SRL

22990 marfuri publicate

1033 camioane publicate

Statistici companie MBM TRANS GRUP SRL

137 marfuri publicate

50 camioane publicate

Pentru detalii, va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.

Ultimul dosar impotriva Volksbank castigat de Cab.avocat Coltuc – clauze abuzive

Ultimul dosar impotriva Volksbank castigat de Cab.avocat Coltuc – clauze abuzive

 

 

Admite recursul declarat de recurentul-reclamant LUPU CORNEL împotriva deciziei civile nr.482 din 19 noiembrie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V-a Civila. Modifica decizia atacata în sensul ca respinge apelul declarat de pârâta SC VOLKSBANK ROMÂNIA SA împotriva sentin?ei civile nr.9396/28.06.2012 pronun?ata de Tribunalul Bucure?ti Sec?ia a VI a civila, ca nefondat si admite apelul reclamantului. Schimba în parte sentinta în sensul ca obliga pârâta si la restituirea sumelor pe care le-a încasat în baza clauzelor constatate nule. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei. Irevocabila

Număr dosar: 29434/3/2011

Joncţiunea posesiei

Joncţiunea posesiei

joncţiunea posesiei, operaţiune juridică, ce constă în adăugarea la durata posesiei actuale a posesorului, a timpului cât lucrul a fost posedat de autorul său. Prin efectul joncţiunii posesiei, cel de-al doilea posesor profită de timpul cât a durat posesia autorului său, spre a uzucapa bunul. Joncţiunea posesiei este întotdeauna posibilă, dar are caracter facultativ, în sensul că posesorul actual poate opta între a continua posesia începută de autorul său şi a începe o nouă posesie în persoana sa.

în cazul în care posesorul actual se prevalează de posesia autorului său, are obligaţia să continue cu toate calităţile ori viciile acesteia; el nu poate schimba în avantajul său natura posesiei anterioare. Joncţiunea este posibilă numai în următoarele condiţii: să fie vorba de o posesie adevărată, căci simpla detenţie nu poate fi unită cu o posesie; cel ce invocă unirea posesiilor să fie succesor în drepturi al autorului, fiindcă uzucapatorul unei posesii nu-şi poate uni propria lui posesie cu aceea a persoanei pe care a înlăturat-o de la succesiune.

Intenţie

Intenţie

intenţie – formă a vinovăţiei caracterizată prin aceea că infractorul prevede rezultatul faptei sale şi urmăreşte sau doar acceptă producerea lui. Se prezintă sub două modalităţi normative principale: ~ directă (făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi urmăreşte producerea lui) şi ~ indirectă (făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu îl urmăreşte, dar acceptă posibilitatea producerii lui). De asemenea, intenţia prezintă şi alte modalităţi: ~ simplă (făptuitorul urmăreşte rezultatul faptei şi urmăreşte producerea lui) şi ~ calificată (făptuitorul acţionează în vederea atingerii unui anumit scop, prevăzut în lege ca element al infracţiunii); ~ iniţială (infractorul a prevăzut rezultatul chiar în momentul începerii săvârşirii faptei) şi ~ supravenită (făptuitorul, deşi iniţial a prevăzut un anumit rezultat, şi-a reprezentat, în timpul executării, şi producerea unui alt rezultat socialmente periculos, acţionând în continuare); ~ spontană (săvârşirea urmează imediat după luarea hotărârii), şi ~premeditată (hotărârea de a săvârşi fapta a fost luată mai înainte de începerea executării, iar trecerea la executarea propriu-zisă a fost precedată şi de comiterea de acte materiale de pregătire); ~ unică (făptuitorul a hotărât săvârşirea unei singure fapte), şi ~ complexă (infractorul a hotărât să comită mai multe fapte ori a urmărit producerea mai multor rezultate); ~ depăşită (praeterintenţie) -formă mixtă de vinovăţie, definită pe cale doctrinară, care există atunci când fapta săvârşită cu intenţia de o persoană a produs şi un alt rezultat, pe care aceasta fie nu l-a prevăzut, deşi trebuia şi putea să-l prevadă, fie l-a prevăzut, însă a socotit fără temei că el nu se va produce, v. şi praeterintenţie.

INTENŢIE, formă a vinovăţiei, care se poate prezenta sub două modalităţi: a) intenţia directă, când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi urmăreşte anume producerea lui; b) intenţia indirectă când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-1 urmăreşte, acceptă totuşi posibilitatea producerii lui.

Victorie dupa 9 luni de asteptare – ELIBERARE DIPLOMA SPIRU de catre Tribunalul Bucuresti

In ultimele 9 luni la Tribunalul Bucuresti aveam o practica de  respingere a proceselor cu Spiru Haret-eliberare /recunoastere diplome Spiru

Insa dupa lupte si lupte am reusit sa avem si primul proces castigat 39418/3/2012 – a afirmat Avocat Coltuc Marius

BOICEA ADRIAN CU DOM. ALES LA CA COLTUC MARIUS

15.11.2013  Ora estimata: 08:30
Complet: C5 – CA
Tip solutie: Admite in parte cererea

Solutia pe scurt: Admite in parte cererea introductiva.Obliga parata Ministerul Educatiei Nationale sa aprobe tipizarea formularului diplomei de licenta pentru reclamant, in termen de 30 de zile de la devenirea irevocabila a hotararii, sub sanctiunea platii unei penalitati in cuantum de 100 de lei pentru fiecare zi de intarziere.Obliga parata Universitatea Spiru Haret sa elibereze diploma de licenta si suplimentul de diploma pentru reclamant, in termen de 30 de zile de la devenirea irevocabila a hotararii.Respinge cererea de chemare in garantie formulata de parata Universitatea Spiru Haret ca fiind ramasa fara obiect. Definitiva.Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, azi, 15.11.2013
Document: Hotarâre  5610/2013  15.11.2013

Activitatea legii penale

Activitatea legii penale

activitatea legii penale – principiul potrivit căruia orice lege penală se aplică tuturor infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. Legea penală, de regulă, nu este nici retroactivă, adică nu se aplică faptelor comise înainte de intrarea în vigoare a legii, şi nici ultraactivă, adică nu se aplică faptelor urmărite sau judecate după ieşirea din vigoare a legii.

activitatea legii de procedură penală, însuşire a oricărei legi de procedură penală de a fi eficientă pe durata de timp cit este in vigoare.

Actiones liberae in causa (actiones ad libertatem relatae)

Actiones liberae in causa (actiones ad libertatem relatae)

actiones liberae in causa (actiones ad libertatem relatae) (expr. lat. „acţiuni libere în cauza lor”) -expresie definind acele acţiuni săvârşite în stare de inconştienţă (în stare de intoxicaţie alcoolică, de somnambulism etc.), pe care făptuitorul le-a prevăzut anterior declanşării procesului cauzal, când era în măsură să-şi dea seama de urmările lor şi să-şi dirijeze liber voinţa. Făptuitorul va fi tras la răspundere penală pentru infracţiunea comisă dacă se va stabili că în mod deliberat şi-a provocat starea de inconştienţă sau, cunoscând că are comportări antisociale atunci când se află într-una din situaţiile menţionate, nu a luat măsurile necesare pentru a fi supravegheat şi oprit de a comite fapte prevăzute de legea penală.

Adunarea specială a acţionarilor societăţii comerciale

Adunarea specială a acţionarilor societăţii comerciale

adunarea specială a acţionarilor societăţii comerciale, organ colectiv format din totalitatea titularilor fiecărei categorii de acţiuni ce se reuneşte în condiţiile stabilite de actul constitutiv al societăţii. Hotărârea adunării generale prin care s-a decis modificarea drepturilor şi/sau obligaţiilor unei categorii de acţionari poate produce efecte doar în urma aprobării acesteia de către adunarea specială a acestor deţinători de acţiuni. De asemenea, hotărârile iniţiate de adunările speciale sunt supuse aprobării adunărilor generale corespunzătoare. Regulile privind convocarea, cvorumul şi desfăşurarea adunărilor generale ale acţionarilor sunt aplicabile şi adunărilor speciale [art. 116 alin. (2) Legea 31/1990]

Achitarea amenzii (plata amenzii)

Achitarea amenzii (plata amenzii)

achitarea amenzii (plata amenzii) -executarea pedepsei amenzii. Dovada achitării se face cu recipisa de plată a amenzii pe care cel condamnat este obligat să o depună la instanţa de executare. ~ integrală – când condamnatul a achitat întreaga sumă ce constituie amenda. ~ eşalonată – când condamnatul, cu aprobarea instanţei de executare, achită amenda în rate lunare (într-o perioadă de maximum 2 ani). Dacă un condamnat se sustrage cu rea credinţă de la executarea amenzii, instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii, în limitele prevăzute de lege pentru acea infracţiune.

achitarea amenzii (plata amenzii), operaţie prin care persoana condamnată la amendă execută dispoziţia cuprinsă in hotărîrea de condamnare. Dovada achitării se face cu recipisa de plată a amenzii, pe care cel condamnat este obligat să o depună la instanţa de executare, în termen de 3 luni de la răminerea definitivă a hotăririi. A.a. este integrală, cînd condamnatul a achitat întreaga sumă ce constituie amenda. A.a. este eşalonată, cind condamnatul, cu apro-
barea instanţei de executare, achită amenda In rate lunare (intr-o perioadă de maximum 2 ani). Dacă un condamnat se sustrage cu rea-cre-dinţă de la a.a., instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa Închisorii, în limitele prevăzute de lege, pentru acea infracţiune (art. 631, C.p.).

Model de cerere privind înlăturarea sau modificarea pedepsei

Model de cerere privind înlăturarea sau modificarea pedepsei

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, deţinut în_, aflat în executarea unei pedepse de_, pentru infracţiunea de_, solicit înlăturarea pedepsei (respectiv modificarea pedepsei, în sensul reducerii ei) pentru următoarele motive [3]_ îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 458-459 C. proc. pen. şi art. 12, art. 14 şi art. 15 C. pen. [4]

Vă rog să admiteţi cererea şi să reduceţi pedeapsa/să aplicaţi amnistia/graţierea pedepsei.

Data

Semnătura,

Domnului Preşedinte al [5]_

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. înlăturarea sau modificarea pedepsei reprezintă o consecinţă a unei legi penale noi care fie nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea, fie că prevede o pedeapsă mai uşoară decât cea care se execută sau urmează a se executa. Această cerere are Ia bază principiul legalităţii şi operează, în cazul unei succesiuni de legi, pe baza principiului aplicării legii penale mai favorabile.

De asemenea, înlăturarea executării pedepsei poate interveni şi ca urmare a unei amnistii sau ca o consecinţă a unui act de graţiere, însă numai dacă acestea au intervenit după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

[2] Titularul cererii. Cerea poate fi făcută de către condamnat, precum şi de către procuror; de asemenea, instanţa, din oficiu, poate înlătura sau modifica pedeapsa.

[3] Motivele cererii. Potrivit art. 458 C. proc. pen., înlăturarea sau modificarea pedepsei are loc atunci când, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare,

a intervenit o lege nouă ce nu mai incriminează fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea sau care prevede o pedeapsă mai uşoară decât cea care se execută.

3.1. Potrivit art. 12 C. pen., legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă; în acest caz executarea pedepselor pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte, încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.

3.2. Art. 14 C. pen. stabileşte cazurile obligatorii de modificare a pedepsei în cazul intervenirii unei legi penale noi care prevede o pedeapsă mai uşoară; astfel:

– când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim;

– dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detenţiunea pe viaţă şi până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracţiune;

– dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuieşte cu amenda, fără a putea depăşi maximul special prevăzut în legea nouă; ţinându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii.

Legea penală (art. 15 C. pen.) prevede şi situaţii în care modificarea pedepsei, în sensul reducerii ei, este facultativă, fiind lăsată la aprecierea instanţei de judecată. Astfel, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, iar sancţiunea aplicată este mai mică decât maximul special prevăzut de legea nouă, ţinându-se seama de infracţiunea săvârşită, de persoana condamnatului, de conduita acestuia după pronunţarea hotărârii sau în timpul executării pedepsei şi de timpul cât a executat din pedeapsă, se poate dispune fie menţinerea, fie reducerea pedepsei; pedeapsa aplicată nu poate fi coborâtă sub limita ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proporţional cu micşorarea maximului special prevăzut pentru infracţiunea săvârşită.

3.3. Potrivit art. 459 C. proc. pen., înlăturarea sau modificarea pedepsei are loc şi în cazul intervenirii unui act de amnistie sau de graţiere, totală sau parţială. Astfel, potrivit art. 119 C. pen., amnistia intervenită după condamnare duce la înlăturarea executării pedepsei pronunţate, iar, potrivit art. 120 C. pen., graţierea are ca efect înlăturarea, în totul sau în parte (după cum aceasta este totală sau parţială), a executării pedepsei ori comutarea acesteia în alta mai uşoară0.

[4] Temeiul legal este dat de dispoziţiile art. 458 şi art. 459 C. proc. pen. şi de art. 12, art. 14 şi art. 15 din Codul penal (respectiv art. 5, art. 7 şi art. 8 din noul Cod penal), precum şi de dispoziţiile din legile care au dezincriminat fapta ori au redus pedeapsa.

în cazul amnistiei sau graţierii, temeiul legal îl constituie dispoziţiile art. 119 sau art. 120 C. pen. (respectiv art. 119 sau art. 145 din noul C. pen.), precum şi dispoziţiile din actul de amnistie sau graţiere.

[5] Instanţa competentă. Cererea se adresează instanţei de executare sau instanţei corespunzătoare în grad în circumscripţia căreia se află locul de deţinere ori unitatea la care condamnatul execută pedeapsa la locul de muncă.

Model de cerere de reabilitare

Model de cerere de reabilitare

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_ , domiciliat în_, solicit

Reabilitarea judecătorească

privind condamnarea la_, pentru săvârşirea infracţiunii de _, pronuntată de_ prin hotărârea definitivă nr._

Motivele cererii sunt următoarele [3]_

Îmi întemeiez cererea pe dispoziţiile art. 494 şi următoarele C. proc. pen. şi art. 133-135 şi următoarele C. pen. [4]

În susţinerea cererii, anexez:_[5]

Data

Semnătura,

Domnului Preşedinte al [6]_

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Reabilitarea este instituţia din dreptul penal cuprinzând un ansamblu de dispoziţii care reglementează posibilitatea încetării consecinţelor juridice (decăderi, interdicţii, incapacităţi) ce decurg dintr-o condamnare.

Reabilitarea este de două feluri: de drept – care operează automat, ope legis, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege (reglementată de art. 134 C. pen., respectiv art. 151 din noul C. pen.), şi judecătorească – care trebuie pronunţată de instanţa judecătorească, la cererea celui interesat, în cazurile în care nu operează reabilitarea de drept (prevăzută de art.135 C. pen., respectiv art. 152 din noul C. pen.).

Menţionăm că noul Cod penal prevede [art. 151 alin. (3)] şi posibilitatea ca reabilitarea de drept să fie constatată şi de instanţa de judecată, care, verificând îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, va pronunţa o hotărâre în constatare.

1.1. Termenele reabilitării judecătoreşti diferă în funcţie de natura şi cuantumul pedepsei la care a fost condamnat cel care cere reabilitarea. Astfel, potrivit art. 137 C. pen.2), reabilitarea poate fi cerută:

a) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de un an până la 5 ani, după trecerea unui termen de 4 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

b) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani până la 10 ani, după trecerea unui termen de 5 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

c) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

d) în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă comutate sau înlocuite cu pedeapsa închisorii, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei cu închisoare.

Potrivit art. 135 alin. (2) C. pen., procurorul general poate dispune, în cazuri excepţionale, reducerea termenelor de reabilitare. în noul Cod penal această facultate a fost acordată instanţei, şi nu procurorului general.

Referitor la calcul termenelor de reabilitare, art. 136 C. pen.prevede că acestea se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris, iar în caz de graţiere totală sau de graţiere a restului de pedeapsă, termenul curge de la data actului de graţiere.

[2] Titularul cererii. Condamnatul este singurul care poate cere reabilitarea, iar, după decesul acestuia, cererea poate fi făcută de soţ sau de alte rude apropiate.

Soţul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare, pornită anterior de decedat [art. 495 alin. (1) C. proc. pen.].

[3] Motivele cererii. Se va arăta faptul că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 135 şi art. 137 C. pen. (respectiv art. 152 şi art. 154 din noul C. pen.) – condiţii de fond – şi de art. 495 C. proc. pen. – condiţii de formă -, respectiv:

a) împlinirea termenului de reabilitare prevăzut de lege,

b) neintervenţia unei noi condamnări în termenul de reabilitare;

c) faptul că cel condamnat îşi are asigurată existenta prin muncă sau prin alte mijloace oneste, sau, după caz, faptul că are vârsta de a fi pensionat sau este incapabil de muncă;

d) buna conduită a condamnatului în perioada de după executarea pedepsei;

e) faptul că a achitat în întregime cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, afară de cazul când partea vătămată a renunţat la despăgubiri. De asemenea, neîndeplinirea acestei condiţii nu duce la respingerea cererii de reabilitare în cazul în care instanţa constată că acest lucru nu se datorează relei-voinţe a condamnatului.

[4] Temeiul juridic îl constituie dispoziţiile art. 494-503 C. proc. pen. şi ale art. 135 şi următoarele C. pen. (respectiv art. 151 şi următoarele din noul C. pen.).

[5] Dovezi. Potrivit art. 495 alin. (3) C. proc. pen., la cererea de reabilitare se vor anexa acte din care reiese îndeplinirea condiţiilor reabilitării, respectiv:

a) copia de pe hotărârea de condamnare;

b) biletul de eliberare din penitenciar sau hotărârea prin care s-a constatat executată pedeapsa prin prescripţie, graţiere etc.;

c) dovezi privind localităţile unde condamnatul a locuit după executarea pedepsei până la introducerea cererii, iar în cazul în care executarea pedepsei a fost prescrisă, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la introducerea cererii;

d) adeverinţe din care rezultă că cel condamnat prestează o muncă din care îşi are asigurată existenţa, iar în cazul condamnatului pensionat, adeverinţă din care să rezulte că primeşte pensie;

e) adeverinţe din care să rezulte conduita acestuia la locul de muncă, în societate şi în familie, pe toată perioada de la executarea pedepsei şi până la rezolvarea cererii de reabilitare;

f) dovada din care să rezulte achitarea în întregime a cheltuielilor judiciare şi a despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat condamnatul sau, în cazul neachitării integrale a acestora, dovezi din care să rezulte că neplata acestora nu s-a datorat relei sale voinţe.

[6] Instanţa competentă. Cererea de reabilitare se soluţionează de către instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea sau instanţa corespunzătoare în grad în a cărei circumscripţie domiciliază condamnatul [art. 494 C. proc. pen.].

Argumentare judiciară

Argumentare judiciară

argumentare judiciară, motivare în susţinerea ori negarea de către părţi sau de către instanţa de judecată a unei pretenţii, apărări, excepţii, măsuri, hotărâri etc. în cursul sau în finalul judecăţii. A.j. are ca obiect fie interpretarea şi modul de aplicare a normelor juridice, fie stările şi împrejurările de fapt. 1) A.j. care priveşte aplicarea normelor juridice implică, de regulă, o interpretare extensivă. Sunt folosite, în această privinţă, următoarele a.j.: a) a.j. a pari rationae (prin analogie), când se impune compararea şi aplicarea unui text cu ajutorul altui text, mai clar şi mai amplu în redactarea sa, din aceeaşi materie sau din materii apropiate prin obiectul reglementării lor. Această argumentare este o axiomă a maximelor: ubi eadem est legis ratio, ibi eadem est legis dispositio (unde este aceeaşi raţiune a legii, acolo este şi aceeaşi aplicare a ei) şi exceptio firmat regulam în casibus non exceptis (excepţiile confirmă regula în cazurile neexceptate). A.j. a pari rationae este folosită, cel mai adesea, prin normele de trimitere exprese (de exemplu, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 dispune că dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte; compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă se stabileşte de instanţă, cu prilejul soluţionării cauzei), iar alteori prin simplă interpretare [v. infracţiuni de audienţă]; b) a.j. a contrario sensu (în sens contrar), care vizează reglementările restrictive ce trebuie interpretate şi aplicate ca atare; adică, limitate la cazul sau ipoteza vizată, în rest, urmând a se aplica reglementarea opusă, generală sau de drept comun. Această argumentare se bazează pe raţiunea maximei qui dicit de uno, de altero negat (cine afirmă despre una neagă despre cealaltă). De exemplu, când legea prevede, în cazul nulităţilor exprese, că vătămarea se prezumă, per a contrario, în celelalte cazuri, deşi legea nu precizează expres, vătămarea trebuie dovedită; c) a.j. a fortiori ratione (cu atât mai mult), care se foloseşte când se urmăreşte aplicarea gradată a unui text. După a.j. a fortiori ratione, unde legea prevede sau permite mai mult, implicit permite şi mai puţin (a maiori ad minus) şi unde legea opreşte mai puţin, acolo, implicit, opreşte şi mai mult (a minori ad maius). Pentru ilustrarea acestei argumentări este folosită maxima qui potest maius, potest et minus (cine poate mai mult poate şi mai puţin).

De exemplu, instanţa competentă să soluţioneze acţiunea de divorţ (instanţa ultimului domiciliu comun al soţilor) devine a fortiori competentă să soluţioneze şi cererea accesorie de împărţire a bunurilor comune, chiar dacă printre acestea se află şi bunuri imobile situate în raza teritorială a altei instanţe. 2) A.j. a stărilor şi împrejurărilor de fapt se face pentru a determina existenţa sau inexistenţa lor şi a desprinde apoi consecinţele juridice ce decurg din concluzia la care s-a ajuns. Sunt folosite, de regulă, următoarele a.j.: a) a.j. a priori (mai înainte, anterior) prin care se declară ca stabilită o anumită faptă, împrejurare, consecinţă etc. – înainte de a fi probată – pe baza cunoaşterii sau prezumării unor termeni din cadrul relaţiei demonstrabile în care se situează. De exemplu, în cazul unei acţiuni în tăgăduirea paternităţii, soţul mamei, adică reclamantul, este declarat a priori tatăl copilului; b) a.j. a posteriori (după, posterior), prin care faptele, împrejurările sau consecinţele lor sunt stabilite – pe bază de probe – numai după ce acestea au avut loc. De exemplu, se argumentează a posteriori valabilitatea unui act anulabil după confirmarea lui de partea în drept să invoce nulitatea; respingerea unei acţiuni în daune, dacă se reţine că cel obligat şi-a executat între timp obligaţia etc.; c) a.j. a cauzei şi efectului, prin care se demonstrează că o faptă a produs un rezultat cu anumite consecinţe juridice. De exemplu, relaţia cauză-efect este folosită în practica judiciară în litigiile care au ca obiect cauzarea de prejudicii, pentru a demonstra că raportul dintre faptă şi rezultatul dat constituie expresia „necesităţii”, şi nu a unei „înlănţuiri întâmplătoare de evenimente”

Acţiune în dezdăunare

Acţiune în dezdăunare

acţiunea în dezdăunare a fondatorilor, acţiune în răspundere civilă delictuală prin care fondatorii solicită daune de la societate, în situaţia în care s-a dispus dizolvarea anticipată a societăţii, dizolvare decisă în frauda drepturilor fondatorilor. Dreptul de a formula acţiunea în dezdăunare se prescrie într-un termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotărârii adunării generale a acţionarilor care a decis dizolvarea anticipată (art. 34 Legea 31/1990).

Acţiune în anularea unor acte juridice ale debitorului în procedura insolvenţei

Acţiune în anularea unor acte juridice ale debitorului în procedura insolvenţei

acţiune în anularea unor acte juridice ale debitorului în procedura insolvenţei, cerere adresată de administratorul judiciar sau, după caz, de lichidator judecătorului sindic prin care se solicită anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii. Administratorul judiciar/lichidatorul poate introduce la jude-cătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte: acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar; operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile; acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer; constituirea ori perfectarea unei garanţii
reale pentru o creanţă care era chirografară, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; plăţile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii; actele de transfer sau asumarea de obligaţii efectuate de debitor într-o perioadă de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intenţia de a ascunde/întârzia starea de insolvenţă ori de a frauda o persoană fizică sau juridică faţă de care era la data efectuării transferului unor operaţiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterală (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul legii (art. 79 din Legea nr. 85/2006).

Următoarele operaţiuni vor putea, de asemenea, să fie anulate şi prestaţiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor şi sunt încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul: cu un asociat comanditat sau cu un asociat deţinând cel puţin 20% din capitalul societăţii comerciale ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandită, respectiv o societate agricolă, în nume colectiv sau cu răspundere limitată; cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic; cu un acţionar deţinând cel puţin 20% din acţiunile debitorului ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a acţionarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe acţiuni; cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativă, societate pe acţiuni cu răspundere limitată sau, după caz, societate agricolă; cu orice altă persoană fizică ori juridică, deţinând o poziţie dominantă asupra debitorului sau a activităţii sale; cu un coindivizar asupra unui bun comun (art. 80 din Legea nr. 85/2006) Acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii. Dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu formulează această acţiune, comitetul creditorilor o poate introduce la judecătorul-sindic (art. 81 din Legea nr. 85/2006). Nu se poate cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, făcut de către debitor în cursul desfăşurării normale a activităţii sale curente (art. 82 din Legea nr. 85/2006).

Calitate procesuală pasivă au debitorul şi, după caz, cocontractantul său. Debitorul va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special.

Dacă sunt îndeplinite condiţiile art. 79 şi 80, se instituie o prezumţie relativă de fraudă în dauna creditorilor. Prezumţia poate fi răsturnată de către debitor. Ea nu se extinde la terţul dobânditor sau subdobânditor. Prezumţia de fraudă se păstrează şi în cazul în care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a întârziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se referă art. 79 şi art. 80 (art. 85 din Legea nr. 85/2006).

Toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispoziţiilor legii, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru.

Admitere în principiu

Admitere în principiu

admitere în principiu, 1. fază a procesului de partaj, facultativă pentru instanţă, existentă în cazul în care părţile nu se înţeleg cu privire la împărţirea bunurilor asupra cărora acestea au un drept de proprietate comună, iar pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente. în acest sens, instanţa va da o încheiere interlocutorie, care constată calitatea de coproprietari a părţilor, cota-parte ce li se cuvine, bunurile supuse împărţelii, datoriile şi creanţele născute din starea de proprietate comună, pe care proprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii. Prin aceeaşi încheiere, instanţa va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Potrivit legii, instanţa va întocmi în mod corespunzător minuta. în cazul în care, după pronunţarea acestei încheieri, dar mai înainte de pronunţarea hotărârii de împărţeală, se constată că există şi alţi coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii, fără ca, privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri, să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanţa va putea da o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, şi coproprietarii sau bunurile omise. în aceleaşi condiţii, instanţa poate, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, să scoată un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărţit. încheierile pronunţate de instanţă pot fi atacate cu apel sau, după caz, cu recurs odată cu fondul, fiind supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea dată asupra fondului procesului. Instanţa este legată de aceste încheieri, astfel că nu mai poate reveni asupra lor şi respinge acţiunea. Având caracter interlo-cutoriu şi rezolvând probleme esenţiale ale fondului procesului, încheierea de a.p. trebuie, sub sancţiunea nulităţii, să fie semnată de toţi judecătorii din completul de judecată, precum şi de grefier; de asemenea, ca orice hotărâre judecătorească, ea trebuie să fie motivată. Perimarea acţiunii de partaj atrage şi caducitatea încheierii de a.p. încheierea de a.p. trebuie dată de instanţa competentă să soluţioneze pricina; în cazul declinării competenţei, instanţa învestită prin declinare cu judecarea cauzei trebuie să dea o încheiere proprie, iar nu să continue judecata pe baza încheierii de a.p. date de instanţa necompetentă, care s-a desesizat. Instanţa de fond nu poate include, cu ocazia soluţionării acţiunii de partaj, în masa de bunuri supusă împărţelii şi alte bunuri decât cele reţinute prin încheierea de a.p., chiar dacă existenţa lor ar fi fost semnalată prin raportul de expertiză întocmit în cauză pentru definitivarea împărţelii. în cazul în care pârâtul a cerut prin acţiune separată întregirea masei cu bunuri neindicate de reclamant, instanţa este obligată să conexeze această cerere cu acţiunea reclamantului, chiar dacă în acţiunea respectivă a fost dată deja încheierea de a.p. După a.p., în general instanţa nu mai poate admite şi administra noi probe cu privire la probleme rezolvate prin încheierea respectivă, de natură să conducă la pronunţarea altei soluţii decât aceea prefigurată prin încheierea de a.p., deoarece s-ar nesocoti astfel caracterul interlo-cutoriu al acelei încheieri. împrejurarea de a nu se fi dat o încheiere de a.p. nu constituie motiv de nulitate a hotărârii de partaj, dacă dispozitivul acesteia conţine toate datele unei asemenea încheieri şi precizează modalitatea de sistare a stării de indiviziune; 2. fază a procedurii de revizuire, facultativă pentru instanţă, finalizată printr-o încheiere interlocutorie, care confirmă regularitatea introducerii cererii de revizuire, precum şi existenţa, în cazul dat, a cel puţin unui motiv dintre cele care, potrivit legii, fac posibilă revizuirea. Instanţa este legată de această încheiere, astfel că nu mai poate reveni asupra ei şi respinge cererea de revizuire; 3. fază obligatorie pentru instanţă într-un proces în curs de judecată, în cazul în care un terţ formulează o cerere de intervenţie voluntară principală sau accesorie. Potrivit legii, instanţa se va pronunţa asupra a.p. a cererii de intervenţie numai după ascultarea părţilor şi a celui care intervine. Pentru a decide cu privire la a.p. a cererii de intervenţie voluntară principală, instanţa trebuie să verifice următoarele aspecte: dacă terţul justifică un interes şi pretinde un drept propriu; dacă există o legătură suficientă între cererea principală şi cererea de intervenţie, care să justifice soluţionarea împreună a celor două cereri; dacă terţul a formulat cererea sa înăuntrul termenului prevăzut de lege; când cererea a fost formulată direct în apel, dacă părţile sunt de acord cu primirea cererii; dacă în raport cu natura litigiului dintre părţile iniţiale, ar fi admisibilă o intervenţie voluntară principală. Asupra a.p. a intervenţiei voluntare principale, instanţa se va pronunţa printr-o încheiere, în sensul încuviinţării în principiu sau, după caz, al respingerii, ca inadmisibilă, a cererii. Această încheiere nu poate fi atacată decât odată cu fondul, fiind supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea de fond. încheierea asupra a.p. a cererii de intervenţie voluntară principală are caracter interlocutoriu, astfel încât instanţa care a pronunţat-o nu mai poate reveni asupra ei; dacă instanţa a încuviinţat în principiu cererea de intervenţie, trebuie să o soluţioneze pe fond, chiar dacă ar constata ulterior că a greşit atunci când a primit să judece pretenţia terţului pe cale incidentală.

admitere în principiu (penal) – moment în procedura de soluţionare a contestaţiei în anulare şi a revizuirii de către instanţa de judecată. Numai după admiterea în principiu a contestaţiei în anulare sau a revizuirii, instanţa trece la judecarea în fond a contestaţiei sau la cel de-al doilea stadiu al procedurii de revizuire, adică la rejudecarea cauzei.

admitere în principiu, stadiu în procedura de soluţionare a contestaţiei în anulare (art. 391, C.p.p.) şi a revizuirii (art. 403, C.p.p.). în acest stadiu instanţa competentă verifică (în cazul contestaţiei în anulare) dacă cererea este făcută în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestaţia este din cele prevăzute în art. 386 şi dacă, în sprijinul contestaţiei se depun sau se invocă dovezi care sînt la dosar. In caz afirmativ instanţa a. in p. contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate (art. 391, aţin. 2, C.p.p.). Instanţa verifică (in cazul cererii de revizuire) dacă cererea este făcută în condiţiile prevăzute de lege şi dacă din probele strinse în cursul cercetării efectuate de procuror rezultă date suficiente pentru a. in p. Instanţa poate verifica oricare dintre probele pe care se întemeiază cererea sau poate, cînd este necesar, să administreze probe noi. Pe baza celor constatate instanţa dispune, prin încheiere, a. in p. a cererii de revizuire sau, prin sentinţă, respingerea acesteia (art. 403, alin. 1 şi 3, C.p.p.). După a. în p. a contestaţiei în anulare, instanţa trece la judecarea în fond a contestaţiei in anulare sau a revizuirii.

Abatere disciplinară

Abatere disciplinară

abatere disciplinară, 1. faptă prin care se nesocoteşte una sau mai multe obligaţii de serviciu. Săvârşirea unor abateri disciplinare de către judecători sau procurori poate genera o răspundere disciplinară din partea acestora. Abaterile disciplinare sunt limitativ prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi se pot concretiza în: a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii; b) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor persoanele sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror; c) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au un atare caracter; e) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; h) exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedură, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune; i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile; j) absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat; k) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili; I) neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează; m) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; n) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii. Organele disciplinare trebuie să aprecieze asupra gravităţii abaterilor în funcţie de natura normelor legale încălcate şi de circumstanţele de fapt ale cauzei. Legea determină şi sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor. Acestea sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună până la 3 luni; c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel; d) excluderea din magistratură. Sancţiunile determinate de lege sunt de natură diferită, unele au doar un caracter pur moral, altele au conotaţii patrimoniale, cea mai gravă fiind îndepărtarea din magistratură. Diversitatea sancţiunilor permite „instanţei” disciplinare să realizeze o individualizare adecvată a măsurilor ce se cuvin să fie aplicate judecătorului sau procurorului vinovat pentru săvârşirea unei abateri. Acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii; comisiile de disciplină pot fi sesizate de orice persoană interesată sau se pot învesti din oficiu. Exercitarea acţiunii disciplinare nu este posibilă fără efectuarea unei cercetări prealabile, ce se dispune de către titularul acţiunii. Cercetarea prealabilă se realizează de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. In cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei şi orice alte date concludente. Ancheta administrativă prealabilă implică şi ascultarea magistratului în cauză, precum şi verificarea susţinerilor făcute de el în apărare.

Magistratul cercetat este îndreptăţit să ia cunoştinţă de toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. Refuzul magistratului de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări nu împiedică finalizarea anchetei administrative. Aceste împrejurări se constată printr-un proces-verbal. Neefectuarea cercetării prealabile şi neascultarea magistratului în cauză atrage după sine nulitatea absolută a anchetei administrative. Acţiunea disciplinară poate fi exercitată într-un termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare în procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea magistratului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară este obligatorie. Magistratul poate fi reprezentat de un alt magistrat sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Hotărârea pronunţată trebuie să fie motivată şi cuprinde, în principal, următoarele: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia; b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror; d) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia; e) calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată; f) instanţa competentă să judece calea de atac. Hotărârea se comunică, în scris, judecătorului sau procurorului în cauză. împotriva hotărârilor pronunţate în materie disciplinară se poate face recurs în termen de 15 de zile de la comunicare. Competenţa de soluţionare a recursului aparţine Completului de 9 judecători al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorul sancţionat disciplinar. Recursul este suspensiv de executare. Hotărârea pronunţată de Completul de 9 judecători este irevocabilă. în cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie. (I.L.); 2. fapta săvârşită de avocat, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi. Constituie abaterie disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din lege şi din statutul profesiei ce prevăd expres o astfel de calificare (de exemplu, neres-pectarea de către avocat a obligaţiei de a păstra secretul profesional). Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului. Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (U.N.B.R.) sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului vor decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor. în situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinară. Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii. în faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţişa personal; în cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere. Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică judecata, instanţa disciplinară putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză. Instanţa disciplinară hotărăşte, cu majoritate de voturi, şi pronunţă o decizie disciplinară. împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare. Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei. Sancţiunile disciplinare prevăzute de lege sunt: a) mustrarea; b) avertismentul; c) amenda de la 50 lei (RON) la 500 lei (RON), care se face venit la bugetul baroului; plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare; neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei; d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;

e) excluderea din profesie. Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.

MODEL DE CERERE PRIVIND PRONUNŢAREA UNEI HOTĂRÂRI PARŢIALE

MODEL DE CERERE PRIVIND PRONUNŢAREA UNEI HOTĂRÂRI PARŢIALE

CERERE PRIVIND PRONUNŢAREA UNEI HOTĂRÂRI PARŢIALE

Instanţa_

Secţia_

Dosar nr. /

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat în_, în calitate de reclamant în cauza având ca obiect_, în contradictoriu cu pârâtul_vă solicit

Pronunţarea unei hotărâri parţiale

prin care să obligaţi pârâtul la_

Motivele cererii sunt următoarele:

Motive de fapt [3]: învederez instanţei că_

Temeiul de drept [4]: Invoc dispoziţiile art. 270 C. proc. civ.

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului [5]

Explicaţii

[1] Natura juridică. Cererea privind pronunţarea unei hotărâri parţiale este o cerere incidentală, în baza căreia instanţa are posibilitatea, în raport de dispoziţiile art. 270 C. proc. civ., să pronunţe o hotărâre parţială, urmărindu-se astfel finalizarea mai rapidă a litigiului, datorată recunoaşterii parţiale, de către pârât, a pretenţiilor reclamantului.

[2] Titularul cererii. Reclamantul este cel care poate adresa cererea instanţei, în măsura în care pârâtul a recunoscut parţial pretenţiile acestuia. Prevederile art. 270 C. proc. civ. au caracter dispozitiv, fiind la latitudinea reclamantului să solicite instanţei să pronunţe o hotărâre parţială.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească recunoaşterea pârâtului. Recunoaşterea pârâtului trebuie să aibă loc în faţa instanţei, deci trebuie să aibă caracter judiciar, să fie efectivă şi să fie pură şi simplă. Aşadar, pentru pronunţarea unei hotărâri parţiale, reclamantul nu poate invoca aplicarea dispoziţiilor art. 225 C. proc. civ., de vreme ce lipsa la interogatoriu constituie numai o prezumţie de recunoaştere, neconstituind o recunoaştere efectivă. De pildă, pârâtul ar putea recunoaşte pretenţiile reclamantului prin întâmpinare sau prin răspunsul la interogatoriu luat în instanţă.

[3] Motivele de fapt. Potrivit dispoziţiilor art. 270 C. proc. civ., reclamantul poate solicita instanţei pronunţarea unei hotărâri parţiale numai în măsura în care pârâtul a recunoscut o parte din pretenţiile sale. Se poate învedera instanţei că, de pildă, din suma de zece milioane de lei pârâtul a arătat prin întâmpinare că datorează şase milioane lei sau că a recunoscut la interogatoriu suma respectivă.

[4] Temeiul de drept îl constituie dispoziţiile art. 270 C. proc. civ.

[5] Instanţa competentă. Cererea se depune la instanţa la care cauza este pendinte.

Timbrajul. Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Ordinul nr. 760/C/1999, emis de Ministerul Justiţiei în aplicarea Legii nr. 146/1997, nu se timbrează cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă sau caracterul cererii iniţiale, în consecinţă, cererea de pronunţare a unei hotărâri parţiale nu este supusă timbrării.

MODEL DE CERERE DE RECUZARE A UNUIA DINTRE MEMBRII COMPLETULUI DE JUDECATĂ

MODEL DE CERERE DE RECUZARE A UNUIA DINTRE MEMBRII COMPLETULUI DE JUDECATĂ

CERERE DE RECUZARE A UNUIA DINTRE MEMBRII COMPLETULUI DE JUDECATĂ

Instanţa_

Secţia_

Dosar nr._/_

Termen la data de_

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_ _, în calitate de_(reclamant/pârât) în dosar nr. având ca obiect_, vă solicit să luaţi act că înţeleg să formulez

Cerere de recuzare

împotriva judecătorului [3]_, membru al completului de judecată în dosarul sus-menţionat.

Motivele cererii sunt următoarele:

Motivele de fapt [4]: înţeleg să învederez instanţei că judecătorul

Datorită motivului expus mai sus, judecătorul nu mai poate participa la judecarea pricinii şi vă solicit să admiteţi cererea, urmând ca judecătorul să fie înlocuit la judecarea cererii respective de un alt magistrat.

Temeiul de drept [5]: Invoc dispoziţiile art. 27 pct._C. proc. civ.

Probe [6]: înţeleg să fac dovada cu_

Anexez: chitanţa privind plata taxei judiciare de timbru în valoare de 37.000 lei, timbru judiciar de 3.000 lei [7], precum şi înscrisuri care dovedesc susţinerile din cuprinsul cererii de recuzare.

Semnătura,

Domnului Preşedinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curţii de Apel/Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie [8]_
Comentariu

[1] Natura cererii. Textele din codul de procedură civilă care reglementează instituţia recuzării au caracterul unor norme de organizare judiciară şi sunt destinate să asigure şi să protejeze obiectivitatea judecătorului în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii.

1.1. Deosebirea dintre incompatibilitate şi recuzare. Cazurile de incompatibilitate sunt reglementate de art. 24 C. proc. civ., acestea având scopul de a evita ca acelaşi judecător să participe la judecarea cauzei pe parcursul a diferite grade de jurisdicţie. Astfel, judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau în recurs şi nici în caz de rejudecare după casare. De asemenea, nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeaşi pricină.

Temeiul de drept al recuzării este diferit de cel al incompatibilităţii, motivele de recuzare fiind prevăzute distinct în cuprinsul art. 27 C. proc. civ.

1.2. Termen de introducere. Potrivit art. 29 alin (1) C. proc. civ., propunerea de recuzare se va face, verbal sau în scris, pentru fiecare judecător în parte şi înainte de începerea oricărei dezbateri.

Potrivit art. 29 alin. (2) C. proc. civ., când motivele de recuzare s-au ivit după începerea dezbaterilor, partea va trebui să propună recuzarea de îndată ce aceste motive îi sunt cunoscute.

în cazul recuzării unui expert, potrivit art. 204 alin. (2) C. proc. civ., aceasta trebuie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată, în celelalte cazuri termenul curgând de la data ivirii motivului de recuzare.

[2] Persoana care poate formula cererea. Oricare dintre părţile din proces poate formula cerere de recuzare, atât în faţa instanţei de fond, cât şi în căile ordinare sau extraordinare de atac, precum şi în cadrul cererilor formulate în cursul executării silite.

Cererea are caracter dispozitiv, fiind la latitudinea părţii să uzeze de această posibilitate procedurală. Pe de altă parte, pentru judecătorul care cunoaşte că există motiv de recuzare împotriva sa, există obligativitatea de a înştiinţa pe şeful său şi de a se abţine de la judecarea pricinii.

[3] Pot fi recuzaţi atât judecătorii, cât şi procurorii, magistraţii-asistenţi şi grefierii. Pentru aceştia din urmă nu operează motivul prevăzut de art. 27 pct. 7, în sensul că nu există posibilitatea pentru ei de a-şi fi exprimat părerea asupra pricinii. De asemenea pentru procurori, magistraţi-asistenţi şi grefieri nu operează dispoziţiile referitoare la incompatibilitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (1) C. proc. civ., experţii pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii.

Potrivit art. 29 alin (1) C. proc. civ., propunerea de recuzare se va face verbal sau în scris pentru fiecare judecător în parte. Aşa după cum corect s-a remarcat în doctrină, cererea nu poate fi colectivă şi impersonală, ceea ce ar echivala cu o cerere de strămutare a pricinii. Aşadar, dacă sunt recuzaţi mai mulţi judecători, se va face cerere de recuzare pentru fiecare în parte, cereri care se vor timbra distinct, cu arătarea motivului de recuzare care priveşte pe fiecare judecător, în raport de dispoziţiile art. 27 C. proc. civ.

[41 Motivele de fapt La expunerea motivelor se va indica, în mod detaliat, în ce constă fiecare. De pildă, se poate arăta că judecătorul respectiv este rudă cu avocatul părţii adverse, că şi-a spus părerea cu privire la pricina care se judecă, că are un interes în cauză etc. Astfel, s-ar putea susţine că unul dintre judecători ar avea interes în cauză dacă, într-un dosar comercial, o rudă a sa ar fi acţionar la una dintre societăţile implicate în dosar. Aceste motive de fapt trebuie să primească o încadrare în drept, în raport de dispoziţiile art. 27 C.proc.civ.

[5] Temeiul de drept. Articolul 27 C. proc. civ. prevede în mod expres şi limitativ nouă cazuri potrivit cărora judecătorul poate fi recuzat de către partea interesată. Aceste cazuri nu pot fi extinse şi la altele, care, spre exemplu, exprimă nemulţumirea părţilor în legătură cu modul de soluţionare a unor excepţii, cereri de probatorii sau chiar cu amenzile judiciare aplicate părţilor. Aceste aspecte pot fi criticate cu ocazia exercitării căilor ordinare de atac, părţile având posibilitatea să critice soluţia pentru nelegalitate sau netemeinicie.

De asemenea, exercitarea abuzivă de către părţi a dreptului de a solicita recuzarea judecătorilor poate determina amendarea acestora sau obligarea la despăgubiri către partea adversă, în temeiul art. 108^1 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ.

Potrivit art. 27 C. proc. civ., judecătorul poate fi recuzat:

a) când el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soţ, rudă sau afin, până la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din părţi ]

b) când el este soţ, rudă sau afin în linie directă ori în linie colaterală, până la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori sora soţului uneia dintre aceste persoane;

c) când soţul în viaţă şi nedespărţit este rudă sau afin a uneia din părţi până la al patrulea grad inclusiv, sau dacă, fiind încetat din viată ori despărţit, au rămas copii-,

d) dacă el, soţul sau rudele lor până la al patrulea grad inclusiv au o pricină asemănătoare cu aceea care se judecă sau dacă au o judecată la instanţă unde una din părţi este judecător,

e) dacă între aceleaşi persoane şi una din părţi a fost o judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării-,

0 dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi-,

g) dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă;

h) dacă a primit de la una din părţi daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;
i) dacă este vrăjmăşie între el, soţul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv şi una din părţi, soţii sau rudele acestora, până la gradul al treilea inclusiv.

în cazul în care recuzarea priveşte un procuror, magistrat-asistent sau grefier, ca temei de drept, pe lângă art. 27 C. proc. civ. se va indica şi art. 36 din acelaşi cod, iar în cazul recuzării unui expert, temeiul de drept îl constituie art. 204 raportat la art. 27 C. proc. civ.

[6] Probe. Părţile pot folosi înscrisuri pentru a-şi susţine cererea. Potrivit art. 31 alin. (2) C. proc. civ., nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.

[7] Timbrajul. Taxa judiciară de timbru este de 37.000 lei (la nivelul anului 2005), potrivit dispoziţiilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Timbrul judiciar este de 3.000 lei, potrivit O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

[8] Instanţa competentă să judece cererea este cea pe rolul căreia se află procesul dintre părţi, în alcătuirea căreia nu poate sa intre cel recuzat.

Cererea de recuzare se poate formula atât în faţa instanţei de fond, cât şi în apel sau recurs.

în cursul judecării cererii de recuzare nu se poate efectua nici un act de procedură, potrivit art. 31 alin. (3) C. proc. civ.

8.1. Efectele admiterii cererii. Principala consecinţă a admiterii cererii de recuzare este aceea că judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii. Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsura actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie păstrate.

Dacă recuzarea priveşte pe toţi membrii unei instanţe, atunci instanţa superioară va trimite pricina la o instanţă de acelaşi grad, dacă cererea este întemeiată, potrivit art. 33 alin. (1) C. proc. civ.

Dacă cererea de recuzare este respinsă, judecătorul îşi va relua locul în completul de judecată. încheierea de respingere a recuzării va putea fi atacată o dată cu fondul, potrivit art. 34 alin. (2) C. proc. civ.

Model de promisiune unilaterală de vânzare

Model de promisiune unilaterală de vânzare

Model de promisiune unilaterală de vânzare

 

Între subsemnaţii:

1. …….. (P) domiciliat în ………….. CNP ………………..în calitate de promitent şi

2. ……… (B) domiciliat în ………… CNP ………………. în calitate de beneficiar,

a intervenit prezentul contract în următoarele condiţii:

          Subsemnatul, (P)……… promit să vând lui (B)…… dacă acesta se va arăta interesat să cumpere, imobilul, proprietatea mea, situat în …., cu nr. cadastral ……, înscris în cartea funciară a localităţii ……, conform extrasului de carte funciară pentru informare nr. …….

          Subsemnatul, (P)…………. declar că am dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului în baza ………[1], dreptul fiind înscris în Cartea Funciară prin încheierea nr……emisă de Biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.

          Preţul vânzării este de ……………..

          Prezenta promisiune este valabilă până la data de ……….., perioadă în care mă oblig să nu înstrăinez imobilul şi nici să nu constitui vreun drept real sau drept de creanţă asupra acestuia.

          Subsemnatul, (P) solicit notarea în cartea funciară a acestei promisiuni în temeiul art.906 Codul civil.

          La data de ………………, dacă beneficiarul îşi va manifesta intenţia de a cumpăra, noi, părţile (P) şi (B) vom încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.

          Subsemnatul, (B) în calitate de beneficiar al promisiunii unilaterale ce mi-a fost făcută de către (P), declar că am luat cunoştinţă de faptul că aceasta este valabilă până la data de ………….şi mă oblig să plătesc preţul la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

          Subsemnatul (B) dacă, în termenul stabilit, mă voi decide să cumpăr imobilul, mă oblig să-i comunic promitentului intenţia mea de a cumpăra şi data la care doresc să închei contractul de vânzare-cumpărare[2].

          Tehnoredactat la ………….., în …… exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului notarial, un exemplar pentru BCPI, …. exemplare s-au eliberat părţilor.

          Promitent,                                                                        Beneficiar,


[1]Se vor menţiona actele de proprietate.

[2]O asemenea clauză se impune pentru a da posibilitatea promitentului-vânzător de a procura documentaţia necesară încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

ARTICOLUL 147 Constitutia Romaniei 2014 Deciziile Curţii Constituţionale Consiliul Superior al Magistraturii Autoritatea judecătorească

ARTICOLUL 147 Constitutia Romaniei 2014 Deciziile Curţii Constituţionale Consiliul Superior al Magistraturii Autoritatea judecătorească

Autoritatea judecătorească

SECŢIUNEA a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 147

Deciziile Curţii Constituţionale

(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, înacest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

ARTICOLUL 61 Constitutia Romaniei 2014 Rolul şi structura Organizare şi funcţionare Parlamentul

ARTICOLUL 61 Constitutia Romaniei 2014 Rolul şi structura Organizare şi funcţionare Parlamentul

Parlamentul

SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare

ARTICOLUL 61

Rolul şi structura

(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

ARTICOLUL 55 Constitutia Romaniei 2014 Apărarea ţării Îndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 55 Constitutia Romaniei 2014 Apărarea ţării Îndatoririle fundamentale

Îndatoririle fundamentale

ARTICOLUL 55

Apărarea ţării

(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.

(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.

(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.

ARTICOLUL 45 Constitutia Romaniei 2014 Libertatea economică Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 45 Constitutia Romaniei 2014 Libertatea economică Drepturile şi libertăţile fundamentale

Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 45

Libertatea economică

Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

ARTICOLUL 43 Constitutia Romaniei 2014 Dreptul la grevă Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 43 Constitutia Romaniei 2014 Dreptul la grevă Drepturile şi libertăţile fundamentale

Drepturile şi libertăţile fundamentale

ARTICOLUL 43

Dreptul la grevă

(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate.

Art. 135 Codul audiovizualului 2014 Emisiuni de teleshopping Publicitate şi teleshopping

Art. 135 Codul audiovizualului 2014 Emisiuni de teleshopping Publicitate şi teleshopping

Publicitate şi teleshopping

SECŢIUNEA a 8-a
Emisiuni de teleshopping

Art. 135

(1) Emisiunea de teleshopping constă în difuzarea către public a unor oferte de comercializare directă privind furnizarea contra cost a unor bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi şi obligaţii, care pot fi dobândite numai printr-un contract la distanţă.

(2) În sensul prezentului cod, prin contract la distanţă se înţelege contractul de furnizare de produse sau servicii, încheiat între un comerciant şi un consumator, în cadrul unui sistem de vânzare organizat de către comerciant, care utilizează în mod exclusiv, înainte şi la încheierea acestui contract, una sau mai multe tehnici de comunicaţie la distanţă.

(3) Ofertele difuzate trebuie să respecte prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 130/2000 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Menţiunea Teleshopping va fi afişată pe toată durata emisiunii.

Art. 86 Codul audiovizualului 2014 Sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

Art. 86 Codul audiovizualului 2014 Sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

Sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

Art. 86

Sunt exceptate de la prevederile art. 85 lit. a) şi b) serviciile de programe de televiziune care îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

a) au o audienţă potenţială de până la 3% din populaţia recenzată a ţării;

b) nu difuzează filme artistice de lung metraj şi seriale pentru televiziune;

c) conţinutul serviciului de programe este exclusiv de interes local.

Art. 68 Codul audiovizualului 2014 Sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

Art. 68 Codul audiovizualului 2014 Sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului

Sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului
Art. 68

Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni de ştiri şi dezbateri prezentate sau moderate de oameni politici care deţin funcţii sau demnităţi publice ori purtători de cuvânt ai instituţiilor publice, precum şi de persoane desemnate public să candideze sau care şi-au anunţat public intenţia de a candida la alegerile locale, parlamentare sau prezidenţiale.

Art. 46 Codul audiovizualului 2014 Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor

Art. 46 Codul audiovizualului 2014 Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor

Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor

Art. 46

(1) Difuzarea informaţiilor şi/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor.

(2) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta demnitatea şi anonimatul persoanelor cu tulburări psihice.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) situaţii de interes public justificat.

Art. 18 Codul audiovizualului 2014 Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor

Art. 18 Codul audiovizualului 2014 Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor

Clasificarea programelor audiovizuale în vederea protecţiei minorilor
Art. 18

Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6,00-23,00 producţii care prezintă:

a) violenţă fizică, psihică sau de limbaj, în mod repetat;

b) scene de sex, limbaj sau comportament obscen;

c) persoane în ipostaze degradante;

d) lupte libere nereglementate de federaţii sportive naţionale sau internaţionale.

ART. 400 Noul cod de procedura penala 2014 Minuta – Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală

ART. 400 Noul cod de procedura penala 2014 Minuta – Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală

(1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii. Minuta se semnează de membrii completului de judecată.

    (2) Întocmirea minutei este obligatorie în cazurile în care judecătorul sau instanţa dispune asupra măsurilor preventive şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.

    (3) Minuta se întocmeşte în două exemplare originale, dintre care unul se ataşează la dosarul cauzei, iar celălalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instanţei.

ART. 378 Noul cod de procedura penala 2014 Audierea inculpatului – Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală

ART. 378 Noul cod de procedura penala 2014 Audierea inculpatului – Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală

(1) Inculpatul este lăsat să arate tot ce ştie despre fapta pentru care a fost trimis în judecată, apoi i se pot pune întrebări în mod nemijlocit de către procuror, de persoana vătămată, de partea civilă, de partea responsabilă civilmente, de ceilalţi inculpaţi, precum şi de avocaţii acestora şi de avocatul inculpatului a cărui audiere se face. Preşedintele şi ceilalţi membri ai completului pot, de asemenea, pune întrebări, dacă apreciază necesar, pentru justa soluţionare a cauzei.

    (2) Instanţa poate respinge întrebările care nu sunt concludente şi utile cauzei. Întrebările respinse se consemnează în încheierea de şedinţă.

    (3) În situaţiile în care legea prevede posibilitatea ca inculpatul să fie obligat la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, acesta va fi întrebat dacă îşi manifestă acordul în acest sens, în cazul în care va fi găsit vinovat.

    (4) Când inculpatul nu îşi mai aminteşte anumite fapte sau împrejurări ori când există contraziceri între declaraţiile făcute de inculpat în instanţă şi cele date anterior, preşedintele îi cere acestuia explicaţii şi poate da citire, în întregime sau în parte, declaraţiilor anterioare.

    (5) Când inculpatul refuză să dea declaraţii, instanţa dispune citirea declaraţiilor pe care acesta le-a dat anterior.

    (6) Inculpatul poate fi reascultat ori de câte ori este necesar.

ARTICOLUL 130 Noul Cod de Procedura Fiscala 2014 Ridicarea măsurilor asigurătorii Măsuri asigurătorii

ARTICOLUL 130 Noul Cod de Procedura Fiscala 2014 Ridicarea măsurilor asigurătorii Măsuri asigurătorii

CAPITOLUL VI
Măsuri asigurătorii

ARTICOLUL 130

Ridicarea măsurilor asigurătorii

Măsurile asigurătorii instituite potrivit art. 129 se ridică, prin decizie motivată, de către creditorii fiscali, când au încetat motivele pentru care au fost dispuse sau la constituirea garanţiei prevăzute la art. 127, după caz.

ART. 216 Noul cod de procedura 2014 Condiţii generale – Măsurile preventive

ART. 216 Noul cod de procedura 2014 Condiţii generale – Măsurile preventive

(1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar.

    (2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).

(3) Dispoziţiile art. 212 – 215 se aplică în mod corespunzător.

Modificari privind operatiunile vamale – 2014

Modificari privind operatiunile vamale – 2014

 

Comisia Europeana a publicat recent Nomenclatura Combinata („NC”) ce va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2014. Ca o consecinta, incepand din ianuarie, va trebui sa utilizati noile coduri NC pentru operatiunile vamale, declaratiile Intrastat precum si pentru operatiunile efectuate in baza unor autorizatii vamale si fiscale eliberate in baza codurilor NC 2013.

NC este utilizata de catre Comunitatea Europeana pentru perceperea drepturilor de import in Uniunea Europeana. Rata taxei vamale aplicabile la importul de bunuri depinde de clasificarea acestora in NC.

Printre schimbarile aduse de noua Nomenclatura Combinata, aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2014, regasim si restructurarea codurilor aferente urmatoarelor produse:

  • ingrasaminte pe baza de azot, fosfor sau potasiu (3105);
  • fibre de sticla si articole din aceste materiale (7019);
  • articole turnate din fonta, fier sau otel (7325);
  • rezervoare, butoaie, butii, bidoane, cutii si recipiente similare din aluminiu (7612);
  • motoare cu piston alternativ sau rotativ, cu aprindere prin scanteie (8407);
  • parti si accesorii de motociclete, inclusiv biciclete cu motor (8714).

Ce inseamna acest lucru pentru dumneavoastra?

Noua NC poate include clasificari noi pentru produsele dumneavoastra. Daca importati / exportati marfuri in / din afara Uniunii Europene, incepand cu 1 ianuarie 2014, va trebui sa utilizati noile coduri NC in procesul declararii marfurilor.

Modificarea Nomenclaturii Combinate nu afecteaza numai operatiunile vamale, dar si raportarile in sistemul statistic Intrastat, si anume codurile tarifare folosite pentru marfurile care fac obiectul comertului intre statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea sunt vizati si detinatorii de autorizatii vamale si fiscale emise in baza codurilor valabile in 2013 (de ex. regimuri vamale suspensive, produse accizabile).

Ce este de facut?

Pentru a evita neplaceri administrative si operationale incepand cu 1 ianuarie 2014 (de ex. stationarea prelungita a marfurilor in vama), va recomandam sa realizati aceasta ajustare a codurilor cat mai repede posibil.

Concediu de odihna – drepturi si obligatii

Concediu de odihna – drepturi si obligatii

 

 

Dreptul la concediu de odihna este un drept imperativ si obligatoriu, garantat tuturor salariatilor, in primul rand prin Constitutia Romaniei, dar si prin Codul Muncii.

Fiind un drept absolut obligatoriu, concediul nu poate face obiectul vreunei cesiuni sau renuntari, iar durata sa nu poate fi redusa sub limita minima legala nici macar cu acordul explicit al salariatului; orice astfel de cesiune, renuntare sau limitare este nula absolut.

Cu alte cuvinte, salariatul nu poate renunta sub nicio forma la zilele sale de concediu de odihna, iar angajatorul este obligat sa ii acorde salariatului intreaga perioada a concediului la care acesta are dreptul legal.

Durata concediului de odihna

Codul Muncii prevede, ca regula generala, o durata minima de 20 (douazeci) de zile lucratoare pe an pentru concediul de odihna. Prin exceptie de la aceasta regula, concediul de odihna va avea o durata mai mare in urmatoarele situatii:

  • pentru tinerii in varsta de pana la 18 ani – 3 zile suplimentare;
  • pentru salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare – 3 zile suplimentare;
  • pentru nevazatori – 3 zile suplimentare;
  • atunci cand contractul individual de munca al salariatilor, un contract colectiv de munca aplicabil angajatorului sau regulamentul intern al acestuia prevede o durata mai mare decat cele 20 de zile lucratoare – in functie de cat prevede respectivul contract/regulament

ART. 213 Noul cod de procedura penala 2014 Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror – Măsurile preventive

ART. 213 Noul cod de procedura penala 2014 Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror – Măsurile preventive

(1) Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar, în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

    (2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (1) fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului.

    (3) Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror.

    (4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl ascultă pe inculpat atunci când acesta este prezent.

    (5) Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

    (6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate revoca măsura, dacă au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a acesteia.

    (7) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la pronunţarea încheierii.

Art. 253 Cod Fiscal 2014 Impozitul şi taxa pe clădiri

Art. 253 Cod Fiscal 2014 Impozitul şi taxa pe clădiri

CAPITOLUL II
Impozitul şi taxa pe clădiri
Art. 253

Calculul impozitului datorat de persoanele juridice

(1) În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.

(2) Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(3) Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.

(31) În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective.

(4) În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.

(5) În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădiri este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului – persoană juridică.

(51) În cazul clădirilor care aparţin instituţiilor de credit ce aplică Standardele internaţionale de raportare financiară şi aleg ca metodă de evaluare ulterioară modelul bazat pe cost, valoarea impozabilă a acestora este valoarea rezultată din raportul de evaluare emis de un evaluator autorizat, depus la compartimentul de specialitate al administraţiei publice locale.

(6) În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între:

a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă;

b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă.

(61) Cota impozitului pe clădiri prevăzută la alin. (6) se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. (2).

(7) În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar;

b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din contract a clădirii, aşa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului, conform prevederilor legale în vigoare;

c) în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe clădiri este datorat de locator.

(8) Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.

(9) Cota de impozit pentru clădirile cu destinaţie turistică ce nu funcţionează în cursul unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar a clădirii, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

(10) Sunt exceptate de la prevederile alin. (9) structurile care au autorizaţie de construire în perioada de valabilitate, dacă au început lucrările în termen de cel mult 3 luni de la data emiterii autorizaţiei de construire.

Codul Fiscal actualizat prin:

OUG 125/2011 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 27 decembrie 2011, Monitorul Oficial 938/2011;

OG 30/2011 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale din 31 august 2011, Monitorul Oficial 627/2011;

Legea 343/2006 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 17 iulie 2006, Monitorul Oficial 662/2006;

OG 83/2004 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 19 august 2004, Monitorul Oficial 793/2004;

Art. 141 Cod Fiscal 2014 Operaţiuni scutite de taxă

Art. 141 Cod Fiscal 2014 Operaţiuni scutite de taxă

CAPITOLUL IX
Operaţiuni scutite de taxă

Art. 141

Scutiri pentru operaţiuni din interiorul ţării

(1) Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:

a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi;

b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;

c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie;

d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;

e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;

f) activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate;

g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. f);

h) meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar, preuniversitar şi universitar;

i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;

j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;

k) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia fizică;

m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi cultelor;

n) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;

o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de natură comercială;

p) serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;

q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale.

r) furnizarea de personal de către instituţiile religioase sau filozofice în scopul activităţilor prevăzute la lit. a), f), i) şi j).

(2) Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:

a) prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:

1. acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către persoana care le acordă;

2. negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul;

3. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăţi, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanţelor;

4. tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;

5. tranzacţii, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranţă, cu acţiuni, părţi sociale în societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi alte instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;

6. administrarea de fonduri speciale de investiţii;

b) operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operaţiuni;

c) pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi;

d) livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare;

e) arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, acordarea unor drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct şi superficia, cu plată, pe o anumită perioadă. Fac excepţie următoarele operaţiuni:

1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;

3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;

4. închirierea seifurilor;

f) livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. În sensul prezentului articol, se definesc următoarele:

1.teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;

2.construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ;

3.livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării;

4.o construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie transformată sau parte transformată a unei construcţii, dacă costul transformării, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piaţă a construcţiei sau a părţii din construcţie, astfel cum aceasta este stabilită printr-un raport de expertiză, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării;

g) livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite, în temeiul prezentului articol, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere conform art. 145 alin. (5) lit. b) sau al limitării totale a dreptului de deducere conform art. 1451.

(3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme.

Codul Fiscal actualizat prin:

OG 8/2013 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale din 23 ianuarie 2013, Monitorul Oficial 54/2013;

OUG 125/2011 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 27 decembrie 2011, Monitorul Oficial 938/2011;

OUG 109/2009 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 7 octombrie 2009, Monitorul Oficial 689/2009;

OUG 34/2009 – cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale din 11 aprilie 2009, Monitorul Oficial 249/2009;

OUG 106/2007 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 4 octombrie 2007, Monitorul Oficial 703/2007;

Legea 343/2006 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 17 iulie 2006, Monitorul Oficial 662/2006;

OUG 138/2004 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 29 decembrie 2004, Monitorul Oficial 1281/2004;

OUG 24/2005 – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal din 24 martie 2005, Monitorul Oficial 263/2005;

Rectificare Monitorul Oficial 112/2004 din 6 februarie 2004, Monitorul Oficial 112/2004;

PROCESE DREPTUL MUNCII – SC Rompetrol SA

PROCESE DREPTUL MUNCII – SC Rompetrol SA

 

 

 

http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=rompetrol%20litigii%20de%20munca&r=sitename%3D%22AQ12ZG9zYXJfdmRvc2FyCHNpdGVuYW1lAQEiASI%3D%22

ART. 40 Noul cod de procedura penala 2014 Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Competenţa organelor judiciare

ART. 40 Noul cod de procedura penala 2014 Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Competenţa organelor judiciare

(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de curţile militare de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    (3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor penale definitive, precum şi recursurile în interesul legii.

    (4) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.

    (5) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.

ART. 1 Noul Cod de Procedura Penala 2014 – Normele de procedură penală şi scopul acestora – Principiile şi limitele aplicării legii procesuale penale

ART. 1 Noul Cod de Procedura Penala 2014 – Normele de procedură penală şi scopul acestora – Principiile şi limitele aplicării legii procesuale penale

(1) Normele de procedură penală reglementează desfăşurarea procesului penal şi a altor proceduri judiciare în legătură cu o cauză penală.

    (2) Normele de procedură penală urmăresc asigurarea exercitării eficiente a atribuţiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor părţilor şi ale celorlalţi participanţi în procesul penal astfel încât să fie respectate prevederile Constituţiei, ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlalte reglementări ale Uniunii Europene în materie procesual penală, precum şi ale pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte.

ART. 358 Noul Cod Penal 2014 Comercializarea de produse alterate Infracţiuni contra sănătăţii publice

ART. 358 Noul Cod Penal 2014 Comercializarea de produse alterate Infracţiuni contra sănătăţii publice

    (1) Vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depăşită, dacă sunt vătămătoare sănătăţii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează punerea în consum de carne sau produse din carne, provenite din tăieri de animale sustrase controlului veterinar, dacă sunt vătămătoare sănătăţii.

    (3) Vânzarea de medicamente cunoscând că sunt contrafăcute, alterate ori cu perioada de valabilitate depăşită, dacă sunt vătămătoare sănătăţii ori şi-au pierdut în tot sau în parte eficienţa terapeutică, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

ART. 342 Noul Cod Penal 2014 Nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor Nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive

ART. 342 Noul Cod Penal 2014 Nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor Nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive

(1) Deţinerea, portul, confecţionarea, precum şi orice operaţiune privind circulaţia armelor letale, a muniţiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau funcţionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

    (2) Deţinerea sau portul fără drept de arme neletale din categoria celor supuse autorizării se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

    (3) Sustragerea armelor sau muniţiilor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    (4) Portul armelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), fără drept, în sediul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spaţiile rezervate desfăşurării procesului electoral, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

    (5) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (3) au ca obiect arme interzise sau muniţii, mecanisme ori dispozitive ale acestora, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

    (6) Nedepunerea armei şi a muniţiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

    (7) Fabricarea sau asamblarea de arme letale, de piese sau de muniţie pentru acestea:

    a) din orice componente esenţiale traficate ilicit;

    b) fără o autorizaţie eliberată de către o autoritate competentă a statului membru în care are loc fabricarea sau asamblarea;

    c) fără marcarea armelor letale asamblate la data producerii lor, în conformitate cu prevederile legale, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

ART. 297 Noul Cod Penal 2014 Abuzul în serviciu Infracţiuni de serviciu

ART. 297 Noul Cod Penal 2014 Abuzul în serviciu Infracţiuni de serviciu

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

    (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

ART. 226 Noul Cod Penal 2014 Violarea vieţii private Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private

ART. 226 Noul Cod Penal 2014 Violarea vieţii private Infracţiuni ce aduc atingere domiciliului şi vieţii private

(1) Atingerea adusă vieţii private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

    (2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

    (3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

    (4) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:

    a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;

    b) dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor;

    c) dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;

    d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.

    (5) Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârşirii faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

ART. 216 Noul Cod Penal 2014 Folosirea serviciilor unei persoane exploatate Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile

ART. 216 Noul Cod Penal 2014  Folosirea serviciilor unei persoane exploatate Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile

    Fapta de a utiliza serviciile prevăzute în art. 182, prestate de o persoană despre care beneficiarul ştie că este victimă a traficului de persoane ori a traficului de minori,

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

ART. 203 Noul Cod Penal 2014 Lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate Infracţiuni privind obligaţia de asistenţă a celor în primejdie

ART. 203 Noul Cod Penal 2014 Lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate Infracţiuni privind obligaţia de asistenţă a celor în primejdie

    (1) Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a anunţa de îndată autorităţile de către cel care a găsit o persoană a cărei viaţă, integritate corporală sau sănătate este în pericol şi nu are putinţa de a se salva se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

    (2) Fapta nu constituie infracţiune dacă, prin acordarea ajutorului, autorul s-ar expune unui pericol grav cu privire la viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa.

Hartuirea devine infractiune in noul Cod Penal

Hartuirea devine infractiune in noul Cod Penal

 

Noul Cod Penal pedepseste cu inchisoare de la 1 la 6 luni hartuirea prin mesaje, telefoane sau urmarire. Incriminarea hartuirii este urmarea aparitiei unui numar mare de astfel de cazuri, in special impotriva femeilor.

Potrivit noului Cod Penal, infractiunea de hartuire este de doua feluri, cu grad diferit de gravitate. Daca cineva isi urmareste in mod repetat victima ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri pe care aceasta le frecventeaza, „cauzandu-i astfel o stare de temere”, fapta se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda. Apelurile telefonice, mesajele, mail-urile care „prin frecventa sau continut alarmeaza victima” se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda daca faptele respective nu reprezinta infractiuni mai grave (cum ar fi amenintarea sau santajul).

Autorii proiectului de lege justifica introducerea acestei infractiuni noi in Codul Penal romanesc ca fiind un raspuns la aparitia unor cazuri in care diverse persoane – in special femei – sunt asteptate sau urmarite pe strada sau alte locuri publice, sunt tracasate prin diverse mesaje, ceea ce le provoaca „o stare de temere sau de ingrijorare”. Actiunea penala impotriva unor astfel de actiuni incepe in urma plangerii depuse de persoana vatamata. Reglementari similare apar si in legislatia franceza sau in cea engleza. Pana acum Romania incrimina numai hartuirea sexuala.

Art. 831 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Drepturile şi obligaţiile administratorului-sechestru Vânzarea la licitaţie publică

Art. 831 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Drepturile şi obligaţiile administratorului-sechestru Vânzarea la licitaţie publică

Urmărirea imobiliară

SECŢIUNEA a 4-a
Vânzarea la licitaţie publică
Art. 831

Drepturile şi obligaţiile administratorului-sechestru

(1) Administratorul-sechestru este obligat:

a) să păstreze şi să întreţină imobilul urmărit, cu toate accesoriile lui;

b) să încaseze chiriile, arenzile şi alte venituri;

c) să plătească primele de asigurare, impozitele şi taxele locale;

d) să denunţe contractele de locaţiune existente, cu respectarea clauzelor contractuale, şi să ceară evacuarea locatarilor;

e) să încheie, cu încuviinţarea instanţei de executare, dată prin încheiere, cu citarea părţilor, contracte de locaţiune pe termen de cel mult 2 ani;

f) să culeagă fructele şi recoltele şi să le vândă, în condiţiile prevăzute la art. 798.

(2) Dispoziţiile art. 801 şi următoarele se aplică în mod corespunzător şi administratorului-sechestru numit în cadrul acestei proceduri.

Art. 830 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Administrarea imobilului urmărit Vânzarea la licitaţie publică Urmărirea imobiliară

Art. 830 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Administrarea imobilului urmărit Vânzarea la licitaţie publică Urmărirea imobiliară

Urmărirea imobiliară

SECŢIUNEA a 4-a
Vânzarea la licitaţie publică

Art. 830

Administrarea imobilului urmărit

(1) Pe data comunicării încheierii de încuviinţare a executării, debitorul sau, după caz, terţul dobânditor este decăzut din dreptul de a efectua acte de administrare asupra imobilului urmărit.

(2) executorul judecătoresc va numi un administrator-sechestru care să asigure administrarea imobilului, încasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare şi apărarea în litigiile privitoare la acest bun.

(3) Când debitorul însuşi sau terţul dobânditor este administratorul-sechestru al imobilului urmărit, executorul judecătoresc îi va preda imobilul cu acest titlu.

Art. 829 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Evacuarea debitorului Vânzarea la licitaţie publică Urmărirea imobiliară

Art. 829 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Evacuarea debitorului Vânzarea la licitaţie publică Urmărirea imobiliară

Urmărirea imobiliară

SECŢIUNEA a 4-a
Vânzarea la licitaţie publică

Art. 829

Evacuarea debitorului

În cazul în care debitorul sau terţul dobânditor ocupă el însuşi imobilul urmărit, la cererea creditorului sau a executorului, instanţa de executare va putea, după împrejurări, să ordone evacuarea sa din imobil, în tot sau în parte, fie de îndată, fie într-un anumit termen.

ART. 168 Noul Cod Penal 2014 Condiţiile reabilitării judecătoreşti Dispoziţii comune

ART. 168 Noul Cod Penal 2014 Condiţiile reabilitării judecătoreşti Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice

    Cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii:

    a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166;

    b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

Art. 828 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Procesul-verbal de situaţie Vânzarea la licitaţie publică Urmărirea imobiliară

Art. 828 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Procesul-verbal de situaţie Vânzarea la licitaţie publică Urmărirea imobiliară

Urmărirea imobiliară

SECŢIUNEA a 4-a
Vânzarea la licitaţie publică

Art. 828

Procesul-verbal de situaţie

(1) După comunicarea încheierii de încuviinţare a executării şi notarea în cartea funciară a urmăririi silite, executorul judecătoresc, în vederea identificării imobilului urmărit şi a preţuirii lui, va încheia un proces-verbal de situaţie, care va cuprinde, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 838 alin. (1) lit. a)-c), e) şi m), elemente privind descrierea imobilului urmărit, precum şi, dacă este cazul, obligaţiile fiscale cu privire la imobil şi sumele datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari. În cazul în care debitorul nu furnizează aceste elemente în condiţiile art. 627, executorul judecătoresc va face demersurile prevăzute la art. 659 spre a obţine înscrisurile şi relaţiile care fac posibile identificarea imobilului urmărit şi evaluarea sa. În invitaţia comunicată debitorului potrivit art. 627, executorul judecătoresc, sub sancţiune de nulitate a executării, va indica debitorului că, în lipsa unor relaţii, însoţite de acte doveditoare, privind descrierea imobilului spre a face posibilă evaluarea, se va recurge la demersurile prevăzute la art. 659. În toate cazurile, în vederea identificării imobilului, executorul judecătoresc are dreptul să se deplaseze la locul situării imobilului.

(2) În cazul în care imobilul supus urmăririi nu este înscris în cartea funciară, executorul judecătoresc va solicita biroului de cadastru şi publicitate imobiliară, în numele debitorului, deschiderea cărţii funciare, în baza unei documentaţii cadastrale întocmite de o persoană autorizată şi a titlurilor de proprietate obţinute, când este cazul, în condiţiile art. 659. Cheltuielile necesare vor fi avansate de creditor şi vor fi imputate debitorului cu titlu de cheltuieli de executare silită, în condiţiile art. 669.

Art. 827 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Locaţiunea şi cesiunea de venituri Efectele urmăririi Urmărirea imobiliară

Art. 827 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Locaţiunea şi cesiunea de venituri Efectele urmăririi Urmărirea imobiliară

Urmărirea imobiliară

SECŢIUNEA a 3-a
Efectele urmăririi
Art. 827

Locaţiunea şi cesiunea de venituri

(1) Închirierile sau arendările, precum şi cesiunile de venituri făcute de debitor sau terţul dobânditor după data notării urmăririi nu vor fi opozabile creditorului urmăritor şi adjudecatarului.

(2) Închirierile sau arendările anterioare notării sunt opozabile, în condiţiile legii, atât creditorilor urmăritori, cât şi adjudecatarului. Cu toate acestea, adjudecatarul nu este ţinut să respecte locaţiunea atunci când preţul convenit este mai mic cu o treime decât preţul pieţei sau mai mic faţă de cel rezultat din locaţiunile precedente.

(3) Plăţile de chirii sau arenzi efectuate debitorului urmărit înainte de scadenţă nu pot fi însă opuse creditorilor urmăritori şi adjudecatarului decât dacă sunt notate în cartea funciară. Dispoziţiile alin. (2) teza a doua rămân aplicabile.

Art. 826 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Inopozabilitatea unor drepturi Efectele urmăririi Urmărirea imobiliară

Art. 826 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Inopozabilitatea unor drepturi Efectele urmăririi Urmărirea imobiliară

Urmărirea imobiliară

SECŢIUNEA a 3-a
Efectele urmăririi

Art. 826

Inopozabilitatea unor drepturi

Drepturile reale, precum şi orice alte drepturi înscrise după notarea urmăririi imobilului în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor şi adjudecatarului, în afară de cazurile expres prevăzute de lege ori de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel drept ori debitorul sau terţul dobânditor a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.

Art. 825 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Modalităţi de valorificare Încuviinţarea urmăririi imobiliare Urmărirea imobiliară

Art. 825 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Modalităţi de valorificare Încuviinţarea urmăririi imobiliare Urmărirea imobiliară

Urmărirea imobiliară

SECŢIUNEA a 2-a
Încuviinţarea urmăririi imobiliare

Art. 825

Modalităţi de valorificare

Imobilele urmărite silit se valorifică prin modalităţile de vânzare prevăzute la art. 753-755, care se aplică în mod corespunzător.

Art. 196 Codul muncii 2014 Dispoziţii generale

Art. 196 Codul muncii 2014 Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 196

(1) Participarea la formarea profesională poate avea loc la iniţiativa angajatorului sau la iniţiativa salariatului.

(2) Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata formării profesionale, precum şi orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligaţiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, se stabilesc prin acordul părţilor şi fac obiectul unor acte adiţionale la contractele individuale de muncă.

Art. 242 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Suspendarea judecăţii cauzei Dispoziţii comune Judecata

Art. 242 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Suspendarea judecăţii cauzei Dispoziţii comune Judecata

Judecata

SUBSECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune

Art. 242

Suspendarea judecăţii cauzei

(1) Când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Dispoziţiile art. 189 sunt aplicabile.

(2) La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. (1) au fost îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua.

Art. 227 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Prezenţa personală a părţilor în vederea soluţionării amiabile a litigiului Dispoziţii generale Judecata

Art. 227 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Prezenţa personală a părţilor în vederea soluţionării amiabile a litigiului Dispoziţii generale Judecata

Judecata

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 227

Prezenţa personală a părţilor în vederea soluţionării amiabile a litigiului

(1) În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispoziţiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.

(2) În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. Medierea nu este obligatorie pentru părţi.

(3) În cazul în care judecătorul recomandă medierea, părţile se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere. Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.

(4) Prevederile alin. (3) nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea litigiului prin mediere anterior introducerii acţiunii.

(5) Dacă, în condiţiile alin. (1) sau (2), părţile se împacă, judecătorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 440 sunt aplicabile.

Art. 212 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Locul judecării procesului Dispoziţii generale Judecata

Art. 212 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Locul judecării procesului Dispoziţii generale Judecata

Judecata

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 212

Locul judecării procesului

Judecarea procesului are loc la sediul instanţei, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Art. 1672 Noul cod civil 2014 Obligaţiile principale ale vânzătorului Dispoziţii generale Contractul de vânzare

Art. 1672 Noul cod civil 2014 Obligaţiile principale ale vânzătorului Dispoziţii generale Contractul de vânzare

Obligaţiile principale ale vânzătorului

Vânzătorul are următoarele obligaţii principale:

1. să transmită proprietatea bunului sau, după caz, dreptul vândut;

2. să predea bunul;

3. să îl garanteze pe cumpărător contra evicţiunii şi viciilor bunului.

Salariul mediu pe unitate la nastere nu mai este obligatoriu -2013/2014

Salariul mediu pe unitate la nastere nu mai este obligatoriu -2013/2014

 

Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2008-2014 (in cazurile in care se aplica), obliga angajatorii sa plateasca la nastere salariatelor un salariu mediu pe unitate.

Acest contract a expirat si nu a mai fost prelungit, asadar din punct de vedere legal nu mai exista obligativitatea platii acestui salariu, cu exceptia situatiilor in care in Contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate / ramura / sector de activitate sau in Regulamentul intern al unitatii este prevazuta acordarea lui.

Indemnizatie de crestere copil pentru parintii care au obtinut venituri 12 luni in ultimii 2 ani anteriori nasterii

Indemnizatie de crestere copil pentru parintii care au obtinut venituri 12 luni in ultimii 2 ani anteriori nasterii

Daca propunerea va fi votata ca lege, incepand cu 1 ianuarie 2014 indemnizatia de crestere copil ar urma sa se calculeze raportat la ultimele 12 luni lucrate din acesti doi ani.

Momentan, conditia pentru obtinerea concediului si indemnizatiei de crestere copil este realizarea de venituri impozabile timp de 12 luni consecutive anterioare nasterii copilului, conform OUG 111/2010.

„Se urmareste prin prezenta lege eliminarea unei discriminari create in randul persoanelor cu copii. La momentul actual, in Romania se acorda concediu de crestere a copilului si indemnizatie persoanelor care in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului au realizat venituri profesionale supuse impozitului. Aceasta prevedere a condus la situatii in care persoane care au muncit 10-15 ani, dar in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului nu au mai lucrat sau au lucrat partial, nu pot beneficia de concediu si indemnizatie de crestere a copilului, desi au contribuit zeci de ani la bugetul asigurarilor sociale, insa, persoane care au muncit de-a lungul vietii doar cele 12 luni dinaintea nasterii copilului beneficiaza de aceasta indemnizatie”, se mentioneaza in expunerea de motive la proiectul de lege.

Contractul individual de munca pe perioada determinata expira in timpul sarcinii

Contractul individual de munca pe perioada determinata expira in timpul sarcinii

Conform Art.56(1), lit.i) din Codul muncii, contractul individual de munca pe perioada determinata inceteaza de drept la data stipulata in contract, indiferent de starea salariatului la acel moment.

Asadar, in aceasta situatie, nu este vorba despre concedierea salariatei gravide, ci despre expirarea de drept a contractului individual de munca pe perioada determinata.

Angajatorul nu este obligat sa prelungeasca acest contract, chiar daca la momentul expirarii sale salariata este insarcinata si a depus instiintarea angajatorului asupra starii de graviditate.

Gravida aflata in aceasta situatie ar putea beneficia de indemnizatie de somaj, daca toate conditiile sunt indeplinite (pentru informatii pe aceasta tema adresati-va Agentiei de Ocupare a fortei de munca de care apartineti).

Concediul de crestere a copilului timp de o luna – GRAVIDE

Concediul de crestere a copilului timp de o luna – GRAVIDE

 

Concediul de crestere a copilului pentru tata cel putin o luna este obligatoriu, in cazul copiilor nascuti dupa data de 1 martie 2012. Exista insa posibilitatea neefectuarii acestui concediu, cu „sanctiunea” ca luna respectiva de concediu se pierde, ea neputand fi efectuata de

 

catre mama. Asadar, daca mama a optat pentru un concediu de crestere a copilului timp de 1 an iar tatal refuza efectuarea lunii sale obligatorii de concediu de crestere a copilului, atunci mama va sta in concediu 11 luni.

Fractiunile de luna lucrate pentru concediul / indemnizatia de crestere a copilului

Fractiunile de luna lucrate pentru concediul / indemnizatia de crestere a copilului

Principala conditie de acordare a concediului si indemnizatiei de crestere a copilului este realizarea, timp de 12 luni anterioare nasterii, de venituri supuse impozitului pe venit.

In calculul celor 12 luni se includ si fractiunile de luna in care s-au realizat venituri impozabile.

Prin fractiune de luna se intelege efectuarea a cel putin jumatate din zilele lucratoare din acea luna in care persoana indreptatita a realizat venituri supuse impozitului.

Prin exceptie, se accepta ca de cel mult 3 ori fractiunea de luna sa fie constituita dintr-un numar mai mic de zile lucratoare decat cel prevazut la alin. (2).

In situatia in care nasterea copilului se produce inainte de termen, perioada de 12 luni se diminueaza cu perioada cuprinsa intre data nasterii copilului si data probabila a nasterii, certificata de medicul de specialitate.

Concediul de maternitate – concediul de crestere a copilului

Concediul de maternitate – concediul de crestere a copilului

 

Concediul de maternitate este un concediu medical la care are dreptul angajata gravida sau lauza, timp de maxim 126 de zile inainte sau dupa nastere.

 

Concediul pentru cresterea copilului este concediul de care pot beneficia parintii pana la implinirea varstei de 2 ani a copilului (3 ani, in anumite situatii)

La serviciu din concediul pentru cresterea copilului – MAME

La serviciu din concediul pentru cresterea copilului – MAME

 

1. Concediu de crestere a copilului pana la 1 an

Pentru obtinerea stimulentului de insertie parintele va reveni la serviciu inainte ca minorul sa implineasca varsta de 1 an. In aceasta situatie va beneficia de stimulentul de insertie in valoare de 500 lei pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani.

2. Concediu de crestere a copilului pana la 2 ani

Pentru obtinerea stimulentului de insertie parintele va reveni la serviciu dupa implinirea de catre copil a varstei de 1 an. In aceasta situatie va beneficia de stimulentul de insertie in valoare de 500 lei pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani.

In cazul copilului cu handicap, stimulentul se poate acorda oricand, pe toata durata, parintelui indreptatit, pana la implinirea varstei de 3 ani de catre copil.

Documente Documente Cerere / declaratie pe propria raspundere pentru acordarea indemnizatiei

Documente Documente  Cerere / declaratie pe propria raspundere pentru acordarea indemnizatiei

 

– cerere de acordare a:

  • indemnizatiei de crestere a copilului
  • stimulentului de insertie
  • indemnizatiei lunare pentru ingrijirea copilului cu dizabilitati
  • sprijin lunar pentru ingrijire copil
  • alocatie de stat pentru copii

(a se bifa corespunzator dreptul pe care il solicitati prin aceasta cerere)

– declaratie pe propria raspundere a celuilalt parinte

Ordonanta de Urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca – GRAVIDE

Ordonanta de Urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca – GRAVIDE

 

Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala pentru:

a)salariate gravide si mame, lauze sau care alapteaza, de cetatenie romana ori a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator;

b)cetateni ai altor state si apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta in Romania, daca fac parte din categoriile de salariate prevazute la lit. a).

Art. 2

in sensul prevederilor prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos sunt definite dupa cum urmeaza:

a)protectia maternitatii este protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile lor de munca;

b)locul de munca este zona delimiata in spatiu, in functie de specificul muncii, inzestrata cu mijloacele si cu materialele necesare muncii, in vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru indeplinirea unei activitati de catre unul ori mai multi executanti, cu pregatirea si indemanarea lor, in conditii tehnice, organizatorice si de protectie a muncii corespunzatoare, din care se obtine un venit in baza unui raport de munca ori de serviciu cu un angajator;

c)salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare;

d)salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut;

e)salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens;

f)dispensa pentru consultatii prenatale reprezinta un numar de ore libere platite salariatei de catre angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;

g)concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligatia sa il efectueze dupa nastere, in cadrul concediului pentru sarcina si lauzie cu durata totala de 126 de zile, de care beneficiaza salariatele in conditiile legii;

h)concediul de risc maternal este concediul de care beneficiaza salariatele prevazute la lit. c)-e) pentru protectia sanatatii si securitatii lor si/sau a fatului ori a copilului lor.

Art. 3

(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea.

(2)in cazul in care salariatele nu indeplinesc obligatia prevazuta la alin. (1) si nu informeaza in scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligatiile sale prevazute in prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia celor prevazute la art. 5, 6, 18, 23 si 25.

Art. 4

Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incat:

a)sa previna expunerea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea;

b)salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constranse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.

Art. 5

(1)Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca, a caror lista este prevazuta in anexa nr. 1, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca natura, gradul si durata expunerii salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e), in scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.

(2)Evaluarile prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza in rapoarte scrise.

Art. 6

(1)Angajatorii sunt obligati ca, in termen de 5 zile lucratoare de la data intocmirii raportului, sa inmaneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.

(2)Angajatorii vor informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta.

Art. 7

(1)in termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat in scris de catre o salariata ca se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligatia sa instiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea.

(2)De la data primirii instiintarii medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei la termenele si in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.

Art. 8

Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decat cu acordul scris al acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, cand starea de graviditate nu este vizibila.

Art. 9

in cazul in care o salariata se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e) si desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, in sensul celor prevazute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.

Art. 10

(1)in cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa indeplineasca obligatia prevazuta la art. 9, salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:

a)inainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, salariatele prevazute la art. 2 lit. c);

b)dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevazute la art. 2 lit. d) si e), in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.

(2)Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

(3)Eliberarea certificatului medical se va face in conditiile in care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale si postnatale, conform normelor Ministerului Sanatatii.

Art. 11

Abrogat.

OUG 96 2003 actualizata prin:

OUG 158/2005 – privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate din 17 noiembrie 2005, Monitorul Oficial 1074/2005 ;

Legea 2004 – pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 12

(1)Pentru salariatele care se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c) si d) si isi desfasoara activitatea numai in pozitia ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel incat sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.

(2)Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.

(3)Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine intemeiate, angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.

Art. 13

in baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Art. 14

Salariatele prevazute la art. 2 lit. c) si e) nu pot fi obligate de catre angajator sa realizeze activitati pentru care evaluarea a evidentiat riscul de expunere la agenti sau conditii de munca prevazute la lit. A si B din anexa nr. 2.

Art. 15

Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, in conditiile prevazute la art. 2 lit. f), in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.

OUG 96 2003 actualizata prin:

Legea 2004 – pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 16

Pentru protectia sanatatii lor si a copilului lor, dupa nastere, salariatele au obligatia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, in conditiile prevazute la art. 2 lit. g) si in cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 17

(1)Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare, pana la implinirea varstei de un an a copilului. in aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul.

(2)La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.

(3)Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

(4)in cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.

OUG 96 2003 actualizata prin:

Legea 2004 – pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 18

Pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia sanatatii si securitatea in munca a acestora, in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si ale celorlalte acte normative in vigoare.

Art. 19

(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte.

(2)in cazul in care sanatatea salariatelor mentionate la alin. (1) este afectata de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.

(3)Solicitarea salariatei se insoteste de un document medical care mentioneaza perioada in care sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte.

(4)in cazul in care, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal, conform art. 10 si 11.

Art. 20

(1)Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfasura munca in conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat.

(2)in cazul in care o salariata care desfasoara in mod curent munca cu caracter insalubru sau greu de suportat se incadreaza in prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligatia ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un alt loc de munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.

(3)Denumirea si enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau greu de suportat la care face referire alin. (1) sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.

(4)Prevederile art. 19 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.

OUG 96 2003 actualizata prin:

 

Legea 2004 – pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

 

Art. 21

(1)Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:

a)salariatei prevazute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa;

b)salariatei care se afla in concediu de risc maternal;

c)salariatei care se afla in concediu de maternitate;

d)salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani;

e)salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.

(2)Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b) se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.

(3)Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.

OUG 96 2003 actualizata prin:

Legea 2004 – pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 22

(1)Salariatele prevazute la art. 21 alin. (1), ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii.

(2)Actiunea in justitie a salariatei prevazute la alin. (1) este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

Art. 23

in cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.

Art. 24

(1)Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata prevazuta la art. 21 are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii in scris catre salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

(2)Copia deciziei se insoteste de copiile documentelor justificative pentru masura luata.

Art. 25

(1)Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, in termen de 7 zile de la data primirii deciziei prevazute la art. 23, are obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate.

(2)Inspectoratul teritorial de munca sau, dupa caz, Agentia Nationala a functionarilor publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.

Art. 26

(1)Angajatorii au obligatia sa afiseze la loc vizibil, in fiecare dintre unitatile pe care le detin, cate o copie a prezentei ordonante de urgenta, o perioada de 6 luni de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2)Reprezentantii sindicali sau reprezentantii alesi ai salariatilor avand atributii privind asigurarea respectarii egalitati de sanse intre femei si barbati, desemnati in baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati, au obligatia de a organiza semestrial, in unitatile in care functioneaza, informari privind prevederile prezentei ordonante de urgenta.

Art. 27

(1)incalcarea urmatoarelor dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza astfel:

a)incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) si (2), art. 17, 18 si art. 26 alin. (1), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;

b)incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin. (1) si (2), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

(2)Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale corespunzatoare se fac de catre:

a)inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca pe a caror raza teritoriala se afla sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului si, respectiv, de catre personalul imputernicit al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) si (4), art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 26 alin. (1);

b)personalul imputernicit din casele judetene de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 11;

c)personalul imputernicit din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, conform legislatiei sanitare in vigoare, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) si (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) si art. 19 alin. (2).

OUG 96 2003 actualizata prin:

Legea 2004 – pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

Art. 28

Contraventiilor prevazute la art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

Art. 29

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.

Art. 30

Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la data depunerii la Parlament si se aplica incepand cu data de 1 februarie 2004.

Art. 31

in termen de 30 de zile de la publicarea legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

OUG 96 2003 actualizata prin:

Legea 2004 – pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca din 5 martie 2004, Monitorul Oficial 214/2004 ;

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NaSTASE

Contrasemneaza:

Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,

Elena Dumitru

Ministrul sanatatii,

Mircea Beuran

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tanasescu

ANEXA Nr. 1

LISTA

minimala a agentilor, procedeelor si conditiilor de munca susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere, la care se face referire in art. 5

A.Agenti

1.Agenti fizici, considerati ca agenti cauzali pentru leziuni ale foetusului si/sau dezlipirea de placenta, in special:

a)socuri, vibratii sau miscari bruste;

b)manipularea manuala de mase grele, implicand riscuri in special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare;

c)zgomot;

d)radiatii ionizante;

e)radiatii neionizante;

f)ambiante termice extreme, reci sau calde;

g)miscari si pozitii de munca, deplasari (fie in interiorul, fie in exteriorul unitatii), oboseala mentala, fizica, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e).

2.Agenti biologici

Agentii biologici din grupele de risc 2, 3 si 4, definite astfel conform legislatiei in vigoare, in masura in care se cunoaste ca acesti agenti sau masurile terapeutice cerute de existenta lor pun in pericol sanatatea femeii gravide si a copilului ce urmeaza a se naste si in masura in care nu figureaza in anexa nr. 2.

3.Agenti chimici

Urmatorii agenti chimici, in masura in care se stie ca pun in pericol sanatatea femeii gravide si a copilului ce urmeaza a se naste si in masura in care nu figureaza in anexa nr. 2:

a)agentii cancerigeni si/sau mutageni, in masura in care nu sunt mentionati in listele de valori limita de expunere profesionala la agenti chimici si pulberi din normele generale de protectie a muncii si in masura in care nu figureaza in anexa nr. 2;

b)agentii chimici prevazuti in lista de valori limita de expunere profesionala la agenti chimici din normele generale de protectie a muncii;

c)mercurul si derivatii sai;

d)medicamentele antimitotice;

e)monoxidul de carbon;

f)agentii chimici periculosi cu cale de absorbtie cutanata.

B.Procedee

Procedeele industriale ce pot duce la aparitia cancerului, prevazute in normele generale de protectie a muncii.

C.Conditii de munca

Activitati subterane miniere.

ANEXA Nr. 2

LISTA

minimala a agentilor, procedeelor si conditiilor de munca, la care se face referire in art. 14

A.Salariatele gravide prevazute la art. 2 lit. c)

1.Agenti

a)Agenti fizici:

– activitatea in atmosfera hiperbarica, de exemplu in incinte presurizate si la scufundari subacvatice

b)Agenti biologici:

• toxoplasma;

• virusul rubeolei,

exceptand cazurile in care se dovedeste ca salariata gravida este suficient protejata fata de acesti agenti prin imunizare.

c)Agenti chimici:

– plumbul si derivatii acestuia, in masura in care pot fi absorbiti de organismul uman.

2.Conditii de munca

Activitati subterane miniere

B.Salariatele care alapteaza, prevazute la art. 2 lit. e)

1.Agenti

Agenti chimici – plumbul si derivatii sai, in masura in care pot fi absorbiti de organismul uman.

2.Conditii de munca

Activitati subterane miniere.

OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor -GRAVIDE

OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor -GRAVIDE

 

Art. 1
Prevederile art. 2—29 reglementeaza drepturile care se acorda persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 ianuarie 2011, precum si celor aflate in situatiile prevazute la art. 8 alin. (2), incepand cu aceasta data.

Art. 2
(1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, precum si de o indemnizatie lunara;
b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, precum si de o indemnizatie lunara.
(2) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. a) se stabileste in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei.
(3) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. b) se stabileste in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 1.200 lei.

(4) Pentru copilul cu handicap concediul pentru cresterea copilului se acorda pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani, iar indemnizatia aferenta se acorda in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei.
(5) Cele 12 luni prevazute la alin. (1) pot fi constituite integral si din perioadele in care persoanele s-au aflat in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a) au beneficiat de indemnizatie de somaj, stabilita conform legii, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, in conditiile prevazute de actele normative cu caracter special care reglementeaza concedierile colective;
b) s-au aflat in evidenta agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, in vederea acordarii indemnizatiei de somaj;
c) au beneficiat de concedii si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) au beneficiat de concedii medicale si de indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale, in baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata;
e) au beneficiat de pensie de invaliditate, in conditiile legii;
f) se afla in perioada de intrerupere temporara a activitatii, din initiativa angajatorului, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
g) au beneficiat de concediu si indemnizatie lunara pentru cresterea copilului;
h) au beneficiat de concediu si indemnizatie lunara pentru cresterea copilului cu handicap;
i) au beneficiat de concediu fara plata pentru cresterea copilului;
j) se afla in perioada de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata si inceperea unui alt contract de munca pe durata determinata, asa cum este aceasta definita de Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
k) si-au insotit sotul/sotia trimis/trimisa in misiune permanenta in strainatate;
l) au efectuat sau efectueaza serviciul militar pe baza de voluntariat, au fost concentrati, mobilizati sau in prizonierat;
m) frecventeaza, fara intrerupere, cursurile de zi ale invatamantului preuniversitar sau, dupa caz, universitar si postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, organizat potrivit legii, in tara sau intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, intr-un domeniu recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu exceptia situatiei de intrerupere a cursurilor din motive medicale;
n) au calitatea de doctorand, in conditiile prevazute de art. 20 si 21 din Hotararea Guvernului nr. 567/2005 privind organizarea si desfasurarea studiilor universitare de doctorat, cu modificarile ulterioare;
o) se afla in perioada cuprinsa intre incheierea unei forme de invatamant preuniversitar si inceperea, in acelasi an calendaristic, a unei alte forme de invatamant preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fara intrerupere;
p) se afla in perioada cuprinsa intre absolvirea cursurilor de zi ale invatamantului preuniversitar, organizat potrivit legii, si inceperea invatamantului universitar, cursuri de zi, in acelasi an calendaristic;
q) se afla in perioada cuprinsa intre incheierea unei forme de invatamant universitar, cursuri de zi, cu sau fara examen de licenta sau de diploma, si inceperea, in acelasi an calendaristic, a unei alte forme de invatamant universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fara intrerupere;
r) se afla in perioada cuprinsa intre incheierea unei forme de invatamant universitar, cursuri de zi, cu sau fara examen de licenta sau de diploma, si inceperea, in acelasi an calendaristic, a invatamantului postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fara intrerupere;
s) se afla in perioada cuprinsa intre incheierea unei forme de invatamant postuniversitar, cursuri de zi, si inceperea, in acelasi an calendaristic, a unei alte forme de invatamant postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fara intrerupere;
t) se afla in perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor invatamantului obligatoriu sau, dupa caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale invatamantului preuniversitar, universitar si postuniversitar la nivelul studiilor universitare de masterat, organizat potrivit legii, cu sau fara examen de absolvire, in vederea angajarii ori, dupa caz, trecerii in somaj, calculate incepand cu data de 1 a lunii urmatoare finalizarii studiilor;
u) au beneficiat de concediu fara plata pentru a participa la cursuri de formare si perfectionare profesionala din initiativa angajatorului sau la care acesta si-a dat acordul, organizate in conditiile legii;
v) se afla in perioada cuprinsa intre absolvirea cursurilor de zi ale invatamantului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenta organizat in prima sesiune, si inceperea primului rezidentiat dupa absolvire.
(6) In vederea acordarii drepturilor prevazute la alin. (1), persoanele care au realizat activitati profesionale in statele membre ale Uniunii Europene sau in alte state care aplica prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala si ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, denumit in continuare Regulament, beneficiaza de totalizarea perioadelor de activitate realizate in aceste state in conditiile prevazute de acesta.
(7) Optiunea beneficiarului prevazuta la alin. (1) se exprima in scris, pe baza de cerere, si nu poate fi schimbata pe parcursul acordarii drepturilor.

Art. 3
(1) Veniturile din salarii, din activitati independente si din activitati agricole prevazute la art. 2 alin. (1) sunt cele definite la art. 46, art. 55 alin. (1) si (2) si art. 71 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si reprezinta valoarea obtinuta dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzator fiecarei categorii de venit.
(2) Veniturile care se iau in considerare pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului reprezinta, dupa caz:
a) suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si a deducerii personale acordate pentru luna respectiva si contributiile la fondurile de pensii facultative, precum si cotizatia sindicala platita in luna respectiva pentru veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza;
b) suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora, pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri;
c) suma incasata de persoana indreptatita, calculata potrivit legii de catre platitorul acesteia, pentru perioadele prevazute la art. 2 alin. (5) si (6);
d) suma incasata de persoana indreptatita care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt scutite de plata acestuia sau sunt considerate neimpozabile;
e) suma rezultata dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net din activitati independente determinat in conditiile legii;
f) suma rezultata dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net din activitati agricole determinat in conditiile legii.
(3) Pentru persoanele care realizeaza venituri din salarii, solde/salarii din functie, venitul brut reprezinta salariul de baza, indemnizatii, sporuri, prime, orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor acordate de angajator potrivit legii.
(4) In cazul in care o persoana realizeaza concomitent venituri supuse impozitului din mai multe surse, se vor lua in calcul toate veniturile lunare incasate de aceasta.
(5) In situatia prevazuta la art. 2 alin. (6), daca persoana realizeaza concomitent venituri supuse impozitului atat in tara, cat si in statele care aplica Regulamentul, se iau in calcul doar veniturile realizate in tara.

Art. 4
(1) In calculul celor 12 luni prevazute la art. 2 alin. (1) se includ si fractiunile de luna in care s-au realizat venituri supuse impozitului, precum si cele in care solicitantii s-au aflat in situatiile prevazute la art. 2 alin. (5) si (6), considerate luna intreaga.
(2) Prin fractiune de luna se intelege efectuarea a cel putin jumatate din zilele lucratoare din acea luna in care persoana indreptatita a realizat venituri supuse impozitului ori s-a aflat in una sau mai multe dintre situatiile prevazute la art. 2 alin. (5) si (6).
(3) Prin exceptie, se accepta ca de cel mult 3 ori fractiunea de luna sa fie constituita dintr-un numar mai mic de zile lucratoare decat cel prevazut la alin. (2).
(4) In situatia in care nasterea copilului se produce inainte de termen, perioada prevazuta la art. 2 alin. (1) se diminueaza cu perioada cuprinsa intre data nasterii copilului si data prezumata a nasterii, certificata de medicul de specialitate.

Art. 5
(1) Cuantumul indemnizatiilor lunare prevazute la art. 2 alin. (2)—(4) se majoreaza cu 600 lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.
(2) Pe perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani sau 3 ani, in cazul copilului cu handicap, cuantumul alocatiei de stat prevazut de Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata, se stabileste la 200 lei.

Art. 6
(1) Dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, cu exceptia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru cresterea copilului si indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la concediu fara plata pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani.
(2) Cererea pentru acordarea concediului fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului se depune si se inregistreaza la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de nastere al copilului.

Art. 7
(1) Persoanele care in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului si indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) obtin venituri supuse impozitului prevazute la art. 3, inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an, au dreptul la un stimulent de insertie in cuantum lunar de 500 lei pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani.
(2) Stimulentul de insertie prevazut la alin. (1) se acorda si persoanelor beneficiare prevazute la art. 2 alin. (4), oricand, pe toata perioada.
(3) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) nu beneficiaza de stimulentul prevazut la alin. (1).
(4) In cazul persoanelor care beneficiaza de indemnizatia lunara si solicita dreptul la stimulent de insertie, plata acestei indemnizatii se suspenda.

Art. 8
(1) De indemnizatia lunara si stimulentul de insertie prevazute de prezenta ordonanta de urgenta beneficiaza, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului, daca se afla in situatia prevazuta la art. 2 alin. (1) lit. a), precum si cei prevazuti la art. 2 alin. (4).
(2) Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii sai, precum si persoana care a fost numita tutore.
(3) In situatia persoanelor prevazute la alin. (2), acordarea drepturilor prevazute la art. 2, respectiv la art. 7 se face tinandu-se seama de perioada de 12 luni anterioare celei in care, dupa caz, s-a aprobat adoptia, a fost facuta incredintarea, s-a instituit plasamentul sau tutela.
(4) In cazul in care intervine decesul parintelui care indeplinea conditiile pentru a beneficia de concediul si de indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv de stimulentul de insertie, iar celalalt parinte nu indeplineste conditiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, parintele supravietuitor are dreptul sa beneficieze, la cerere, de drepturile parintelui decedat.

Art. 9
(1) Concediul si indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1), art. 5 si 6, precum si stimulentul de insertie prevazut la art. 7 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nasteri sau, dupa caz, pentru primele 3 situatii prevazute la art. 8 alin. (2).
(2) La stabilirea celor 3 nasteri si, dupa caz, a celor 3 situatii se iau in calcul si cele pentru care s-a beneficiat de concediu si indemnizatie, precum si de stimulent in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Situatia copilului nascut mort sau situatia in care acesta moare in perioada corespunzatoare concediului de maternitate nu se are in vedere la stabilirea primelor 3 nasteri pentru care se acorda drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
(4) Durata de acordare a concediului prevazut la art. 2 alin. (1) se prelungeste corespunzator in cazul suprapunerii a doua sau trei situatii de natura a genera acest drept, in conditiile prevazute la alin. (1) si (2).
(5) In cazurile prevazute la alin. (4) se acorda o singura indemnizatie, in cuantumul prevazut de prezenta ordonanta de urgenta.
(6) Pe perioada suprapunerii situatiilor prevazute la alin. (4), cuantumul indemnizatiei lunare se majoreaza cu suma de 600 lei pentru fiecare dintre copii, incepand cu cel de-al doilea.

Art. 10
(1) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 2 au dreptul la concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului dupa primele 3 nasteri sau, dupa caz, dupa primele 3 situatii prevazute la art. 8 alin. (2).
(2) Durata concediului prevazut la alin. (1) este de 4 luni si se acorda integral, o singura data, fiecaruia dintre parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, persoanelor prevazute la art. 8 alin. (2), in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv a varstei de 3 ani, in cazul copilului cu handicap.
(3) Cererea pentru acordarea concediului fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului se depune si se inregistreaza la angajator, pe baza livretului de familie sau a certificatului de nastere al copilului.

Art. 11
(1) Dreptul la concediul pentru cresterea copilului stabilit potrivit prevederilor art. 2 alin. (1), incepand cu ianuarie 2012, se acorda persoanelor prevazute la art. 8 alin. (1) si (2), pe baza netransferabila, in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.
(2) Procedura de acordare se stabileste prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.

Art. 12
Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se acorda in situatia in care solicitantul indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;
b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;
c) locuieste in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Art. 13
(1) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta reprezentand indemnizatie, stimulent de insertie sau alocatie de stat pentru copii se acorda la cerere, insotita in mod obligatoriu de:
a) copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul;
b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicita dreptul, pentru situatiile prevazute la art. 8 alin. (2);
c) actele doveditoare care sa ateste indeplinirea perioadelor prevazute de art. 2;
d) dovada eliberata de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
e) dovada privind suspendarea activitatii pentru perioada in care se solicita concediul pentru cresterea copilului;
f) orice alte documente care sa ateste indeplinirea conditiilor de eligibilitate.
(2) Cererea se completeaza potrivit modelului care se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
(3) La stabilirea bazei de calcul al indemnizatiei pentru cresterea copilului se iau in considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana indreptatita, precum si veniturile aferente perioadelor asimilate prevazute la art. 2 alin. (5) si (6).
(4) Baza de calcul al indemnizatiei pentru cresterea copilului stabilita potrivit alin. (3) se determina ca suma totala a veniturilor realizate in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului impartita la 12.
(5) In cazul veniturilor din activitati independente sau agricole, la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului se iau in calcul veniturile inscrise in actele doveditoare impartite la numarul de luni in care s-au realizat acestea.
(6) In situatia persoanelor prevazute la art. 2 alin. (6), pentru conversia in moneda nationala a veniturilor realizate de acestea, se ia in calcul cursul de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei in ziua anterioara depunerii cererii.

Art. 14
(1) Cererile pentru acordarea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentand indemnizatie, stimulent de insertie sau alocatie de stat pentru copii, si documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor legale de acordare a acestora se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.
(2) Pana la data de 10 a fiecarei luni, primariile au obligatia de a transmite pe baza de borderou cererile inregistrate in luna anterioara, insotite de documentele justificative, la agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii teritoriale.
(3) Cererile prevazute la alin. (1) se solutioneaza in termen de 15 zile lucratoare de la data inregistrarii la agentia teritoriala, prin decizie de admitere sau, dupa caz, de respingere, emisa de directorul executiv.
(4) Decizia prevazuta la alin. (3) se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii.
(5) Contestatiile formulate impotriva deciziei prevazute la alin. (3) se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 15
(1) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta reprezentand indemnizatii si stimulent de insertie se stabilesc dupa cum urmeaza:
a) incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data;
b) incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente;
c) incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situatii, inclusiv pentru cazul in care cererea a fost depusa peste termenele prevazute la lit. a)—c).
(2) Plata alocatiei de stat pentru copii prevazute la art. 5 alin. (2) se face incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul, in conditiile prevazute de Legea nr. 61/1993, republicata.
(3) Pentru fractiunile de luna, cuantumul drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se stabileste proportional, in functie de numarul zilelor calendaristice din luna respectiva pentru care acestea se cuvin si se acorda.
(4) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. a), cererea si documentele doveditoare se pot depune cu 30 de zile inainte de incetarea concediului de maternitate.

Art. 16
(1) Plata indemnizatiilor prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1) si art. 9 alin. (5) si (6) inceteaza cu ziua urmatoare celei in care:
a) copilul a implinit varsta de un an sau, dupa caz, 2 ani, respectiv de 3 ani, in cazul copilului cu handicap;
b) a avut loc decesul copilului.
(2) Plata indemnizatiei prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1) si art. 9 alin. (5) si (6) se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
a) beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;
b) beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
c) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;
d) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;
e) beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile;
f) copilul este abandonat ori este internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
g) beneficiarul a decedat;
h) in situatia in care beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 12;
i) beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului si copilul nu a implinit varsta de un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;
j) se constata ca timp de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate.
(3) Plata indemnizatiei pentru cresterea copilului nu se suspenda in situatia in care beneficiarii acestei indemnizatii primesc diverse sume in baza legii, contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu.

Art. 17
(1) Plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7 inceteaza cu ziua urmatoare celei in care:
a) copilul a implinit varsta de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;
b) beneficiarul nu mai realizeaza venituri supuse impozitului si nici nu se afla in concediul pentru cresterea copilului;
c) a avut loc decesul copilului.
(2) Plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7 se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care se constata una dintre situatiile prevazute la art. 16 alin. (2).
(3) Plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7 se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul nu mai realizeaza venituri supuse impozitului si solicita concediul pentru cresterea copilului.

Art. 18
(1) In situatiile de suspendare a drepturilor prevazute la art. 16 alin. (2) si art. 17 alin. (2) si (3), acestea pot fi solicitate si de catre o alta persoana indreptatita, daca indeplineste cerintele prevazute in prezenta ordonanta de urgenta.
(2) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se cuvin si se acorda noului beneficiar de la data suspendarii, daca cererea a fost depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-a produs suspendarea, respectiv de la data cererii, daca cererea a fost depusa dupa acest termen.
(3) Reluarea platii drepturilor suspendate in situatiile prevazute la art. 16 alin. (2) si art. 17 alin. (2) si (3) se face la cerere, dupa cum urmeaza:
a) incepand cu ziua urmatoare pentru situatiile prevazute la art. 16 alin. (2) lit. i) si art. 17 alin. (3), daca cererea a fost depusa in termen de 60 de zile de la acea data;
b) cu data depunerii cererii pentru toate celelalte situatii.

Art. 19
(1) Beneficiarul drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta este obligat sa comunice in scris primariei orice modificare intervenita in situatia sa, de natura sa determine incetarea sau suspendarea platii drepturilor, in termen de 15 zile lucratoare de la aparitia acesteia.
(2) Comunicarea prevazuta la alin. (1) se transmite de catre primarie agentiei teritoriale in termen de 5 zile lucratoare de la data inregistrarii.

Art. 20
(1) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta nu pot fi urmarite silit decat in vederea recuperarii, conform legii, a sumelor incasate necuvenit cu acest titlu.
(2) Asupra drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta nu se datoreaza impozit si nici contributiile sociale obligatorii stabilite de lege.
(3) Nivelurile drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se pot actualiza, pe baza de hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Art. 21
(1) Pe perioada in care se beneficiaza de indemnizatia prevazuta la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1) si art. 9 alin. (5) si (6), precum si pe perioada concediului fara plata prevazut la art. 6, plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru aceste persoane se asigura de la bugetul de stat.
(2) Pentru persoanele care beneficiaza de indemnizatia prevazuta la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1) si art. 9 alin. (5) si (6), contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute de lege asupra cuantumului indemnizatiei acordate, iar pentru persoanele care beneficiaza de concediul fara plata prevazut la art. 6, contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute de lege asupra nivelului minim al indemnizatiei prevazut la art. 2 alin. (2)—(4).
(3) Perioada in care o persoana beneficiaza de indemnizatia prevazuta la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1) si art. 9 alin. (5) si (6) sau se afla in concediul fara plata prevazut la art. 6 constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In situatia prevazuta la alin. (2), la stabilirea cuantumului indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se ia in calcul valoarea indemnizatiei pentru cresterea copilului.
(5) Se considera perioada asimilata stagiului de cotizare si perioada in care persoana s-a aflat in concediul fara plata prevazut de art. 10, precum si in vederea stabilirii indemnizatiilor de asigurari de sanatate prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 22
(1) Perioada in care o persoana beneficiaza de drepturile prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1), art. 6, art. 9 alin. (5) si (6) si art. 10 constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor de pensie in sistemul public si a drepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Perioada concediului pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1), art. 6 si 10 constituie vechime in munca si in serviciu, care se are in vedere la stabilirea drepturilor ce se acorda in raport cu aceasta.

Art. 23
(1) Fondurile necesare platii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, cheltuielile administrative, precum si cele de transmitere a drepturilor se asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(2) Calculul si plata drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, inclusiv a contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate, se fac de catre Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale, prin agentiile teritoriale.
(3) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se achita lunar beneficiarului, reprezentantului legal ori mandatarului acestora, imputernicit prin procura, pe baza de mandat postal sau, dupa caz, in cont curent personal ori cont de card.
(4) In cazul achitarii drepturilor prin mandat postal, cheltuielile pentru transmiterea drepturilor se stabilesc in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 24/2007 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul social si al locuintelor de serviciu, aprobata prin Legea nr. 206/2007.
(5) In cazul achitarii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta in cont curent personal sau in cont de card, agentiile teritoriale efectueaza plata prin unitatile bancare pe baza de borderou, cu plata unui comision bancar.
(6) Comisionul bancar prevazut la alin. (5) nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate si va fi stabilit, prin negociere, la nivel teritorial intre agentiile teritoriale si unitatile bancare.
(7) Fondurile pentru achitarea sumelor necesare pentru transmiterea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se suporta din bugetul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, din aceleasi fonduri din care se suporta plata drepturilor.

Art. 24
(1) Sumele incasate necuvenit se recupereaza de la beneficiarii acestora, pe baza deciziei emise de directorul executiv al agentiei teritoriale, cu respectarea termenului general de prescriptie.
(2) Decizia prevazuta la alin. (1) constituie titlu executoriu si poate fi contestata conform prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Sumele incasate necuvenit ca urmare a unei infractiuni savarsite de beneficiar se recupereaza de la acesta, in conditiile legii.
(4) Sumele ramase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedati nu se mai urmaresc.

Art. 25
(1) Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1), precum si concediul fara plata prevazut la art. 6 alin. (1) si art. 10 alin. (1) si (2). Perioada de acordare se stabileste de comun acord cu angajatul.
(2) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
a) salariatei/salariatului care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap;
b) salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie prevazut la art. 7.
(3) Interdictia prevazuta la alin. (2) se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea definitiva a salariatei/salariatului in unitate.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.

Art. 26
(1) Constituie contraventie nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (2), art. 19 alin. (2) si art. 25 si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.500 lei.
(2) Constatarea contraventiei prevazute la alin. (1) si aplicarea amenzii corespunzatoare se fac de catre organele cu atributii de control ale Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(3) In baza controlului intern, Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale verifica, prin sondaj, la nivelul agentiilor teritoriale corectitudinea datelor introduse si stabilirea drepturilor de indemnizatie lunara si stimulent de insertie. Neregulile constatate se sanctioneaza in conditiile legii.
(4) Declararea unor informatii eronate cu privire la indeplinirea conditiilor de eligibilitate sau declararea unor venituri mai mari decat cele reale, in scopul de a obtine foloase materiale necuvenite, constituie infractiune si se pedepseste potrivit dispozitiilor Codului penal.

Art. 27
In termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale va elabora norme metodologice in aplicarea acesteia, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 28
Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2011.

Art. 29
(1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile si tuturor categoriilor de personal care isi desfasoara activitatea in ministerele si institutiile din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.
(2) In situatia persoanelor prevazute la alin. (1), fondurile necesare platii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta si cheltuielile administrative se asigura din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor si institutiilor din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala.

 

(3) Pentru perioada cat o persoana dintre cele prevazute la alin. (1) beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului, la stabilirea drepturilor de pensie si a altor drepturi de asigurari sociale, acordate potrivit legii, se au in vedere 25% din castigul salarial mediu brut lunar aferent perioadei respective. v(4) Modalitatile de depunere si de solutionare a cererilor de acordare a drepturilor, in situatia persoanelor prevazute la alin. (1), se stabilesc prin norme interne, aprobate de conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la alin. (1).
Art. 30

 
(1) Persoanele care au nascut sau nasc pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv, precum si cele care au adoptat sau adopta copilul, carora li s-a incredintat sau li se incredinteaza copilul in vederea adoptiei sau care au sau vor avea copilul in plasament, in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, ori care au fost sau urmeaza sa fie numite tutore pana la aceasta data beneficiaza de drepturile reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Incepand cu 1 ianuarie 2011, pentru persoanele prevazute la alin. (1), indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda in cuantum de 75% din media veniturilor nete lunare realizate in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului sau, dupa caz, anterioare adoptiei, incredintarii in vederea adoptiei, stabilirii masurii plasamentului sau a plasamentului in regim de urgenta sau a instituirii tutelei, dar nu mai putin de 600 lei si nu mai mult de 3.400 lei.

(3) Dispozitiile alin. (2) se aduc la cunostinta beneficiarilor prin emiterea unei noi decizii de catre agentiile teritoriale.

Hotararea de Guvern 52/2011 -GRAVIDE

Hotararea de Guvern 52/2011 -GRAVIDE

Articol unic
Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

ANEXA – Norme metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
(1) Beneficiaza de drepturile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, denumita in continuare ordonanta de urgenta, urmatoarele persoane, denumite in continuare persoane indreptatite:
a) oricare dintre parintii firesti ai copilului/copiilor, respectiv fiecare, in cazul prevazut la art.10 din ordonanta de urgenta;
b) oricare dintre sotii carora li s-a/s-au incredintat copilul/copii in vederea adoptiei sau au adoptat copilul/copiii, respectiv fiecare, in cazul prevazut la art. 10 din ordonanta de urgenta;
c) persoana care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta;
d) asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii sai naturali ori adoptati;
e) persoana care a fost numita tutore.
(2) Persoanele indreptatite prevazute la alin. (1) beneficiaza de drepturile prevazute de ordonanta de urgenta daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) se incadreaza in prevederile art. 2 alin. (1) sau, dupa caz, in prevederile art. 2 alin. (5) si (6) din ordonanta de urgenta;
b) sunt cetateni romani sau, dupa caz, straini ori apatrizi;
c) au domiciliul sau resedinta in Romania, conform legii;
d) locuiesc in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

Art. 2
(1) Drepturile prevazute la art. 2 alin. (1)—(4), art. 5 alin. (1), art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) si (2), art. 8 alin. (4) si art. 9 alin. (5) si (6) din ordonanta de urgenta se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nasteri sau, dupa caz, pentru primele 3 situatii prevazute la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta.
(2) Alocatia de stat pentru copii se cuvine in cuantumul prevazut la art. 5 alin. (2) din ordonanta de urgenta pentru fiecare copil pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap.

Art. 3
(1) La stabilirea celor 3 nasteri sau, dupa caz, a celor 3 situatii prevazute la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta, se iau in calcul numai cele pentru care s-a beneficiat de drepturile prevazute de ordonanta de urgenta, respectiv de drepturile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In situatia in care persoana se afla la a patra nastere ori urmatoarele sau, dupa caz, la a patra situatie prevazuta la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta ori urmatoarele si nu a beneficiat de drepturile mentionate la alin. (1), atunci, in intelesul ordonantei de urgenta, drepturile prevazute de aceasta se acorda.

Capitolul II – Concediul si indemnizatiile lunare pentru cresterea copilului

Art. 4
(1) Concediul si indemnizatiile lunare pentru cresterea copilului, prevazute de ordonanta de urgenta, se acorda persoanelor indreptatite, daca acestea au realizat venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul fiscal, timp de 12 luni in ultimul an anterior datei nasterii copilului sau, dupa caz, anterior datei la care s-a realizat incredintarea in vederea adoptiei, s-a incuviintat adoptia ori s-a instituit plasamentul sau tutela.
(2) De drepturile prevazute la alin. (1) beneficiaza si persoanele care au realizat in perioada de referinta avuta in vedere venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt scutite de plata acestora.
(3) Se iau in considerare perioadele prevazute la art. 2 alin. (5) lit. o)—s) din ordonanta de urgenta si in situatia in care persoana admisa la cursurile unei alte forme de invatamant preuniversitar sau, dupa caz, universitar, postuniversitar de masterat sau de doctorat, organizat potrivit legii, nu poate incepe cursurile din motive medicale, inclusiv starea de graviditate ori maternitate.

Art. 5
In aplicarea art. 2 alin. (5) lit. m), o)—s) din ordonanta de urgenta, cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare la nivelul studiilor universitare de masterat pot fi frecventate atat la unitati de invatamant de stat, cat si particulare, autorizate sau acreditate, in conditiile legii, in tara sau intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, intr-un domeniu recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Art. 6
(1) Drepturile reprezentand indemnizatiile prevazute la art. 2 alin. (1)—(4) din ordonanta de urgenta se acorda pe baza de cerere, insotita in mod obligatoriu de copia actului de identitate al solicitantului si a certificatului de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul si, dupa caz, de actele doveditoare prevazute la alin. (4)—(7), care sa ateste indeplinirea conditiilor prevazute de ordonanta de urgenta.
(2) In cazul in care nu a fost intocmit actul de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul, cererea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de copia legalizata a actului constatator al nasterii. Pentru copiii cetateni straini sau romani nascuti in strainatate, cererea va fi insotita de certificatul sau extrasul de nastere tradus in limba romana si legalizat.
(3) Pentru situatia prevazuta la alin. (2), beneficiarii dreptului au obligatia sa depuna la agentia pentru prestatii sociale judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, denumita in continuare agentia teritoriala, copia certificatului de nastere al copilului, in termen de 30 de zile de la eliberarea acestuia, dar nu mai tarziu de 6 luni de la nasterea copilului sau 12 luni de la inregistrarea nasterii la autoritatile romane competente, in conditiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata, cu modificarile ulterioare, in cazul copiilor cetateni romani nascuti in strainatate.
(4) Actele doveditoare privind calitatea solicitantului si relatia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicita dreptul se prezinta in copie certificata sau, dupa caz, autentificata pentru conformitate cu originalul si sunt, dupa caz, urmatoarele:
a) certificatele de nastere ale copiilor pentru care se solicita drepturile prevazute de ordonanta de urgenta, precum si ale celorlalti copii aflati in intretinere;
b) hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei, potrivit legii;
c) hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei, potrivit legii;
d) hotararea judecatoreasca sau, dupa caz, hotararea comisiei pentru protectia copilului pentru masura plasamentului, potrivit legii;
e) decizia directorului general al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, hotararea judecatoreasca pentru masura plasamentului in regim de urgenta, potrivit legii;
f) hotararea judecatoreasca de instituire a tutelei sau, dupa caz, dispozitia autoritatii tutelare, potrivit legii;
g) actul doveditor care atesta calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplina de exercitiu al drepturilor civile, indreptatita sa beneficieze de indemnizatie pentru cresterea copilului, respectiv parinte, tutore, curator, alta persoana desemnata reprezentant legal prin decizia directorului general al directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, prin hotarare judecatoreasca.
(5) Actele doveditoare privind realizarea de venituri, precum si nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, dupa caz, urmatoarele:
a) dovada eliberata de angajator sau de entitatile asimilate angajatorului, care au calitatea de platitori de venituri supuse impozitului, din care sa rezulte ca persoana indreptatita a realizat timp de 12 luni in ultimul an anterior nasterii copilului venituri din salarii, sau, dupa caz, de autoritatea competenta, in caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciara a angajatorului;
b) dovada privind veniturile realizate in anul fiscal anterior celui in care s-a nascut copilul si/sau, dupa caz, dovada privind venitul calculat in vederea platii anticipate a impozitului, precum si copia deciziei de impunere, eliberata de autoritatile competente, in cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente si/sau din activitati agricole;
c) dovada eliberata de organele competente, in cazul persoanelor care realizeaza venituri profesionale neimpozabile;
d) dovada eliberata de organele competente, in cazul asociatilor unici, privind veniturile realizate de acestia;
e) adeverinta eliberata de platitorul indemnizatiei de maternitate, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, de angajator sau, dupa caz, de casa teritoriala de asigurari de sanatate ori de agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca;
f) dovada eliberata de autoritatile competente, de angajatori sau, dupa caz, declaratia pe propria raspundere, din care sa rezulte data de la care solicitantul se afla in concediu pentru cresterea copilului;
g) copia contractului de munca sau, dupa caz, dovada eliberata de angajatori ori de autoritatile competente straine sau romane, tradusa si legalizata, care sa ateste perioadele in care au fost realizate activitati profesionale si care sunt totalizate conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, denumit in continuare Regulamentul nr. 883/2004 si ale Regulamentului (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, precum si veniturile aferente acestor activitati, inclusiv cele provenite din perioadele de somaj si concedii medicale. Aceste prevederi se aplica si persoanelor care au realizat activitati salariale ori independente in statele care aplica prevederile Regulamentului (CEE) nr. 1.408/1971 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora, care se deplaseaza in cadrul Comunitatii, pentru situatiile prevazute la art. 90 alin. (1) din Regulamentul nr. 883/2004.
(6) Actele doveditoare privind atestarea situatiilor prevazute la art. 2 alin. (5) din ordonanta de urgenta si, dupa caz, nivelul venitului lunar aferent acestor perioade, certificate pentru conformitate de autoritatile competente, sunt urmatoarele:
a) dovada eliberata de institutia care a trimis persoana in misiune permanenta in strainatate, pentru situatia prevazuta la lit. k);
b) dovada eliberata de agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca, pentru situatiile prevazute la lit. a), b), c), t);
c) dovada eliberata de casele teritoriale de pensii, pentru situatia prevazuta la lit. d) si e);
d) dovada eliberata de angajator pentru situatiile prevazute la lit. c), d), f), i), j), u);
e) dovada eliberata de casa teritoriala de asigurari de sanatate, pentru situatia prevazuta la lit. c);
f) adeverinta eliberata de institutia de invatamant, care sa ateste frecventarea cursurilor fara intrerupere, pana la data solicitarii acesteia, pentru situatiile prevazute la lit. m)—s);
g) diploma de absolvire, foaia matricola sau adeverinta eliberata de institutia de invatamant superior, pentru situatiile prevazute la lit. t) si v);
h) livretul militar, certificatul sau orice alta dovada eliberata, dupa caz, de centrul militar in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana indreptatita sau de structurile militare ale institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, in care sunt precizate cu exactitate perioadele si natura situatiei respective, pentru situatia prevazuta la lit. l).
i) dovada privind calitatea de elev, student sau masterand la o unitate de invatamant, recunoscuta pe teritoriul statului respectiv, eliberata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor, ori de catre institutiile de invatamant abilitate pentru recunoasterea studiilor ori a perioadelor de studii efectuate in strainatate, in baza procedurilor legale in vigoare, pentru situatia prevazuta la lit. m).
(7) In cazul prevazut la art. 2 alin. (5) lit. j) din ordonanta de urgenta, persoana indreptatita prezinta dovada eliberata de angajator, din care sa reiasa ca aceasta s-a aflat in perioada de maximum 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe perioada determinata si inceperea unui alt contract de munca pe durata determinata la acelasi angajator, considerate contracte succesive, conform art. 80 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) In cazurile prevazute la art. 2 alin. (5) lit. g) si h) din ordonanta de urgenta, nu este necesar ca persoana indreptatita sa prezinte acte doveditoare privind atestarea acestor situatii, drepturile respective fiind acordate de agentiile teritoriale.
(9) Alte acte doveditoare privind acordarea drepturilor reprezentand indemnizatiile prevazute la art. 2 alin. (1)—(4) din ordonanta de urgenta sunt, dupa caz, urmatoarele:
a) declaratia pe propria raspundere din care sa rezulte ca celalalt parinte firesc sau, dupa caz, o alta persoana dintre cele prevazute la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta nu beneficiaza de indemnizatie sau de stimulent;
b) declaratia pe propria raspundere a persoanei indreptatite din care sa reiasa ca se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta nu este incredintat sau dat in plasament unei alte persoane ori unui organism privat autorizat sau serviciu public;
c) certificatul de incadrare a copilului intr-un grad de handicap;
d) adeverinta eliberata de medicul specialist privind certificarea nasterii inainte de termen;
e) alte documente, dupa caz, din care sa rezulte indeplinirea conditiilor de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, la solicitarea agentiilor teritoriale.
(10) Pentru cetatenii straini sau apatrizi, componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica se dovedesc cu documentele eliberate de autoritatile din tara de origine si confirmate de autoritatile romane sau, dupa caz, cu documentele eliberate de autoritatile romane, precum si cu alte documente prevazute la alin. (4).

Art. 7
(1) Concediul pentru cresterea copilului, prevazut la art. 2 alin. (1) si (4), art. 6 si 10 din ordonanta de urgenta, se acorda pe baza de cerere aprobata de catre angajatorul la care isi desfasoara activitatea persoana indreptatita.
(2) In situatia persoanelor indreptatite care realizeaza venituri din activitati independente sau agricole si care nu lucreaza in baza unui contract de munca, concediul reprezinta intreruperea/suspendarea activitatii pe perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap, in situatia solicitarii drepturilor prevazute la art. 2 alin. (1) si (4) din ordonanta de urgenta.
(3) Persoanele care frecventeaza cursurile preuniversitare, universitare, postuniversitare de masterat si de doctorat beneficiaza de indemnizatie pentru cresterea copilului indiferent daca intrerup sau nu frecventarea cursurilor pe perioada de pana la implinirea de catre copil a varstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap.

Art. 8
(1) In cazul in care persoana indreptatita, beneficiara a concediului si a indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului sau, dupa caz, a stimulentului de insertie, pana la implinirea de catre copil a varstei de un an sau 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap, naste in aceasta perioada unul sau mai multi copii ori se produce o noua situatie dintre cele prevazute la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta, aceasta, la finalizarea concediului sau, dupa caz, a dreptului la stimulentul de insertie, acordat pentru copilul anterior, opteaza, pe baza unei noi cereri, pentru unul dintre drepturile prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv art. 7 din ordonanta de urgenta.
Pentru continuitatea acordarii drepturilor, cererea trebuie sa fie depusa cu 60 de zile inaintea implinirii de catre copilul anterior a varstei de 1, 2 sau 3 ani, in cazul copilului cu handicap, sau in termen de maximum 30 de zile de la aceasta data. In cazul in care se depaseste acest termen, drepturile vor fi acordate de la data depunerii cererii.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) se acorda indemnizatia lunara pentru cresterea copilului in cuantumul primit anterior, dupa cum urmeaza:
a) nu mai mult de 3.400 lei in cazul in care persoana opteaza pentru concediu si indemnizatia prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta de urgenta;
b) nu mai mult de 1.200 lei, in cazul in care persoana opteaza pentru concediu si indemnizatia prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanta de urgenta.
(3) In cazul prevazut la alin. (1), daca cele 12 luni prevazute la art. 2 alin. (1) din ordonanta de urgenta sunt constituite si din perioade in care persoana a realizat venituri supuse impozitului, atunci indemnizatia lunara pentru cresterea copilului se va calcula pe baza veniturilor realizate in aceasta perioada, inclusiv pe baza celor realizate in perioadele prevazute la art. 2 alin. (5) si (6) din ordonanta de urgenta.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3), daca din calcul rezulta un cuantum al indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului mai mic decat cuantumul indemnizatiei primit anterior nasterii celui din urma copil, atunci se acorda indemnizatia lunara pentru cresterea copilului primita anterior, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(5) In situatiile prevazute la alin. (1) si (3), dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului sau, dupa caz, la stimulentul de insertie, pentru copilul anterior, inceteaza la data acordarii noului drept.
(6) In situatia in care unul dintre parinti se afla in concediul de maternitate prevazut de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, concediul pentru cresterea copilului si indemnizatiile lunare prevazute la art. 2 alin. (1)—(4) din ordonanta de urgenta se pot acorda doar dupa terminarea acestuia din urma, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data nasterii copilului.
(7) In situatia in care persoana se afla cu primul copil in perioada de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si naste un alt/alti copil/copii sau se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta, dupa data de 1 ianuarie 2011, pe perioada suprapunerii nasterilor sau, dupa caz, a situatiilor, suma prevazuta la art. 9 alin. (6) din ordonanta de urgenta nu se acorda.
(8) In situatia prevazuta la alin. (7), la terminarea perioadei de acordare a drepturilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare pentru copilul nascut dupa data de 1 ianuarie 2011 sau, dupa caz, pentru situatiile prevazute la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta, survenite dupa aceasta data, persoana indreptatita opteaza pentru unul dintre drepturile prevazute la art. 2 alin. (1) din ordonanta de urgenta.
(9) In situatia prevazuta la alin. (8) se acorda indemnizatia lunara pentru cresterea copilului aplicand corespunzator dispozitiile alin. (2)—(4).

Art. 9
(1) In situatia in care dupa alegerea optiunii de concediu de catre persoana indreptatita, copilul/copiii este/sunt incadrat/incadrati in grad de handicap, dreptul prevazut la art. 2 alin. (4) din ordonanta de urgenta se acorda de la data emiterii certificatului de incadrare in grad de handicap, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la aceasta data. Daca cererea este depusa dupa termenul mentionat, dreptul se acorda de la data depunerii cererii.
(2) In situatia in care, dupa implinirea varstei de un an sau 2 ani, copilul, respectiv unul sau mai multi dintre copiii rezultati din sarcini multiple, este incadrat intr-un grad de handicap, drepturile prevazute la art. 2 alin. (4) din ordonanta de urgenta se acorda de la data emiterii certificatului de incadrare in grad de handicap, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la aceasta data. Daca cererea este depusa dupa termenul mentionat, dreptul se acorda de la data depunerii cererii.
(3) In situatia in care unul dintre copiii rezultati in urma unei sarcini multiple este incadrat intr-un grad de handicap pana la implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani, pentru acesta se continua concediul si plata indemnizatiei pentru cresterea copilului in cuantumul prevazut la art. 2 alin. (4) din ordonanta de urgenta. In cazul in care sunt incadrati in grad de handicap mai multi copii rezultati in urma unei sarcini multiple, pe langa indemnizatia pentru cresterea copilului in cuantumul prevazut la art. 2 alin. (4) din ordonanta de urgenta se va acorda si suma prevazuta la art. 5 alin. (1) din ordonanta de urgenta, in raport cu numarul copiilor.

Capitolul III – Concediul fara plata pentru cresterea copilului

Art. 10
Persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru cresterea copilului si a indemnizatiei lunare prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta de urgenta pot beneficia, dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, de concediul fara plata prevazut la art. 6 din ordonanta de urgenta.

Art. 11
(1) Incepand cu cea de-a patra nastere sau, dupa caz, al patrulea copil adoptat, incredintat in vederea adoptiei, dat in plasament ori in plasament in regim de urgenta sau pentru care s-a instituit tutela, persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 2 alin. (1) din ordonanta de urgenta au dreptul la un concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului.
(2) Durata concediului prevazut la alin. (1) este de 4 luni si se acorda integral, o singura data, fiecaruia dintre parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, fiecareia dintre persoanele care au adoptat copilul, carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care au copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, asistentului maternal profesionist pentru copiii proprii, precum si persoanei care a fost numita tutore, in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap.
(3) Concediul fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului se acorda de catre angajator pe baza de cerere, insotita de copia livretului de familie sau a certificatului de nastere al copilului ori, dupa caz, de copia actului constatator al nasterii sau a extrasului de nastere, precum si, dupa caz, de actele doveditoare privind situatia juridica a copilului fata de persoana indreptatita.
(4) Parintii firesti ai copilului, respectiv persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 8 alin. (2) din ordonanta de urgenta, nu pot beneficia de concediul fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului in acelasi timp. Perioada concediului prevazut la alin. (1) este diferita pentru fiecare dintre acestia.

Capitolul IV – Stimulentul de insertie

Art. 12
(1) Stimulentul de insertie prevazut la art. 7 alin. (1) din ordonanta de urgenta se acorda lunar persoanelor indreptatite care au optat pentru acordarea concediului pentru cresterea copilului si a indemnizatiei lunare prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta de urgenta, daca acestea realizeaza venituri supuse impozitului, inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an.
(2) Acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului sau, dupa caz, a stimulentului de insertie se face la cererea scrisa a persoanei indreptatite, ori de cate ori aceasta solicita, cu respectarea conditiilor prevazute de ordonanta de urgenta.
(3) Daca persoana indreptatita, in perioada in care beneficiaza de stimulentul de insertie, doreste sa i se acorde concediul fara plata prevazut la art. 6 din ordonanta de urgenta, pe aceasta perioada, precum si la reluarea realizarii de venituri supuse impozitului, nu mai beneficiaza de stimulentul de insertie.

Art. 13
(1) Stimulentul de insertie se acorda pe baza de cerere, semnata de persoana indreptatita, insotita de dovada eliberata de angajator sau, dupa caz, de alte documente eliberate de autoritatile competente ori de declaratia pe propria raspundere din care sa rezulte ca aceasta realizeaza sau urmeaza sa realizeze venituri supuse impozitului.
(2) In situatia stabilirii dreptului la stimulentul de insertie pentru persoana care beneficiaza de concediul pentru cresterea copilului si indemnizatia lunara prevazuta la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta de urgenta, cererea de acordare va fi insotita numai de documentele prevazute la alin. (1).
(3) In situatia stabilirii dreptului la stimulentul de insertie pentru persoana care desi are dreptul nu solicita acordarea concediului pentru cresterea copilului si a indemnizatiei lunare prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta de urgenta, cererea este insotita de actele doveditoare necesare stabilirii acestui drept, dintre cele prevazute la art. 6.

Capitolul V – Alocatia de stat pentru copii

Art. 14
(1) Copiii in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copiilor cu handicap, beneficiaza de alocatia de stat pentru copii in cuantumul prevazut la art. 5 alin. (2) din ordonanta de urgenta.
(2) In situatia copiilor in varsta de peste 2 ani, respectiv de peste 3 ani, in cazul copiilor cu handicap, alocatia de stat pentru copii se acorda in cuantumul prevazut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata.

Art. 15
(1) Alocatia de stat pentru copii prevazuta la art. 14 alin. (1) se acorda pe baza de cerere, insotita in mod obligatoriu de actul de identitate al solicitantului si de certificatul de nastere sau, dupa caz, de actul constatator al nasterii sau extrasul de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul, in original si in copie, certificate pentru conformitate cu originalul, precum si de actele doveditoare prevazute de lege pentru solicitarea acestui drept.
(2) In situatia in care alocatia de stat pentru copii se solicita odata cu indemnizatia lunara sau, dupa caz, cu stimulentul de insertie prevazute la art. 2 alin. (2)—(4), respectiv art. 7 din ordonanta de urgenta, cererea se completeaza potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1.
(3) In situatia in care alocatia de stat pentru copii se solicita distinct, se utilizeaza formularul de cerere prevazut de Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, precum si pentru reglementarea modalitatilor de stabilire si plata a alocatiei de stat pentru copii, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 577/2008.

Art. 16
Alocatia de stat pentru copii se cumuleaza cu indemnizatia lunara sau cu stimulentul de insertie prevazute la art. 2 alin. (2)—(4), respectiv art. 7 din ordonanta de urgenta.

Capitolul VI – Stabilirea si plata indemnizatiilor lunare pentru cresterea copilului, a stimulentului de insertie si a alocatiei de stat pentru copii

Art. 17
Drepturile prevazute de ordonanta de urgenta pot fi solicitate de catre persoana indreptatita sau, dupa caz, de reprezentantul legal ori de mandatarul acestora, imputernicit prin procura.

Art. 18
(1) Cererea privind acordarea drepturilor prevazute la art. 2 alin. (1)—(4) si la art. 7 alin. (1) si (2) din ordonanta de urgenta se completeaza de catre persoanele indreptatite, reprezentantii legali sau mandatarii acestora, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 1.
(2) Majorarea prevazuta la art. 9 alin. (6) din ordonanta de urgenta se acorda la solicitarea scrisa a persoanei indreptatite, insotita de copia certificatului de nastere al copilului.
(3) Pentru situatia prevazuta la art. 6 alin. (5) lit. a), adeverinta se completeaza potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2.

Art. 19
(1) Cererile prevazute la art. 18 alin. (1) si (2), insotite de documentele justificative depuse de persoanele indreptatite la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta, se transmit de catre primar la agentia judeteana pentru prestatii sociale, respectiv a municipiului Bucuresti, denumita in continuare agentia teritoriala pe baza de borderou, in termenul prevazut la art. 14 alin. (2) din ordonanta de urgenta. Modelul de borderou este prevazut in anexa nr. 3.
(2) Primariile au obligatia sa verifice documentatia depusa de solicitanti si sa transmita agentiilor teritoriale dosarele complete, cu toate documentele justificative corespunzatoare dreptului solicitat.
(3) Cererile prevazute la art. 18 alin. (1) si (2) sunt certificate, prin semnatura si stampila, de catre primar sau, dupa caz, de catre persoana imputernicita de acesta.

Art. 20
(1) Solicitarea drepturilor prevazute la art. 2 alin. (1)—(4) si la art. 7 alin. (1) si (2) din ordonanta de urgenta se solutioneaza prin decizie emisa de directorul executiv al agentiei teritoriale, in termenul prevazut la art. 14 alin. (3) din ordonanta de urgenta.
(2) Decizia prevazuta la alin. (1) se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii, direct sau prin posta.
(3) Datele cuprinse in cererea privind acordarea drepturilor prevazute de ordonanta de urgenta, insotita de actele doveditoare, sunt supuse confidentialitatii. Acestea vor putea fi folosite numai in scopul stabilirii dreptului la concediu si indemnizatie lunara, stimulent de insertie sau alocatie de stat pentru copii si al intocmirii unor situatii statistice.
(4) Deciziile prevazute la alin. (1) se emit potrivit modelului ce va fi aprobat prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Prestatii Sociale, denumita in continuare Agentie.

Art. 21
(1) La stabilirea bazei de calcul al indemnizatiei pentru cresterea copilului se iau in considerare toate veniturile realizate de persoana indreptatita, obtinute in conditiile art. 3 din ordonanta de urgenta, precum si veniturile aferente perioadelor asimilate prevazute la art. 2 alin. (5) si (6) din ordonanta de urgenta.
(2) Cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului se calculeaza prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul stabilite potrivit alin. (1).
(3) Pentru luna in care s-a nascut copilul se ia in calcul venitul cuvenit in luna respectiva.
(4) In situatia in care cele 12 luni anterioare datei nasterii copilului se constituie numai din perioadele asimilate prevazute la art. 2 alin. (5) din ordonanta de urgenta, fara venituri aferente acestora, cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului este de 600 lei. Daca persoana realizeaza venituri o perioada de cateva luni in interiorul celor 12 luni, baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului este reprezentata de suma totala a veniturilor realizate in aceste luni, impartita la 12.
(5) Daca din calculul indemnizatiei pentru cresterea copilului potrivit prevederilor alin. (2) rezulta un cuantum mai mic de 600 lei, se acorda 600 lei.

Art. 22
(1) In situatia persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente sau agricole, cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului se recalculeaza in baza dovezilor eliberate de organele competente privind veniturile efectiv realizate in perioada pentru care s-a luat in calcul venitul estimat in vederea platii anticipate a impozitului sau, dupa caz, pentru care s-a completat declaratia pe propria raspundere.
(2) Dovada prevazuta la alin. (1) se transmite de catre persoana beneficiara la agentia teritoriala, in termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Daca din recalculare rezulta un cuantum mai mare al indemnizatiei pentru cresterea copilului fata de cel stabilit initial, diferenta de cuantum se acorda pentru toata perioada de la data stabilirii dreptului.
(4) Daca din recalculare rezulta un cuantum mai mic al indemnizatiei pentru cresterea copilului fata de cel stabilit initial, diferenta de cuantum, stabilita de la data acordarii, se recupereaza de la beneficiar.

Art. 23
(1) Dreptul reprezentand indemnizatia pentru cresterea copilului se cuvine dupa cum urmeaza:
a) incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data nasterii copilului, indiferent de persoana indreptatita care solicita dreptul, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data;
b) incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente;
c) incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situatii, inclusiv pentru cazul in care cererea a fost depusa peste termenele prevazute la lit. a), b) si c);
e) incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul stimulentului de insertie nu mai realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, si solicita revenirea in concediul pentru cresterea copilului, daca cererea este depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data.
(2) Indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda de la datele prevazute la alin. (1) lit. a)—d), dar nu mai devreme de data la care s-a aprobat concediul pentru cresterea copilului ori a incetat realizarea de venituri supuse impozitului.

Art. 24
Dreptul reprezentand stimulentul de insertie se cuvine dupa cum urmeaza:
a) incepand cu ziua urmatoare celei in care persoana indreptatita isi reia activitatea profesionala si realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data;
b) de la data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente;
c) de la data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situatii, inclusiv pentru cazul in care cererea a fost depusa peste termenele prevazute la lit. a), b) si c);
e) incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul indemnizatiei pentru cresterea copilului realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, si plata acesteia se suspenda, daca cererea este depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data.

Art. 25
Pe perioada acordarii indemnizatiei pentru cresterea copilului, plata pensiei de invaliditate si a venitului de completare, acordate potrivit legii, nu se suspenda.

Art. 26
(1) Plata indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului, a stimulentului de insertie si a alocatiei de stat pentru copii se efectueaza incepand cu luna urmatoare aprobarii cererii prin decizie a directorului executiv al agentiei teritoriale.
(2) Cuantumul indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului si al stimulentului aferent fractiunilor de luna se stabileste proportional, in functie de numarul zilelor calendaristice din luna respectiva pentru care acestea se cuvin si se acorda.

Art. 27
Plata drepturilor prevazute de ordonanta de urgenta se efectueaza lunar, prin mandat postal, la domiciliul persoanei indreptatite, al reprezentantului legal sau al mandatarului acestora ori, la cererea acestora, in cont deschis la o unitate bancara.

Art. 28
(1) Agentiile teritoriale solicita Agentiei creditele bugetare corespunzatoare drepturilor prevazute de ordonanta de urgenta, pana cel tarziu la data de 15 a fiecarei luni.
(2) Agentia solicita Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale creditele bugetare prevazute la alin. (1), centralizate la nivelul intregii tari, pana cel tarziu la data de 20 a fiecarei luni.

Art. 29
(1) In aplicarea prevederilor art. 16 si 17 din ordonanta de urgenta, autoritatile competente au obligatia de a transmite agentiilor teritoriale lunar, pana la data de 10 a fiecarei luni, tabelul nominal cu persoanele aflate in situatii de natura a genera incetarea sau suspendarea drepturilor prevazute de ordonanta de urgenta, precum si data la care acestea s-au produs.
(2) Autoritatile prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
a) primaria, pentru situatiile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. b) si alin. (2) lit. g), precum si la art. 17 alin. (1) lit. c) din ordonanta de urgenta, precum si pentru orice modificari cunoscute de aceasta cu privire la realizarea de venituri supuse impozitului pe venit de catre beneficiari, de natura a genera incetarea sau suspendarea drepturilor prevazute de ordonanta de urgenta;
b) directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, pentru situatiile prevazute la art. 16 alin. (2) lit. a)—d) si f) din ordonanta de urgenta;
c) inspectoratul judetean de politie, pentru situatiile prevazute la art. 16 alin. (2) lit. e) din ordonanta de urgenta.

Art. 30
(1) In cazul in care 3 luni consecutiv se inregistreaza mandate postale returnate, plata drepturilor prevazute in ordonanta de urgenta se suspenda, urmand ca agentia teritoriala sa verifice cauzele care au condus la aceasta situatie.
(2) Dupa verificarea prevazuta la alin. (1), plata drepturilor se reia, inclusiv cu plata drepturilor restante, din oficiu, in situatia in care se constata ca nu este culpa persoanei indreptatite sau, dupa caz, la cererea persoanei indreptatite, daca sunt mentinute conditiile de acordare.

Art. 31
In cazul in care persoana beneficiara de indemnizatie pentru cresterea copilului sau, dupa caz, de stimulent lunar isi schimba domiciliul ori, dupa caz, resedinta in alta unitate administrativ-teritoriala decat cea de domiciliu sau de resedinta, agentia teritoriala platitoare a acestor drepturi, la solicitarea acesteia are obligatia de a transfera cererea si actele doveditoare care au stat la baza deschiderii dreptului, insotite de situatia privind data pana la care s-a efectuat plata drepturilor si sumele restante, la agentia teritoriala in a carei raza beneficiarul si-a stabilit noul domiciliu ori, dupa caz, resedinta.

Art. 32
Suspendarea platii/Incetarea drepturilor/Reluarea platii drepturilor/Modificarea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului se face prin decizie a directorului executiv al agentiei teritoriale si se comunica beneficiarului in termen de 15 zile lucratoare. Modelele deciziilor se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei.

Capitolul VII – Dispozitii finale

Art. 33
(1) In vederea asigurarii in sistemul asigurarilor sociale de sanatate a persoanelor beneficiare de indemnizatia lunara pentru cresterea copilului sau de concediul fara plata prevazut la art. 6 alin. (1) din ordonanta de urgenta, agentiile teritoriale au obligatia lunar sa vireze caselor de asigurari de sanatate teritoriale contributia individuala de asigurari sociale de sanatate si sa transmita tabelul nominal privind persoanele beneficiare.
(2) Agentiile teritoriale transmit Agentiei, pana la data de 15 a fiecarei luni pentru luna anterioara, fundamentarea creditelor necesare pentru plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele beneficiare.
(3) Agentia solicita Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale creditele bugetare prevazute la alin. (2) centralizate la nivelul intregii tari pana cel tarziu la data de 20 a fiecarei luni.

Art. 34
(1) Persoanele indreptatite care se afla in concediul fara plata prevazut la art. 6 alin. (1) din ordonanta de urgenta au obligatia sa comunice in scris agentiei teritoriale aceasta optiune, pentru a se putea plati contributia individuala de asigurari sociale de sanatate prevazuta la art. 33 alin. (1).
(2) Comunicarea va fi insotita in mod obligatoriu de adeverinta de la angajator ca persoana se afla in concediu fara plata sau, dupa caz, de declaratia pe propria raspundere ca nu realizeaza venituri supuse impozitului, precum si de orice alte documente solicitate de agentia teritoriala.
(3) Pentru persoanele prevazute la alin. (1) plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se efectueaza incepand cu luna transmiterii comunicarii.
(4) Pentru persoanele prevazute la alin. (1) care nu comunica datele mentionate, plata contributiei de asigurari sociale de sanatate nu poate fi efectuata pana la comunicare.

Art. 35
Pentru persoanele prevazute la art. 33 si 34, agentiile teritoriale au obligatia lunar sa vireze contributia individuala de asigurari sociale de sanatate si sa depuna pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza contributiile Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate. Modalitatea de depunere a declaratiei este stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 1.397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a „Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”.

Art. 36
(1) Perioada in care se beneficiaza de indemnizatie pentru cresterea copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in sistemul public de pensii, precum si in sistemul asigurarilor sociale de somaj.
(2) In vederea inregistrarii in sistemul public de pensii si in sistemul asigurarilor sociale de somaj a perioadelor asimilate prevazute la alin. (1), agentiile teritoriale au obligatia de a depune lunar la casa teritoriala de pensii, precum si la agentia teritoriala pentru ocuparea fortei de munca, in termenul si in conditiile stabilite de lege, Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate.
(3) In situatia prevazuta la art. 17, reprezentantul legal al persoanei indreptatite lipsite de capacitate deplina de exercitiu al drepturilor civile este doar primitorul drepturilor, acestuia nefiindu-i aplicabile prevederile alin. (1) si (2), respectiv ale art. 21 si 22 din ordonanta de urgenta.

Art. 37
Persoanele care doresc sa schimbe modalitatea de plata pentru care au optat initial au obligatia sa comunice in scris aceasta noua optiune de plata agentiei teritoriale. Agentia teritoriala va solicita beneficiarului documentele justificative necesare pentru noua optiune.

 

Art. 38 (1)

Persoanele care isi desfasoara activitatea in ministerele si institutiile din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala beneficiaza de concediu si de indemnizatie pentru cresterea copilului acordate prin aceste institutii. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile tuturor categoriilor de personal. (3) In situatia in care in perioada concediului pentru cresterea copilului si a indemnizatiei aferente raportul de munca sau de serviciu al persoanelor prevazute la alin. (1) inceteaza, plata indemnizatiei se asigura, prin agentiile teritoriale, pana la implinirea de catre copil a varstei de 1 an sau, dupa caz, 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap. (4) In situatia prevazuta la alin. (3), institutiile din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala au obligatia sa transmita agentiilor teritoriale in a caror raza teritoriala domiciliaza persoana beneficiara cererea si documentele doveditoare ale acesteia care au stat la baza stabilirii dreptului.

 
Art. 39
In aplicarea prezentelor norme metodologice, precum si pentru reglementarea unor situatii care pot sa apara pe parcursul aplicarii in acelasi timp a prevederilor ordonantei de urgenta, precum si a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale poate emite instructiuni sau precizari, in limitele legii, care se aproba prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.

Art. 40
Anexele nr. 1—3 fac parte integranta din prezentele norme metodologice

Ordonanta de urgenta 124 din 27 decembrie 2011 – GRAVIDE

Ordonanta de urgenta 124 din 27 decembrie 2011 – GRAVIDE

 

OUG 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala. Ordonanta de urgenta 124/2011

 

 

Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 300 din 7 mai 2009, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 3 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3
(1) Cuantumul alocatiei de stat pentru copii se stabileste in raport cu indicatorul social de referinta, denumit in continuare ISR, dupa cum urmeaza:
a) 0,4 ISR pentru copiii cu varsta de pana la 2 ani (sau de pana la 3 ani, in cazul copilului cu handicap);
b) 0,084 ISR pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 2 ani si 18 ani, precum si pentru tinerii prevazuti la art. 1 alin. (3);
c) 0,168 ISR pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 3 ani si 18 ani, in cazul copilului cu handicap, conform prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Titular al dreptului la alocatia de stat pentru copii este copilul.
(3) Alocatia de stat pentru copii prevazuta la alin. (1) lit. a) se cumuleaza cu indemnizatia lunara, stimulentul lunar sau stimulentul de insertie, prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011.”

2. La articolul 4, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins:
„(3) Pentru copiii pentru care s-a stabilit masura de protectie speciala prevazuta la art. 58 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare, alocatia de stat pentru copii se plateste numai in cont personal, in cuantumurile prevazute la art. 3.”

3. La articolul 7, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7
(1) Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice orice schimbare in privinta componentei familiei sau a domiciliului/resedintei care poate determina incetarea sau modificarea acordarii drepturilor de alocatie de stat pentru copii, in termen de cel mult 15 zile de la aparitia acesteia, inclusiv situatia in care cetatenii romani isi stabilesc rezidenta in alta tara impreuna cu copiii lor.”

Art. II
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza, dupa cum urmeaza:

1. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4
Nivelul lunar al venitului minim garantat se raporteaza la indicatorul social de referinta, denumit in continuare ISR, si este de:
a) 0,25 ISR pentru persoana singura;
b) 0,45 ISR pentru familiile formate din 2 persoane;
c) 0,63 ISR pentru familiile formate din 3 persoane;
d) 0,78 ISR pentru familiile formate din 4 persoane;
e) 0,93 ISR pentru familiile formate din 5 persoane;
f) cate 0,062 ISR pentru fiecare alta persoana peste numarul de 5 persoane, care face parte din familie, in conditiile prezentei legi.”

2. La articolul 5, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5
(1) Cuantumul ajutorului social se stabileste ca diferenta intre nivelurile prevazute la art. 4, transformate in lei, si venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.”

3. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
(1) La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure se iau in considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat in luna anterioara depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suporta, obligatii legale de intretinere si alte creante legale, cu exceptia burselor de studiu si a burselor sociale, precum si a sprijinului financiar prevazut de Hotararea Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se acorda elevilor in cadrul Programului national de protectie sociala ?Bani de liceu?, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In cazul in care familia sau persoana singura are in proprietate, inchiriere, comodat ori alta forma de detinere cel putin unul dintre bunurile cuprinse in lista bunurilor ce conduc la excluderea acordarii ajutorului social, aceasta nu beneficiaza de ajutor social.
(3) Lista prevazuta la alin. (2) se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi si se poate actualiza anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
(4) In cazul familiei sau al persoanei singure care locuieste si gospodareste impreuna cu alte familii ori persoane singure si contribuie impreuna la achizitionarea sau realizarea unor bunuri si a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea cuantumului ajutorului social se iau in considerare atat veniturile nete lunare proprii, cat si partea ce ii revine de drept din veniturile lunare nete, realizate in comun de persoanele din gospodarie.”

4. La articolul 13-2, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) In cazul platii dreptului de ajutor social prin mandat postal, cheltuielile pentru transmiterea drepturilor se stabilesc in conditiile prevazute de legea bugetara anuala pentru drepturile asigurate din bugetul de stat.”

5. La articolul 14-1, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 14-1
(1) Dupa stabilirea dreptului de ajutor social, titularul ajutorului social are obligatia de a depune, din 6 in 6 luni, la primaria localitatii sau, dupa caz, a sectorului municipiului Bucuresti in a carei raza teritoriala isi are domiciliul ori resedinta, o declaratie pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii acesteia, care va contine obligatoriu datele de identificare ale titularului si membrilor familiei. Modelul declaratiei pe propria raspundere se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.”

6. La articolul 14-1, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2-1), cu urmatorul cuprins:
„(2-1) In vederea verificarii informatiilor declarate de titular privind veniturile supuse impozitului pe venit, primarul poate solicita administratiei finantelor publice in a carei raza teritoriala se afla situata primaria eliberarea unui document care sa ateste situatia veniturilor persoanelor din familia/familiile solicitanta/solicitante. Administratiile finantelor publice sunt obligate sa furnizeze informatiile necesare in baza listei cu persoane si datele de identificare ale acestora, transmisa de primar.”

7. Dupa articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 16-1, cu urmatorul cuprins:
„Art. 16-1
(1) Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea dreptului la ajutorul social, familiile beneficiare au obligatia sa isi achite obligatiile legale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Verificarea indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1) se realizeaza anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligatiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior.
(3) In situatia in care, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, primarul constata ca nu a fost indeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), acesta suspenda, prin dispozitie, dreptul la ajutorul social pe o perioada de 5 luni, incepand cu drepturile aferente lunii februarie.
(4) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local in perioada prevazuta la alin. (3) atrage reluarea, prin dispozitia primarului, a dreptului la ajutorul social, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.
(5) In situatia in care, dupa termenul prevazut la alin. (3), nu a fost indeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), dreptul la ajutorul social inceteaza prin dispozitia primarului.”

8. La articolul 17, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 17
(1) Dispozitiile primarului prevazute la art. 13, art. 14 alin. (3), art. 14-1 alin. (5) si (6) si art. 16-1 alin. (3)?(5) se comunica agentiei teritoriale in termenul prevazut la art. 13-1 alin. (3), pe baza de borderou.”

9. La articolul 20 alineatul (1), dupa litera d) se introduce o noua litera, litera e), cu urmatorul cuprins:
„e) in cazul in care beneficiarii nu au indeplinit obligatia prevazuta la art. 16-1.”

10. La articolul 28, alineatele (1) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 28
(1) Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, poate acorda ajutoare de urgenta familiilor si persoanelor care se afla in situatii de necesitate datorate calamitatilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum si pentru alte situatii deosebite datorate starii de sanatate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune sociala, precum si in alte situatii stabilite prin hotarare a Guvernului, care va cuprinde si procedura si/sau conditiile de acordare.
………………………………………………..
(4) In cazul decesului unei persoane din familia beneficiara de ajutor social sau al persoanei singure beneficiare de ajutor social, primarii pot dispune acordarea unui ajutor reprezentand o parte din cheltuielile cu inmormantarea. Ajutorul se acorda unei singure persoane, care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul in conditiile dreptului comun sau, in lipsa acestuia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile cu inmormantarea.”

11. La articolul 28, alineatul (3) se abroga.

12. La articolul 28-1 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) neindeplinirea de catre primar a obligatiilor prevazute la art. 6 alin. (4) si alin. (7)?(9), art. 11 alin. (2), art. 12 alin. (2), art. 13-1 alin. (3) si (4), art. 14-1 alin. (3), art. 16-1, art. 17 alin. (1) si art. 20 alin. (3).”

13. La articolul 28-1 alineatul (2), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) neintocmirea de catre personalul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliului local sau, dupa caz, de persoanele cu atributii in domeniul asistentei sociale din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale a documentatiilor specifice, inclusiv a proiectelor de dispozitie, precum si nedepunerea acestora, spre a fi semnate de primar, inainte de implinirea termenelor prevazute la art. 11 alin. (1) si (2), art. 12 alin. (2) si (3) si art. 14-1 alin. (3);”.

14. La articolul 28-1 alineatul (4), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) de catre organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in cazul contraventiilor prevazute la alin. (1) si (2);”.

15. La articolul 29, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Ajutoarele sociale reglementate prin prezenta lege pot fi supuse executarii silite, in conditiile dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare, numai pentru recuperarea sumelor platite necuvenit cu acest titlu, precum si pentru plata obligatiilor legale de intretinere stabilite prin hotarare a instantelor judecatoresti, in conformitate cu prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata.”

Art. III
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1
(1) Pentru copiii nascuti, adoptati, incredintati in vederea adoptiei, luati in plasament, in plasament in regim de urgenta sau tutela pana la data de 31 decembrie 2010, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului ori producerii evenimentelor mentionate, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara reprezentand 75% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni. Incepand cu luna ianuarie 2012, cuantumul minim, precum si cuantumul maxim ale indemnizatiei lunare se raporteaza la indicatorul social de referinta, denumit in continuare ISR, si nu poate fi mai mic de 1,2 ISR si nici mai mare de 6,8 ISR.”

2. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 2
Cuantumul indemnizatiei prevazute la art. 1 alin. (1) se majoreaza cu 1,2 ISR pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.”

3. La articolul 3, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3
(1) Persoanele care sunt indreptatite sa beneficieze de indemnizatia pentru cresterea copilului, reglementata de prezenta ordonanta de urgenta, si realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de un stimulent al carui cuantum se raporteaza la ISR si se stabileste la 0,2 ISR.”

4. La articolul 3, alineatele (2) si (4) se abroga.

5. Articolul 4 se abroga.

6. La articolul 5, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) In cazul in care intervine decesul parintelui care indeplinea conditiile pentru a beneficia de drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, parintele supravietuitor are dreptul sa beneficieze, la cerere, de acestea, dupa cum urmeaza:
a) de drepturile parintelui decedat, in situatia in care nu indeplineste conditiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta;
b) de drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, daca indeplineste conditiile de acordare.”

7. La articolul 6-1, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Durata concediului prevazut la alin. (1) este de 4 luni si se acorda integral, o singura data, fiecaruia dintre parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, persoanelor prevazute la art. 5 alin. (2), in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv a varstei de 3 ani in cazul copilului cu handicap.”

8. La articolul 7, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins: „(2) Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, beneficiarii au obligatia sa isi achite obligatiile legale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.”

9. Dupa articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 7-1, cu urmatorul cuprins:
„Art. 7-1
(1) Verificarea indeplinirii obligatiei prevazute la art. 7 alin. (2) se realizeaza anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligatiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior.
(2) Pentru verificarea indeplinirii obligatiei in conditiile alin. (1), agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii teritoriale, transmit primariilor, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, tabelul centralizator cuprinzand beneficiarii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
(3) Pe baza tabelului centralizator prevazut la alin. (2), primarii verifica daca beneficiarii au achitat pentru anul anterior obligatiile de plata catre bugetul local si intocmesc situatia centralizatoare cu persoanele care nu au respectat aceasta conditie, pe care o transmit agentiilor teritoriale pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.
(4) Neachitarea obligatiilor legale fata de bugetele locale conduce la suspendarea pe o perioada de 5 luni a drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, incepand cu drepturile aferente lunii februarie.
(5) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local in perioada prevazuta la alin. (4) atrage reluarea platii drepturilor, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.
(6) In vederea aplicarii prevederilor alin. (5), beneficiarii drepturilor transmit agentiei teritoriale copia actului eliberat de autoritatea administratiei publice locale prin care se face dovada achitarii obligatiilor de plata catre bugetul local.
(7) In situatia in care, dupa termenul prevazut la alin. (4), nu sunt achitate obligatiile fata de bugetul local, drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta inceteaza.
(8) Suspendarea, reluarea si incetarea drepturilor se fac prin decizie a directorului executiv al agentiei teritoriale.”

10. La articolul 8 alineatul (1), partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
(1) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentand indemnizatie si stimulent, se acorda, la cerere, in baza urmatoarelor documente, dupa caz:”.

11. La articolul 9, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 9
(1) Cererile pentru acordarea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentand indemnizatie sau stimulent, si documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor legale de acordare a acestora se depun, dupa caz, la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti pe raza careia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.”

12. La articolul 10, alineatul (2) se abroga.

13. La articolul 11, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
„c) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 7-1 alin. (7).”

14. La articolul 12 alineatul (1), dupa litera h) se introduce o noua litera, litera i), cu urmatorul cuprins:
„i) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 7-1 alin. (4).”

15. La articolul 12, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(5) Reluarea platii drepturilor suspendate in situatiile prevazute la alin. (1), cu exceptia lit. i), se face la cerere, incepand cu luna urmatoare celei in care se depune cererea.”

16. Articolul 17 se abroga.

17. La articolul 18, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(7) Perioada concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau de pana la 3 ani in cazul copilului cu handicap constituie vechime in munca si in serviciu, precum si in specialitate si se are in vedere la stabilirea drepturilor ce se acorda in raport cu acestea.”

Art. IV
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, precum si de o indemnizatie lunara;”.

2. La articolul 2, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1-1), cu urmatorul cuprins:
„(1-1) Limitele minima si maxima ale indemnizatiei se stabilesc prin raportare la indicatorul social de referinta, denumit in continuare ISR.”

3. La articolul 2, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. a) se stabileste in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 1,2 ISR si nici mai mare de 6,8 ISR.
(3) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. b) se stabileste in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 1,2 ISR si nici mai mare de 2,4 ISR.”

4. La articolul 2, alineatul (4) se abroga.

5. La articolul 2 alineatul (5), litera n) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„n) au calitatea de doctorand, in conditiile prevazute de Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare;”.

6. La articolul 3 alineatul (2), partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Veniturile care se iau in considerare pentru stabilirea nivelului indemnizatiei pentru cresterea copilului reprezinta, dupa caz:”.

7. La articolul 3, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
„(6) Pentru luna nasterii copilului se iau in calcul veniturile cuvenite pentru acea luna, respectiv venitul pe care l-ar fi primit persoana daca ar fi lucrat in toata luna, sau cumulul dintre venitul aferent zilelor lucrate cu indemnizatia de maternitate.”

8. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5
Nivelul indemnizatiilor lunare prevazute la art. 2 alin. (2) si (3) se majoreaza cu 1,2 ISR pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere.”

9. La articolul 7, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 7
(1) Persoanele care in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului si indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a) obtin venituri supuse impozitului prevazute la art. 3, inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an, au dreptul la un stimulent de insertie in cuantum lunar de 1 ISR pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani.
(2) Stimulentul de insertie prevazut la alin. (1) se acorda si persoanelor beneficiare de concediu pentru cresterea copilului cu handicap in varsta de pana la 3 ani, prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a), oricand, pe toata perioada.”

10. La articolul 8, alineatele (1) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
(1) De indemnizatia lunara si stimulentul de insertie prevazute de prezenta ordonanta de urgenta beneficiaza oricare dintre parintii firesti ai copilului, in raport cu optiunea exprimata conform art. 2 alin. (1), daca indeplineste conditiile de acordare prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
……………………………………………….
(4) In cazul in care intervine decesul parintelui care indeplinea conditiile pentru a beneficia de concediul si de indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv de stimulentul de insertie, parintele supravietuitor are dreptul sa beneficieze, la cerere, de drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, dupa cum urmeaza:
a) de drepturile parintelui decedat, in situatia in care nu indeplineste conditiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta;
b) de drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, daca indeplineste conditiile de acordare, in functie de optiunea nou-exprimata, raportata la varsta copilului.”

11. La articolul 9, alineatele (5) si (6) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(5) In cazurile prevazute la alin. (4) se acorda o singura indemnizatie la nivelul prevazut de prezenta ordonanta de urgenta.
(6) Pe perioada suprapunerii situatiilor prevazute la alin. (4), nivelul indemnizatiei lunare se majoreaza cu 1,2 ISR pentru fiecare dintre copii, incepand cu cel de-al doilea.”

12. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 11
Dreptul la concediul pentru cresterea copilului stabilit potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 martie 2012, precum si celor aflate in situatiile prevazute la art. 8 alin. (2), incepand cu aceasta data, in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.”

13. La articolul 12, dupa alineatul (1) se introduce un noul alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, beneficiarii au obligatia sa isi achite obligatiile legale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.”

14. La articolul 13 alineatul (1), partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 13
(1) Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentand indemnizatie sau stimulent de insertie, se acorda pe baza de cerere, insotita in mod obligatoriu de:”.

15. La articolul 14, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 14
(1) Cererile pentru acordarea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentand indemnizatie sau stimulent de insertie, si documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor legale de acordare a acestora se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti pe raza careia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.
(2) Pana la data de 5 a fiecarei luni, primariile au obligatia de a transmite pe baza de borderou cererile inregistrate in luna anterioara, insotite de documentele justificative, la agentiile pentru prestatii sociale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii teritoriale.”

16. La articolul 15, alineatul (2) se abroga.

17. La articolul 16 alineatul (1), partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16
(1) Dreptul la indemnizatiile prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 si art. 9 alin. (5) si (6) inceteaza cu ziua urmatoare celei in care:”.

18. La articolul 16 alineatul (1), dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
„c) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 38 alin. (7).”

19. La articolul 16 alineatul (2), partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Dreptul la indemnizatiile prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 si art. 9 alin. (5) si (6) se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care:”.

20. La articolul 16 alineatul (2), dupa litera j) se introduce o noua litera, litera k), cu urmatorul cuprins:
„k) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 38 alin. (4).”

21. La articolul 16, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Plata indemnizatiei pentru cresterea copilului nu se suspenda in situatia in care beneficiarii acestei indemnizatii primesc diverse sume in baza legii, contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu. Prevederile se aplica si in cazul consilierilor locali.”

22. La articolul 17 alineatul (1), partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 17
(1) Dreptul la stimulentul de insertie prevazut la art. 7 inceteaza cu ziua urmatoare celei in care:”.

23. La articolul 17 alineatul (1), dupa litera c) se introduce o noua litera, litera d), cu urmatorul cuprins:
„d) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 38 alin. (7).”

24. La articolul 17, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) Dreptul la stimulentul de insertie prevazut la art. 7 se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care se constata una dintre situatiile prevazute la art. 16 alin. (2).
(3) Dreptul la stimulentul de insertie prevazut la art. 7 se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul nu mai realizeaza venituri supuse impozitului si solicita concediul pentru cresterea copilului.”

25. La articolul 20, alineatul (3) se abroga.

26. La articolul 21, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Pentru persoanele care beneficiaza de indemnizatia prevazuta la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 si art. 9 alin. (5) si
(6), contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute de lege asupra nivelului indemnizatiei acordate, iar pentru persoanele care beneficiaza de concediul fara plata prevazut la art. 6, contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute de lege asupra nivelului minim al indemnizatiei prevazut la art. 2 alin. (2) si (3).”

27. La articolul 22, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Perioada concediului pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1), art. 6 si 10 constituie vechime in munca si in serviciu, precum si in specialitate si se are in vedere la stabilirea drepturilor ce se acorda in raport cu acestea.”

28. La articolul 23, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) In cazul achitarii drepturilor prin mandat postal, cheltuielile pentru transmiterea drepturilor se stabilesc in conditiile prevazute de legea bugetara anuala pentru drepturile asigurate din bugetul de stat.”

29. La articolul 26, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 26
(1) Constituie contraventie nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (2), art. 19 alin. (2), art. 25 si art. 38 alin. (3) si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.500 lei.”

30. La articolul 30, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Pentru persoanele prevazute la alin. (1), indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda in cuantum de 75% din media veniturilor nete lunare realizate in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului sau, dupa caz, anterioare adoptiei, incredintarii in vederea adoptiei, stabilirii masurii plasamentului ori a plasamentului in regim de urgenta sau a instituirii tutelei, dar nu mai putin de 1,2 ISR si nu mai mult de 6,8 ISR.”

31. Dupa articolul 30 se introduc opt noi articole, articolele 31?38, cu urmatorul cuprins:

Art. 31
(1) Pentru copilul cu dizabilitate care a implinit varsta de 3 ani, oricare dintre parintii firesti sau persoanele prevazute la art. 8 alin. (2) beneficiaza de un concediu pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 7 ani, dupa cum urmeaza:
a) in continuarea concediului prevazut la art. 2 alin. (1) lit. a);
b) oricand pana la implinirea de catre copil a varstei de 7 ani, pentru persoanele care au beneficiat de concediul pentru cresterea copilului in baza actelor normative care au reglementat acest drept la data nasterii copilului;
c) oricand, incepand cu implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, pentru persoanele care nu se incadreaza in conditiile prevazute la lit. a) si b), dar care in ultimele 12 luni inainte de solicitarea acestui concediu au realizat venituri supuse impozitului sau au realizat perioade asimilate definite la art. 2 alin. (1), (5) si (6).
(2) Pe perioada concediului prevazut la alin. (1) se acorda o indemnizatie lunara la nivelul de 0,9 ISR.
(3) Concediul pentru cresterea copilului, prevazut la alin. (1), se acorda pe baza de cerere de catre angajatorul la care isi desfasoara activitatea persoana indreptatita.
(4) In situatia persoanelor indreptatite care realizeaza venituri profesionale din activitati independente sau agricole si care nu lucreaza in baza unui contract individual de munca, concediul reprezinta intreruperea activitatii in perioada de pana la implinirea de catre copilul cu handicap a varstei de 7 ani.
(5) Pe perioada in care o persoana beneficiaza de drepturile prevazute la alin. (1) si (2) se aplica corespunzator prevederile art. 21 si 22.
(6) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. a) si b), conditiile de acordare a concediului pentru ingrijirea copilului se considera indeplinite indiferent care dintre parintii firesti sau persoanele prevazute la art. 8 alin. (2) a beneficiat de concediul pentru cresterea copilului.

Art. 32
(1) Oricare dintre parintii firesti sau persoanele prevazute la art. 8 alin. (2) care au in intretinere un copil cu dizabilitate beneficiaza, dupa caz, de urmatoarele drepturi:
a) program de lucru redus la 4 ore pentru unul dintre parinti sau pentru persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2) care se ocupa efectiv de ingrijirea copilului cu dizabilitate (grava sau accentuata), pana la implinirea de catre acesta a varstei de 18 ani, la solicitarea parintelui, in conditiile prevazute de Legea nr. 53/2003 ? Codul muncii, republicata, fara afectarea drepturilor de asigurari sociale prevazute de lege;
b) concedii medicale, acordate in conditiile legii, pentru ingrijirea copilului cu dizabilitate care necesita internare, tratament ambulatoriu sau la domiciliu pentru afectiuni intercurente, precum si pentru recuperare/reabilitare, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani;
c) sprijin lunar in cuantum de 0,9 ISR, acordat persoanei cu dizabilitate grava sau accentuata care nu realizeaza alte venituri in afara beneficiilor de asistenta sociala destinate persoanelor cu dizabilitati, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, respectiv de 0,6 ISR pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani;
d) sprijin lunar in cuantum de 0,6 ISR, acordat persoanei care nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru acordarea concediului pentru cresterea copilului si indemnizatiei lunare aferente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, respectiv de 0,3 ISR pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani.
(2) Persoana cu dizabilitate grava sau accentuata care are in intretinere un copil si care nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru acordarea concediului pentru cresterea copilului si indemnizatiei lunare aferente beneficiaza de sprijin lunar in cuantum de 0,9 ISR pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv de 0,3 ISR pentru copilul cu varsta cuprinsa intre 2 si 7 ani.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1) lit. c) care realizeaza venituri dupa acordarea sprijinului lunar au obligatia de a comunica acest fapt agentiei teritoriale si beneficiaza, din oficiu, de drepturile prevazute la alin. (1) lit. d).
(4) Persoanele care au in plasament sau tutela un copil cu dizabilitate, inclusiv asistentul maternal, au dreptul la o alocatie lunara de plasament, acordata in conditiile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare, in cuantum majorat cu 50%.

Art. 33
(1) De drepturile prevazute la art. 31 si 32 nu poate beneficia parintele sau persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2) care, pentru acelasi copil, are in acelasi timp si calitatea de asistent personal ori care primeste indemnizatia de insotitor.
(2) Drepturile prevazute la art. 32 alin. (1) lit. c) si d), alin. (2) si (3) se acorda pentru fiecare dintre copiii aflati in intretinerea persoanelor.

(3) Indemnizatia prevazuta la art. 31 alin. (2), precum si cea prevazuta la art. 32 alin. (1) lit. d) si alin. (2) se cumuleaza cu drepturile de concediu si indemnizatie, respectiv de stimulent, prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, de prezenta ordonanta de urgenta.

Art. 34
(1) Drepturile prevazute la art. 31 si 32 se acorda cu respectarea conditiilor prevazute la art. 12.
(2) Drepturile prevazute la art. 31 si 32, cu exceptia prevazuta la art. 32 alin. (3), se acorda pe baza de cerere si documente doveditoare, prevederile art. 13 alin. (1) si art. 14 aplicandu-se corespunzator.
(3) Stabilirea si plata drepturilor prevazute la art. 31 si 32 se fac cu respectarea prevederilor art. 19, 20, art. 23 alin. (3)?(7) si art. 24.

Art. 35
(1) Drepturile prevazute la art. 31 si art. 32 alin. (1) lit. c) si d) si alin. (2) se acorda dupa cum urmeaza:
a) pentru situatia prevazuta la art. 31 alin. (1) lit. a), incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului acordate anterior, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la acea data;
b) pentru situatia prevazuta la art. 31 alin. (1) lit. b) si c), de la data depunerii cererii;
c) pentru situatia prevazuta la art. 32 alin. (1) lit. c) si d), incepand cu luna urmatoare celei in care a fost eliberat certificatul de incadrare a copilului in grad de dizabilitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la aceasta data;
d) pentru situatia prevazuta la art. 32 alin. (2), incepand cu luna urmatoare celei in care s-a nascut copilul, daca incadrarea in grad de dizabilitate a persoanei indreptatite a fost efectuata inaintea acestei date, respectiv incepand cu luna urmatoare celei in care a fost eliberat certificatul de incadrare a persoanei indreptatite in grad de dizabilitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la datele mentionate;
e) pentru celelalte situatii, inclusiv pentru cazul in care cererea a fost depusa peste termenele prevazute la lit. a)?d), de la data depunerii cererii sau, dupa caz, incepand cu luna urmatoare depunerii cererii.
(2) Pentru situatiile prevazute la art. 8 alin. (2), termenele stabilite la alin. (1) se aplica tinand cont de data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii.

Art. 36
(1) Drepturile prevazute la art. 31 si art. 32 alin. (1) lit. c) si d) si alin. (2) inceteaza in urmatoarele situatii:
a) nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 12;
b) copilul a implinit varsta de 7 ani;
c) copilul sau, dupa caz, persoana indreptatita nu mai este incadrat/incadrata intr-un grad de dizabilitate;
d) persoanele realizeaza alte venituri in afara beneficiilor de asistenta sociala destinate persoanelor cu dizabilitati, caz in care se aplica prevederile art. 32 alin. (3);
e) a avut loc decesul copilului;
f) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 38 alin. (7).
(2) Drepturile prevazute la art. 31 si art. 32 alin. (1) lit. c) si d) si alin. (2) inceteaza incepand cu ziua sau, dupa caz, cu luna urmatoare celei in care se inregistreaza una dintre situatiile prevazute la alin. (1).

Art. 37
(1) Drepturile prevazute la art. 31 si art. 32 alin. (1) lit. c) si d) si alin. (2) se suspenda incepand cu ziua sau, dupa caz, cu luna urmatoare celei in care se produce una din urmatoarele situatii:
a) persoana indreptatita este decazuta din drepturile parintesti;
b) persoana indreptatita este indepartata, conform legii, de la exercitarea tutelei;
c) persoana indreptatita nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;
d) persoana indreptatita nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;
e) persoana indreptatita executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv o perioada mai mare de 30 de zile;
f) copilul este abandonat ori este internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
g) persoana indreptatita a decedat;
h) copilul nu mai este incadrat intr-un grad de dizabilitate sau, dupa caz, persoana indreptatita este incadrata in alt grad de dizabilitate;
i) timp de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate;
j) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 38 alin. (4).
(2) Drepturile prevazute la art. 31 se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care persoana indreptatita realizeaza venituri supuse impozitului.
(3) Drepturile prevazute la art. 31 nu se suspenda in situatiile prevazute la art. 16 alin. (3).
(4) Reluarea acordarii drepturilor prevazute la art. 31, suspendate in situatiile prevazute la alin. (1) si (2), se face la cerere, prevederile art. 18 aplicandu-se corespunzator.
(5) Reluarea acordarii drepturilor prevazute la art. 32, suspendate in situatiile prevazute la alin. (1), se face la cerere, incepand cu ziua sau, dupa caz, cu luna urmatoare celei in care se depune cererea.
(6) Reluarea platii drepturilor suspendate in conditiile alin. (1) lit. i) se face incepand cu luna urmatoare efectuarii verificarii cauzelor, inclusiv pentru perioada de suspendare, daca situatia constatata nu conduce la incetarea sau la modificarea dreptului.
(7) In situatiile de suspendare a drepturilor prevazute la art. 31 si 32, acestea pot fi solicitate si de catre o alta persoana indreptatita, daca indeplineste cerintele prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
(8) Drepturile prevazute la art. 31, art. 32 alin. (1) lit. c) si d) si alin. (2) se cuvin si se acorda noului beneficiar cu respectarea prevederilor art. 35.

Art. 38
(1) Verificarea indeplinirii obligatiei prevazute la art. 12 alin. (2) se realizeaza anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligatiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior.
(2) Pentru verificarea indeplinirii obligatiei in conditiile alin. (1), agentiile teritoriale transmit primariilor, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, tabelul centralizator cuprinzand beneficiarii drepturilor prevazute la art. 2, 7, art. 31 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) lit. c) si d).
(3) Pe baza tabelului centralizator prevazut la alin. (2) primarii verifica daca persoanele au achitat pentru anul anterior obligatiile de plata catre bugetul local si intocmesc situatia centralizatoare cu persoanele care nu au respectat aceasta conditie, pe care o transmit agentiilor teritoriale pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.
(4) Neachitarea obligatiilor legale fata de bugetele locale conduce la suspendarea pe o perioada de 5 luni a drepturilor prevazute la art. 2, 7, art. 31 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) lit. c) si d), incepand cu drepturile aferente lunii februarie.
(5) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local in perioada prevazuta la alin. (4) atrage reluarea platii drepturilor, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.
(6) In vederea aplicarii prevederilor alin. (5), beneficiarii drepturilor transmit agentiei teritoriale copia actului eliberat de autoritatea administratiei publice locale prin care se face dovada achitarii obligatiilor de plata catre bugetul local.
(7) In situatia in care, dupa termenul prevazut la alin. (4), nu sunt achitate obligatiile fata de bugetul local, drepturile prevazute la art. 2, 7, art. 31 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) lit. c) si d) inceteaza.
(8) Suspendarea, reluarea si incetarea drepturilor se fac prin decizie a directorului executiv al agentiei teritoriale.”

Art. V
Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 30 decembrie 2010, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5
(1) Pentru familia prevazuta la art. 2 alin. (1), al carei venit net mediu lunar pe membru de familie se situeaza pana la 0,40 ISR inclusiv, cuantumul lunar al alocatiei este stabilit prin raportare la indicatorul social de referinta, denumit in continuare ISR, dupa cum urmeaza:
a) 0,06 ISR pentru familia cu un copil;
b) 0,12 ISR pentru familia cu 2 copii;
c) 0,18 ISR pentru familia cu 3 copii;
d) 0,24 ISR pentru familia cu 4 copii si mai multi.
(2) Pentru familia prevazuta la art. 2 alin. (1), al carei venit net mediu lunar pe membru de familie se situeaza peste 0,40 ISR si pana la 0,740 ISR inclusiv, cuantumul alocatiei este stabilit dupa cum urmeaza:
a) 0,05 ISR pentru familia cu un copil;
b) 0,1 ISR pentru familia cu 2 copii;
c) 0,15 ISR pentru familia cu 3 copii;
d) 0,2 ISR pentru familia cu 4 copii si mai multi.”

2. Articolul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 6
(1) Pentru familia prevazuta la art. 2 alin. (2), al carei venit net mediu lunar pe membru de familie se situeaza pana la 0,40 ISR inclusiv, cuantumul lunar al alocatiei este stabilit dupa cum urmeaza:
a) 0,1 ISR pentru familia cu un copil;
b) 0,2 ISR pentru familia cu 2 copii;
c) 0,3 ISR pentru familia cu 3 copii;
d) 0,4 ISR pentru familia cu 4 copii si mai multi.
(2) Pentru familia prevazuta la art. 2 alin. (2), al carei venit net mediu lunar pe membru de familie se situeaza peste 0,40 ISR si pana la 0,740 ISR inclusiv, cuantumul alocatiei este stabilit dupa cum urmeaza:
a) 0,09 ISR pentru familia cu un copil;
b) 0,18 ISR pentru familia cu 2 copii;
c) 0,27 ISR pentru familia cu 3 copii;
d) 0,36 ISR pentru familia cu 4 copii si mai multi.”

3. Articolul 9 se abroga.

4. La articolul 14, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 14
(1) La stabilirea veniturilor pe baza carora se acorda alocatia se iau in considerare toate veniturile pe care membrii familiei le realizeaza sau, dupa caz, le-au realizat in ultima luna inainte de solicitarea dreptului, asa cum acestea sunt prevazute de art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare.”

5. La articolul 25, dupa alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (2)?(4), cu urmatorul cuprins:
„(2) Neindeplinirea de catre titularul alocatiei a obligatiei prevazute la alin. (1) atrage suspendarea platii dreptului incepand cu luna urmatoare celei in care s-a constatat neindeplinirea obligatiei, prin dispozitie a primarului.
(3) Suspendarea prevazuta la alin. (2) se mentine pana la indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1), dar nu mai mult de 3 luni. Daca in termenul de 3 luni titularul nu indeplineste obligatia, se considera ca nu mai sunt indeplinite conditiile de acordare.
(4) Daca in termenul prevazut la alin. (3) titularul indeplineste obligatia prevazuta la alin. (1), plata se va relua in baza dispozitiei primarului, incepand cu luna urmatoare celei in care titularul a prezentat declaratia pe propria raspundere.”

6. La articolul 26, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) In cazul in care titularul refuza sa furnizeze informatiile necesare pentru intocmirea anchetei sociale prevazute la alin. (1), se considera ca familia acestuia nu indeplineste conditiile de acordare a alocatiei si, in baza unui referat motivat, se emite dispozitia primarului de incetare a acordarii dreptului.”

7. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 28
(1) Pentru copiii de varsta scolara din familiile prevazute la art. 8 alin. (1), inspectoratul scolar are obligatia sa transmita agentiei teritoriale, in luna urmatoare incheierii semestrului scolar, situatia privind frecventarea cursurilor de catre acesti copii. Situatia se transmite electronic in formatul convenit cu agentiile teritoriale si va contine, in mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal ale copiilor si reprezentantilor familiei, adresa de domiciliu sau resedinta si numarul de absente inregistrate.
(2) In cazul in care se constata absente nemotivate pe parcursul unui semestru scolar, cuantumul alocatiei se diminueaza proportional cu numarul absentelor, dupa cum urmeaza:
a) cu cate 20% pentru fiecare copil care inregistreaza un numar cuprins intre 10 si 19 absente;
b) cu cate 50% pentru fiecare copil care inregistreaza un numar de 20 de absente.
(3) In situatia in care unul dintre copii finalizeaza cursurile invatamantului general obligatoriu si nu a implinit varsta de 18 ani, acesta este luat in calcul la stabilirea venitului mediu net lunar al familiei, dar este exclus din numarul de copii ai familiei avut in vedere la acordarea dreptului, iar alocatia se va acorda corespunzator numarului de copii din familie care indeplinesc conditiile prevazute de lege.
(4) Diminuarea prevazuta la alin. (2) se aplica incepand cu luna urmatoare celei in care inspectoratul scolar a transmis situatia prevazuta la alin. (1), in baza careia se constata neindeplinirea conditiei prevazute la art. 8 alin. (1), si se mentine pe o perioada de 3 luni.
(5) Dupa perioada de 3 luni prevazuta la alin. (4), alocatia se acorda in cuantumul aprobat anterior.
(6) Agentia teritoriala comunica primarului tabelul nominal cu familiile beneficiare pentru care se aplica diminuarea prevazuta la alin. (2), precum si cu cele pentru care se produce modificarea cuantumului in conditiile prevazute la alin. (3).”

8. La articolul 29 alineatul (1), dupa litera d) se introduc doua noi litere, literele e) si f), cu urmatorul cuprins:
„e) familiile beneficiare nu au indeplinit obligatia prevazuta la art. 25 alin. (1);
f) familiile beneficiare nu au indeplinit obligatia prevazuta la art. 29-1.”

9. La articolul 29, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. d), plata alocatiei se suspenda pana la urmatoarea situatie transmisa de inspectoratul scolar, dar nu mai mult de 6 luni. Daca din situatia transmisa de inspectoratul scolar se constata un numar mai mic de 20 de absente, plata alocatiei se reia in conditiile prevazute la art. 28 alin. (2) si (3). Agentia teritoriala comunica primarului tabelul nominal cu familiile pentru care s-a suspendat plata alocatiei.”

10. Dupa articolul 29 se introduce un nou articol, articolul 29-1, cu urmatorul cuprins:
„Art. 29-1
(1) Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea dreptului la alocatie familiile beneficiare au obligatia sa isi achite obligatiile legale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Verificarea indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1) se realizeaza anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligatiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior.
(3) In situatia in care pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an primarul constata ca nu a fost indeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), suspenda, prin dispozitie, acordarea dreptului pe o perioada de 5 luni incepand cu luna februarie.
(4) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local in perioada de suspendare prevazuta la alin. (3) atrage repunerea in plata a dreptului la alocatie, prin dispozitia primarului, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.
(5) In situatia in care, dupa implinirea termenului de suspendare prevazut la alin. (3), nu a fost indeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), prin dispozitia primarului se stabileste incetarea acordarii dreptului la alocatie.
(6) Dispozitiile primarului privind suspendarea/ reluarea/incetarea dreptului la alocatie in conditiile alin. (3)?(5) se transmit agentiilor teritoriale in termenul prevazut la art. 22.”

11. La articolul 33, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 33
(1) Nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (2), art. 22, art. 24 alin. (3) si (4), art. 26 alin. (1) si (2), art. 29-1, art. 31 alin. (2) si ale art. 32 alin. (2) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 500 lei.”

Art. VI
In tot cuprinsul Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii, republicata, al Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, si al Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, cu modificarile ulterioare, denumirea „Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale” se inlocuieste cu denumirea „Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala”, denumirea „directia de munca si protectie sociala” se inlocuieste cu denumirea „agentia pentru plati si inspectie sociala”, iar denumirea „directii teritoriale” se inlocuieste cu denumirea „agentii teritoriale”.

Art. VII
(1) Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2012.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga art. 12?14, precum si art. 58 alin. (8) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alta prevedere contrara.
(3) Prevederile art. II pct. 3, precum si ale art. V pct. 4 se aplica dupa cum urmeaza:
a) incepand cu data de 1 ianuarie 2012, pentru cererile depuse cu aceasta data;
b) incepand cu data la care se implineste termenul prevazut la art. 14-1 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv la art. 25 alin. (1) din Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, cu modificarile ulterioare, in cazul drepturilor stabilite prin dispozitie a primarului pana la data de 31 decembrie 2011, dar nu mai tarziu de 31 martie 2012.
(4) Pana la implinirea termenului prevazut la alin. (3) lit. b), drepturile de ajutor social, respectiv de alocatie pentru sustinerea familiei se mentin in cuantumurile stabilite anterior.
(5) Pentru drepturile reevaluate in conditiile alin. (3) primarul emite o noua dispozitie.

Art. VIII
Prevederile referitoare la constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor intra in vigoare in conformitate cu reglementarile art. 4 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

 

Art. IX In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale elaboreaza hotararile pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 50/2011, cu modificarile ulterioare, a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 52/2011, si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 38/2011.

Legea nr. 166/2012 privind acordarea de beneficii de asistenta sociala -GRAVIDE

Legea nr. 166/2012 privind acordarea de beneficii de asistenta sociala -GRAVIDE

Legea nr. 166/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordarea de beneficii de asistenta sociala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 699, din 11 octombrie 2012.Art. I
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 124 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea si completarea unor acte normative care reglementeaza acordaea de beneficii d easistenta sociala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul II punctul 3, alineatul (1) al articolului 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
(1) La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, dupa caz, al persoanei singure se iau in considerare toate veniturile pe care membrii aceseia le-au realizat in luna anterioara depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj, indemnizatii, alocatii si ajutoare cu caracter peromanent, indiferent de bugetul din care se suporta, obligatii legale de intretinere si alte creante legale, cu exceptia alocatiei pentru sustinerea familiei prevazute de Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, a bugetului personal complementar prevazut de Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a ajutoarelor de stat acordate in baza Ordonantei Guvernului nr. 14/2010 privind masuri financiare pentru reglementarea ajutaorelor de stat acordate producatorilor agricoli, incepand cu anul 2010, aprobata cu modificari si completari prin legea nr. 74/2010, cu completarile ulterioare, a burselor de studiu si a burselor sociale, precum si a sprijinului financiar prevazut de Hotararea Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor si a cuantumului sprijinului financiar ce se acorda elevilor din cadrul Programului national de protectie sociala Bani de liceu, cu modificarile si completarile ulterioare.”

2. La articolul II, punctul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„5. La articolul 14.1, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
Art. 14.1
(1) Dupa stabilirea dreptului de ajutor social, titularul ajutorului social are obligatia de a depune, din 3 in 3 luni, la primaria localitatii sau, dupa caz, a sectorului municipiului Bucuresti in a carei raza teritoriala isi are domiciliul ori resedinta, o declaratie pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii acesteia, care va contine obligatoriu datele de identificare ale titularului si ale membrilor familiei. Modelul declaratiei pe propria raspundere se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
……
(3) In vederea urmaririi respectarii conditiilor de acordare a dreptului de ajutor social, primarii dispun efectuarea unei anchete sociale la interval de 6 luni sau ori de cate ori este nevoie.”

3. La articolul II, dupa punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 6.1, cu urmatorul cuprins:
„6.1. La articolul 14.1, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3.1) cu urmatorul cuprins:
(3.1) In situatia in care beneficiarii de ajutor social sunt si beneficiari ai alocatiei pentru sustinerea familiei prevazute de Legea nr. 277/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, depunerea declaratiei prevazute la alin. (1) si ancheta sociala prevazuta la alin. (3) se efectueaza o singura data, pentru ambele beneficii de asistenta sociala acordate.”

4. La articolul II punctul 7, articolul 16.1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16.1
(1) Incepand cu anul 2012, pentru mentineea dreptului la ajutorul social, familiile si persoanele singure beneficiare, cu drepturi stabilite de cel putin 6 luni, au obligatia sa isi achite impozitele si taxele fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Verificarea indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1) se realizeaza anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligatiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior.
(3) Pentru beneficiarii ajutorului social prevazuti la alin. (1) care nu si-au achitat impozitele si taxele locale in termenul prevazut la alin. (2), serviciul de specialitate al primarului are obligatia sa comunice acestora suma de plata, iar in cazul in care prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale s-a stabilit esalonarea, reducerea sau scutirea obligatiilor legale de plata, se va comunica si termenul scadent al acestora.
(4) In situatia in care, pana la data de 31 martie a fiecarui an, primarul constata ca nu a fost indeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), acesta suspenda, prin dispozitie, dreptul la ajutorul social pe o perioada de 5 luni, incepand cu drepturile aferente lunii aprilie.
(5) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local in perioada prevazuta la alin. (4) atrage reluarea, prin dispozitia primarului, a dreptului la ajutorul social, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.
(6) In situatia in care, dupa termenul prevazut la alin. (4), nu a fost indeplinita obligatgia prevazuta la alin. (1), dreptul la ajutorul social inceteaza prin dispozitia primarului.
(7) Pentru persoanele singure care se ocupa de cresterea si ingrijirea unuia sau mai multor copii, mentinerea drepturilor reglementate prin prezenta lege nu este conditionata de obligatia prevazuta la alin. (1).”

5. La articolul II, dupa punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 7.1, cu urmatorul cuprins:
„7.1. Dupa articolul 16.1 se introduc doua noi articole, articolele 16.2 si 16.3, cu urmatorul cuprins:
Art. 16.2
(1) In baza prevederilor art. 286 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 125 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale pot aproba scutiri, reduceri, esalonari sau amanari la obligatiile de plata fata de bugetele locale, pentru beneficiarii drepturilor prevazute de prezenta lege.
(2) In situatia in care au fost aprobate esalonari sau amanari la plata obligatiilor fata de bugetele locale, suspendarea prevazuta la art. 16.1 alin. (4) se aplica numai familiilor si persoanelor singure care pana la data verificarii nu si-au achitat obligatiile inclusiv in conditiile alin. (1).

Art. 16.3
In situatia in care pe perioada suspendarii prevazute la art. 16.1 alin. (4) intervine o alta situatie de suspendare, iar titularul aduce in aceasta perioada dovada prin care se confirma plata obligatiilor fata de bugetul local, plata drepturilor se face numai pentru perioada in care nu se suprapun perioadele de suspendare, cu exceptia celei prevazute la art. 18 si 20.1. Daca intervine o situatie de incetare, plaa drepturilor se face numai pentru perioada cuprinsa intre data suspendarii si data incetarii acordarii acestora.”

6. La articolul II, dupa punctul 8 se introduc doua noi puncte, punctele 8.1 si *.2, cu urmatorul cuprins:
„8.1. Articolul 18 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 18
(1) Plata ajutorului social se poate suspenda numai prin decizie a directorului executiv, in urmatoarele situatii:
a) in situatia in care agentia teritoriala constata, pe baza documentelor transmise de primar prevazute la art. 13.1 alin. (3), ca s-a stabilit un cuantum eronat al ajutorului socialo;
b) pe o perioada de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate pentru titularul ajutorului social;
c) in urma controlului efectuat de inspectorii sociali sau de reprezentanti ai Curtii de Conturi a Romaniei s-au constatat date eronate cu privire la componenta familiei sau a veniturilor beneficiarilor.
(2) Plata ajutorului social se suspenda in conditiile alin. (1), incepand cu luna urmatoare celei in care s-a facut constatarea.
(3) In situatia prevazuta la alin. (1), directorul agentiei teritoriale solicita primariei, in a carei raza teritoriala locuieste familia sau persoana singura, verificarea situatiei.
(4) Dupa verificare, drepturile neridicate de catre titular se achita acestuia, dupa caz, in acelasi cuantum sau in cuantum modificat, pe baza de cerere inregistrata la agentia teritoriala, daca cele constatate nu conduc la incetarea dreptului.
8.2. La articolul 20 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
c) in cazul in care, dupa verificarea prevederilor art. 18 alin. (3) se constata ca beneficiarul ajutorului social nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege;”.

7. La articolul III punctul 1, alineatul (1) al articolului 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1
(1) Pentru copiii nascuti, adoptati, incredintati in vederea adoptiei, luati in plasament, in plasament in regim de urgenta sau tutela pana la data de 31 decembrie 2010, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului ori producerii evenimentelor mentionate, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara reprezentand 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni. Incepand cu luna ianuarie 2012, cuantumul minim, precum si cuantumul maxim ale indemnizatiei lunare se raporteaza la indicatorul social de referinta, denumit in continuare ISR si nu poate fi mai mic de 1,2 ISR si nici mai mare de 6,8 ISR.”

8. La articolul III, punctul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„8. La articolul 7, dupa alinatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (2)-(4), cu urmatorul cuprins:
(2) Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, beneficiarii care au drepturi stabilite de cel putin 6 luni au obligatia sa isi achite impozitele si taxele locale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pentru persoanele singure care se ocupa de cresterea si ingrijirea unuia sau mai multor copii, mentinerea drepturior reglementate de prezenta ordonanta de urgenta nu este conditionata de obligatia prevazuta la alin. (2).
(4) Pentru familiile legal constituite, obligatia legala fata de bugetul local se aplica asupra bunurilor familiei, indiferent de sotul care detine proprietatea respectivelor bunuri.”

9. La articolul III, punctul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„9. Dupa articolul 7 se introduc doua noi articole, articolele 7.1 si 7.2, cu urmatorul cuprins:
Art. 7.1
(1) Verificarea indeplinirii obligatiei prevazute la art. 7 alin. (2) se realizeaza anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligatiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior.
(2) Pentru verificarea indeplinirii obligatiei in conditiile alin. (1), agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii teritoriale, transmit primariilor, pana la daa de 15 ianuarie a fiecarui an, tabelul centralizator cuprinzand beneficiarii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta existenti in plata la aceasta data si ale caror drepturi sunt stabilite de cel putin 6 luni.
(3) Pe baza tabelului centralizator prevazut la alin. (2), primarii verifica daca beneficiarii au achitat pentru anul anterior obligatiile de plata catre bugetul local si intocmesc situatia centralizatoare cu persoanel care nu au respectat aceasta conditie, pe care o transmit agentiilor teritoriale pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.
(4) Pentru beneficiarii drepturilor reglementate de prezenta ordonanta de urgenta prevazuti la alin. (2), care nu si-au achitat impozitele si taxele locale pana la data prevazuta la alin. (3), serviciul de specialitate al primarului are obligatia sa comunice acestora suma de plata, iar in cazul in care prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale s-a stabilit esalonarea, reducerea sau scutirea obligatiilor de plata, se va comunica si termenul scadent pentru acestea.
(5) La data de 31 martie a fiecarui an, primarii verifica daca persoanele beneficiare ale drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta cuprinse in situatia centralizatoare prevazuta la alin. (3) si-au achitat impozitele si taxele locale si transmit agentiilor teritoriale o noua situtie centralizatoare actualizata cu persoanele care nu si-au indeplinit aceasta obligatie, pana la data de 5 aprilie a fiecarui an.
(6) Neachitarea obligatiilor legale fata de bugetele locale, in termenul prevazut la alin. (5), conduce la suspendarea pe o perioada de 5 luni a drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, incepand cu drepturile aferente lunii aprilie.
(7) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local in perioada prevazuta la alin. (6) atrage reluarea platii drepturilor, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.
(8) In vederea aplicarii prevederilor alin. (7), beneficiarii drepturilor transmit agentiei teritoriale copia actului eliberat de autoritatea administratiei publice locale prin care se face dovada achitarii obligatiilor de plata catre bugetul local.
(9) In situatia in care dupa termenul prevazut la alin. (6) nu sunt achitate obligatiile fata de bugetul local, drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta inceteaza.
(10) In situatia in care in perioada suspendarii prevazuta la alin. (6) dreptul inceteaza, iar persoana indreptatita aduce in aceasta perioada dovada prin care se confirma plata obligatiilor fata de bugetul local, plata drepturilor se face numai pentru perioada cuprinsa intre data suspendarii si data incetarii acordari acestora.
(11) Suspendarea, reluarea si incetarea drepturilor se fac prin decizie a directorului executiv al agentiei teritoriale.

Art. 7.2
(1) In baza prevederilor art. 286 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 125 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republciata, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale pot aproba scutiri, reduceri, esalonari sau amanari la obligatiile de plata fata de bugetele locale, pentru beneficiarii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgena.
(2) In situatia in care au fost aprobate esalonari sa amanari la palta obligatiilor fata de bugetele locale, situatiile centralizatoare prevazute la art. 7.1 alin. (3) si (5) vor cuprinde numai persoanele care pana la termenele prevazute nu si-au achitat obligatiile, inclusiv in conditiile alin. (1).”

10. La articolul IV punctul 3, alineatele (2) si (3) ale articolului 2 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. 91) lit. a) se stabileste in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 1,2 ISR si nici mai mare de 6,8 ISR.
(3) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. b) se stabileste in cuantum de 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 1,2 ISR si nici mai mare de 6,8 ISR.”

11. La articolul IV, punctul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„5. La articolul 2 alineatul (5), literele h), m) si n) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
h) au beneficiat de concediu si indemnizatie lunara pentru cresterea sau, dupa caz, ingrijirea copilului cu handicap;
……
m) frecventeaza, fara intrerupere, cursurile de zi ale invatamantului preuniversitar, inclusiv in cadrul programului „A doua sansa”, sau, dupa caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licenta ori de master, precum si ale invatamantului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, in tara sau in strainatate, intr-un domeniu recunoscut de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu exceptia situatiei de intrerupere a studiilor din motive medicale;
n) au calitatea de doctorand, in conditiile prevazute de Legea educatiei nationale nr.1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare;”.

12. La articolul IV, punctul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„9. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 7
(1) persoanele care in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului, prevazut la art. 2 alin. (1), obtin venituri supuse impozitului prevazute la art. 3 au dreptul la un stimulent de insertie in cuantum lunar de 1 ISR.
(2) Stimulentul de insertie prevazut la alin. (1) se acorda dupa cum urmeaza:
a) pentru persoanele care beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1) lit. a), daca acestea obtin venituri supuse impozitului inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an, pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani;
b) pentru persoanele care beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1) lit. b), daca acestea obtin venituri supuse impozitului, dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani;
c) pentru persoanele care beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului cu handicap in varsta de pana la 3 ani, prevazut la art. 2 alin. (1) lit. a), oricand, pe toata perioada.
(3) In cazul persoanelor care beneficiaza de indemnizatia lunara si solicita dreptul la stimulent de insertie, plata acestei indemnizatii se suspenda.”

13. La articolul IV, punctul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„11. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 9
(1) Concediul si indemnizatia lunara prevazute la art. 2 alin. (1), art. 5 si 6, precum si stimulentul de insertie prevazut la art. 7 se cuvin pentru fiecare dintre nasteri sau, dupa caz, pentru fiecare dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2).
(2) Durata de acrodare a concediului prevazut la art. 2 alin. (1) se prelungeste corspunzator in cazul suprapunerii a doua sau mai multor situatii de natura a genera acest drept.
(3) In cazurile prevazute la alin. (2) se acorda o singura indemnizatie, in cuantumul prevazut de prezenta ordonanta de urgena.
(4) Pe perioada suprapunerii situatiilor prevazute la alin. (2), cuantumul indemnizatiei lunare se majoreaza cu suma de 1,2 ISR pentru fiecare dintre copii, incepand cu cel de-al doilea.
(5) Prevederile alin. (4) se aplica inclusiv pentrusituatiile in care persoana se afla cu primul copil in perioada de concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului in baza Ordonantei de urgena a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si naste un alt/alti copil/copii sau se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2).”

14. La articolul IV, dupa punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11.1, cu urmatorul cuprins:
„11.1. Articolul 10 se abroga.”

15. La articolul IV, punctul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„13. La articolul 12, dupa alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (2)-(4), cu urmatorul cuprins:
(2) Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, beneficiarii care au drepturi stabilite de cel putin 6 luni au obligatia sa isi achite impozitele si taxele locale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pentru persoanele singure care se ocupa de cresterea si ingrijirea unuia sau a mai multor copii, mentinerea drepturilor reglementate de prezenta ordonanta de urgenta nu este conditionata de obligatia prevazuta la alin. (2).
(4) Pentru familiile legal constituie, obligatia legala fata de bugetul local se aplica asupra bunurilor familiei, indiferent de sotul care detine in proprietate respectivele bunuri.”

16. La articolul IV punctul 17, partea introductiva a alineatului (1) al articolului 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16
(1) Dreptul la indemnizatiile prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 si art. 9 alin. (4) si (5) inceteaza cu ziua urmatoare celei in care:”.

17. La articolul IV punctul 19, partea introductiva a alineatului (2) al articolului 16 se modifica si va avea urmatorul cujprins:
„(2) Dreptul la indemnizatiile prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 si art. 9 alin. (4) si (5) se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care:”.

18. La articolul IV, dupa punctul 19 se introduce un nou punct, punctul 19.1, cu urmatorul cuprins:
„19.1. La articolul 16 alineatul (2), litera i) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
i) beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului si copilul nu a implinit varsta de un an, 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;”.

19. La articolul IV punctul 24, alineatul (2) al articolului 17 se modifica si va avea urmatorul cujprins:
„(2) Dreptul la stimulentul de insertie prevazut la art. 7 se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care se constata una dintre situatiile prevazute la art. 16 alin. (2), cu exceptia lit. i).”

20. La articolul IV, punctul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„26. La articolul 21, alineatele (1)-(3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
Art. 21
(1) Pe perioada in care se beneficiaza de indemnizatia prevazuta la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 si art. 9 alin. (4) si (5), precum si pe perioada concediului fara plata prevazut la art. 6, plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru aceste persoane se asigura de la bugetul de stat.
(2) Pentru persoanele care beneficiaza de indemnizatgia prevazuta la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 si art. 9 alin. (4) si (5), contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza prin aplicarea cotei prevazute de lege asupa nivelului indemnizatiei acordate.
(3) Persioada in care o persoana beneficiaza de indemnizatia prevazuta la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 si art. 9 alin. (4) si (5) sau se afla in concediul fara plata prevazut la art. 6 constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobatga cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.”

21. La articolul IV, dupa punctul 26 se introduce un nou punct, punctul 26.1, cu urmatorul cuprins:
„26.1. La articolul 21, alineatul (5) se abroga.”

22. La articolul IV, punctul 27 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„27. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 22
(1) Perioada in care o persoana beneficiaza de drepturile prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv art. 5 si art. 9 alin. (4) si (5) constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor de pensie in sistemul public si a drepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Perioada concediului pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1) si art. 6 constituie vechime in munca si in serviciu, precum si in specialitate si se are in vedere la stabilirea drepturilor de se acorda in raport cu acestea.”

23. La articolul IV, dupa punctul 28 se introduce un nou punct, punctul 28.1, cu urmatorul cuprins:
„28.1. La articolul 25, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 25
(1) Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului prevazut la art. 2 alin. (1), precum si concediul fara plata prevazut la art. 6 alin. (1). Perioada de acordare se stabileste de comun acord cu angajatul.”

24. La articolul IV punctul 30, alineatul (2) al articolului 30 se modifica si va avea uramtorul cuprins:
„(2) Pentru persoanele prevazute la alin. (1), indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda in cuantum de 85% din media veniturilor nete lunare realizate in ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului sau, dupa caz, anterioare adoptiei, incredintarii in vederea adoptiei, stabilirii masurii plasamantului ori a plasamantului in regim de urgenta sau a instituirii itutelei, dar nu mai putin de 1,2 ISR si nu mai mult de 6,8 ISR.”

25. La articolul IV punctul 31, litera a) a alineatului (1) al articolului 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) program de lucru redus la 4 ore pentru unul dintre parinti sau pentru persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2) care se ocupa efectiv de ingrijirea copilului cu dizabilitate (grava sau accentuata), pana la implinirea de catre acesta a varstei de 18 ani, la solicitarea parintelui, in conditiile prevazute de Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;”.

26. La articolul IV punctul 31, alineatele (1) si (2) ale articolului 33 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 33
(1) De drepturile prevazute la art. 31 si 32 nu poate beneficia parintele sau persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la art. 8 alin. (2) care, pentru acelasi copil, are in acelasi timp si calitatea de asistent personal ori care primeste indemnizatia acordata in conditiile art. 42 alin. (4) si (5) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovara drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Drepturile prevazute la art. 31 alin. (2), art. 32 alin. (1) lit. c) si d), alin. (2) si (3) se acorda pentru fiecare dintre copiii aflati in intretinerea persoanelor.”

27. La articolul IV punctul 31, dupa alineatul (1) al articolului 33 se introduce un nou alineat, alineatul (1.1), cu urmtorul cuprins:
„(1.1) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) persoanele singure care au in intretinere un copil cu dizabilitate grava si care pot beneficia cumulat si de indemnizatia acordata in conditiile art. 42 alin. (4) si (5) din Legea nr. 448/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”

28. La articolul IV punctul 31, litera f) a alineatului (1) al articolului 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„f) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 28 alin. (9).”

29. La articolul IV punctul 31, litera j) a alineatului (1) al articolului 27 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„j) beneficiarul se afla in situatia prevazuta la art. 28 alin. (6).”

30. La articolul IV punctul 31, articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 28
(1) Verificarea indeplinirii obligatiei prevazute la art. 12 alin. (2) se realizeaza anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligaiile de plata catre bugetul local aferente anului anterior.
(2) Pentru verificarea indeplinirii obligatiei in conditiile alin. (1), agentiile teritoriale transmit primariilor, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, tabelul centralizator cuprinzand beneficiarii dreptuilor prevazute la art. 2, art. 7, art. 31 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) lit. c) si d) existenti in plata la aceasta data si ale caror drepturi sunt stabilite de cel putin 6 luni.
(3) Pe baza tabelului centralizator prevazut la alin. (2) primarii verifica daca persoanele au achitat pentru anul anterior obligatiile de plata catre bugetul local si intocmesc situatia centralizatoare, pe care o transmit agentiilor teritoriale pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an.
(4) Pentru beneficiarii prevazuti la alin. (2) care nu si-au achitat impozitele si taxele locale pana la data prevazuta la alin. (3), serviciul de specialitate al primarului are obligatia sa comunice acestora sumele de plata, iar in cazul in care s-a stabilit esalonarea, reducerea sau scutirea obligatiilor legale de plata, se va comunica si termenul scadent pentru acestea.
(5) La data de 31 martie primarii verifica daca persoanele beneficiare ale drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgena cuprinse in situatia centralizatoare prevazuta la alin. (3) si-au achitat impozitele si taxele locale si transmit agentiilor judetene o noua situatie centralizatoare actualizata cu persoanele care nu si-au indeplinit aceasta obligatie, pana la data de 5 aprilie.
(6) Neachitarea obligatiilor legale fata de bugetele locale in termenul prevazut la alin. (5) conduce la suspendarea pe o perioada de 5 luni a drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta incepand cu drepturile aferente lunii aprilie.
(7) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local in perioada prevazuta la alin. (6) atrage reluarea platii drepturilor, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.
(8) In vederea aplicarii prevederilor alin. (7), beneficiarii drepturilor transmit agentiilor teritoriale copia actului eliberat de autoritatea administratiei publice locale prin care se face dovada achitarii obligatiilor de plata catre bugetul local.
(9) In situatia in care, pana la sfarstiul perioadei prevazute la alin. (6), nu sunt achitate obligatiile fata de bugetul local, drepturile prevazute la art. 2, art. 7, art. 31 alin. (1) si (2) si art. 32 alin. (1) lit. c) si d) inceteaza.
(10) In situatia in care in perioada de suspendare prevazuta la alin. (6) dreptul inceteaza, iar persoana indreptatita aduce in aceasta perioada dovada prin care se confirma plata obligatiilor fata de bugetul local, plata drepturilor se face numai pentru perioada cuprinsa intre data suspendarii drepturilor si data incetarii acordarii acestora.
(11) Suspendarea, reluarea si incetarea drepturklor se fac prin decizie a directorului executiv al agentiei teritoriale.”

31. La articolul IV, dupa punctul 31 se introduce un nou punct, punctul 32, cu urmatorul cuprins:
„32. dupa articolul 28 se introduce un nou articol, articolul 39, cu urmatorul cuprins:
Art. 39
(1) In baza prevederilor art. 286 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 125 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale pot aproba scutiri, reduceri, esalonari sau amanari la obligatiile de plata fata de bugetele locale pentru beneficiarii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta.
(2) In situatia in care au fost aprobate esalonari sau amanari la plata obligatiilor fata de bugetele locale, situatia centralizatoare prevazuta la art. 38 alin. (3) si (5) va cuprinde numai persoanele care pana la termenele reglemetnate nu si-au achitat obligatiile, inclusiv in conditiile alin. (1).”

32. La articolul V, dupa punctul 4 se introduc doua nou puncte, punctele 4.1 si 4.2, cu urmatorul cuprins:
„4.1. La articolul 16, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(2) Ancheta sociala se efectueaza, in termen de maximum 15 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii, de catre personalul serviciului public de asistenta sociala din subordinea consiliului local sau, dupa caz, de catre personalul din compartimentul cu atributii in domeniul asistentei sociale din aparatul de specialitate al primarului.
4.2. La articolul 25, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 25
(1) Titularul alocatiei depune la primaria comunei, orasului, municipiului ori, dupa caz, a sectorului municipiului Bucuresti in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta familia, din 3 in 3 luni dupa stabilirea dreptului la alocatie, o declaratie pe propria raspundere privind componenta familiei si veniturile realizate de membrii acesteia, al carei model este stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”

33. La articolul V, dupa punctul 5 se introduc doua noi puncte, punctele 5.1 si 5.2, cu urmatorul cuprins:
„5.1. La articolul 26, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 26
(1) In vederea urmaririi respectarii conditiilor de acordare a dreptului la alocatie, primarii dispun efectuarea de anchete sociale la interval de 6t luni sau ori de cate ori este nevoie.
5.2. La articolul 26, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1.1), cu urmatorul cuprins:
(1.1) In situatia in care beneficiarii de alocatie sunt si beneficiari ai ajutorului social prevazut de Legea nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, ancheta sociala se efectueaza o singura data, pentru ambele beneficii de asistenta sociala acordate.”

34. La articolul V punctul 7, alineatul (3) al articolului 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) In situatia in care unul dintre copii finalizeaza cursurile invatamantului general obligatoriu si nu a implinit varsta de 18 ani sau unul dintre copii repeta anul scolar din alte motive decat cele medicale, acesta este luat in calcul la stabilirea venitului mediu net lunar al familiei, dar este exclus din numarul de copii ai familiei avut in vedere la acordarea dreptului, iar alocatia se va acorda corespunzator numarului de copii din familie care indeplinesc conditiile prevazute de lege.”

35. La articolul V, punctul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„8. La articolul 29 alineatul (1), dupa litera d) se introduc trei noi litere, literele e)-g), cu urmatorul cuprins:
e) familiile beneficiare nu au indeplinit obligatia prevazuta la art. 25 alin. (1);
f) familiile beneficiare nu au indeplinit obligatia prevazuta la art. 29.1;
g) in urma controlului efectuat de inspectorii sociali sau de reprezentanti ai Curtii de Conturi a Romaniei s-au constatat date eronate cu privire la componenta familiei sau a veniturilor beneficiarilor.”

36. La articolul V, punctul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins”
„10. Dupa articolul 29 se introduc trei noi articole, articolele 29.1-29.3, cu urmatorul cuprins:
Art. 29.1
(1) Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea dreptului la alocatie familiile beneficiare cu drepturi stabilite de cel putin 6 luni au obligatia sa isi achie obligatiile legale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Verificarea indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1) se realizeaza anual, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, pentru obligatiile de plata catre bugetul local aferent anului anterior, pentru familiile aflate in plata la aceasta data si care au drepturi stabilite de cel putin 6 luni.
(3) Pentru beneficiarii alocatiei prevazuti la alin. (1) care nu si-au achitat impozitele si taxele locale in termenul prevazut la alin. (2), serviciul de specialitate al primarului are obligatia sa comunice acestora suma de plata, iar in cazul in care prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale s-a stabilit esalonarea, reducerea sau scutirea obligatiilor legale de plata, se va comunica si termenul scadent pentru acestea.
(4) In situatia in care, pana la data de 31 martie a fiecarui an, primarul constata ca nu a fost indeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), acesta suspenda, prin dispozitie, dreptul la alocatie pe o perioada de 5 luni, incepand cu drepturile aferente lunii aprilie.
(5) Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local in perioada prevazuta la alin. (4) atrage reluarea prin dispozitia primarului a dreptului la alocatie, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.
(6) In situatia in care, pana la sfarsitul perioadei prevazute la alin. (4), nu a fost indeplinita obligatia prevazuta la alin. (1), dreptul la alocatie inceteaza prin dispozitia primarului.
(7) Dispozitiile primarului privind suspendarea/reluarea/incetarea dreptului la alocatie in conditiile alin. (3)-(5) se transmit agentiilor teritoriale in termenul prevazut la art. 22.
(8) Pentru persoanele singure care se ocupa de cresterea si ingrijirea unuia sau mai multor copii, mentinerea drepturilor reglementate de prezenta lege nu este conditionata de obligatia prevazuta la alin. (1).

Art. 29.2
(1) In baza prevederilor art. 286 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 125 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale pot aproba scutiri, reduceri, esalonari sau amanari la obligatia de plata fata de bugetele locale pentru beneficiarii drepturilor prevazute de prezenta lege.
(2) In situatia in care au fost aprobate esalonari sau amanari la plata obligatiilor fata de bugetele locale, suspendarea prevazuta la art. 29.1 alin. (4) se aplica numai familiilor care pana la termenele de verificare nu si-au achitat obligatiile, inclusiv in conditiile alin. (1).

Art. 29.3
In situatia in care pe perioada suspendarii prevazuta la art. 29.1 alin. (4) intervine o alta situatie de suspendare, iar titularul aduce in aceasta perioada dovada prin care se confirma plata obligatiilor fata de bugetul local, plata drepturilor se face numaipentru perioada in care nu se suprapun perioadele de suspendare, cu exceptia celei prevazute la art. 29 alin. (1) lit. b) si c) si alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 28. Daca intervine o situatie de incetare, plata drepturilor se face numai pentru perioada cuprinsa intre data suspendarii si data incetarii acordarii acestora.”

37. La articolul V, dupa punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 12, cu urmatorul cuprins:
„12. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 36
Alocatia este o forma dxe sprijin cu destinatie speciala, acordata din bugetul de sat, si nu se ia in considerare la stabilirea obligatiilor legale de plata sau a altor beneficii de asistenta sociala si se spune executarii silite, in conditiile dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare, numai pentru recuperarea sumelor platite necuvenit cu acest titlu.”

Art. II
Modificarile aduse prin prezenta lege la art.1 din Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 alin. (2) si (3), art. 7, 9 si art. 30 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica incepand cu drepturile lunii octombrie 2012, inclusiv pentru persoanele ale caror drepturi au fost stabilite pana la aceasta data.

Art. III
(1) Modificarile aduse prin prezednta lege la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica incepand cu luna octombrie 2012.
(2) Pentru drepturile de ajutor social, respectiv de alocatie pentru sustinerea familiei stabilite pana la data prevazuta la alin. (1), noile cuantumuri, calculate potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica de la data la care se implineste termenul de verificare preazut la art. 14.1 din Legea nr. 416/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv la art. 25 din Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. IV
(1) In situatia in care drepturile reglementate de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, au incetat ca urmare a neachitarii impozitelor si taxelor locale, acestea pot fi solicitate din nou, prin depunerea unei noi cereri si, respectiv, acgte doveditoare la primarul localitatii de domiciliu ori resedinta sau, in cazul drepturilor reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, la agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
(2) In situatia drepturilor reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, dreptul se acorda de la data la care a fost depusa cereea si pot fi luate in considerare documentele existente.

Art. V
(1) Persoanele care la data intrarii in vigoare a prezentei legi se afla in cele 4 luni de concediu fara plata pentru cresterea copilului, astfel cum au fost acordate in baza art. 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, anterior modificarilor aduse prin prezenta lege, sau care au finalizat acest concediu, dar copilul nu a implinit varsta de un an, 2 ani sau 3 ani in cazul copilului cu handicap, au reptul la concediu pentru cresterea copilului si indemnizatia aferenta, de la data depunerii cererii.
(2) Angajatorii au obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului, in conditiile art. 25 din Ordonanta de urgena a Guvernului nr. 111/2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, in caz contrar fiindu-le aplicabile sanctiunile prevazute la art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. VI
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale elaboreaza modificarile si completarile Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 50/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 52/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 38/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

 

Art. VII Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

DREPTURI BANESTI – GRAVIDE

DREPTURI BANESTI – GRAVIDE – Concediul de maternitate si indemnizatia de maternitate

 

Concediul de maternitate este un concediu medical care se acorda femeii insarcinate sau lauzei de catre medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care supravegheaza sarcina sau de medicul de familie.

 

Concediul de maternitate mai este cunoscut si prin denumirile:

 

  • concediu medical de sarcina/lauzie
  • concediu prenatal
  • concediu postnatal

Concediul de maternitate insumeaza 126 de zile calendaristice, fiind format din:

  • concediu de sarcina (concediu prenatal), care se poate acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere
  • concediu de lauzie (concediu postnatal), care se poate acorda pe o perioada de 63 de zile dupa nastere

Din cele 126 de zile de concediu de maternitate, numai primele 42 de zile de dupa nastere sunt obligatorii. Restul de 84 pot sa nu fie luate, daca ele nu sunt necesare.

Cele 126 de zile se pot compensa intre ele, astfel incat, in functie de recomandarea medicului sau de optiunea personala, distributia concediului de maternitate inainte si dupa nastere poate fi oricare alta fata de cea specificata mai sus. Singura restrictie este data de faptul ca primele 42 de zile din concediul postnatal sunt obligatorii.

Conditii de acordare a concediului de maternitate

Au dreptul la concediu si indemnizatie de maternitate femeile gravide sau lauze care:

  • sunt cetateni romani sau din state membre UE
  • domiciliaza in Romania
  • au realizat cel putin o luna de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului de maternitate.

Mai beneficiaza de concediu si indemnizatie de maternitate femeile gravide sau lauze care au incetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.

Calculul indemnizatiei de maternitate

Indemnizatia de maternitate se calculeaza ca 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.

Important:Indemnizatia de maternitate NU se impoziteaza, conform Codului Fiscal, Art. 42. Din indemnizatia de maternitate se retine numai CAS-ul.

Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Exemplu de calcul al indemnizatiei de maternitate

Mai jos este un exemplu de calcul al indemnizatiei de maternitate pentru o angajata gravida care in ultimele 6 luni inainte de a intra in concediu de maternitate a avut un salariu brut lunar de 900 lei si intra in concediu de maternitate pe 15 martie 2012.

1. Se determina baza de calcul, apoi media zilnica a salariilor brute din ultimele 6 luni dinaintea celei in care incepe concediul de maternitate

Luna Salariu lunar brut Numar zile lucratoare
Februarie 2012 900 21
Ianuarie 2012 900 21
Decembrie 2011 900 20
Noiembrie 2011 900 22
Octombrie 2011 900 21
Septembrie 2011 900 22
Total 5400 127

Asadar baza de calcul este:

6 x 900 = 5400 lei

Media zilnica

5400 / 127 = 42.51 lei

2. Calculam indemnizatia de maternitate bruta care ii revine salariatei in luna Martie 2012, inmultind numarul de zile din luna cu media zilnica rezultata, si calculand 85% din aceasta suma:

42.51 x 22 x 85% = 795 lei

3. Se calculeaza CAS pe luna martie:

Baza de calcul pentru CAS este 35% din salariul mediu brut pe 2012, care este de 2117 lei:

2117 x 35% = 741 lei

Asadar CAS pe luna marie este:

741 x 10,5% = 78 lei

4. Indemnizatie neta pe luna martie este:

795 – 78 = 717 lei

DREPTURILE TATILOR – 2013/2014

DREPTURILE TATILOR – 2013/2014

 

Pot beneficia de concediu de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, cu plata unei indemnizatii de crestere a copilului urmatoarele categorii de persoane:

  • unul dintre parintii firesti ai copilului
  • persoanele care adopta un copil
  • persoanele care iau in plasament un copil
  • persoana care este tutorele copilului

Persoana care solicita concediu de crestere a copilului trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii:

 

  • este cetatean roman, strain sau apatrid;
  • are domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, potrivit legii;
  • locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
  • a realizat, timp de 12 luni anterioare nasterii copilului, venituri supuse impozitului pe venit, conform Codului fiscal.
  • si-a achitat obligatiile fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detine in proprietate;

Veniturile impozabile la care se face referire pot fi provenite din salarii, activitati independente sau din activitati agricole.

De asemenea, in cele 12 luni anterioare nasterii copilului pot fi incluse perioade asimilate in care parintele indreptatit s-a aflat in una dintre urmatoarele situtatii:

  • si-a insotit sotul in misiune permanenta in strainatate;
  • a beneficiat de indemnizatie de somaj;
  • a beneficiat de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;
  • a realizat perioade asimilate stagiului de cotizare in sistemul public de pensii;
  • a beneficiat de indemnizatia pentru cresterea copilului pana la 2/3 ani;
  • a beneficiat de pensia de invaliditate;
  • a beneficiat de concediu fara plata pentru a participa la cursuri de formare/perfectionare profesionala din initiative/cu acordul angajatorului;
  • a urmat sau urmeaza cursurile de zi ale invatamantului universitar postuniversitar sau liceal organizat potrivit legii;
  • se afla in perioada de 60 zile de la absolvirea cursurilor de zi a invatamantului universitar cu examen de diploma/licenta.

In situatia parintilor adoptivi, a persoanelor care au luat copilul in plasament sau al tutorilor, se ia in considerare indeplinirea conditiilor timp de 12 luni anterior adoptiei, plasamentului sau tutelei.

Incepand cu luna octombrie 2012, prin Legea nr. 166/2012, s-a desfiintat limita de 3 nasteri (sau, dupa caz, limita de 3 adoptii / incredintari / plasamente / tutele) pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului. Astfel, indemnizatia pentru cresterea copilului se cuvine oricarei mame, indiferent de numarul de copii pentru care a beneficiat in trecut de aceasta.

Variante in care se poate acorda concediul de crestere a copilului si indemnizatia pentru cresterea copilului

In functie de data la care s-a nascut copilul, se poate aplica fie OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, fie OUG nr. 148/2005 privind sustinerea familiei, care reglementeaza in mod diferit dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului.

Vom discuta pe rand fiecare dintre cazuri:

1. In cazul parintilor ai caror copii s-au nascut pana la 31.12.2010, se aplica OUG nr. 148/2005, respectiv Legea nr. 166/2012, prin care au dreptul la concediu de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani (3 ani in cazul copilului cu handicap) si la o indemnizatie aferenta in cuantum de 85% din media veniturilor nete pe ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului, respectandu-se insa pragurile de minim 600 lei si maxim 1200 lei.

2. In cazul parintiilor ai caror copii s-au nascut dupa 01.01.2011, se aplica OUG nr. 111/2010, care da dreptul solicitantilor sa aleaga intre 2 optiuni:

a. Concediu crestere copil pana la implinirea varstei de 1 an a copilului cu indemnizatie lunara de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului care nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei

b. Concediu crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani a copilului cu indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni care nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 1.200 lei

Optiunea se exprima la depunerea cererii si nu poate fi schimbata ulterior.

In cazul in care concediul pentru cresterea copilului si indemnizatia lunara sunt solicitate de mama aflata in concediu de maternitate, acestea se pot acorda numai dupa terminarea concediului de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data nasterii copilului.

In calculul indemnizatiei, pentru luna in care s-a nascut copilul se ia in considerare venitul cuvenit pe luna respectiva.

Cazuri speciale:

  • Mame studente: citeste aici totul despre indemnizatia de crestere a copilului pentru mamele studente
  • Gemeni, tripleti, multipleti: nivelul indemnizatiilor lunare se majoreaza cu 600 lei, incepand cu al doilea copil, pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti
  • Perioade asimilate: in situatia in care cele 12 luni anterioare datei nasterii copilului se constituie numai din perioade asimilate, fara venituri aferente acestora, cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului este de 600 lei.Daca o persoana realizeaza venituri pe o perioada de cateva luni in interiorul celor 12 luni, baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului este reprezentata de suma totala a veniturilor realizate in aceste luni, impartita la 12.in cazul in care, in urma acestui calcul rezulta un cuantum mai mic de 600 lei, se acorda 600 lei.
  • In cazul persoanei care beneficiaza de indemnizatie si concediu crestere copil si care in aceasta perioada naste/adopta/ia in plasament sau tutela un copil, pentru care beneficiaza de indemnizatie sau stimulent de insertie in conformitate cu prevederile O.U.G 111/2010 (copil nascut incepand cu data de 1 ianuarie 2011), pe perioada suprapunerii se va acorda o suma suplimentara in cuantum lunar de 600 de lei.

 

Cand incepe plata indemnizatiei pentru cresterea copilului?

Indemnizatia pentru cresterea copilului se plateste in functie de data la care este depusa cererea, astfel:

  • incepind cu ziua urmatoare celei in care inceteaza concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data.
  • incepand cu data nasterii copilului, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile legale pentru acordarea concediului de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 zile lucratoare de la acea data.
  • De la data depunerii cererii in celelalte cazuri.

Pentru copilul cu dizabilitati:

  • De la data emiterii certificatului de incadrare in grad de handicap, in situatia in care, dupa alegerea optiunii de concediu de catre persoana indreptatita, copilul este incadrat in grad de handicap, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la aceasta data.
  • De la data emiterii certificatului de incadrare in grad de handicap, in situatia in care dupa implinirea varstei de 1 an sau 2 ani copilul, respectiv unul sau mai multi dintre copiii rezultati din sarcini multiple este incadrat intr-un grad de handicap, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la aceasta data.
  • De la data depunerii cererii in celelalte cazuri.

Pentru copilul adoptat, cel aflat in plasament sau cel pentru care s-a instituit tutela:

  • incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau plasamentului in regim de urgenta, daca cererea este depusa in termen de 60 zile lucratoare de la acea data.
  • De la data depunerii cererii in celelalte cazuri.

 

Cand se suspenda dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului?

Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului, beneficiarul care are drepturi stabilite de cel putin 6 luni are obligatia sa isi achite impozitele si taxele locale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In cazul persoanelor singure care se ocupa de cresterea si ingrijirea unuia sau a mai multor copii, mentinerea drepturilor la indemnizatie nu este conditionata de aceasta obligatie.

Nerespectarea acestei obligatii determina suspendarea drepturilor pentru o perioada de 5 luni, iar neachitarea obligatiilor pe perioada suspendarii atrage incetarea dreptului.

Achitarea acestor obligatii in termenul in care a intervenit suspendarea atrage reluarea platii drepturilor, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.

Acte necesare pentru obtinerea dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului

 

  • cerere (Anexa 6 la HG nr.57/2012);
  • actul de identitate al solicitantului – (copie si original);
  • certificatul de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul (copie si original), hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei sau de incredintare a adoptiei, hotararea judecatoreasca sau hotararea comisiei pentru protectia copilului pentru masura plasamentului in regim de urgenta (copie si original);
  • certificatele de nastere ale tuturor copiilor nascuti dupa data de 1 ianuarie 2006 (copie si original);
  • certificat de casatorie (copie si original);
  • livret de familie (copie si original);
  • adeverinta eliberata de angajator (Anexa 2 la HG 52/31.01.2011) din care sa rezulte ca persoana indreptatita:
    1. a realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit, potrivit Codului Fiscal, timp de 12 luni anterior datei nasterii copilului,
    2. nivelul lunar al acestora,
    3. prima si ultima zi de concediu de maternitate,
    4. data implinirii celor 42 de zile reprezentand concediul de lauzie,
    5. prima zi de concediu de cresterea copilului;
    sau dovada privind veniturile realizate in anul fiscal anterior celui in care s-a nascut copilul si/sau dovada privind venitul calculat in vederea platii anticipate a impozitului precum si copia deciziei de impunere eliberate de autoritatile competente;
    sau dovada eliberata de autoritatile competente, in cazul persoanelor care realizeaza venituri neimpozabile;
    sau dovada eliberata de autoritatile competente, in cazul asociatilor unici;
  • dovada eliberata de autoritatile competente sau angajatori din care sa rezulte data de la care solicitantul se afla in concediu pentru cresterea copilului; in cazul persoanelor salariate – decizie de suspendare a activitatii (original sau copie conform cu originalul);
    sau adeverinta studii/diploma de absolvire, in cazul persoanele care au urmat sau urmeaza o forma de invatamant universitar, postuniversitar sau liceal;
  • dosar cu sina din carton (coperti intregi);
  • pentru plata in cont bancar – extras de cont, deschis la B.C.R., ProCredit Bank, Banca Transilvania, Nexte Bank (fosta Romexterra Bank), B.R.D., Alpha Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, CR Firenze Bank, VOLKSBANK, UniCredit Tiriac Bank, CARPATICA, C.E.C. Bank, ATE Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Romanian International Bank (RIB), OTP bank, BANCPOST, Garanti Bank, Libra Bank, Milennium Bank si ING Bank pe numele solicitantului;
  • Alte acte solicitate dupa caz.

Cererea se depune la DGASPC de care apratine solicitantul.

DREPTURILE GRAVIDELOR – 2013/2014

DREPTURILE GRAVIDELOR – 2013/2014

 

Conform OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, nu pot fi concediate, din motive care tin de starea lor, urmatoarele categorii de salariate:

  • salariatele gravide, care au nascut recent sau care alapteaza (in aceasta categorie se includ si salariatele aflate in plata stimulentului de insertie)
  • salariatele care se afla in concediu de risc maternal
  • salariatele care se afla in concediu de maternitate
  • salariatele care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani (3 ani, dupa caz)
  • salariatele care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani (18 ani, dupa caz)

Este interzisa concedierea salariatei care se intoarce la lucru din concediul de risc maternal, timp de 6 luni dupa revenirea acesteia in unitate. Aceasta interdictie este valabila pentru o singura intoarcere la lucru din concediul de risc maternal.

Totusi, salariata aflata in una din situatiile enumerate mai sus poate fi concediata in caz de reorganizare judiciara a societatii sau de faliment.

Cui se pot adresa salariatele care au fost concediate ilegal

In cazul in care salariata aflata in una dintre situatiile descrise mai sus este concediata din motive legate de starea sa, are dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia.

Art. 230 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Preschimbarea termenului

Art. 230 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Preschimbarea termenului

Judecata

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 230

Preschimbarea termenului

Termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi. Completul de judecată învestit cu judecarea cauzei hotărăşte în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Părţile vor fi citate de îndată pentru noul termen fixat. Dispoziţiile art. 241 alin. (3) sunt aplicabile.

Concedierea gravidelor si a mamelor -2013/2014

Concedierea gravidelor si a mamelor -2013/2014

 

Conform OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, nu pot fi concediate, din motive care tin de starea lor, urmatoarele categorii de salariate:

  • salariatele gravide, care au nascut recent sau care alapteaza (in aceasta categorie se includ si salariatele aflate in plata stimulentului de insertie)
  • salariatele care se afla in concediu de risc maternal
  • salariatele care se afla in concediu de maternitate
  • salariatele care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani (3 ani, dupa caz)
  • salariatele care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani (18 ani, dupa caz)

 

Este interzisa concedierea salariatei care se intoarce la lucru din concediul de risc maternal, timp de 6 luni dupa revenirea acesteia in unitate. Aceasta interdictie este valabila pentru o singura intoarcere la lucru din concediul de risc maternal.

Totusi, salariata aflata in una din situatiile enumerate mai sus poate fi concediata in caz de reorganizare judiciara a societatii sau de faliment.

Cui se pot adresa salariatele care au fost concediate ilegal

In cazul in care salariata aflata in una dintre situatiile descrise mai sus este concediata din motive legate de starea sa, are dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia.

Baza legislativa

OUG 96/2003

 

Art. 21 (1)Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul: a)salariatei prevazute la art. 2 lit. c)?e), din motive care au legatura directa cu starea sa; b)salariatei care se afla in concediu de risc maternal; c)salariatei care se afla in concediu de maternitate; d)salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani; e)salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.

Munca de noapte pentru gravide,lauze – 2013/2014

Munca de noapte pentru gravide,lauze – 2013/2014

 

In cazul in care sanatatea salariatelor care fac parte din categoriile mentionate mai sus este afectata de munca de noapte, iar acest lucru poate fi probat prin documente medicale, angajatorul este obligat sa transfere salariata in cauza la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.

In cazul in care angajatorul nu poate asigura acest transfer, din motive obiective, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.

Ce inseamna munca de noapte?

Este considerata munca de noapte munca prestata intre orele 22.00-6.00.

Se considera ca un salariat presteaza munca de noapte daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru;
b) efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.

Acte necesare

1. cerere scrisa de transfer la un loc de munca de zi
2. document medical care mentioneaza perioada in care sanatatea salariatei este afectata de munca de noapte

Baza legislativa

OUG 96/2003

Art. 19
(1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)?e) nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte.
(2) In cazul in care sanatatea salariatelor mentionate la alin. (1) este afectata de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Solicitarea salariatei se insoteste de un document medical care mentioneaza perioada in care sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte.

Pauzele pentru alaptare – GRAVIDE

Pauzele pentru alaptare – GRAVIDE

 

Fiecare pauza pentru alaptare include si timpul deplasarii dus-intors intre serviciu si locul in care se afla copilul.

O alternativa la aceste pauze pentru alaptare este reducerea timpului de lucru cu 2 ore zilnic, pana cand copilul implineste varsta de 1 an.

Aceste ore libere sunt acordate fara diminuarea veniturilor salariale. De asemenea, pauzele de alaptare nu afecteaza nici unul dintre drepturile salariatei care se acorda in functie de timpul de lucru (sporuri etc). Pauzele de alaptare sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.

Conditiile in care se acorda pauzele pentru alaptare

In sensul acestei legi, se considera ca salariata care alapteaza este femeia care intruneste urmatoarele conditii:

  • isi reia activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie
  • isi alapteaza copilul
  • anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare
  • prezinta documente medicale eliberate de medicul de familie care atesta starea fiziologica de alaptare

 

Acte necesare

1. cerere de acordare a pauzelor pentru alaptare sau, dupa caz, cerere de reducere cu 2 ore a timpului normal de lucru
2. instiintarea angajatorului cu privire la starea fiziologica de alaptare, mentionand inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare
3. documente medicale eliberate de medicul de familie din care sa rezulte ca femeia alapteaza si perioada prezumata a alaptarii

Baza legislativa

OUG 96/2003

Art. 2
e) salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens;

Art. 17
(1) Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, in cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de c?te o ora fiecare, p?na la implinirea v?rstei de un an a copilului. in aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul.
(2) La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
(3) Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ in timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(4) In cazul in care angajatorul asigura in cadrul unitatii incaperi speciale pentru alaptat, acestea vor indeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare in vigoare.

Art. 27
(1) Incalcarea urmatoarelor dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza astfel: a) incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) si (2), art. 17, 18 si art. 26 alin. (1), cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei;

Program redus de lucru – GRAVIDE

Program redus de lucru – GRAVIDE

 

Veniturile salariale aferente perioadei cu care s-a redus programul de lucru se suporta integral din fondurile angajatorului.

Pauzele reprezentate de aceasta reducere a timpului de lucru nu afecteaza nici unul dintre drepturile salariatei care se acorda in functie de timpul de lucru (sporuri etc).

Categorii de salariate pentru care se aplica aceasta prevedere

In acest context, expresia „durata normala de munca” reprezinta de regula 8 ore/zi.

Exista insa anumite categorii de salariate pentru care normele legislative prevad un timp de lucru mai mic de 8 ore pe zi:

  • tinerele sub 18 ani, pentru care durata normala a timpului de munca este de cel mult 6 ore/zi
  • salariatele care lucreaza in conditii deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase, al caror timp de lucru este sub 8 ore/zi

In aceste situatii, timpul de lucru se reduce cu o patrime din numarul de ore pe care salariata respectiva le efectua in mod normal. De exemplu, unei salariate minore al carei „timp normal de lucru” este de 6 ore / zi i se va reduce programul zilnic de lucru la 4 ore si 30 de minute.

Salariatele ale caror contracte individuale de munca sunt cu timp partial nu beneficiaza de reducerea timpului de lucru.

Acte necesare

1. Recomandare de la medicul de familie
2. Cerere de reducere a timpului de lucru.

Baza legislativa

OUG 96/2003

Art. 13
In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Dreptul la 16 ore libere lunar pentru controale medicale – GRAVIDE 2013/2014

Dreptul la 16 ore libere lunar pentru controale medicale -GRAVIDE 2013/2014

Pentru a beneficia de aceasta dispensa, precum si de orice alt drept care decurge din starea de graviditate, salariata are obligatia de a instiinta oficial angajatorul asupra sarcinii.

Vezi aici mai multe detalii despre instiintarea angajatorului.

Baza legislativa

OUG 96/2003

Art. 2
c) salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare;

 

Art. 15 Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, in conditiile prevazute la art. 2 lit. f), in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.

Instiintarea angajatorului – GRAVIDE 2013/2014

Instiintarea angajatorului – GRAVIDE 2013/2014

Conform legii (OUG 96/2003, Art. 2, c), „salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare”.

Asadar, toate beneficiile pe care salariata gravida le are de obtinut din partea angajatorului decurg din aceasta instiintare oficiala, in scris.

Acte necesare:

  • adeverinta de la medicul de familie sau de la medicul ginecolog in evidenta caruia te afli care sa ateste fapul ca esti insarcinata si sa mentioneze numarul de saptamani (in lege scrie „sau”, nu „si”, ceea ce inseamna ca daca ai o adeverinta de la unul dintre acesti medici este suficient)
  • instiintare in scris

La depunerea instiintarii la locul de munca, ti se va inmana o copie a acesteia cu numar de inregistrare.

Baza legislativa. OUG 96/2003:

Art. 2, c) salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare.

Art. 3. – (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea.

(2) in cazul in care salariatele nu indeplinesc obligatia prevazuta la alin. (1) si nu informeaza in scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligatiile sale prevazute in prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia celor prevazute la art. 5, 6, 18, 23 si 25. Art. 4. – Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel incat:

a) sa previna expunerea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea;

b) salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constranse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.

Concediul de risc maternal -2013/2014

Concediul de risc maternal -2013/2014

Au dreptul la concediu de risc maternal urmatoarele categorii de salariate:

1. Salariatele gravide inainte de data solicitarii concediului de maternitate

2. Salariatele lauze sau care alapteaza, dupa efectuarea concediului postnatal obligatoriu, in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani.

Cum se acorda concediul de risc maternal?

Concediul de risc maternal se poate acorda in intregime sau fractionat, atat inainte cat si dupa nastere, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile calendaristice, de catre medicul de familie sau medicul de specialitate obstetrica-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii.

Concediul de risc maternal nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Calculul si plata indemnizatiei de risc maternal se fac lunar de catre angajator.

Indemnizatia de risc maternal

Salariata aflata in concediu de risc maternal beneficiaza de indemnizatie de risc maternal, in cuantum lunar egal cu 75% din media veniturilor lunare din ultimele 10 luni anterioare solicitarii, pe baza carora s-a achitat contributia de asigurari sociale de stat.

Indemnizatia de risc maternal se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Baza legislativa

OUG 96/2003

Art. 10

(1)in cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa indeplineasca obligatia prevazuta la art. 9, salariatele prevazute la art. 2 lit. c)?e) au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:
a)inainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, salariatele prevazute la art. 2 lit. c);
b)dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevazute la art. 2 lit. d) si e), in cazul in care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.

 

(2)Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Concediul pentru cresterea copilului obligatoriu pentru tata cel putin o luna – 2013/2014

Concediul pentru cresterea copilului obligatoriu pentru tata cel putin o luna – 2013/2014

 

In situatia in care ambii parinti ai copilului au dreptul la concediul pentru cresterea copilului, este obligatoriu ca parintele care nu a solicitat acest drept sa efectueze cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului.

Se aplica aceleasi prevederi si in cazul persoanei care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament de urgenta, precum si pentru persoana care a fost numita tutore, incepand cu data de 1 martie 2012.

Desi in continuare ne vom referi la obligativitatea taticilor de a efectua aceasta luna obligatorie de concediu crestere copil, intrucat aceasta este situatia cea mai frecventa, prevederea legislativa se aplica si mamei, in situatia in care solicitantul concediului pentru cresterea copilului pana la 1 an (2 sau 3 ani, dupa caz) este tatal.

Indemnizatia de crestere a copilului aferenta acestei luni se va calcula in functie de veniturile tatalui.

Situatii in care acest act normativ nu se aplica

– celalalt parinte nu intruneste conditiile de acordare a concediului de crestere a copilului

– familia este monoparentala

– persoana indreptatita nu solicita concediu pentru cresterea copilului (solicita numai acordarea stimulentului de insertie)

– persoana indreptatita se intoarce la lucru cu solicitarea stimulentului de insertie cu cel putin 3 luni inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an ori cu 6 luni inainte de implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, in cazul copilului cu handicap.

Formalitati

Ca sa intre in concediul pentru cresterea copilului de minim o luna, tatal trebuie sa depuna un dosar compus din cerere si documente doveditoare, cu cel putin 30 de zile inainte de intrarea efectiva in acest concediu..

Tatal poate solicita concediul sau de crestere copil, daca indeplineste conditiile de acordare, oricand pana la implinirea de catre copil a varstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap.

Daca tatal nu solicita dreptul la concediul propriu de cel putin o luna, el trebuie sa anunte in scris agentia pentru plati si inspectie sociala judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, cu cel putin 60 de zile inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap

Ce face mama in acest timp?

In timpul in care tatal se afla in concediul sau obligatoriu de crestere a copilului, mama se reintoarce la serviciu sau poate opta pentru concediu fara plata.

Ce se intampla daca tatal nu efectueaza concediul de crestere copil timp de 1 luna?

Daca tatal nu solicita dreptul la concediul care ii revine, din concediul mamei se scade o luna. Asadar, ea va fi obligata sa se intoarca la serviciu cu o luna inaintea implinirii de catre copil a varstei limita de acordare a concediului.

In aceasta situatie mama poate opta pentru intoarcerea la serviciu sau pentru concediu fara plata, cererea pentru acordarea acestuia depunandu-se si inregistrandu-se la angajator.

Exemplu:

Daca mama beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului pana la 1 an, iar tatal nu solicita concediul sau de crestere a copilului, atunci se scade o luna din cele 12 luni de concediu la care mama ar fi avut dreptul. Asadar, mama are dreptul la numai 11 luni de concediu, ea trebuind sa se intoarca la serviciu cel tarziu in ziua urmatoare celei in care copilul implineste 11 luni.

IMPORTANT. Conform legii, pentru a avea dreptul la stimulentul de insertie pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, mama va trebui sa realizeze venituri supuse impozitului pe venit inainte de implinirea de catre copil a varstei de 1 an. Dar daca tatal nu efectueaza luna sa obligatorie de concediu de crestere a copilului, atunci mama are dreptul la doar 11 luni de concediu crestere copil, ceea ce face ca plata stimulentului sa fie conditionata de intoarcerea mamei la lucru inainte de varsta de 11 luni a copilului. Daca mama isi reia activitatea in ziua in care copilul implineste 11 luni sau mai tarziu, atunci nu mai beneficiaza de stimulentul de insertie.

Baza legislativa:

OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, cu modificarile si completarile ulterioare

ART. 11

Dreptul la concediul pentru cresterea copilului pana la un an, 2 sau 3 ani, in cazul copilului cu handicap, se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 martie 2012, precum si pentru situatiile in care o persoana a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament de urgenta, precum si pentru persoana care a fost numita tutore, incepand cu aceasta data , in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:

a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.

Concedierea gravidelor si a mamelor este ilegala – SITUATII

Concedierea gravidelor si a mamelor este ilegala – SITUATII

 

Conform OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, nu pot fi concediate, din motive care tin de starea lor, urmatoarele categorii de salariate:

 

  • salariatele gravide, care au nascut recent sau care alapteaza (in aceasta categorie se includ si salariatele aflate in plata stimulentului de insertie)
  • salariatele care se afla in concediu de risc maternal
  • salariatele care se afla in concediu de maternitate
  • salariatele care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani (3 ani, dupa caz)
  • salariatele care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani (18 ani, dupa caz)

Este interzisa concedierea salariatei care se intoarce la lucru din concediul de risc maternal, timp de 6 luni dupa revenirea acesteia in unitate. Aceasta interdictie este valabila pentru o singura intoarcere la lucru din concediul de risc maternal.

Totusi, salariata aflata in una din situatiile enumerate mai sus poate fi concediata in caz de reorganizare judiciara a societatii sau de faliment.

Cui se pot adresa salariatele care au fost concediate ilegal

In cazul in care salariata aflata in una dintre situatiile descrise mai sus este concediata din motive legate de starea sa, are dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia.

Baza legislativa

OUG 96/2003

Art. 21

(1)Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul: a)salariatei prevazute la art. 2 lit. c)?e), din motive care au legatura directa cu starea sa; b)salariatei care se afla in concediu de risc maternal; c)salariatei care se afla in concediu de maternitate; d)salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 3 ani; e)salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, in varsta de pana la 18 ani.

Program redus de lucru pentru gravide – 2013/2014

Program redus de lucru pentru gravide – 2013/2014

 

Gravidele care, din motive de sanatate, a lor sau a fatului, nu pot efectua durata normala de lucru au dreptul la reducerea timpului de lucru cu o patrime, cu mentinerea integrala a veniturilor salariale, conform OUG 96/2003.

 

Veniturile salariale aferente perioadei cu care s-a redus programul de lucru se suporta integral din fondurile angajatorului.

Pauzele reprezentate de aceasta reducere a timpului de lucru nu afecteaza nici unul dintre drepturile salariatei care se acorda in functie de timpul de lucru (sporuri etc).

Categorii de salariate pentru care se aplica aceasta prevedere

In acest context, expresia „durata normala de munca” reprezinta de regula 8 ore/zi.

Exista insa anumite categorii de salariate pentru care normele legislative prevad un timp de lucru mai mic de 8 ore pe zi:

  • tinerele sub 18 ani, pentru care durata normala a timpului de munca este de cel mult 6 ore/zi
  • salariatele care lucreaza in conditii deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase, al caror timp de lucru este sub 8 ore/zi

In aceste situatii, timpul de lucru se reduce cu o patrime din numarul de ore pe care salariata respectiva le efectua in mod normal. De exemplu, unei salariate minore al carei „timp normal de lucru” este de 6 ore / zi i se va reduce programul zilnic de lucru la 4 ore si 30 de minute.

Salariatele ale caror contracte individuale de munca sunt cu timp partial nu beneficiaza de reducerea timpului de lucru.

Acte necesare

1. Recomandare de la medicul de familie
2. Cerere de reducere a timpului de lucru.

Baza legislativa

OUG 96/2003

Art. 13
In baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Stimulentul de insertie – 2013/2014

Stimulentul de insertie – 2013/2014

Stimulentul de insertie este o suma de bani pe care o primesc lunar, in conditiile detaliate mai jos, parintii care incep sa realizeze venituri impozabile inainte de expirarea concediului pentru cresterea copilului.

 

Stimulentul de insertie se acorda si parintilor aflati in concediul pentru cresterea copilului cu handicap pana la implinirea varstei de 3 ani, daca oricand pe perioada acestuia decid sa reinceapa lucrul.

Valoarea stimulentului de insertie

Valoarea stimulentului este de 500 de lei lunar.

Incepand cu luna octombrie 2012 nu se mai aplica diferentierea valorii stimulentului de insertie in functie de actul normativ corespunzator, respectiv data nasterii copilului. Asadar, toti parintii care intrunesc conditiile acordarii stimulentului beneficiaza de cei 500 lei lunar.

Perioada de acordare a stimulentului de insertie

Conform Legii nr. 166/2012, in functie de durata concediului de crestere a copilului pentru care a optat parintele, stimulentul de insertie se va acorda astfel:

1. Parintii care au optat pentru concediu de crestere a copilului in varsta de pana la 1 an si obtin venituri impozabile inainte ca minorul sa implineasca varsta de 1 an, au dreptul la stimulentul de insertie pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani.

2. Parintii care au optat pentru concediul de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani si obtin venituri supuse impozitarii dupa implinirea de catre copil a varstei de 1 an, au dreptul la stimulentul de insertie pentru perioada ramasa pana la implinirea de catre acesta a varstei de 2 ani.

3. In cazul copilului cu handicap, stimulentul se poate acorda oricand, pe toata durata, parintelui indreptatit, pana la implinirea varstei de 3 ani de catre copil.

Acte necesare:

 

  1. Cerere scrisa
  2. Cartea de identitate a parintelui care solicita stimulentul – copie si original
  3. Certificatul de nastere al copilului – copie si original
  4. livretul de familie
  5. certificatele de nastere ale tuturor copiilor nascuti dupa data de 1 ianuarie 2006 – copie si original
  6. certificat casatorie
  7. adeverinta tip eliberata de angajator, din care sa rezulte ca persoana indreptatita a beneficiat de concediu de maternitate (pre si postnatal, se precizeaza perioada), a realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit, potrivit Codului Fiscal, timp de 12 luni anterior datei nasterii copilului (nu intereseaza cuantumul acestora) sau realizeaza venituri in prezent, cu precizarea datei (zi/luna/an) de reluare a activitatii
  8. declaratia pe propria raspundere a solicitantului precum ca este singurul beneficiar al stimulentului,avand in crestere si ingrijire copilul pentru care se solicita dreptul
  9. dosar cu sina din carton;
  10. hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei sau de incredintare a adoptiei, daca este cazul
  11. Daca se doreste plata in cont bancar, dosarul va contine si un extras de cont, pe numele solicitantului, la una dintre bancile acceptate:
    • BCR
    • ProCredit Bank
    • Banca Transilvania
    • Romexterra Bank
    • BRD
    • Alpha Bank
    • Piraeus Bank
    • Raiffeisen Bank
    • CR Firenze Bank
    • VOLKSBANK
    • UniCredit Tiriac Bank
    • CARPATICA
    • C.E.C. Bank
    • ATE Bank
    • Intesa Sanpaolo Bank
    • Romanian International Bank (RIB)
    • OTP bank
    • BANCPOST
    • ING

Cererea pentru acordarea stimulentului de insertie se depune la DGASPC de care apartine solicitantul si se transmite spre solutionare Agentiei pentru Plati si Inspectie Sociala Bucuresti.

Cand incepe plata stimulentului?

In functie de termenul de depunere a cererii, dreptul reprezentand stimulentul de insertie seacorda astfel:

a) incepand cu ziua urmatoare celei in care persoana indreptatita isi reia activitatea profesionala si realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data;

b) de la data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente;

c) de la data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau incredintarii, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-au aprobat ori, dupa caz, s-au instituit masurile de protectie a copilului;

d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situatii, inclusiv pentru cazul in care cererea a fost depusa peste termenele prevazute la lit. a), b) si c);

e) incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul indemnizatiei pentru cresterea copilului realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, si plata acesteia se suspenda, daca cererea este depusa in termen de 30 de zile de la aceasta data.

Cand inceteaza dreptul la stimulentul de insertie

Dreptul la stimulentul de insertie inceteaza in urmatoarele situatii:

  • copilul a implinit varsta de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;
  • beneficiarul nu mai realizeaza venituri supuse impozitului si nici nu se afla in concediul pentru cresterea copilului;
  • a avut loc decesul copilului.

 

Cand se suspenda dreptul la stimulentul de insertie

Plata stimulentului de insertie se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care intervine una dintre situatiile:

a) beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;

b) beneficiarul este indepartat de la exercitarea tutelei;

c) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;

d) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;

e) beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile;

f) copilul este abandonat ori este internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;

g) beneficiarul a decedat;

h) in situatia in care beneficiarul NU mai indeplineste urmatoarele conditii:

  • este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid;
  • are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei;
  • locuieste in Romania impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora.

i) beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului si copilul nu a implinit varsta de un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;

j) se constata ca timp de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate;

Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, beneficiarii care au drepturi stabilite de cel putin 6 luni au obligatia sa isi achite impozitele si taxele locale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate.

In cazul persoanelor singure care se ocupa de cresterea si ingrijirea unuia sau a mai multor copii, mentinerea drepturilor la indemnizatie, respectiv stimulent de insertie nu este conditionata de aceasta obligatie.

Achitarea obligatiilor legale fata de bugetul local atrage dupa sine reluarea platii drepturilor, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.

Beneficiarii drepturilor transmit agentiei teritoriale copia actului eliberat de autoritatea administratiei publice locale prin care se face dovada achitarii obligatiilor de plata catre bugetul

In situatiile de suspendare a dreptului la plata stimulentului de insertie, acesta poate fi solicitat de catre o alta persoana indreptatita, daca indeplineste cerintele prevazute.

Drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se cuvin si se acorda noului beneficiar de la data suspendarii, daca cererea a fost depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la data la care s-a produs suspendarea, respectiv de la data cererii, daca cererea a fost depusa dupa acest termen .

Salariatii beneficiari ai stimulentului de insertie nu pot fi concediati

Angajatorului ii este interzis sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul salariatei/salariatului care se afla in plata stimulentului de insertie, interdictie ce se extinde cu o perioada de 6 luni dupa revenirea definitiva a acesteia /acestuia in unitate.

Interdictia nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.

Nerespectarea acestor principii de concediere constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.500 lei.

Concedierea abuziva a salariatei aflate in plata stimulentului de insertie poate fi atacata in instanta, angajatorul fiind obligat la plata tuturor drepturilor de care ar fi beneficiat salariatul pe perioada cat a fost concediat, plus o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate. In acest caz, va avea loc si repunerea partilor in situatia anterioara emiterii actului de concediere. Daca salariatul nu solicita continuarea raporturilor de munca si serviciu cu respectivul angajator, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.

Baza legislativa: OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor.

Alocatia de stat pentru copii -2013/2014

Alocatia de stat pentru copii -2013/2014

 

Conform Legii nr.61/1993, toti copiii cetateni romani, straini sau apatrizi care domiciliaza in Romania, au dreptul la alocatie.

Alocatia se acorda in urmatoarele situatii:

  • pana la implinirea varstei de 18 ani
  • dupa implinirea varstei de 18 ani a tanarului, daca acesta urmeaza cursurile de zi ale unei forme de invatamant liceal, organizat in conditiile legii si nu repeta anul scolar

Valoarea alocatiei

Copiii cu varsta de pana la doi ani beneficiaza de alocatie in valoare de 200 lei lunar.

Copiii cu varsta cuprinsa intre 2 si 18 ani beneficiaza de alocatie in valoare de 42 lei lunar.

Tinerii in varsta de peste 18 ani care urmeaza cursurile de zi ale unei forme de invatamant liceal beneficiaza de alocatie in valoare de 42 lei lunar.

Acte necesare

1. Cerere tip

2. Actele de identitate ale reprezentantilor legali – copie si original

3. Certificatul de nastere al copilului pentru care se solicita alocatia de stat – copie si original

4. Dosar cu sina

5. Pentru plata in cont bancar – extras de cont, deschis la B.C.R., ProCredit Bank, Banca Transilvania, Nexte Bank (fosta Romexterra Bank), B.R.D., Alpha Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, CR Firenze Bank, VOLKSBANK, UniCredit Tiriac Bank, CARPATICA, C.E.C. Bank, ATE Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Romanian International Bank (RIB), OTP bank, BANCPOST, Garanti Bank, Libra Bank, Milennium Bank si ING Bank pe numele solicitantului

6. Alte acte solicitate dupa caz: certificat de casatorie; hotarare de divort; hotarare judecatoreasca de incredintare, incredintare in vederea adoptiei, de plasament, de plasament in regim de urgenta, de instituire a tutelei; certificat de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap etc

7. Persoanele carora li se face plata alocatiei de stat pentru copii sunt obligate sa comunice orice schimbare in privinta componentei familiei sau a domiciliului/resedintei care poate determina incetarea sau modificarea acordarii drepturilor de alocatie de stat pentru copii, in termen de cel mult 15 zile de la aparitia acesteia, inclusiv situatia in care cetatenii romani isi stabilesc rezidenta in alta tara impreuna cu copiii lor

Dosarul se depune la Directia Generala / Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (Directia Protectie Sociala) si se transmite spre solutionare Agentiei pentru Plati si Inspectie Sociala.

Agentia pentru Plati si Inspectie Sociala solutioneaza cererea, prin decizie de aprobare sau respingere a acesteia si efectueaza plata alocatiei de stat pentru copil pentru cererile aprobate (aproximativ 2 – 2.5 luni prima plata).

Cererea de reordonantare

In situatia in care alocatia pentru copil nu a fost ridicata o perioada de timp, in vederea recuperarii acesteia reprezentantul legal al beneficiarului trebuie sa faca o cerere de reordonantare catre Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului de care apartine.

Recuperarea alocatiei se poate face retroactiv pe maxim 3 ani. Dupa acest termen, dreptul de a solicita alocatia restanta se prescrie.

Modificarea adresei sau a metodei de plata

Daca se doreste o modificare (de adresa, plata in cont bancar etc), reprezentantul legal trebuie sa depuna o cerere in acest sens catre Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.