Indemnizatia de crestere a copilului – 2013/2014

Indemnizatia de crestere a copilului – 2013/2014

Ce valoare are indemnizatia de crestere a copilului?

Conform OUG nr. 111/2010, solicitantii indemnizatiei de crestere a copilului pot alege intre 2 variante:

a. In situatia in care opteaza pentru concediu crestere copil pana la implinirea de catre copil a varstei de un an:

Indemnizatia de crestere a copilului va fi in valoare lunara de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului, limitata la:
– minim 600 lei
– maxim 3.400 lei

Observatie: pentru luna in care s-a nascut copilul se ia in calcul venitul cuvenit pe luna respectiva.

b. In situatia in care opteaza pentru concediu crestere copil pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani:
Indemnizatia de crestere a copilului va fi in valoare lunara de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului, limitata la:
– minim 600 lei
– maxim 1.200 lei

Cine poate beneficia de indemnizatia de crestere a copilului?

Pot beneficia de indemnizatia de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, urmatoarele categorii de persoane:

  • unul dintre parintii firesti ai copilului
  • persoanele care adopta un copil
  • persoanele care iau in plasament un copil
  • persoana care este tutorele copilului

Ce conditii trebuie sa indeplineasca parintii care solicita indemnizatia de crestere a copilului?

Persoana care solicita indemnizatia de crestere a copilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  • este cetatean roman, strain sau apatrid;
  • are domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, potrivit legii;
  • locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
  • a realizat, timp de 12 luni anterioare nasterii copilului, venituri supuse impozitului pe venit, conform Codului fiscal (venituri provenite din salarii, activitati independente sau din activitati agricole);
  • si-a achitat obligatiile fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detine in proprietate;

In cele 12 luni anterioare nasterii copilului pot fi incluse perioade asimilate, in care parintele solicitant s-a aflat in una dintre urmatoarele situtatii:

  • si-a insotit sotul in misiune permanenta in strainatate;
  • a beneficiat de indemnizatie de somaj;
  • a beneficiat de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;
  • a realizat perioade asimilate stagiului de cotizare in sistemul public de pensii;
  • a beneficiat de indemnizatia pentru cresterea copilului pana la 2/3 ani;
  • a beneficiat de pensia de invaliditate;
  • a beneficiat de concediu fara plata pentru a participa la cursuri de formare/perfectionare profesionala din initiative/cu acordul angajatorului;
  • a urmat sau urmeaza cursurile de zi ale invatamantului universitar postuniversitar sau liceal organizat potrivit legii;
  • se afla in perioada de 60 zile de la absolvirea cursurilor de zi a invatamantului universitar cu examen de diploma/licenta.

Situatii speciale

  • Mame studente: citeste totul despre indemnizatia de crestere a copilului pentru mamele studente

  • Gemeni, tripleti, multipleti: nivelul indemnizatiilor lunare se majoreaza cu 600 lei, incepand cu al doilea copil, pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti

  • Perioade asimilate: in situatia in care cele 12 luni anterioare datei nasterii copilului se constituie numai din perioade asimilate, fara venituri aferente acestora, cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului este de 600 lei. Daca o persoana realizeaza venituri pe o perioada de cateva luni in interiorul celor 12 luni, baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului este reprezentata de suma totala a veniturilor realizate in aceste luni, impartita la 12. In cazul in care, in urma acestui calcul rezulta un cuantum mai mic de 600 lei, se acorda 600 lei.

  • Suprapuneri: in cazul persoanei care beneficiaza de indemnizatie crestere copil si care in aceasta perioada naste/adopta/ia in plasament sau tutela un copil, pentru care beneficiaza de indemnizatie sau stimulent de insertie in conformitate cu prevederile O.U.G 111/2010, pe perioada suprapunerii se va acorda o suma suplimentara in cuantum lunar de 600 de lei.

Concediul de crestere a copilului – 2013-2014

Concediul de crestere a copilului – 2013-2014

 

Concediul de crestere a copilului pana la 2 ani (3 ani in cazul copilului cu handicap) mai este cunoscut si sub abrevierile CIC (Concediu de Ingrijire a Copilului) sau CCC (Concediu de Crestere a Copilului).

Cine beneficiaza de concediul de crestere a copilului

Pot beneficia de concediu de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, cu plata unei indemnizatii de crestere a copilului urmatoarele categorii de persoane:

  • unul dintre parintii firesti ai copilului
  • persoanele care adopta un copil
  • persoanele care iau in plasament un copil
  • persoana care este tutorele copilului

Persoana care solicita concediu de crestere a copilului trebuie sa indeplineasca simultan urmatoarele conditii:

  • este cetatean roman, strain sau apatrid;
  • are domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, potrivit legii;
  • locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora;
  • a realizat, timp de 12 luni anterioare nasterii copilului, venituri supuse impozitului pe venit, conform Codului fiscal.
  • si-a achitat obligatiile fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detine in proprietate;

Veniturile impozabile la care se face referire pot fi provenite din salarii, activitati independente sau din activitati agricole.

De asemenea, in cele 12 luni anterioare nasterii copilului pot fi incluse perioade asimilate in care parintele indreptatit s-a aflat in una dintre urmatoarele situtatii:

  • si-a insotit sotul in misiune permanenta in strainatate;
  • a beneficiat de indemnizatie de somaj;
  • a beneficiat de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;
  • a realizat perioade asimilate stagiului de cotizare in sistemul public de pensii;
  • a beneficiat de indemnizatia pentru cresterea copilului pana la 2/3 ani;
  • a beneficiat de pensia de invaliditate;
  • a beneficiat de concediu fara plata pentru a participa la cursuri de formare/perfectionare profesionala din initiative/cu acordul angajatorului;
  • a urmat sau urmeaza cursurile de zi ale invatamantului universitar postuniversitar sau liceal organizat potrivit legii;
  • se afla in perioada de 60 zile de la absolvirea cursurilor de zi a invatamantului universitar cu examen de diploma/licenta.

In situatia parintilor adoptivi, a persoanelor care au luat copilul in plasament sau al tutorilor, se ia in considerare indeplinirea conditiilor timp de 12 luni anterior adoptiei, plasamentului sau tutelei.

Incepand cu luna octombrie 2012, prin Legea nr. 166/2012, s-a desfiintat limita de 3 nasteri (sau, dupa caz, limita de 3 adoptii / incredintari / plasamente / tutele) pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului. Astfel, indemnizatia pentru cresterea copilului se cuvine oricarei mame, indiferent de numarul de copii pentru care a beneficiat in trecut de aceasta.

Variante in care se poate acorda concediul de crestere a copilului si indemnizatia pentru cresterea copilului

In functie de data la care s-a nascut copilul, se poate aplica fie OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, fie OUG nr. 148/2005 privind sustinerea familiei, care reglementeaza in mod diferit dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului.

Vom discuta pe rand fiecare dintre cazuri:

1. In cazul parintilor ai caror copii s-au nascut pana la 31.12.2010, se aplica OUG nr. 148/2005, respectiv Legea nr. 166/2012, prin care au dreptul la concediu de crestere a copilului in varsta de pana la 2 ani (3 ani in cazul copilului cu handicap) si la o indemnizatie aferenta in cuantum de 85% din media veniturilor nete pe ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului, respectandu-se insa pragurile de minim 600 lei si maxim 1200 lei.

2. In cazul parintiilor ai caror copii s-au nascut dupa 01.01.2011, se aplica OUG nr. 111/2010, care da dreptul solicitantilor sa aleaga intre 2 optiuni:

a. Concediu crestere copil pana la implinirea varstei de 1 an a copilului cu indemnizatie lunara de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului care nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei

b. Concediu crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani a copilului cu indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni care nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 1.200 lei

Optiunea se exprima la depunerea cererii si nu poate fi schimbata ulterior.

In cazul in care concediul pentru cresterea copilului si indemnizatia lunara sunt solicitate de mama aflata in concediu de maternitate, acestea se pot acorda numai dupa terminarea concediului de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data nasterii copilului.

In calculul indemnizatiei, pentru luna in care s-a nascut copilul se ia in considerare venitul cuvenit pe luna respectiva.

Cazuri speciale:

  • Mame studente: citeste aici totul despre indemnizatia de crestere a copilului pentru mamele studente
  • Gemeni, tripleti, multipleti: nivelul indemnizatiilor lunare se majoreaza cu 600 lei, incepand cu al doilea copil, pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti
  • Perioade asimilate: in situatia in care cele 12 luni anterioare datei nasterii copilului se constituie numai din perioade asimilate, fara venituri aferente acestora, cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului este de 600 lei.Daca o persoana realizeaza venituri pe o perioada de cateva luni in interiorul celor 12 luni, baza de calcul pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului este reprezentata de suma totala a veniturilor realizate in aceste luni, impartita la 12.in cazul in care, in urma acestui calcul rezulta un cuantum mai mic de 600 lei, se acorda 600 lei.
  • In cazul persoanei care beneficiaza de indemnizatie si concediu crestere copil si care in aceasta perioada naste/adopta/ia in plasament sau tutela un copil, pentru care beneficiaza de indemnizatie sau stimulent de insertie in conformitate cu prevederile O.U.G 111/2010 (copil nascut incepand cu data de 1 ianuarie 2011), pe perioada suprapunerii se va acorda o suma suplimentara in cuantum lunar de 600 de lei.

Cand incepe plata indemnizatiei pentru cresterea copilului?

Indemnizatia pentru cresterea copilului se plateste in functie de data la care este depusa cererea, astfel:

  • incepind cu ziua urmatoare celei in care inceteaza concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data.
  • incepand cu data nasterii copilului, in cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile legale pentru acordarea concediului de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 zile lucratoare de la acea data.
  • De la data depunerii cererii in celelalte cazuri.

Pentru copilul cu dizabilitati:

  • De la data emiterii certificatului de incadrare in grad de handicap, in situatia in care, dupa alegerea optiunii de concediu de catre persoana indreptatita, copilul este incadrat in grad de handicap, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la aceasta data.
  • De la data emiterii certificatului de incadrare in grad de handicap, in situatia in care dupa implinirea varstei de 1 an sau 2 ani copilul, respectiv unul sau mai multi dintre copiii rezultati din sarcini multiple este incadrat intr-un grad de handicap, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile de la aceasta data.
  • De la data depunerii cererii in celelalte cazuri.

Pentru copilul adoptat, cel aflat in plasament sau cel pentru care s-a instituit tutela:

  • incepand cu data adoptiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau plasamentului in regim de urgenta, daca cererea este depusa in termen de 60 zile lucratoare de la acea data.
  • De la data depunerii cererii in celelalte cazuri.

Cand se suspenda dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului?

Incepand cu anul 2012, pentru mentinerea dreptului la indemnizatia pentru cresterea copilului, beneficiarul care are drepturi stabilite de cel putin 6 luni are obligatia sa isi achite impozitele si taxele locale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate. In cazul persoanelor singure care se ocupa de cresterea si ingrijirea unuia sau a mai multor copii, mentinerea drepturilor la indemnizatie nu este conditionata de aceasta obligatie.

Nerespectarea acestei obligatii determina suspendarea drepturilor pentru o perioada de 5 luni, iar neachitarea obligatiilor pe perioada suspendarii atrage incetarea dreptului.

Achitarea acestor obligatii in termenul in care a intervenit suspendarea atrage reluarea platii drepturilor, incepand cu luna urmatoare celei in care s-a achitat obligatia, inclusiv pentru drepturile cuvenite in perioada suspendarii.

Acte necesare pentru obtinerea dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului

  • cerere (Anexa 6 la HG nr.57/2012);
  • actul de identitate al solicitantului – (copie si original);
  • certificatul de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul (copie si original), hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei sau de incredintare a adoptiei, hotararea judecatoreasca sau hotararea comisiei pentru protectia copilului pentru masura plasamentului in regim de urgenta (copie si original);
  • certificatele de nastere ale tuturor copiilor nascuti dupa data de 1 ianuarie 2006 (copie si original);
  • certificat de casatorie (copie si original);
  • livret de familie (copie si original);
  • adeverinta eliberata de angajator (Anexa 2 la HG 52/31.01.2011) din care sa rezulte ca persoana indreptatita:
    1. a realizat venituri salariale supuse impozitului pe venit, potrivit Codului Fiscal, timp de 12 luni anterior datei nasterii copilului,
    2. nivelul lunar al acestora,
    3. prima si ultima zi de concediu de maternitate,
    4. data implinirii celor 42 de zile reprezentand concediul de lauzie,
    5. prima zi de concediu de cresterea copilului;
    sau dovada privind veniturile realizate in anul fiscal anterior celui in care s-a nascut copilul si/sau dovada privind venitul calculat in vederea platii anticipate a impozitului precum si copia deciziei de impunere eliberate de autoritatile competente;
    sau dovada eliberata de autoritatile competente, in cazul persoanelor care realizeaza venituri neimpozabile;
    sau dovada eliberata de autoritatile competente, in cazul asociatilor unici;
  • dovada eliberata de autoritatile competente sau angajatori din care sa rezulte data de la care solicitantul se afla in concediu pentru cresterea copilului; in cazul persoanelor salariate – decizie de suspendare a activitatii (original sau copie conform cu originalul);
    sau adeverinta studii/diploma de absolvire, in cazul persoanele care au urmat sau urmeaza o forma de invatamant universitar, postuniversitar sau liceal;
  • dosar cu sina din carton (coperti intregi);
  • pentru plata in cont bancar – extras de cont, deschis la B.C.R., ProCredit Bank, Banca Transilvania, Nexte Bank (fosta Romexterra Bank), B.R.D., Alpha Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, CR Firenze Bank, VOLKSBANK, UniCredit Tiriac Bank, CARPATICA, C.E.C. Bank, ATE Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Romanian International Bank (RIB), OTP bank, BANCPOST, Garanti Bank, Libra Bank, Milennium Bank si ING Bank pe numele solicitantului;
  • Alte acte solicitate dupa caz.

Cererea se depune la DGASPC de care apratine solicitantul.

Beneficiarul drepturilor prevazute de OUG nr.111/2010 sau OUG nr.148/2005 trebuie sa comunice AGENTIA PENTRU PLATI sI INSPECTIE SOCIALA orice modificare intervenita in situatia sa, de natura sa determine incetarea sau suspendarea platii drepturilor, in termen de 5 zile lucratoare de la aparitia acestora.

Cabinet de avocat Coltuc lanseaza rubrica „Drepturile gravidelor si ale mamelor”

Cabinet de avocat Coltuc lanseaza rubrica „Drepturile gravidelor si ale mamelor”

 

Concediul de maternitate este un concediu medical care se acorda femeii insarcinate sau lauzei de catre medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care supravegheaza sarcina sau de medicul de familie.

Concediul de maternitate mai este cunoscut si prin denumirile:

  • concediu medical de sarcina/lauzie
  • concediu prenatal
  • concediu postnatal

Concediul de maternitate insumeaza 126 de zile calendaristice, fiind format din:

  • concediu de sarcina (concediu prenatal), care se poate acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere
  • concediu de lauzie (concediu postnatal), care se poate acorda pe o perioada de 63 de zile dupa nastere

Din cele 126 de zile de concediu de maternitate, numai primele 42 de zile de dupa nastere sunt obligatorii. Restul de 84 pot sa nu fie luate, daca ele nu sunt necesare.

Cele 126 de zile se pot compensa intre ele, astfel incat, in functie de recomandarea medicului sau de optiunea personala, distributia concediului de maternitate inainte si dupa nastere poate fi oricare alta fata de cea specificata mai sus. Singura restrictie este data de faptul ca primele 42 de zile din concediul postnatal sunt obligatorii.

Conditii de acordare a concediului de maternitate

Au dreptul la concediu si indemnizatie de maternitate femeile gravide sau lauze care:

  • sunt cetateni romani sau din state membre UE
  • domiciliaza in Romania
  • au realizat cel putin o luna de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului de maternitate.

Mai beneficiaza de concediu si indemnizatie de maternitate femeile gravide sau lauze care au incetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat.

Calculul indemnizatiei de maternitate

Indemnizatia de maternitate se calculeaza ca 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.

Important:Indemnizatia de maternitate NU se impoziteaza, conform Codului Fiscal, Art. 42. Din indemnizatia de maternitate se retine numai CAS-ul.

Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Exemplu de calcul al indemnizatiei de maternitate

Mai jos este un exemplu de calcul al indemnizatiei de maternitate pentru o angajata gravida care in ultimele 6 luni inainte de a intra in concediu de maternitate a avut un salariu brut lunar de 900 lei si intra in concediu de maternitate pe 15 martie 2012.

1. Se determina baza de calcul, apoi media zilnica a salariilor brute din ultimele 6 luni dinaintea celei in care incepe concediul de maternitate

Luna Salariu lunar brut Numar zile lucratoare
Februarie 2012 900 21
Ianuarie 2012 900 21
Decembrie 2011 900 20
Noiembrie 2011 900 22
Octombrie 2011 900 21
Septembrie 2011 900 22
Total 5400 127

Asadar baza de calcul este:

6 x 900 = 5400 lei

Media zilnica

5400 / 127 = 42.51 lei

2. Calculam indemnizatia de maternitate bruta care ii revine salariatei in luna Martie 2012, inmultind numarul de zile din luna cu media zilnica rezultata, si calculand 85% din aceasta suma:

42.51 x 22 x 85% = 795 lei

3. Se calculeaza CAS pe luna martie:

Baza de calcul pentru CAS este 35% din salariul mediu brut pe 2012, care este de 2117 lei:

2117 x 35% = 741 lei

Asadar CAS pe luna marie este:

741 x 10,5% = 78 lei

4. Indemnizatie neta pe luna martie este:

795 – 78 = 717 lei

Eliberarea concediului de maternitate

Concediul de maternitate este eliberat de medicul de familie, pentru luna in curs, pe baza unei scrisori medicale de la ginecolog.

Art. 1138 Noul cod civil 2014 Dreptul de a culege moştenirea vacantă Moştenirea vacantă

Art. 1138 Noul cod civil 2014 Dreptul de a culege moştenirea vacantă Moştenirea vacantă

Moştenirea vacantă

Art. 1138

Dreptul de a culege moştenirea vacantă

Moştenirile vacante revin comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii şi intră în domeniul lor privat. Este considerată nescrisă orice dispoziţie testamentară care, fără a stipula transmiterea bunurilor moştenirii, urmăreşte să înlăture această regulă.

Art. 538 Noul cod civil 2014 Bunurile care rămân sau devin imobile Despre distincţia bunurilor Despre bunuri în general

Art. 538 Noul cod civil 2014 Bunurile care rămân sau devin imobile Despre distincţia bunurilor Despre bunuri în generala

Despre bunuri în general

SECŢIUNEA 1
Despre distincţia bunurilor

Art. 538

Bunurile care rămân sau devin imobile

(1) Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou întrebuinţate, atât timp cât sunt păstrate în aceeaşi formă, precum şi părţile integrante ale unui imobil care sunt temporar detaşate de acesta, dacă sunt destinate spre a fi reintegrate.

(2) Materialele aduse pentru a fi întrebuinţate în locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul în care au dobândit această destinaţie.

Art. 519 Noul cod civil 2014 Ordinea de plată a întreţinerii Persoanele între care există obligaţia de întreţinere şi ordinea în care aceasta se datorează

Art. 519 Noul cod civil 2014 Ordinea de plată a întreţinerii Persoanele între care există obligaţia de întreţinere şi ordinea în care aceasta se datorează

Persoanele între care există obligaţia de întreţinere şi ordinea în care aceasta se datorează

Art. 519

Ordinea de plată a întreţinerii

Întreţinerea se datorează în ordinea următoare:

a) soţii şi foştii soţi îşi datorează întreţinere înaintea celorlalţi obligaţi;

b) descendentul este obligat la întreţinere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulţi descendenţi sau mai mulţi ascendenţi, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat;

c) fraţii şi surorile îşi datorează întreţinere după părinţi, însă înaintea bunicilor.

 

Art. 514 Noul cod civil 2014 Caracterul personal al obligaţiei de întreţinere Dispoziţii generale

Art. 514 Noul cod civil 2014 Caracterul personal al obligaţiei de întreţinere Dispoziţii generale

Dispoziţii generale

Art. 514

Caracterul personal al obligaţiei de întreţinere

(1) Obligaţia de întreţinere are caracter personal.

(2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligaţiei de întreţinere, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(3) Dreptul la întreţinere nu poate fi cedat şi nu poate fi urmărit decât în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 25 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Legea aplicabilă proceselor în curs

Art. 25 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Legea aplicabilă proceselor în curs

Aplicarea legii de procedură civilă

Art. 25

Legea aplicabilă proceselor în curs

(1) Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

(2) Procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanţe, potrivit legii sub care au început. În caz de trimitere spre rejudecare, dispoziţiile legale privitoare la competenţă, în vigoare la data când a început procesul, rămân aplicabile.

(3) În cazul în care instanţa învestită este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente potrivit legii noi. Dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.

Diplome Licenta 2009 Spiru Haret – Diplome Licenta Spiru Haret

Diplome Licenta 2009 Spiru Haret – Diplome Licenta Spiru Haret

Reprezentantii Ministerului Educatiei sustin insa ca Universitatea Spiru Haret a solicitat aprobarea organizarii unei sesiuni de licenta si nu a unei reexaminari.

Mai mult, ei spun ca deocamdata nu exista din punct de vedere legal termenul de relicentiere.

Astfel, organizarea unui nou examen de licenta pentru studentii care au sustinut deja examen nu este sustinut prin niciun act legislativ in vigoare.

Surse din Ministerul Educatiei au declarat insa pentru Realitatea.net ca este in lucru in acest moment o noua prevedere legala care se refera la absolventii de programe neacreditate care au sustinut deja examenul de licenta, cu ajutorul ei urmand sa se solutioneze si cazul „Spiru Haret”.

Despre Avocatura – Cabinet de avocatura

Despre Avocatura – Cabinet de avocatura

1. Dupa articolul 77^1 se introduc doua noi articole, articolele 77^2 si 77^3, cu urmatorul cuprins:
„Art. 77^2
Personalul Ministerului Apararii Nationale poate fi detasat in cadrul organismelor si organizatiilor internationale, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Art. 77^3
Personalul militar si civil beneficiaza de despagubiri pentru cazurile de invaliditate, iar membrii familiei care au, potrivit legii, deptul la pensie de urmas, pentru cazurile de deces, produse ca urmare a unor actiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite in timpul si din cauza serviciului. Modalitatile de stabilire si acordare a despagubirilor se reglementeaza prin ordin al conducatorului institutiei.”

2. La articolul 85 alineatul 1, dupa litera l) se introduce o noua litera, litera l^1), cu urmatorul cuprins:
„l^1) cand nu promoveaza baremele de pregatire fizica, in conditiile stabilite prin ordin al conducatorului institutiei;”.

3. La articolul 85, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins”
„Trecerea in rezerva sau direct in retragere se face din oficiu, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. a), b), d), e) f), l^1), j), m) si n), la propunerea consiliilor de judecata, in conditiile prevazute la alin. 1 lit. l) si j), iar, in celelalte conditii, la propunerea comandantilor unitatilor din care fac parte, inaintata ierarhic.”

Depunere acte divort – Acte necesare divort

Depunere acte divort – Acte necesare divort

Înregistrarea actului de divorţ în temeiul declaraţiei comune a soţilor privind desfacerea căsătoriei are loc  în cazul în care soţii nu au copii minori comuni ( inclusiv, adoptaţi în comun), nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului inapt de muncă.

În cazul în care unul din soţi nu are posibilitate de a se prezenta personal la oficiul stare civilă, în vederea depunerii declaraţiei comune, manifestarea lui de voinţă poate fi expusă într-o declaraţie separată, semnătura căruia va fi autentificată în modul stabilit de legislaţie.

Divorţul se înregistrează în prezenţa ambilor sau a unuia dintre soţi, la expirarea termenului de 1 lună de la data depunerii declaraţiei. Absenţa nemotivată a unuia dintre soţi la înregistrarea divorţului nu împiedică desfacerea căsătoriei.

  • cerere privind desfacerea căsătoriei în baza declaraţiei comune a soţilor (F-19D)

  • actele de identitate;

  • certificatul de căsătorie;

  • certificatul de la locul de trai, eliberat de una din instituţiile de exploatare a locuinţelor (cooperativa de construcţie a locuinţelor, asociaţia de proprietari ai locuinţelor privatizate sau întreprinderea municipală (orăşenească) de gestionare a fondului locativ) sau de primăria satului, comunei sau oraşului – prin care se confirmă că soţii nu au copii minori comuni şi/sau declaraţia pe proprie răspundere că nu au copii minori comuni;

  • confirmarea achitării taxei de stat – 100 lei (se prezintă în ziua înregistrării divorţului);

  • confirmarea achitării serviciilor prestate de oficiu stare civilă – 100 lei separat pentru fiecare din soţi.

Căsătoria se consideră desfăcută la data înregistrării actului de divorţ.

Art. 245 Noul cod civil 2014 Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat Dizolvarea persoanei juridice Încetarea persoanei juridice

Art. 245 Noul cod civil 2014 Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat Dizolvarea persoanei juridice Încetarea persoanei juridice

Încetarea persoanei juridice

SECŢIUNEA a 2-a
Dizolvarea persoanei juridice

Art. 245

Dizolvarea persoanelor juridice de drept privat

Persoanele juridice de drept privat se dizolvă:

a) dacă termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit;

b) dacă scopul a fost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit;

c) dacă scopul pe care îl urmăresc sau mijloacele întrebuinţate pentru realizarea acestuia au devenit contrare legii sau ordinii publice ori dacă ele urmăresc un alt scop decât cel declarat;

d) prin hotărârea organelor competente ale acestora;

e) prin orice alt mod prevăzut de lege, actul de constituire sau statut.

 

Art. 227 Noul cod civil 2014 Sediul persoanei juridice Identificarea persoanei juridice

Art. 227 Noul cod civil 2014 Sediul persoanei juridice Identificarea persoanei juridice

Identificarea persoanei juridice

Art. 227

Sediul persoanei juridice

(1) Sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actului de constituire sau statutului.

(2) În funcţie de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele, reprezentanţele sale teritoriale şi punctele de lucru. Dispoziţiile art. 97 sunt aplicabile în mod corespunzător.

 

Cabinet mediator Bucuresti – Cabinet mediere

Cabinet mediator Bucuresti – Cabinet mediere

Regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor

Art. 33
Controlul activitatilor nucleare se face de autoritatea centrala pentru protectia mediului si de alte autoritati competente potivit legii.
Autoritatea centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii:
a) organizeaza monitorizarea radioactivitatii mediului pe intregul teritoriu al tarii;
b) supravegheaza, controleaza si dispune luarea masurilor ce se impun pentru respectarea prevederilor legale privind radioprotectia mediului;
c) colaboreaza cu organele competente in apararea impotriva dezastrelor.

Art. 34
Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati in domeniul nuclear au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte normele de radioprotectie si de securitate;
b) sa evalueze, direct sau prin forurile autorizate, riscul potential, sa efectueze bilantul de mediu pentru activitatile existente si sa ceara autorizatie de mediu;
c) sa aplice procedurile si sa prevada echipamentele pentru activitatile noi, care sa permita realizarea nivelului rational cel mai scazut al dozelor si riscurilor asupra populatiei si mediului, si sa ceara acord si autorizatie de mediu;
d) sa tina evidenta stricta a surselor de radiatii ionizante si sa le asigure protectia fizica;
e) sa aplice, prin sisteme proprii, programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului si de evaluare a expunerii grupurilor critice populatia din zona de supraveghere care sa asigure ca nu vor fi incalcate conditiile prevazute in autorizatie, de eliminari de substante radioactive si ca dozele se vor mentine in limitele admise;
f) sa mentina in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive;
g) sa efectueze inregistrarea rezultatelor supravegherii si a dozelor estimate pentru grupurile critice;
h) sa raporteze, la intervalele stabilite, rezultatele inregistrarilor autoritatilor competente;
i) sa raporteze prompt autoritatii competente orice crestere semnificativa a contaminarii mediului si daca aceasta se datoreaza sau nu activitatii desfasurate;
j) sa verifice continuu exactitatea presupunerilor facute prin evaluarile probabilistice privind consecintele radiologice ale eliberarilor radioactive.

 

Bursa creantelor – Recuperari creante

Bursa creantelor – Recuperari creante

O a treia modificare a legii este interzicerea convenirii prin contract asupra datei la care factura va fi emisa sau primita.

Pentru stabilirea datei de la care dobanda penalizatoare incepe sa curga, sunt avute in vedere urmatoarele:

  • in cazul in care termenul de plata nu a fost prevazut in contract, dobanda penalizatoare va curge dupa 30 de zile calendaristice de la data primirii de catre debitor a facturii/ a unei cereri echivalente de plata;

  • dupa 30 de zile calendaristice de la receptia marfurilor sau prestarea serviciilor;

  • daca legea sau contractul stabileste o procedura de receptie ori de verificare, permitand certificarea conformitatii marfurilor sau a serviciilor, iar debitorul a primit factura sau cererea echivalenta de plata la data receptiei sau verificarii ori anterior acestei date, dupa 30 de zile calendaristice de la aceasta data.

A patra prevedere aduce in discutie dobanda legala care este majorata. Procedura este urmatoarea: daca partile nu au stabilit nivelul penalitatilor acestea se vor calcula in functie de nivelul ratei dobanzii de referinta BNR la care se adauga 8 puncte procentuale. Iar rata de referinta a dobanzii legale pe care o vom lua in calcul va fi cea in vigoare in prima zi calendaristica a semestrului si aceasta se va aplica pentru intregul semestru, indiferent de modificarile intervenite intre timp.

Mai mult, textul legislativ impune o procedura de receptie ori de verificare, certificarea conformitatii marfurilor sau a serviciilor nu avand voie sa depaseasca termenul de 30 de zile calendaristice de la data receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor.

Avocati Sibiu – Avocat in Sibiu

Avocati Sibiu – Avocat in Sibiu

(1) Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
(2) Citarea partilor se face potrivit regulilor rivind citarea in cauze urgente.

(3) La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau reprezentare prin avocat.
(4) Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatorie.
(5) In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor.

(6) Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra prevederilor legale privind protectia victimelor infractiunii.

(7) Judecata sa face de urgenta si cu precadere, nefiind adminisbile probe a caror administrare necesita timp indelungat.
(8) Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Avocat drept penal Bucuresti – Procedura penala

Avocat drept penal Bucuresti – Procedura penala

La determinarea în concret a gradului de pericol social al faptei se au în vedere împrejurările ce au ocazionat ori pe fondul cărora s-a comis fapta, modul concret de manifestare a inculpatului, conduita şi persoana acestuia, precum şi scopul urmărit.

Fapta inculpatului, care la întoarcere de la un meci de fotbal, pe fondul unui conflict între galerii, a lovit-o pe partea vătămată, nu are în concret gradul de pericol social al unei infracţiuni.

(Decizia nr. 671 din 22 aprilie 2004 – Secţia I penală)

Prin Sentinţa penală nr. 1003 din 19.06.2003 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr. 3698/2003, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpatul A.C., din art. 182 alin. 2 din Codul penal cu aplicarea art. 73 lit. b) din Codul penal, în art. 184 alin. 2 din Codul penal cu aplicarea art. 73 lit. b) din Codul penal, ca neîntemeiată.

Cum ne aparam de executarea bancara- fiducia

Cum de aparam de executarea bancara- fiducia

Avocat Coltuc Marius explica pentru  Prima Tv acest subiect

 

VEZI VIDEO AICI

 

Sintetic, fiducia poate fi definita ca operatiunea juridica prin care un constituitor transfera drepturi reale sau de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale catre un fiduciar care le administreaza in folosul unui beneficiar, care poate fi chiar constitutorul sau insusi fiduciarul, conform art. 773 din Noul Cod Civil. Contractul de fiducie este un contract sinalagmatic, translativ de proprietate, cu titlu oneros sau gratuit.

Fiducia poate fi privita din prisma a trei raporturi contractuale distincte, dar care formeaza un tot unitar: transferul de drepturi (care nu poate depasi 33 de ani), mandatul si administrarea unui patrimoniu de afectatiune.

Orice persoana fizica sau juridica poate fi constituitor in contractul de fiducie, insa posibili fiduciari pot fi numai institutiile de credit, societatile de investitii, societatile de asigurare, avocatii sau notarii publici. Constitutorul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de dispozitie, iar fiduciarul acte de administrare.

Obiect al contractului de fiducie il poate constitui orice bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal, prezent sau viitor. Trebuie precizat ca pentru a fi valabil, scopul contractului de fiducie trebuie sa fie determinat. In acest sens, contractul este lovit de nulitate absoluta daca prin el se realizeaza o liberalitate indirecta in folosul beneficiarului.

Ad validitatem, contractul de fiducie trebuie supus autentificarii notariale si inregistrarii la organul competent sa administreze sumele datorate de fiduciari la bugetul general consolidat, iar pentru opozabilitate, trebuie inregistrat in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Contractul de fiducie inceteaza fie prin implinirea termenului sau realizarea scopului urmarit, fie prin renuntarea beneficiarului. Dupa acceptarea beneficiarului, contractul nu mai poate fi modificat sau revocat de catre parti ori denuntat unilateral de catre constituitor decat cu acordul beneficiarului sau, in absenta acestuia, cu autorizarea instantei judecatoresti.

Putem afirma ca institutia fiduciei este un instrument juridic util, flexibil si cu o sfera larga de aplicare, indispensabil oricarei persoane care a acumulat un patrimoniu semnificativ. Fiind o modalitate de protejare impotriva creditorilor, fiducia are avantajul ca permite impartirea activelor unei persoane in mase patrimoniale distincte si autonome, proprietarul beneficiind astfel de raspundere limitata fara a constitui o persoana juridica in acest sens

GHID PRIVIND PROCEDURA INFORMARII OBLIGATORII, PE INTELESUL TUTUROR

GHID PRIVIND PROCEDURA INFORMARII OBLIGATORII, PE INTELESUL TUTUROR

 

Medierea devine obligatorie?

Nu, medierea rămâne facultativă.

Devine obligatorie doar procedura de informare cu privire la mediere, înainte de a fi judecat de instanță, și doar în anumite cazuri ne-penale expres prevăzute de lege (pentru celelalte cazuri, informarea cu privire la mediere rămâne facultativă, potrivit art.227 alin. 2 C.proc.civ).

 Care sunt dispozițiile legale ce reglementează procedura de derulare și sancționare privind informarea obligatorie?

– art. 601, art. 2 alin 11 și alin. 12 din Legea nr. 192/2006 introduse prin Legea nr. 115/2012;

– art. II din Legea nr. 115/2012  modificat prin art. VIII din OUG nr. 4/2013

– art. III din OUG nr. 90/2012 modificat prin art. VII din OUG nr. 4/2013

– art. VI din OUG nr. 4/2013

– art VI1 introdus prin pct. 4 al Legii nr. 214/2013

 În ce litigii este necesară informarea?

În cele arătate de art. 601 din Legea nr 192/2006.

    a) în domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

    b) în materia dreptului familiei: continuarea căsătoriei: partajul de bunuri comune; exerciţiul drepturilor părinteşti; stabilirea domiciliului copiilor; contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor; orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

    c) în domeniul litigiilor privind posesia, grăniţuirea, strămutarea de hotare, precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;

    d) în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

    e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;

    f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la registrul comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura prevăzută la art. 1.013 – 1.024 (ordonanța de plată) sau la cea prevăzută la art. 1.025 – 1.032 (cererile de valoare redusă) din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

 Cine trebuie să demareze procedura de informare obligatorie?

Reclamantul, în mod obligatoriu, în cazurile descrise mai sus.

 Când e necesară participarea la ședința de informare?

– înainte ca reclamantul să depună cererea de chemare în judecată (e recomandabil parcurgerea informării în această etapă căci dacă partea e convinsă să rămână în mediere, nu va mai formula acțiune la instanță);

– sau după depunerea cererii de chemare în judecată, dar numai până la termenul dat de judecător în acest scop.

 Cine face informarea privind avantajele medierii?

– mediatorul: e recomandabil apelarea la un mediator, fiind singurul profesionist atestat în materie de mediere, care poate sfătui și convinge părțile cum să rămână în procedura de mediere (lista cu mediatori e afișată în fiecare instanță și pe internet);

– legea permite ca efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii să fie realizată de către judecător, procuror, consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris. Apreciez că aceasta va fi doar formală din lipsă de pregătire adecvată și de timp (să nu uităm că scopul informării nu este eliberarea unui document, ci convingerea părților că este mai avantajos să rămână în procedura de mediere decât să meargă la instanță).

 Cum ajunge pârâtul la ședința de informare de la mediator?

După ce reclamantul furnizează mediatorului datele necesare de contact, mediatorul va adresa pârâtului invitaţia scrisă, în vederea informării şi acceptării medierii, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului.

În cazul imposibilităţii de prezentare a vreuneia dintre părţile convocate, mediatorul poate stabili, la cererea acesteia, o nouă dată în vederea informării şi acceptării medierii.

 Pârâtul e obligat să participe la ședința de informare?

Nu. El are următoarele opțiuni:

– să participe la ședința de informare;

– să refuze în scris participarea la şedinţa de informare;

– să nu răspundă invitaţiei primite de la mediator;

– să nu se prezinte la data fixată pentru şedinţa de informare.

Dacă procesul a fost demarat, reclamantului i s-a pus în vedere că parcurgă procedura de informare, pârâtul a acceptat să meargă la această ședință dar a refuzat să o facă, el poate fi amendat cu 100-1000 lei (art. 187 alin. 1 pct. 1 lit.f C.proc.civ)

 Cât costă informarea privind avantajele medierii?

Serviciile prestate cu privire la informarea obligatorie sunt gratuite, neputându-se percepe onorarii, taxe sau orice alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita.

 Cât durează procedura de informare?

Procedura de informare, incluzând şi formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi 15 zile calendaristice.

 Cum se face dovada participării la şedinţa de informare privind avantajele medierii?

– dacă informarea are loc: certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea (textul art. 227 alin. 3 C.proc.civ, care cere „proces-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul ședinței de informare” este astfel modificat implicit).

– dacă informarea nu are loc: proces-verbal eliberat de mediator.

 Care e sancțiunea neîndeplinirii obligației de participare la ședința de informare?

Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, conform art. 2 alin 12 din Legea nr. 192/2006.

Ulterior va putea fi formulată o nouă acțiune, dar e obligatorie parcurgerea procedurii de informare.

 Organele judiciare mai au obligația generală de informare cu privire la mediere?

– Da. Ea e înscrisă în art. 6 din legea 192/2006 și e în vigoare din anul 2010: „Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele”. Se corelează cu dispozițiile art. 21 C.proc.civ: „Judecătorul va recomanda părților soluționarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale”.

– Nu se confundă cu noua procedură a şedinţei de informare privind avantajele medierii. Astfel, informarea generală e obligatorie în orice cauză (incluziv penală), cuprinde referiri de principiu la posibilitatea și avantajele pe care le-ar aduce medierea și neîndeplinirea ei nu este sancționată; pe când noua procedură de informare este una aplicată la cazul/conflictul dat, se face obligatoriu în anumite situații, de anumiți profesioniști sau autorități, se consemnează într-un mod propriu și este sub sancțiunea respingerii acțiunii.

sursa

portal just

Dreptul la avocat in procesul penal – Consiliul Uniunii Europene

Dreptul la avocat in procesul penal – Consiliul Uniunii Europene

 

Propunerea Comisiei Europene ce garanteaza cetatenilor UE dreptul de a fi asistati de un avocat in cadrul procedurilor penale, precum si posibilitatea acestora de a comunica, in cazul arestarii, cu familia a fost adoptata luni, statele membre avand la dispozitie trei ani sa o includa in legislatie.

 

“Propunerea Comisiei Europene care garanteaza dreptul tuturor cetatenilor din UE de a fi asistati de un avocat in cadrul procedurilor penale a fost adoptata in mod oficial, dupa primirea aprobarii Consiliului de Ministri. Aceasta a urmat votului Parlamentului European din 10 septembrie prin care a fost aprobata directiva respectiva”, se arata intr-un comunicat de luni al Comisiei Europene (CE).

 

In practica, precizeaza CE, adoptarea propunerii inseamna ca tuturor persoanelor suspectate, indiferent de locul in care se afla pe teritoriul UE, le va fi garantat dreptul de a fi asistate de un avocat inca din etapele initiale ale procedurii si pana la incheierea acesteia.

Tot potrivit noilor norme, daca o persoana suspectata este arestata, aceasta are garantat dreptul de a putea sa comunice cu familia sa.

TAXA AUTO 2013 – TIMBRUL DE MEDIU poate fi contestat

TAXA AUTO 2013 – TIMBRUL DE MEDIU poate fi contestat

Am cumparat un autoturism in 2010 cu 3000 euro.Masina era inmatriculata si platita taxa de prima inmatriculare. Mentionez ca taxa de prima inmatriculare era inclusa in pretul masinii fiinca aceasta era inmatriculata. Anteriorul proprietar dupa ce mi-a vandut masina a

 

recuperat taxa de prima inmatriculare . In consecinta masina azi valoreaza mai putin cu taxa mai sus mentionata. Daca doresc sa vand

 

masina eu pierd taxa recuperata de anteriorul proprietar.

Cum pot sa-mi recuperez taxa? va multumesc!

Recuperare Timbru de Mediu / Taxa Auto / Taxa Poluare

Recuperare Timbru de Mediu / Taxa Auto / Taxa Poluare

In ultima vreme a aparut o serie de speculatii cu privire la noua taxa

auto-denumita timbru de mediu:

1.Se mai poate recupera?

2.Pot cere evitarea acesteia?

3.Daca am cumparat de la cineva care a recuperat aceasta taxa o platesc si

eu ca si cumparator?

4.Cat dureaza aceste procese?

5.Imi trebuie avocat?

1.Da,cu siguranta pentru ca in noua lege privind timbrul de mediu nu s-a

schimbat decat denumirea si sistemul de calcul.Nici pe legea 9/2012 nu

foloseam deloc legislatia nationala,ci Tratatul UE.

2.Da ,dar nu puteti circula decat 3 luni pe durata procesului.

3.Se ataca in instanta si se va castiga.Nu aveti o alta sansa decat sa

lasati masina pe numele vanzatorului sau sa gasiti alata masina.

4.Aproximativ 1 an,dar de la 15.02.2012 s-a schimbat Noul Cod de procedura

civila si termenele vor fi mai scurte- 3 luni

5.Nu veti putea chema in judecata fara avocat.In Noul Cod de procedura

civila reclamantul persoana fizica poate merge in instanta DOAR prin sau

asistat de avocat.

CLIENTI VS BANCI – DEZBATERE PUBLICA

CLIENTI VS BANCI – DEZBATERE PUBLICA

Cabinet de avocat Coltuc lanseaza DEZBATEREA PUBLICA CLIENTI VS BANCI.Veti putea comenta gratuit si fara obligatii pe acest site si apoi vom publica rezultatele-Ele vor fi si la vedere in sensul ca vor aparea la comentarii.

Pozitia clientilor

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) si asociatiile de protectie a consumatorilor care indeplinesc anumite conditii de reprezentativitate pot, in teorie, sa sesizeze instantele de judecata pentru eliminarea din contractele bancare a clauzelor abuzive.  Insa drumul catre normalitate este inca plin de obstacole.

Marele castig pentru consumatori il reprezinta faptul ca, in masura in care instantele vor da dreptate ANPC sau asociatiilor de consumatori, bancile vor fi obligate sa modifice toate contractele care contin clauzele respective si nu doar pe cele in care sunt implicate partile aflate in litigiu.

Procesele individuale vor avea mai multe sanse de castig dupa 01.10.2013

Marea batalie care urmeaza sa se dea o reprezinta stabilirea instantelor care urmeaza sa poata judeca asemenea cauze. Premierul Victor Ponta a afirmat recent ca aceste procese vor fi judecate de 3-4 instante specializate (probabil Curti de Apel) de la Bucuresti, Cluj si Iasi. Premierul a exclus Inalta Curte de Casatie si Justitie din ecuatie, pentru ca, pe de o parte, aceasta instanta ar fi deja suprasolicitata, iar pe de alta parte pentru ca situatia ar prezenta inconveniente si pentru consumatorii aflati la mare distanta de Bucuresti – cum ar fi, de exemplu, cei din Botosani sau din Satu Mare.

Premierul nu a explicat insa cine va judeca recursul partii care se va considera nedreptatita. Daca procesele incep la cele 3-4 Curti de Apel nominalizate de premier, atunci foarte probabil recursul se va judeca tot la Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum isi doresc bancherii. Pentru ca este foarte greu de crezut ca ar fi posibila eliminarea cailor de atac si judecarea proceselor intr-o singura faza procesuala.

 

Pe de alta parte, reprezentantii bancilor incearca in continuare sa influenteze mersul lucrurilor in favoarea lor. Un comunicat dat publicitatii recent de ARB devoaleaza intentiile sefilor de banci. Astfel, bancherii sugereaza ca solutionarea cauzelor legate de clauzele abuzive ar putea fi incredintata unui Tribunal comercial care va fi infiintat in perioada urmatoare la Bucuresti si “isi exprima disponibilitatea de a sprijini eforturile autoritatilor pentru buna organizare si functionare a acestuia”.


Sefii bancilor pun presiune pe justitie

Cu alte cuvinte, se sugereaza ca bancile sunt dispuse sa ajute autoritatile in privinta organizarii acestei instante (logistic, material, etc.) cu gandul ca atunci cand vor fi chemati sa le judece clauzele din contracte, judecatorii isi vor aduce aminte cui datoreaza conditiile de lucru.

Mai mult, avertizeaza comunicatul ARB, “in conditiile in care comunitatea bancara va ajunge la concluzia ca nu se creeaza cadrul protejarii, in egala masura, a intereselor clientilor si institutiilor de credit, ARB va continua sa sustina si sa promoveze propunerile initiale ale sistemului bancar, astfel incat instanta de recurs sa fie Inalta Curte de Casatie si Justitie.” Cu alte cuvinte, ARB va monitoriza deciziile instantelor chemate sa judece procesele privind clauzele abuzive si, in masura in care acestea vor da dreptate consumatorilor, va reactiva presiunile la adresa factorului politic.

 

 

Cum credeti ca vor judeca instantele:IN FAVOAREA CLIENTILOR SAU IN FAVOAREA BANCILOR?

Pozitia Bancilor

Inregistrarea rezidentei Romania

Inregistrarea rezidentei Romania

 

  1. ACTIVITATI DEPENDENTE/INDEPENDENTE

    Enumerarea acestor activitati nu are caracter limitativ. Pot fi inregistrati si cetatenii UE/SEE care desfasoara alte activitati pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii.

  2. ANGAJARE IN MUNCA

  3. a) cerere tip,

    b) carte de identitate /pasaport (original si copie),

    c) contract de munca (original si copie) sau adeverinta eliberata de angajator (original), vizate de catre inspectoratul teritorial de munca,

    d) taxe.

  4. DETASATIa) cerere tip,

    b) carte de identitate /pasaport (original si copie),

    c) contract de detasare/adresa de detasare (tradus si legalizat in conditiile legii),

    d) adresa din partea filialei/societatii din Romania prin care sa confirme faptul ca, cetateanul UE/SEE este detasat pentru a desfasura activitati lucrative, pe perioada stipulata in contractul/adresa de detasare,

    e) taxe.

  5. ADMINISTRATORI LA SOCIETATI COMERCIALE

    a) cerere tip,

    b) carte de identitate /pasaport (original si copie),

    c) dovada detinerii calitatii de administrator – Certificat Constatator eliberat de O.N.R.C.,

    d) taxe.

  6. ACTIVITATI ECONOMICE

    a) cerere tip,

    b) carte de identitate /pasaport (original si copie),

    c) dovada faptului ca solicitantul poate exercita activitatea economica – autorizatie eliberata conform Legii nr.300/2004 (original si copie),

    d) taxe.

  7. ACTIVITATI PROFESIONALE

    a) cerere tip,

    b) carte de identitate /pasaport (original si copie),

    c) dovada faptului ca solicitantul poate exercita activitatea profesionala – autorizatie sau aviz (original si copie) eliberat conform legii speciale,

    d) taxe.

  8. VOLUNTARIAT

    a) cerere tip,

    b) carte de identitate /pasaport (original si copie),

    c) contractul de voluntariat (original si copie), incheiat in baza Legii nr. 195/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

    d) taxe.

  9. ACTIVITATI UMANITARE

    a) cerere tip,

    b) carte de identitate /pasaport valabile (original si copie),

    c) avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea si sprijinirea activitatilor umanitare din cadrul Ministerului Sanatatii Publice (original si copie),

    d) adresa din partea organizatiei gazda prin care se confirma ca persoana in cauza desfasoara activitati umanitare in cadrul acesteia, daca in avizul eliberat de catre Ministerul Sanatatii Publice nu este precizata aceasta organizatie.

    e) taxe.

  10. ACTIVITATI RELIGIOASE

    a) cerere tip,

    b) carte de identitate/pasaport valabile (original si copie),

    c) avizul Ministerului Culturii si Cultelor (original si copie),

    d) adresa din partea organizatiei gazda prin care se confirma ca persoana in cauza desfasoara activitati religioase in cadrul acesteia, daca in avizul eliberat de catre Ministerul Culturii si Cultelor nu este precizata aceasta organizatie.

    e) taxe.

  11. REZIDENTA IN BAZA MIJLOACELOR DE INTRETINERE

    a. cerere tip,

    b. carte de identitate/pasaportul (valabile) in original si copie;

    c. dovada mijloacelor de intretinere;

    d. dovada asigurarii de sanatate;

    e. taxe.

  12.  STUDII

    a. cerere tip,

    b. carte de identitate/pasaportul (valabile) in original si copie;

    c. documente care atesta faptul ca este inscris la o institutie de invatamant acreditata;

    d. dovada mijloacelor de intretinere;

    e. dovada asigurarii de sanatate;

    f. taxe.

  13. MEMBRII DE FAMILIE

    a. cerere tip,

    b. carte de identitate/pasaportul (valabile) in original si copie;

    c. act de stare civila care atesta casatoria/dovada legaturii de rudenie;

    d. copia certificatului de inregistrare al cetateanului UE;

    e. dovada mijloacelor de intretinere;

    f. dovada asigurarii de sanatate;

    g. taxe.

  14. PARTENERI SI PERSOANE AFLATE IN INTRETINERE

    a. cerere tip,

    b. carte de identitate/pasaportul;

    c. documente care atesta aceste calitati;

    d. copia certificatului de inregistrare al cetateanului UE;

    e. dovada mijloacelor de intretinere;

    f. dovada asigurarii de sanatate;

    g. taxe.

  15. CETATENI AI STATELOR TERTE

    (membrii de familie ai cetatenilor UE/SEE)

  16. MEMBRII DE FAMILIE

    a. cerere tip,

    b. pasaportul (valabil) in original si copie;

    c. act de stare civila care atesta casatoria/dovada legaturii de rudenie;

    d. certificatul de inregistrare al cetateanului UE;

    e. dovada mijloacelor de intretinere;

    f. dovada asigurarii de sanatate;

    g. taxe.

  17. PARTENERI SI PERSOANE AFLATE IN INTRETINERE

    a. cerere tip,

    b. pasaportul (valabil) in original si copie;

    c. documente care atesta aceste calitati;

    d. certificatul de inregistrare al cetateanului UE;

    e. dovada mijloacelor de intretinere;

    f. dovada asigurarii de sanatate;

  18. g. taxe.

Categorii vulnerabile Azil

 Categorii vulnerabile Azil

 

 

Procedura de azil în cazul minorilor neînsoţiţi, solicitanţi de azil, este una specială. De asemenea, în cazul solicitanţilor de azil care fac parte din alte grupuri vulnerabile, procedura de azil prezintă o serie de particularităţi determinate de vulnerabilitatea acestor persoane şi necesitatea tratării acestora într-un mod adecvat.

Minorii neînsoţiţi şi persoanele din alte grupuri vulnerabile devin solicitanţi de azil din momentul manifestării de voinţă în scris sau oral în faţa autorităţilor competente. Cererile de azil ale minorilor neînsoţiţi vor fi procesate întotdeauna în procedură ordinară. În cazul minorilor neînsoţiţi, solicitarea azilului este o precondiţie pentru accesul automat la teritoriu, prin aceasta asigurându-se şi accesul la procedura de azil. Soluţionarea cererilor de azil depuse de minorii neînsoţiţi şi persoanele din alte grupuri vulnerabile se va realiza cu prioritate. Minorii neînsoţiţi şi persoanele din alte grupuri vulnerabile care au solicitat protecţia statului român nu răspund penal pentru intrarea sau şederea ilegală pe teritoriul României.

În cazul în care manifestarea de voinţă a unui minor neînsoţit de a solicita azil este realizată la alte autorităţi competente cu primirea cererii de azil, va fi informat de îndată Oficiul Român pentru Imigrări – Direcţia Azil şi Integrare (ORI-DAI), care va asigura transportul solicitantului la structura specializată pe probleme de azil a ORI, structură competentă să analizeze cererea. Minorului neînsoţit i se va elibera o adeverinţă provizorie ce va ţine loc de document temporar de identitate şi i se va asigura transportul până la structura competentă a ORI, unde vor fi îndeplinite formalităţile menţionate în paragraful de mai sus.

Solicitanţilor de azil li se va întocmi un dosar personal, vor fi fotografiaţi şi amprentaţi (amprentarea nu se efectuează în cazul minorilor sub 14 ani). De asemenea, solicitanţii de azil vor fi informaţi cu privire la drepturile şi obligatiile pe care le au, precum şi cu privire la procedura de azil.

La momentul depunerii cererii de azil, solicitanţilor de azil li se va elibera un document temporar de identitate (pentru minorii neînsoţiţi se va elibera acest document după înregistrarea acestora la ORI).

Cazarea solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi, care nu au împlinit vârsta de 16 ani, se va face în centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a ORI, unde a fost înregistrată cererea de azil, sau aparţinând unui organism privat autorizat.

În cazul minorilor neînsoţiţi, solicitanţi de azil, care au împlinit vârsta de 16 ani şi care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere, cazarea acestora se poate face şi în centrele de cazare pentru solicitanţii de azil aflate în subordinea ORI, până la expirarea termenului de 15 zile de la data la care a fost pronunţată o hotărâre definitivă şi irevocabilă de respingere a cererii de acordare a unei forme de protecţie.

Minorii neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie pe teritoriul României conform legii, în baza unei hotărâri definitive şi irevocabile, sunt preluaţi în sistemul de servicii destinate protecţiei copilului, organizate la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

În situaţia în care cererea minorului neînsoţit privind acordarea unei forme de protecţie în baza legii a fost respinsă printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, minorii vor fi preluaţi de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care va întreprinde demersurile prevăzute de lege pentru stabilirea unei măsuri de protecţie pentru acesta şi informează Oficiul Român pentru Imigrări – Direcţia Migraţie cu privire la situaţia acestuia, care procedează potrivit legii.

Solicitanţii de azil care fac parte din grupuri vulnerabile au dreptul de a fi cazaţi în centrele de cazare pentru solicitanţii de azil ale ORI, împreună cu membrii familiei care îi însoţesc.

În cazul minorilor neînsoţiţi, solicitanţi de azil, procedura de azil se suspendă până la numirea unuireprezentant legal.

Funcţionarul care înregistrează minorul neînsoţit va solicita de îndată numirea unui reprezentant legal. Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoţit, în situaţia în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului, în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.

Numirea reprezentantului legal se va face de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în a cărei rază administrativ teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a ORI unde urmează să fie depusă cererea de azil. Direcţia va desemna o persoană cu studii superioare juridice sau de asistenţă socială din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care să susţină drepturile copilului şi să participe, alături de acesta, la întreaga procedură de azil. Documentul de numire a reprezentantului legal va fi trimis la structura competentă a ORI, respectiv ofiţerului de decizie, care îl va anexa la dosarul personal al solicitantului.

În situaţia în care există dubii serioase cu privire la discernământul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul ORI solicită efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens.

În cazul în care, prin expertiza medico-legală, se constată lipsa de discernământ a solicitantului de azil, ofiţerul de decizie responsabil de caz solicită numirea unui curator, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

Procedura de soluţionare a cererii de azil este suspendată până la numirea unui curator. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecţie, solicitantul beneficiază de drepturile recunoscute solicitanţilor de azil.

Cererea solicitantului de azil lipsit de discernământ este depusă de curator, după numirea acestuia.

Atunci când efectuarea interviului pentru determinarea unei forme de protecţie este posibilă, curatorul îl va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi va întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului în vederea susţinerii interviului.

Intervievarea solicitanţilor de azil minori şi a solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcţie de dezvoltarea psihică a acestora. În efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se ţine seama de gradul său de dezvoltare intelectuală şi de maturitatea sa.

Efectuarea interviului cu minorii neînsoţiţi va avea loc în prezenţa reprezentantului legal. Reprezentantul legal îl informează pe solicitantul de azil minor cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea minorului în vederea susţinerii interviului.

În situaţia în care cererea minorului neînsoţit privind acordarea unei forme de protecţie în România a fost respinsă printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului întreprinde demersurile prevăzute de lege pentru stabilirea unei măsuri de protecţie pentru acesta, solicitând în acest sens instanţei judecătoreşti stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecţie specială. De asemenea, informează Oficiul Român pentru Imigrări – Direcţia Azil şi Integrare cu privire la situaţia minorului neînsoţit, care procedează potrivit legii.

Măsura de protecţie durează până la returnarea copilului în ţara de reşedinţă a părinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi alţi membri ai familiei dispuşi să ia copilul. Repatrierea minorilor neînsoţiţi trebuie făcută luând în considerare principiul identificării şi găsirii familiei şi, de asemenea, trebuie să respecte principiul nereturnării şi interesul superior al copilului.

În situaţia în care cererea de azil a unei persoane din alte grupuri vulnerabile este respinsă irevocabil şi executoriu, cea în cauză este obligată să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile. Atunci când există motive care împiedică autorităţile să o repatrieze, persoana în cauză poate obţine statut de tolerat pentru o perioadă limitată de timp.

Minorii neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie pe teritoriul României sunt preluaţi în sistemul de servicii destinate protecţiei copilului, organizate la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru copilul aflat în dificultate. Minorii neînsoţiţi pot fi înscrişi în programe speciale de integrare.

De asemenea, minorii neînsoţiţi vor primi documente de identitate, cod numeric personal şi au dreptul să fie cazaţi în centre până la vârsta de 18 ani.

Persoanele din alte grupuri vulnerabile, care au obţinut o formă de protecţie pot beneficia, la cerere, de cazare în centrele de cazare pentru solicitanţii de azil ale ORI. De asemenea, aceste persoane pot fi înscrise în programul de integrare socio-profesională, care poate fi prelungit pe termen nedeterminat până la depăşirea problemelor avute.

Descrierea procedurii de azil Romania

 Descrierea procedurii de azil Romania

 

Pe perioada procedurii de azil solicitantul de azil are dreptul de a rămâne pe teritoriul României şi este protejat împotriva expulzării, extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului român.

Conform prevederilor legii, cererea de azil poate fi, după caz, soluţionată în procedură ordinară sau procedură accelerată.

  • Procedura ordinară – etapa administrativă
  • Repartizarea spre soluţionare ofiţerului de decizie
  • Intervievarea solicitantului
  • Analizarea motivelor invocate de solicitantul de azil pe baza datelor de la dosar şi prin raportarea declaraţiilor solicitantului la informaţiile din ţara de origine
  • Decizia / Hotărârea motivată
  • Comunicarea hotărare

Sederea in Romania pentru activitati religioase

Sederea in Romania pentru activitati religioase

 

Pentru a desfasura in Romania activitati religioase ca cetatean al unui stat din afara Uniunii Europene si a Spatiului Economic European trebuie sa obtineti (dumneavoastra sau organizatia prin care veti desfasura activitatea) avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Urmatorul pas este obtinerea vizei de lunga sedere pentru activitati religioase, de la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.
Consultati lista acestora.

Viza de lunga sedere

Daca doriti obtinerea vizei de lunga sedere pentru activitati umanitare sau religioase trebuie sa depuneti urmatoarele documente:
– avizul Secretariatului de Stat pentru Culte. Avizul se acorda strainilor care desfasoara activitati similare in tara de origine sau de resedinta;
– dovada calitatii de reprezentant al unei organizatii religioase legal infiintate in Romania ;
– dovada spatiului de locuit si a mijloacelor de intretinere, la nivel a 3 salarii medii pe economia nationala;
– dovada asigurarii medicale pe perioada valabilitatii vizei;
– certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridica.

Taxa de viza este de 120 Euro si se achita in statul in care faceti solicitarea.

Ca si procedura interna, viza de lunga sedere primeste aprobarea Centrului National de Vize, numai dupa obtinerea avizului Oficiului Roman pentru Imigrari. ORI emite acest aviz in cel mult 30 de zile de la primirea solicitarii, cu posibilitatea de prelungire a termenului cu 15 zile.

Viza de lunga sedere se acorda pentru o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe calatorii.

Permisul de sedere

Dupa intrarea in Romania trebuie sa obtineti un permis de sedere de la formatiunile teritoriale ale Oficiului Roman pentru Imigrari din judetul in care locuiti. Pentru obtinerea permisului de sedere veti depune personal o serie de documente (vi se va prelua si imaginea), cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea dreptului de sedere acordat de viza.
Pentru prelungirea dreptului de sedere (obtinerea permisului de sedere) pentru activitati religioase trebuie sa depuneti urmatoarele documente:

– cerere;
– documentul de trecere a frontierei (pasaportul, titlul de calatorie, etc.) original si copie;
– avizul Secretariatului de Stat pentru Culte(original);
– dovada detinerii legale a spatiului de locuit (original si copie);
– dovada asigurarii sociale de sanatate;
– adeverinta medicala;
– taxe.

Termene pentru permisul de sedere

Permisul de sedere se reinnoieste cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea celui anterior.

Cererea de acordare sau prelungire a dreptului de sedere va fi solutionata in termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. In cazurile in care sunt necesare verificari suplimentare, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Dreptul de sedere temporara pentru activitati religioase se prelungeste pe o perioada egala cu durata avizului

Paşii de urmat pentru depunerea on-line a formularelor FIRME ONRC

Paşii de urmat pentru depunerea on-line a formularelor FIRME ONRC

Pentru a putea depune on-line cereri prin intermediul SFEI, trebuie să urmezi următorii paşi:

  1. Achiziţionează un kit pentru semnătură electronică de la noi. Pentru afla cum să intri în posesia acestuia, ia legătura cu un consultant certSIGN , care te va îndruma pe tot parcursul procesului de emitere a certificatului digital.

 

În acest moment, formularul este valid şi poate fi semnat electronic cu ajutorul unui certificat digital calificat valabil. După aceea, se acţionează opţiunea „Trimitere cerere”, iar informaţiile respective nu mai pot fi modificate. În urma acestei operaţiuni, solicitantului i se transmite automat un e-mail prin care este notificat că cererea sa a fost finalizată

 

 

  • Toate documentele care se ataşează unei cereri trebuie semnate electronic, inclusiv dovada plăţii.
  • Se va folosi aplicaţia Adobe Reader, versiunea 8.0.0.
  • Cererea împreună cu documentele ataşate nu trebuie să depăşească dimensiunea de 7 Mb.
  • De asemenea, ele trebuie scanate alb/negru la o rezoluţie de 150-200 dpi.
  • Pentru cererile aflate în competenţa de soluţionare a judecătorului delegat trebuie achitat un timbru judiciar în valoare de 0,3 RON.

 

Cerinţe obligatorii

 

În cazul în care formularul este incomplet sau sunt necesare anumite observaţii, se primeşte un e-mail în acest sens şi se completează un formular special, care se ataşează la cel iniţial

 

INFIINTARE FIRME ONLINE ROMANIA

LISTA CLAUZE ABUZIVE CONTRACTE TELEFONIE MOBILE

Lista clauzelor abuzive din contractele comerciale.Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

a) dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand posibil despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul.b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului;

c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale;

d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta;

e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului,
clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;

f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;

g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale;

h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale;

i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;

j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care:
– comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e);
– comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale;

k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor;

l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj;

m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor
evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii,
fac obiectul unei alte parti din contract;

n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte
persoane – agent, mandatar etc., – fara acordul consumatorului, daca acest transfer
serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator;

o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului;

p) prevad ca pretul produselor este determinat la momentul livrarii sau permit vanzatorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creste preturile, fara ca, in ambele cazuri, sa acorde consumatorului dreptul de a anula contractul in cazul in care pretul final este prea mare in raport cu pretul convenit la momentul
incheierii contractului.

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preturilor, atat timp cat sunt legale, cu conditia ca metoda prin care preturile variaza sa fie descrisa in mod explicit;

r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant;

s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator;

t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara o notificare prealabila rezonabila, cu exceptia unor motive intemeiate.

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare isi rezerva dreptul de a dispune in mod unilateral incetarea unui contract incheiat pe o perioada nedeterminata si fara o notificare prealabila in cazul unui motiv intemeiat, cu conditia ca furnizorul sa fie obligat sa informeze

 

 

 

https://twitter.com/coltuc

 

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/avocatul-marius-coltuc-vrea-elimine-timbrul-mediu-440174.html

Legea nr. 290/2003-Termene de depunere a cererilor

Legea nr. 290/2003 prevede 2 termene distincte, pentru depunerea cererilor, si pentru depunerea actelor doveditoare:

Conform art. 5 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, termenul limita de depunere a cererilor a fost 14.05.2004. Prin Legea nr. 171/2006, privind modificarea si completarea Legii nr. 290/2003, s-a instituit un nou termen de depunere a cererilor, pana la data de 1.05.2007. De asemenea, la art. 5 din Legea nr. 290/2003 a fost introdus un alineat nou, conform caruia cererile de despagubiri respinse prin hotarari ale comisiilor judetene si ale comisiei municipiului Bucuresti, pentru motivul nedepunerii in termenul prevazut de lege, sunt considerate cereri noi.

Prin prevederile art. 7 din Legea nr. 290/2003, pentru depunerea actelor doveditoare s-a instituit un termen mai lung, separat de cel al depunerii cererilor, tocmai pentru a se acoperi situatiile exceptionale, respectiv imposibilitatea temporara de procurare a actelor doveditoare. Prin OUG nr. 87/2004, acest termen a fost prorogat pâna la data de 14.05.2005, iar prin Legea nr. 171/2006, privind modificarea si completarea Legii nr. 290/2003, noul termen limita de depunere a actelor doveditoare este 1.08.2007

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013-Legea 9/1998

NORME

de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

    Cap. I

    Comisia locală pentru inventarierea terenurilor

    Secţiunea 1

    Procedura de constituire

    Art. 1 –  (1) Comisia locală pentru inventarierea terenurilor, denumită în continuare Comisia locală pentru inventariere, se constituie prin ordin al prefectului.

    (2) Comisia locală pentru inventariere se compune din:

    a) un reprezentant al instituţiei prefectului, care are şi calitatea de preşedinte;

    b) primarul comunei/oraşului/municipiului;

    c) secretarul comunei/oraşului/municipiului;

    d) un specialist în măsurători topografice şi în identificarea tarlalelor şi parcelelor din cadrul unităţii administrativ-teritoriale (specialist cadastru, inginer topograf, inginer agricol, subinginer agricol, referent agricol);

    e) un reprezentant al oficiului teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară.

    (3) În funcţie de specificul localităţii, Comisia locală pentru inventariere se completează cu următoarele persoane:

    a) un reprezentant al Agenţiei Domeniilor Statului;

    b) un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”;

    c) un reprezentant al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva;

    d) un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

    (4) Specificul localităţii se stabileşte de autorităţile şi instituţiile publice care au în administrare terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a statului.

    (5) Persoanele prevăzute la alin. (2) lit. a), d) şi e), precum şi cele prevăzute la alin. (3) sunt desemnate, în condiţiile legii, de către conducătorii instituţiilor pe care le reprezintă.

    (6) Unităţile administrativ-teritoriale care, la data intrării în vigoare a prezentelor norme, nu au încadrat un specialist conform alin. (2) lit. d) sau nu au în derulare un contract de prestări servicii având ca obiect activităţi specifice acestuia pot contracta servicii cu alţi specialişti, plata urmând a se realiza în condiţiile legii.

    (7) Prin specialist în măsurători topografice şi în identificarea tarlalelor şi parcelelor se înţelege persoana autorizată de Agenţia Naţională pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară să efectueze şi să verifice lucrări în domeniul cadastrului, al geodeziei şi al cartografiei pe teritoriul României.

    (8) Prefectul dispune, în condiţiile legii, măsuri pentru asigurarea personalului necesar reprezentării instituţiei prefectului în comisia constituită potrivit art. 5 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

    (9) Persoanele desemnate de către instituţia prefectului pot avea calitatea de membru în mai multe comisii locale pentru inventariere.

    Secţiunea a 2-a

    Modul de funcţionare

    Art. 2 – Comisia locală pentru inventariere se întruneşte în termen de 10 zile de la emiterea ordinului prefectului şi îşi stabileşte programul şi modul de lucru.

    Art. 3 – Lucrările Comisiei locale pentru inventariere se desfăşoară în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul de membri, iar rezultatul dezbaterilor se consemnează într-un proces-verbal de şedinţă.

    Art. 4 – Comisia locală pentru inventariere întocmeşte şi transmite lunar prefectului un raport cuprinzând stadiul lucrărilor şi problemele întâmpinate.

    Art. 5 – La lucrările Comisiei locale pentru inventariere pot fi invitate şi alte persoane care pot aduce lămuriri în procesul de inventariere a terenurilor.

    Secţiunea a 3-a

    Atribuţiile Comisiei locale pentru inventariere

    Art. 6 –  (1) Comisia locală pentru inventariere are următoarele atribuţii:

    a) identifică izlazurile comunale şi celelalte terenuri agricole şi forestiere aflate în domeniul public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate;

    b) solicită autorităţilor şi instituţiilor publice care au în administrare terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a statului datele necesare completării anexelor nr. 1 – 9;

    c) întocmeşte situaţia disponibilului de teren pe sectoare cadastrale;

    d) centralizează şi gestionează toate datele şi informaţiile tehnice puse la dispoziţie;

    e) ia măsuri pentru asigurarea integralităţii şi corectitudinii transpunerii în format digital, pe ortofotoplan, a limitelor terenurilor inventariate sub forma unor polilinii închise, în sistem naţional de proiecţie, în format .dxf;

    f) propune prefectului sancţionarea persoanelor care se fac vinovate de împiedicarea în orice mod a activităţii comisiei, conform art. 36 din Legea nr. 165/2013;

    g) sesizează organele competente în situaţia în care, în procesul de inventariere, se constată existenţa unor titluri de proprietate emise cu încălcarea dispoziţiilor legale;

    h) întocmeşte anexele nr. 1 – 8.

    (2) Membrii Comisiei locale pentru inventariere au următoarele atribuţii specifice:

    1. reprezentantul instituţiei prefectului convoacă în şedinţe de lucru comisia, ori de câte ori este nevoie, astfel încât procesul de inventariere să se realizeze în termenul stabilit de Legea nr. 165/2013;

    2. primarul unităţii administrativ-teritoriale asigură logistica şi spaţiile de lucru necesare desfăşurării activităţii Comisiei locale pentru inventariere;

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Proces castigat clauze abuzive Volksbank-Inalta Curte De casatie si Justitie

Număr dosar: 8089/99/2011

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta VOLKSBANK ROMÂNIA S.A. Bucuresti împotriva deciziei nr.119/2012 din 5 septembrie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Iasi – Sectia Civila. Obliga recurenta-reclamanta VOLKSBANK ROMÂNIA S.A. Bucuresti sa-i achite intimatului-reclamant FETCU IONUT suma de 11.000 lei cheltuieli de judecata. Irevocabila.

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Aviz gospodarirea apelor-ACTE,NECESARE

Aviz de gospodarirea apelor – notiuni

Orice agent economic care desfasoara activitati ce presupun utilizarea apei are obligatia de a obtine un Aviz de gospodarirea apelor.

Avizul de gospodarire a apelor se solicita prin certificatul de urbanism. Obtinerea avizului cade in sarcina beneficiarului sau titularului de investitie, la faza de proiectare (studiu de fezabilitate). Avizul de gospodarire a apelor este necesar in obtinerea Autorizatiei de Constructie, atat pentru obiective noi cat si pentru extinderea celor deja existente.

Avizul de gospodarire a apelor reglementeaza regimul lucrarilor si activitatile cu efecte potential negative asupra apelor. Avizul isi mentine valabilitatea pe toata durata de realizare a lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor cuprinse in acesta si isi pierde valabilitatea dupa 2 ani de la emitere daca executia lucrarilor, constructiilor sau a instalatiilor respective nu a inceput in acest interval.

Avizul de gospodarirea apelor –emitent, baza legala

Administratia Nationala Apele Romane, Directiile de Ape teritoriale si Sistemele de Gospodarirea Apelor pe raza teritoriului in care este propusa investitia, in functie de complexitatea folosintei de apa. Legea Apelor nr.107/1996 modificata si completata cu Legea nr.310/2004 stabileste obligativitatea executiei lucrarilor in baza avizului de gospodarire a apelor.

Emiterea Avizului de gospodarire a apelor se realizeaza in baza unor documentatii tehnice al caror continut trebuie sa respecte prevederile din ORDINUL nr. 661 din 28 iunie 2006 publicat in Monitorul Oficial nr. 658 din 31 iulie 2006 privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor.

Avizul de gospodarirea apelor – documente necesare obtinerii

In vederea obtinerii Avizului de gospodarire a apelor, beneficiarul (sau un imputernicit al acestuia) va inainta la Administratia Nationala Apele Romane, Directiilor de Ape teritoriale sau Sistemelor de Gospodarirea Apelor (dupa caz), urmatoarele:

  • Cerere tip;
  • Documentatia tehnica intocmita de catre o unitate publica sau privata certificata de catre M.M.D.D.

Continutul documentatiei tehnice pentru obtinerea avizului de gospodarirea apelor va fi cel prevazut in Ord. M.M.G.A nr.661/2006 si va cuprinde:

  • Memoriu tehnic;
  • Breviar de calcul;
  • Piese desenate;
  • Avizul detinatorilor sistemelor de alimentare cu apa si canalizare – epurare (daca este cazul);
  • Certificatul de urbanism;
  • Certificatul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului;
  • Alte documente necesare, dupa caz.

Dupa depunerea Cererii si documentatiei complete (in doua exemplare, unul va ramane in arhiva institutiei iar cel de-al doilea se intoarce stampilat spre neschimbare la beneficiar), lucrarea ajunge la, personalul Agentiei Nationale Apele Romane, Directiile de Ape teritoriale sau Sistemele de Gospodarirea Apelor pe raza teritoriului obiectivului, care va verifica documentatia tehnica si va efectua deplasarea pe teren in vederea intocmirii Procesului verbal de constatare.

Avizul de gospodarire a apelor se elibereaza numai dupa ce solicitantul achita contravaloarea tarifului de emitere.

Documentatia tehnica – intocmire

Documentatiile tehnice sunt intocmite de unitati publice sau private certificate de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in conformitate cu Ord.965/1998, Ord.706/2001, Ord.820/2003, Ord.50/2004, Ord.589/2005 si a Ord.1671/25.10.2007 si trebuie prezentate numai in limba romana, in forma tiparita.

Avizul de gospodarirea apelor – durata obtinerii avizului

Avizul de gospodarire a apelor, precum si motivatia de refuz se emit in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data primirii documentatiei sau a ultimei completari solicitate, conform Ordinului MMGA 662/2006.

O data cu avizul de gospodarire a apelor se restituie titularului un exemplar din documentatia depusa – vizata spre neschimbare

Emitere  Aviz de Gospodarire a Apelor – costuri

Conform art. 50 alin. (5) din Legea nr. 107/1996 cu completarile si modificarile ulterioare, pentru emiterea avizului de gospodarire a apelor se percep tarife. Avizul de gospodarire a apelor se elibereaza numai dupa ce solicitantul achita contravaloarea acestor tarife.

Conform O.U.G. 73/2005, Anexa 7, privind tarifele pentru serviciile de emitere aplicate de Administratia Nationala Apele Romane, costul emiterii avizului de gospodarire a apelor, functie de complexitatea folosintei si necesitatea deplasari in teren se determina astfel:

  • Cand competenta revine Sistemului de Gospodarire a Apelor, intre 562 lei si 880 lei;
  • Cand competenta revine Directiei Apelor, intre 654 lei si 1350 lei;
  • Cand competenta revine Administratiei Nationale Apele Romane, intre 1140 lei si 2370 lei.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Sponsorizare organizatie nepatrimoniala-Ghid sponsorizare

Ce este acest ghid?Prezentul ghid se adreseaza in special organizatiilor neguvernamentale mici, interesate in obtinerea de finantari alternative. Ghidul defineste termenii uzuali, explica legislatia relevanta in vigoare si prezinta un model de contract de sponsorizare cu detalierea acestuia.

De asemenea, abordeaza cateva dintre posibilele cai de initiere ale unei propuneri de sponsorizare, incheierea si derularea contractului precum si pastrarea si dezvoltarea parteneriatelor cu sponsorii dupa toate regulile relatiilor publice. Altermedia asteapta observatiile si intrebarile voastre si va incerca intotdeauna sa le raspunda, pentru a corecta erorile si a completa ghidul in viitoarele lui editii.

Legea ce reglementeaza aceasta actiivtate, Legea Sponsorizarii nr. 32/1994

Capitolul I. Sponsorizarea si mecenatul. Generalitati

  • Ce inseamna “sponsorizare” si ce inseamna “mecenat”?

In conditiile Legii nr. 32/1994, sponsorizarea este “actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare, pentru sustinerea de activitati fara scop lucrativ, desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii.” Pe langa sponsorizare, o alta modalitate de atragere de fonduri pentru o activitate cu scop nelucrativ este mecenatul.

In conditiile aceleiasi legi, “mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, numita mecena, transfera […] dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific – cercetare fundamentala si aplicata.”

  • Cine poate sa fie beneficiarul sponsorizarii sau mecenatului?

Beneficiarul sponsorizarii trebuie sa fie o persoana fizica (Conform legii, daca beneficiarul sponsorizarii este o persoana fizica, aceasteia trebuie sa i se “recunoasca” in prealabil activitatea anterioara in domeniul in care se face sponsorizarea. Recunoasterea poate veni, formal, din partea unei institutii publice sau a unei persoane juridice non-profit. ) sau o persoana juridica fara scop patrimonial (O exceptie importanta este aceea in care de pe urma sponsorizarii beneficiaza emisiuni ori programe ale posturilor radio-tv sau edituri, in cazul in care sponsorizarea este destinata precis editarii unor carti sau publicatii. Acestea sunt prevazute in Legea nr. 500/2004, Legea audiovizualului).
Beneficiarul mecenatului poate sa fie doar o persoana fizica.

  • In ce domenii de activitate se acorda sponsorizarea sau mecenatul?

Daca sponsorizarea poate fi acordata pentru practic orice activitati legale cu scop nepatrimonial, mecenatul s-a impus doar in legatura cu sprijinirea unor domenii precise. Domeniile in care se poate face un act de mecenat sunt: cultural; artistic; medico-sanitar; stiintific – cercetare fundamentala si aplicata.

Capitolul II. Prevederi legale

  • Legea sponsorizarii

Legea sponsorizarii, mai exact Legea nr. 32/1994, este instrumentul juridic care reglementeaza actele de sponsorizare si mecenat.( legea o puteti gasi AICI )

  • Codul Fiscal

Codul Fiscal – adoptat prin Legea 571/22.12.2003 (el poate fi consultat AICI) si modificat ulterior printr-un lung sir de acte normative este principalul act normativ reglementand cadrul legal al taxelor si impozitelor. Iata in cele ce urmeaza cateva din reglementarile relevante pentru organizatiile neguvernamentale.

a. Organizatiile non-profit sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru donatiile si banii primiti prin sponsorizari, conform cu Titlul II (Impozitul pe profit), Capitolul I (Dispozitii generale) care la „Scutiri” precizeaza:

Art. 15. – (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:
[…] (2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit (Consideram ca aceasta prevedere este oarecum inutila, intrucat organizatiile nonprofit nu pot inregistra profit!) pentru urmatoarele tipuri de venituri: […]
e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare.

b. Pentru societatile comerciale, cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul sunt deductibile, limitat, din impozitul pe profit. Potrivit cu Titlul II (Impozitul pe profit), Capitolul II (Calculul profitului impozabil), art. 21 permite firmelor care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat sa deduca sumele respective din impozitul pe profit, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a. se incadreaza in limita de 3 la mie din cifra de afaceri si

b. nu depasesc 20% din impozitul pe profit datorat

Art. 21. – […] (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

c. Sumele primite, in conditiile legii, prin sponsorizari si mecenat, nu sunt impozabile. Potrivit cu Titlul III (Impozitul pe venit), Capitolul I (Dispozitii generale), Codul Fiscal prevede la “Venituri neimpozabile”:

Art. 42. – In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile: […]
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

d. Deductibilitatea din impozitul pe profit a cheltuielilor de sponsorizare si mecenat, in cazul persoanelor fizice ce obtin venituri din activitati independente. (Activitati independente sunt acele activitati desfasurate cu regularitate de o persoana fizica, altele decat cele desfasurate intr-o relatie de angajare. Spre exemplu, veniturile comerciale, veniturile provenite din profesiile libere si din drepturile de proprietate intelectuala sunt considerate “venituri din activitati independente”). La Titlul III (Impozitul pe venit), Capitolul II (Venituri din activitati independente), art. 48 se prevede deductibilitatea cheltuielilor de sponsorizare si mecenat, efectuate conform legii de catre platitorul impozitului, in limita a 5% din baza de calcul, in cazul venitului net calculat pe baza contabilitatii in partida simpla:

Art. 48. – (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50. […]
(3) Nu sunt considerate venituri brute: […]
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii. […]
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6); […]
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale.

Prevazuta la Titlul III (Impozitul pe venit), Capitolul X (Venitul net anual impozabil), art. 84, aceasta reglementare acorda contribuabililor persoane fizice posibilitatea de a redirectiona pana la 2% din impozitul pe venitul anual catre ONG-uri ( detalii despre aceasta procedura gasiti AICI )

Art. 84. – […] (2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, castigul net anual din operatiuni de vanzare cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
(3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:
a) venitul net anual impozabil;
b) castigul net anual din transferul titlurilor de valoare;
c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

f. Acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat nu se considera “livrare de bunuri” si nu este supusa platii TVA. In conditiile de la Titlul VI (Taxa pe valoarea adaugata), Capitolul II (Operatiuni impozabile) art. 126 (1) se definesc, din punct de vedere al taxei, ca „operatiuni impozabile in Romania” operatiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata. In acest context, Capitolul IV (Operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei) prevede la „Livrarea de bunuri”:

Art. 128. – (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. […]
(8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1): […]
f) acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.

Capitolul III. Contractul de sponsorizare

De ce este necesar contractul de sponsorizare sau de mecenat?

Sponsorizarea se face in baza unei intelegeri, denumite “contract”, intre cele doua parti, denumite “sponsor” si “beneficiar”. In contract se vor mentiona, obligatoriu, conform Legii nr. 32/1994, obiectul, valoarea si durata contractului, drepturile si obligatiile partilor.

Spre deosebire de contractul de sponsorizare, care prevede drepturi si obligatii de ambele parti, actul de mecenat nu contine nici o conditie sau obligatie pentru beneficiar; asadar mecenatul este, din punct de vedere juridic, un act unilateral, desi, formal, el trebuie acceptat de beneficiar.

De retinut ca, spre deosebire de contractul de sponsorizare care este un act incheiat prin vointa partilor (“sub semnatura privata”, nefiind deci necesara autentificarea), actul de mecenat trebuie incheiat in fata notarului.

Pentru sponsor sau mecena, intelegerea scrisa este utila intrucat in baza ei aceasta se poate prevala de prevederile din Codul Fiscal care permit deducerea, din calculul profitului impozabil, a cheltuielilor de sponsorizare sau mecenat, in anumite limite (vezi mai sus in ghid).

Pentru beneficiar, contractul de sponsorizare sau actul de mecenat este o dovada scrisa ce poate fi folosita pentru interesul propriu sau in fata autoritatilor fiscale: cu acest act face dovada ca venitul sau bunul in cauza provine din sponsorizare sau mecenat si, deci, ca nu este supus impozitarii nefiind considerat “venit brut”, conform aceluiasi Cod Fiscal (vezi mai sus in ghid).

In Anexa 2 va prezentam un model de astfel de contract de sponsorizare “in bani”.

Capitolul IV. Indrumari pentru obtinerea unei sponsorizari

Pentru inceput sa lamurim clar motivatiile celor doua parti implicate intr-o sponsorizare – el, sponsorul si voi, beneficiarii.

De ce aveti nevoie de o sponsorizare?

1. Va trebuie resurse practic pentru derularea oricarui proiect pe care vi-l propuneti.
2. Numele unui sponsor important inseamna un castig de imagine pentru organizatia voastra.

De ce ar acorda sponsorul o sponsorizare?

1. Din dorinta de a-si imbunatati imaginea publica. A inceput sa se manifeste si in Romania, tot mai mult, un concept care in Occident este cunoscut si aplicat de cateva zeci de ani: responsabilitatea sociala, mai cunoscuta sub numele de responsabilitate sociala corporatista6, intrucat marile firme sunt cele care desfasoara in general strategii coerente si pe termen lung de colaborare cu societatea civila, in interesul general al societatii.
2. Din dorinta sponsorului de a obtine unele avantaje economice directe (Vezi cap II, punctele b, d, f din prezentul ghid).
3. Pentru ca sponsorul rezoneaza la sau simpatizeaza cu activitatea pe care o desfasurati.

De obicei, interesul ambelor parti este o combinatie din aceste motivatii. De aceea, incheierea unui contract de sponsorizare inseamna, in primul rand, un compromis si o intelegere intre cele doua parti.

Cum sa aplicati ?

Asigurati-va ca proiectul este scris si este complet

Inainte de a incepe aplicarea pentru o sponsorizare fiti siguri ca ati scris proiectul, ca acesta este complet, clar si are bine definit publicul-tinta

Alcatuiti sau actualizati o baza de date

Aveti grija sa va construiti din timp o baza de date, actualizata permanent, cu informatii despre firmele si persoanele fizice care acorda sponsorizari ( Exista baze de date online puse la dispozitie de structuri pentru Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile www.fdsc.ro, Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale Centras www.centras.ro etc. ), baza de date care sa cuprinda pentru fiecare potential sponsor:
– date de contact: adresa, numere de telefon/fax, adresa email, nume de persoane din conducerea executiva si/sau insarcinate cu relatiile publice;
– cateva cuvinte despre domeniul de activitate si domeniile de interes ale sponsorului;
– daca exista deja, dati si exemple de sponsorizari acordate, notati pretentiile sponsorului in ce priveste vizibilitatea sociala a proiectului/evenimentului sponsorizat, gradul de complexitate al activitatii sponsorizate etc.

Scrieti aplicatia de sponsorizare

Aplicatia, numita “cerere de sponsorizare” sau “propunere de sponsorizare” trebuie redactata curat si cursiv. In ea scrieti ce sau cat cereti, ce intentionati sa faceti cu sponsorizarea (un rezumat al proiectului pentru care aveti nevoie de resurse), mentionati date despre istoricul si scopurile organizatiei. Nu uitati sa adaugati CV-ul persoanei care conduce organizatia/proiectul.

Daca aveti un proiect ambitios, care necesita resurse mai importante, e putin probabil sa le puteti obtine de la un singur sponsor. De aceea, in cerere, detaliati pe cat posibil, fara sa exagerati, etapele proiectului si propuneti un deviz de cheltuieli si venituri (daca este cazul), defalcat pe unitati de timp, in asa fel incat potentialul sponsor sa poata identifica exact acea etapa din proiect pe care ar putea-o sprijini.

Daca veti cunoaste indeajuns de bine activitatea potentialului sponsor, veti sti ce va poate oferi acesta mai usor: bani, bunuri sau servicii? E lesne de inteles ca o sponsorizare in produse alimentare are mult mai multe sanse sa fie aprobata de o fabrica de mezeluri decat de o banca, si invers, e mai putin probabil ca fabrica de mezeluri va accepta sa va sponsorizeze cu sume de bani, pe care in schimb ii puteti cere cu succes unei banci sau unei societati de investitii.

Adresati-va sponsorului/sponsorilor

Daca sunteti pregatiti, contactati-i pe potentialii sponsori, cu prioritate pe cei la care credeti ca veti avea mai multe sanse de succes.

Adresati-va, in scris, responsabilului cu relatiile publice, in cazul firmelor mari, sau direct directorului general, pentru firmele mai mici.Daca nu sunteti siguri ca respectiva societate are un interes deosebit in domeniul in care aplicati, “sondati terenul” mai intai, telefonic sau printr-un fax sau email.

Cereti eventual o intrevedere pentru a va explica proiectul si cererea. (Nu vom insista aici pe faptul de la sine inteles ca relatia cu sponsorii trebuie tratata dupa toate cutumele “relatiilor publice”. In definitiv, si aceasta este o negociere sau, daca vreti, o vanzare-cumparare – in care se tranzactioneaza imagine si incredere) Cand ajungeti la discutia cu potentialii sponsori, accentuati avantajele pe care le-ar avea acestia din incheierea parteneriatului cu organizatia voastra.

Prezentati clar potentialului sponsor facilitatile fiscale ce ii sunt acordate prin lege. Vorbiti-i despre promovarea numelui, a marcii sau a imaginii, prin intermediul evenimentului sau programului sponsorizat etc. Nu uitati imaginea: implicarea in “viata cetatii” este intotdeauna o dovada de seriozitate in mediul de afaceri. Explicati sponsorului ca ii puteti deveni in mod indirect “agent de imagine” in fata partenerilor si a opiniei publice.

Sfaturi posibil utile

1. Incepeti din timp procedurile de aplicare pentru sponsorizari. Asigurati-va in acest fel ca aveti destul timp la dispozitie pentru pregatirea campaniei/evenimentului.

2. Unele firme mari, in special corporatiile, au propriile organizatii non-profit care analizeaza proiectele si cererile de sponsorizare. Interesati-va intai si, daca este cazul, adresati aplicatia voastra catre conducerea acestor organizatii. De asemenea, unele dintre companiile mari au politici proprii pentru aplicarea la o sponsorizare

3. Daca un sponsor accepta sa joace un rol important in derularea proiectului, ii puteti acorda acestuia „titlul” de „sponsor principal”, care sa fie evidentiat in cursul intregii campanii, pe insemnele promotionale sau in materialele audio/video, dupa caz.

4. In momentul in care depuneti cererea de sponsorizare e bine sa aveti pregatit un proiect de contract de sponsorizare, daca vi se accepta imediat solicitarea. Firmele mari au de obicei propriile forme de contract.

Mentineti relatiile castigate

Dupa consumarea contractului de sponsorizare, nu ii intoarceti spatele generosului vostru partener, daca mai doriti sa colaborati si alta data. Chiar daca nu aveti o astfel de obligatie prevazuta prin contract, trimiteti-i (preferabil prin posta sau fax, asigurandu-va ca ajung) un raport detaliat privind utilizarea banilor/bunurilor primite. In raport puneti o scrisoare de multumire si atasati facturile, chitantele si orice alte acte doveditoare ale modului in care s-a consumat sponsorizarea.

Daca actiunea ce face obiectul contractului se deruleaza pe un interval mai lung de timp, tineti-va partenerul la curent, periodic, cu desfasurarea proiectului, cu evolutia acestuia. Daca e vorba de un proiect cu o finalitate “palpabila” (constructia unei case pentru persoane defavorizate, de exemplu) faceti, periodic, fotografii, inregistrari video si aveti grija ca acestea sa ajunga si la sponsor – fara sa il sacaiti zilnic.

La finalul proiectului alcatuiti si difuzati un comunicat de presa in care mentionati toti sponsorii.

Tineti minte ca este mult mai usor sa faceti un sponsor multumit sa-si repete gestul, decat sa gasiti unul nou. In cazul in care ati castigat destula incredere pentru ca sponsorul sa accepte sa incheie un contract pe durata nedeterminata, este preferabil sa-i acordati acestuia statutul de “sponsor permanent”, lucru pe care il veti mentiona in toate ocaziile publice in care veti avea sansa sa o faceti (atentie la prevederile Legii 32/1994 care interzice la art. 5 reclama in favoarea sponsorului!).

Capitolul V. Raspunsuri la cateva intrebari frecvente

  • Reprezint o societate comerciala si am vrea sa facem o sponsorizare. Cum se inregistreaza aceasta in evidentele contabile si cum este afectat calculul impozitului pe profit?

Inregistrarea in contabilitate a valorii sponsorizarii, asa cum este trecuta aceasta in contractul de sponsorizare, se face astfel: 6582 = 5121/5311 pentru sponsorizare in bani, sau 6582 = 3xx pentru sponsorizare in bunuri.

Trimestrial, la calculul impozitului pe profit, aceasta cheltuiala este considerata nedeductibila, insa suma respectiva se deduce din impozit, in limita a 3 la mie din cifra de afaceri si a 20% din impozitul pe profit. Rezulta astfel valoarea impozitului pe profit ce se inregistreaza in contabilitate si se declara in Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat. Marcarea deducerilor se face extracontabil, prin inscrierea acestora in registrul de evidenta fiscala.

  • Cum se trateaza din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata o sponsorizare in bunuri?

Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare nu sunt considerate livrari de bunuri, daca se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri. Pentru acestea nu se intocmeste factura fiscala si nu se colecteaza taxa pe valoarea adaugata. (Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste limite, sponsorizarile in bani.)

Depasirea limitelor de mai sus constituie “livrare de bunuri” si se colecteaza taxa pe valoarea adaugata aferenta depasirii. Taxa se include la rubrica de regularizari din decontul intocmit pentru perioada fiscala in care contribuabilii au depus situatiile financiare anuale, dar nu mai tarziu de termenul legal de depunere al acestora.

  • Am o societate comerciala si doresc sa infiintez sub controlul acesteia o asociatie/fundatie umanitara. Poate aceasta din urma organizatie sa beneficieze de sponsorizare din partea societatii comerciale?

Da, insa in acest caz, conform art. 6 din Legea sponsorizarii, societatea comerciala nu poate beneficia de facilitatile fiscale prevazute de lege.

  • Se poate incheia o sponsorizare intre doua persoane juridice fara scop patrimonial?

Da, o asociatie/fundatie poate sponsoriza o alta.

  • Care este regimul sponsorizarii reciproce si al sponsorizarii intre rude?

Legea nu interzice nici sponsorizarea reciproca (incrucisata), nici pe cea intre rude, numai ca nici una dintre sponsorizarile efectuate astfel nu aduce deduceri la impozit, nici pentru sponsor, nici pentru beneficiar.

  • Cum va inregistra o sponsorizare, in contabilitate, o organizatie nonguvernamentala?

O organizatie nonguvernamentala va mentiona detaliile contabile legate de suma primita sau de echivalenta in bani a bunurilor sau serviciilor primite, in bilantul contabil care urmeaza sa fie depus in anul urmator.

  • Se apropie sfarsitul anului calendaristic. Cand e mai bine sa aplic pentru o sponsorizare, acum sau la inceputul anului viitor?

In principiu, sponsorul nu poate sti exact care va fi profitul sau pe anul in curs, insa, cu cat se apropie finalul anului, sponsorul are o imagine tot mai precisa asupra valorii profitului. Daca profitul va fi prea mic, e posibil ca sponsorul sa constate ca nu poate onora toate cererile de sponsorizare. Din aceasta cauza, momentul cel mai prielnic pentru obtinerea unor sponsorizari este inceputul anului. Ca sa aveti succes, e bine sa depuneti aplicatia de sponsorizare la inceputul anului calendaristic sau chiar inainte de sfarsitul anului anterior

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Infractiunile prin care se aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene in Noul Cod Penal

Art. 309 Obtinerea ilegala de fonduri europene
(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, daca are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi .

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si omisiunea de a furniza datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept a acestor fonduri .

Art. 310 Deturnarea de fonduri europene
(1) Schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei unor avantaje financiare obtinute in mod legal, daca fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor ce trebuie virate la bugetul general al Comunitatilor Europene sau la bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

Art. 311 Diminuarea fondurilor europene
(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, daca are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor ce trebuie virate la bugetul general al Comunitatilor Europene sau la bugetele administrate de acestea ori in numele lor, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si omisiunea de a furniza, datele cerute potrivit legii, daca fapta are ca rezultat diminuarea ilegala a resurselor ce trebuie virate la bugetul general al Comunitatilor Europene sau la bugetele administrate de acestea, ori in numele lor.

Art. 312 Neglijenta in serviciu in dauna bugetelor Comunitatilor Europene
Neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa, din culpa, a unei indatoriri de serviciu de catre directorul, administratorul sau alta persoana cu atributii de conducere ori de control in cadrul unei persoane juridice cu scop lucrativ, daca a avut ca rezultat savarsirea de catre o persoana aflata in subordinea sa si care a actionat in numele agentului economic, a uneia dintre infractiunile prevazute in art. 309 – 311, a unei infractiuni de coruptie ori de spalare de bani in legatura cu fondurile Comunitatilor Europene, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi .

Art. 313 Sanctionarea tentativei
Tentativa la infractiunile prevazute in art. 309 alin.(1), art. 310 si art. 311 alin.(1) se pedepseste.

Textele propuse de noul cod reiau incriminarile in materie introduse in legislatia noastra prin dispozitiile Legii nr. 161/2003, incriminari preluate din Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene.

Textele propuse nu contin modificari de fond, ci doar unele reformulari menite sa inlature cateva imperfectiuni ale traducerii initiale a respectivelor texte, regasite in cuprinsul Legii nr. 161/2003.

Infractiunile contra autoritatii in Noul Cod Penal

Art. 255 Ultrajul
(1) Amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savarsite impotriva unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.

(2) Savarsirea unei infractiuni, impotriva unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori impotriva a bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise in conditiile alin.(2) daca privesc un membru de familie al functionarului.

Art. 256 Uzurparea de calitati oficiale
(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii.
(3) Daca faptele prevazute in alin.(1) sau (2) au fost savarsite de o persoana care poarta, fara drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autoritati publice, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 257 Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri
(1) Sustragerea ori distrugerea unui inscris care se afla in pastrarea ori in detinerea unei autoritati publice sau a persoanei prevazute in art.175 alin. (2) se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta este savarsita de un functionar in exercitarea atributiilor de serviciu, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(3) Tentativa se pedepseste.

Art. 258 Ruperea de sigilii
(1) Inlaturarea ori distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca fapta a fost savarsita de custode, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.

Art. 259 Sustragerea de sub sechestru
(1) Sustragerea unui bun care este legal sechestrat se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca fapta a fost savarsita de custode, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amenda.

Renuntarea la infractiunea de ofensa adusa unor insemne reprezinta concluzia la care s-a ajuns in urma analizarii necesitatii acestei incriminari dar si a proportionalitatii dintre natura si severitatea mijloacelor de constrangere pe de o parte, si importanta valorii sociale ocrotite prin aceste mijloace pe de alta parte.

In ceea ce priveste necesitatea incriminarii unei asemenea fapte nu exista argumente care sa sustina in mod rezonabil mentinerea acesteia in sfera de protectie penala in conditiile in care practica judiciara este aproape inexistenta in aceasta materie. Sub aspectul proportionalitatii, in contextul reducerii semnificative a limitelor de pedeapsa pentru infractiunile prevazute in proiect, mentinerea sanctiunilor actuale (inchisoare de la 6 luni la 3 ani respectiv inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda) aparea ca excesiva insa chiar in cazul reducerii proportionale a acestora, consecintele ce decurg din pronuntarea unei condamnari apar ca fiind disproportionate in raport de gravitatea unei asemenea fapte .

In privinta infractiunii de ultraj au fost aduse unele modificari in ceea ce priveste sfera persoanelor protejate prin aceasta incriminare. Astfel, varianta agravata a actualei reglementari privitoare la magistrati nu se mai regaseste in continutul infractiunii de ultraj din cadrul infractiunilor contra autoritatii, ci formeaza obiectul unei incriminari distincte in cadrul infractiunilor contra infaptuirii justitiei (ultrajul judiciar art. 278), optiunea acestei sistematizari fiind sustinuta de necesitatea gruparii infractiunilor indreptate impotriva justitiei in cadrul aceluiasi titlu din codul penal . In acelasi timp, actuala infractiune denumita „cazuri speciale de pedepsire”, prin care sunt sanctionate faptele de violenta psihica sau fizica indreptate impotriva sotului, copiilor sau parintilor anumitor categorii de functionari (politist, jandarm, etc.), in scop de intimidare sau razbunare, a fost introdusa in continutul infractiunii de ultraj intrucat aceasta nu reprezinta in fapt altceva decat o forma speciala de amenintare indreptata impotriva functionarului pentru fapte indeplinite in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.

In plus noua reglementare sanctioneaza violentele sau amenintarile indreptate nu numai impotriva sotului, parintilor sau copiilor unui politist, jandarm sau militar, ci a celor indreptate impotriva unui membru de familie al oricarui functionar care detine o functie ce implica exercitiul autoritatii stat, cand aceste fapte sunt comise in scop de intimidare sau razbunare.

Cat priveste infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, aceasta a fost mentinuta in forma veche insa a fost redusa sfera calitatilor oficiale a caror uzurpare este sanctionata penal prin excluderea acelor functii care, desi au caracter oficial, nu implica exercitarea autoritatii de stat, intrucat urmarile unor asemenea fapte nu justifica mentinerea lor in sfera ilicitului penal (de exemplu calitatea de purtator de cuvant al Ministerului Justitiei este, fara indoiala, o calitate oficiala in sensul legii penale, dar folosirea fara drept a unei asemenea calitati urmata de transmiterea unui comunicat de presa in acest fel, nu justifica, din perspectiva gravitatii, recurgerea la mijloace de coercitie de natura penala).

Cauzele care inlatura consecintele condamnarii (reabilitarea) in Noul Cod Penal

Art. 165 Reabilitarea de drept
Reabilitarea are loc de drept in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii, la pedeapsa inchisorii care nu depaseste doi ani sau la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune .

 
Art. 166 Reabilitarea judecatoreasca
(1) Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanta dupa implinirea urmatoarelor termene:
a) 4 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depaseste 5 ani;
b) 5 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;
c) 6 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani sau in cazul pedepsei detentiunii pe viata, comutata sau inlocuita cu pedeapsa inchisorii;
d) 7 ani, in cazul condamnarii la pedeapsa detentiunii pe viata considerata executata ca urmare a gratierii, a implinirii termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau a liberarii conditionate.
(2) Condamnatul decedat pana la implinirea termenului de reabilitare poate fi reabilitat daca instanta, evaluand comportarea condamnatului pana la deces, apreciaza ca merita acest beneficiu .

Art. 167 Calculul termenului de reabilitare
(1) Termenele prevazute in art. 165 si 166 se socotesc de la data cand a luat sfarsit executarea pedepsei principale sau de la data cand aceasta s-a prescris.
(2) Pentru cei condamnati la pedeapsa amenzii, termenul curge din momentul in care amenda a fost achitata integral sau executarea ei s-a stins in orice alt mod.
(3) In caz de gratiere totala sau de gratiere a restului de pedeapsa, termenul curge de la data actului de gratiere, daca la acea data hotararea de condamnare era definitiva sau de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare, daca actul de gratiere se refera la infractiuni in curs de judecata .
(4) In caz de suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei termenul curge de la data implinirii termenului de supraveghere .
(5) In cazul condamnarilor succesive termenul de reabilitare se calculeaza in raport cu pedeapsa cea mai grea si curge de la data executarii ultimei pedepse.

Art. 168 Conditiile reabilitarii judecatoresti
Cererea de reabilitare judecatoreasca se admite daca cel condamnat intruneste urmatoarele conditii:
a) nu a savarsit o alta infractiune in intervalul prevazut in art. 166;
b) a achitat integral cheltuielile de judecata si si-a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand acesta dovedeste ca nu a avut posibilitatea sa le indeplineasca sau cand partea civila a renuntat la despagubiri .

Art. 169 Efectele reabilitarii de drept sau judecatoresti
(1) Reabilitarea face sa inceteze decaderile si interdictiile, precum si incapacitatile care rezulta din condamnare .
(2) Reabilitarea nu are ca urmare obligatia de reintegrare in functia din care condamnatul a fost scos in urma condamnarii ori de redare a gradului militar pierdut.
(3) Reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta.

Art. 170 Reinnoirea cererii de reabilitare judecatoreasca
(1) In caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate introduce o noua cerere decat dupa un termen de un an, care se socoteste de la data respingerii cererii prin hotarare definitiva.
(2) Conditiile prevazute in art. 168 trebuie sa fie indeplinite si pentru intervalul de timp care a precedat noua cerere .
(3) Cererea respinsa ca urmare a neindeplinirii unor conditii de forma poate fi reinnoita potrivit Codului de procedura penala.

Art. 171 Anularea reabilitarii
Reabilitarea judecatoreasca va fi anulata cand, dupa acordarea ei, s-a descoperit ca cel reabilitat mai savarsise o infractiune care, daca ar fi fost cunoscuta, ar fi condus la respingerea cererii de reabilitare .

Se incepe cu reabilitarea de drept, se continua cu reabilitarea judecatoreasca, efectele celor doua forme ale reabilitarii, conditiile in care se poate reinnoi cererea de reabilitare judecatoreasca si cele in care poate opera anularea reabilitarii judecatoresti.

Reabilitarea de drept opereaza, in cazul pedepsei amenzii, a pedepsei inchisorii care nu depaseste 2 ani sau a pedepsei inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere, daca in decurs de 3 ani condamnatul nu a savarsit o alta infractiune .

Ratiunea de a mari limita pedepsei inchisorii la 2 ani este aceea de a stimula condamnatii la pedeapsa inchisorii de pana la 2 ani sa se reintegreze social intr-un timp cat mai scurt pentru a putea beneficia de inlaturarea consecintelor condamnarii.

Reabilitarea de drept nu mai opereaza in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere odata cu implinirea termenului de incercare deoarece, acesta, in proiectul Codului penal este mai mic decat in Codul penal in vigoare si, in plus, pe durata acestui termen cel condamnat este supravegheat de consilieri ai serviciului de probatiune, iar pentru a dovedi integrarea lui sociala este nevoie sa curga un termen de 3 ani de la implinirea termenului de incercare .
In proiect termenele de reabilitare judecatoreasca au fost reduse in raport cu cele prevazute in Codul penal vechi.

Modul de a rationa a fost acela de a stimula reintegrarea sociala a condamnatilor si de a-i incuraja la aceasta, cunoscand ca buna conduita intr-o perioada rezonabila poate conduce la inlaturarea consecintelor condamnarii.

Masurile de siguranta in Noul Cod penal

Art. 109 Obligarea la tratament medical
(1) Daca faptuitorul, din cauza unei boli, inclusiv cea provocata de consumul cronic de alcool sau de alte substante psihoactive, prezinta pericol pentru societate, poate fi obligat sa urmeze un tratament medical pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol .

 
(2) Cand persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu urmeaza tratamentul, se poate dispune internarea medicala.
(3) Daca persoana obligata la tratament este condamnata la o pedeapsa privativa de libertate, tratamentul se efectueaza si in timpul executarii pedepsei.

Art. 110 Internarea medicala
Cand faptuitorul este bolnav psihic, consumator cronic de substante psihoactive sau sufera de o boala infecto-contagioasa si prezinta pericol pentru societate, se poate lua masura internarii intr-o unitate sanitara de specialitate, pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol .

Art. 111 Interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii
(1) Cand faptuitorul a savarsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac inapt pentru ocuparea unei anumite functii, pentru exercitarea unei profesii sau meserii, ori pentru desfasurarea unei alte activitati, se poate lua masura interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa acea functie ori de a exercita acea profesie, meserie sau activitate .
(2) Masura de siguranta poate fi revocata la cerere, dupa trecerea unui termen de cel putin un an, daca se constata ca temeiurile care au impus luarea ei au incetat. O noua cerere nu se poate face decat dupa trecerea unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare.

Art. 112 Confiscarea speciala
(1) Sunt supuse confiscarii speciale:
a) bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala;
b) bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
c) bunurile folosite, imediat dupa savarsirea faptei, pentru a asigura scaparea faptuitorului sau pastrarea folosului ori produsului obtinut, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
d) bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau pentru a rasplati pe faptuitor;
e) bunurile dobandite prin savarsirea faptei prevazuta de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia;
f) bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala.
(2) In cazul prevazut in alin.(1) lit.b) si c), daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin echivalent banesc, tinand seama de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de contributia bunului la aceasta. Daca bunurile au fost produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii faptei prevazute de legea penala, se dispune confiscarea lor in intregime.
(3) In cazurile prevazute la alin.(1) lit. b) si c), daca bunurile nu pot fi confiscate intrucat nu apartin infractorului, iar persoana careia ii apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul in bani al acestora, cu aplicarea dispozitiilor alin. (2).
(4) Dispozitiile alin. (1) lit. b) nu se aplica in cazul faptelor savarsite prin presa.
(5) Daca bunurile supuse confiscarii potrivit alin.(1) lit.b) – e) nu se gasesc, in locul lor se confisca bani si bunuri pana la concurenta valorii acestora.
(6) Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea bunurilor supuse confiscarii precum si bunurile produse de acestea, cu exceptia bunurilor prevazute in alin.(1) lit.b) si c).

Art.113. Confiscarea extinsa
(1) In cazul in care persoana este condamnata pentru comiterea unei infractiuni pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 5 ani si care este susceptibila sa ii procure un folos material, instanta poate dispune si confiscarea altor bunuri decat cele mentionate la art.112 daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata, intr-o perioada de cinci ani inainte si, daca este cazul, dupa momentul savarsirii infractiunii pana la data punerii in miscare a actiunii penale, depaseste in mod vadit veniturile obtinute de aceasta in mod licit;
b) instanta are convingerea ca bunurile respective provin din activitati de natura celor care au atras condamnarea.
(2) Pentru aplicarea dispozitiilor alin. (1) se va tine seama si de valoarea bunurilor transferate de catre persoana condamnata sau de un tert unei persoane juridice asupra careia persoana condamnata detine controlul .
(3) Confiscarea nu poate depasi valoarea bunurilor dobandite in perioada mentionata aratata la alin. (1) care excede nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

Nu este insa necesar ca fapta sa fie si imputabila, astfel ca masurile de siguranta pot fi dispuse in prezenta unei cauze de neimputabilitate (spre exemplu iresponsabilitate), dar nu si in prezenta unei cauze justificative.

Avand in vedere caracterul si scopul masurilor de siguranta s-a apreciat oportuna trecerea unora dintre acestea cum sunt: interzicerea de a se afla in anumite localitati; interzicerea de a reveni in locuinta familiei si expulzarea strainilor, in categoria pedepselor complementare, intr-o formulare relativ modificata.

Aceasta intrucat, asemenea sanctiuni de drept penal devin incidente in cazul savarsirii unor fapte prevazute de legea penala iar datorita naturii specifice a acestora este necesara completarea represiunii directe, exprimata prin pedeapsa principala, cu represiunea secundara diferita, exprimata in aceste pedepse complementare.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere in Noul Cod Penal

Art. 91 Conditiile suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
(1) Instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
a) pedeapsa aplicata, inclusiv in caz de concurs de infractiuni, este inchisoarea de cel mult 3 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 41, sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare;
c) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii;
d) in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea pedepsei este suficienta si, chiar fara executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infractiuni, insa este necesara supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.
(2) Cand pedeapsa inchisorii este insotita de pedeapsa amenzii aplicate in conditiile art. 62, amenda se executa chiar daca executarea pedepsei inchisorii a fost suspendata sub supraveghere .
(3) Nu se poate dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere daca:
a) pedeapsa aplicata este numai amenda;
b) aplicarea pedepsei a fost initial amanata, dar ulterior amanarea a fost revocata;
c) infractorul s-a sustras de la urmarire penala ori judecata sau a incercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor.
(4) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat suspendarea executarii pedepsei si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere .

Art. 92 Termenul de supraveghere
(1) Durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat si este cuprinsa intre 2 si 4 ani, fara a putea fi insa mai mica decat durata pedepsei aplicate.
(2) Termenul de supraveghere se calculeaza de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere a ramas definitiva.
(3) Pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie sa respecte masurile de supraveghere si sa execute obligatiile ce ii revin, in conditiile stabilite de instanta.

Art. 93 Masurile de supraveghere si obligatiile
(1) Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
(2) Instanta impune condamnatului sa execute una sau mai multe din urmatoarele obligatii:
a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala;
b) sa frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat de serviciul de probatiune;
c) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
d) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala;
e) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei, fara acordul serviciului de probatiune.
(3) Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada cuprinsa intre 60 si 120 de zile, in conditiile stabilite de instanta, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca . Numarul zilnic de ore se stabileste prin legea de executare a pedepselor.
(4) Pentru stabilirea continutului obligatiilor prevazute in alin.(2) lit.a) – d) si alin.(3), instanta va consulta serviciul de probatiune, care este obligat sa formuleze recomandari in acest sens.
(5) Condamnatul trebuie sa indeplineasca integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, cel mai tarziu cu trei luni inainte de expirarea termenului de supraveghere .

Art. 94 Supravegherea condamnatului
(1) Pe durata termenului de supraveghere datele prevazute in art. 93 alin.(1) lit. c), d) si e) se comunica serviciului de probatiune.
(2) Supravegherea executarii obligatiilor prevazute in art. 93 alin.(2), (3) si (5) se face de serviciul de probatiune.
(3) Serviciul de probatiune va lua masurile necesare pentru a asigura executarea obligatiilor prevazute in art. 93 alin.(2) lit. a) – d) si alin.(3) intr-un termen cat mai scurt de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare .
(4) Pe durata termenului de supraveghere serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta daca:
a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea;
b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile care ii revin;
c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu trei luni inainte de expirarea termenului de supraveghere .

Art. 95 Modificarea sau incetarea obligatiilor
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifica, fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura condamnatului sanse mai mari de indreptare.
(2) Instanta dispune incetarea executarii unora dintre obligatiile pe care le-a impus, cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara.

Art. 96 Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse ori stabilite de lege, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei.
(2) Daca pana la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheata nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei, afara de cazul in care persoana dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca.
(3) Daca pedeapsa amenzii care a insotit pedeapsa inchisorii in conditiile art. 62 nu a fost executata si a fost inlocuita cu pedeapsa inchisorii potrivit art. 63 alin.(2) sau art. 64 alin.(5) si (6), instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei, la care se adauga pedeapsa inchisorii care a inlocuit amenda.
(4) Daca pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a savarsit o noua infractiune, descoperita pana la implinirea termenului si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei.
(5) Pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau la pluralitatea intermediara.

Art. 97 Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai savarsise o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, suspendarea se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.
(2) In caz de concurs de infractiuni sau pluralitate intermediara, instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei rezultate, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 91. Daca se dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare prin care s-a pronuntat anterior suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere .

Art. 98 Efectele suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
(1) Daca pana la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a savarsit din nou o infractiune, nu s-a dispus revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se considera executata.
(2) Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu produce efecte asupra masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare .

–––––

Termenul de supraveghere in cazul suspendarii este unul variabil, fiind cuprins intre 2 si 4 ani, dar nu mai mic decat durata pedepsei aplicate, iar sistemul de supraveghere la care este supus condamnatul este asemanator cu cel prevazut in cazul amanarii aplicarii pedepsei.

Sub aspectul continutului, sistemul de supraveghere in cazul suspendarii este mai redus intrucat o parte din obligatiile intalnite in cazul amanarii aplicarii pedepsei sunt executate in cazul suspendarii cu titlu de pedeapsa complementara.
In reglementarea noului cod, prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii este o caracteristica ce tine de esenta acestei institutii, intrucat prin suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se instituie in sarcina condamnatului, cu acordul acestuia, obligatia executarii unei asemenea activitati .

Un alt element de noutate costa in faptul ca executarea pedepsei amenzii, aplicata fie ca pedeapsa principala unica fie ca pedeapsa principala pe langa pedeapsa inchisorii atunci cand prin infractiunea comisa s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial iar instanta opteaza pentru o pedeapsa cumulativa, nu este susceptibila de suspendare.

In privinta efectelor, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu mai are ca efect intervenirea reabilitarii de drept la expirarea termenului de supraveghere . Condamnarea va fi susceptibila de reabilitare conform dreptului comun, al carei termen va curge de la implinirea termenului de supraveghere . Ca si in cazul amanarii aplicarii pedepsei, producerea efectelor suspendarii este conditionata de executarea integrala a obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand persoana dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca.

Institutia suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere este cunoscuta in majoritatea legislatiilor penale europene, reglementarea fiind rezultatul analizei dispozitiilor similare din legislatiile germana (§56 – §56g C. pen.), italiana ( art. 163 – art. 168), spaniola (art. 80 – art. 87), portugheza (art. 50 – art. 57) si franceza ( art. 132-40 – art. 132-53).

Cauzel de neimputabilitate in Noul Cod penal (art. 23 – 30)

Art. 23 Dispozitii generale
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala comisa in conditiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate.
(2) Efectul cauzelor de neimputabilitate nu se extinde asupra participantilor.

Art. 24 Constrangerea fizica
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.

Art. 25 Constrangerea morala
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturata in alt mod.

Art. 26 Excesul neimputabil
(1) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita de persoana aflata in stare de legitima aparare, care a depasit, din cauza tulburarii sau temerii, limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului.
(2) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala, savarsita de persoana aflata in stare de necesitate, care nu si-a dat seama, in momentul comiterii faptei, ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

Art. 27 Minoritatea faptuitorului
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala, savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

Art. 28 Iresponsabilitatea
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala, savarsita de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea sa le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze .

Art. 29 Intoxicatia
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala, savarsita de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea sa le controleze, din cauza intoxicarii involuntare cu alcool sau alte substante psihoactive.

Art. 30 Eroarea
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii ori imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei .
(2) Dispozitiile alin.(1) se aplica si faptelor savarsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei ori imprejurarii respective nu este ea insasi rezultatul culpei.
(3) Nu constituie circumstanta agravanta sau element circumstantial agravant starea, situatia ori imprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii infractiunii.
(4) Prevederile alin.(1)–(3) se aplica in mod corespunzator si in cazul necunoasterii unei dispozitii legale extrapenale.
(5) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savarsita ca urmare a necunoasterii sau cunoasterii gresite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei imprejurari care nu putea fi in nici un fel evitata.

––––

Principalele modificari in aceasta materie sunt:

a) Introducerea in aceasta categorie – si nu in cea a cauzelor justificative – a excesului justificat de legitima aparare sau stare de necesitate. Aceasta abordare, acceptata de numeroase sisteme europene – § 33 si 35 C. pen. german, art. 16 alin.(2) si art.18 alin.(2) C. pen elvetian (forma in vigoare de la 1 ianuarie 2007), art. 33 si 35 C. pen. portughez – se justifica prin aceea ca in respectivele situatii suntem in prezenta unor cauze cu caracter personal, care nu se rasfrang asupra participantilor, spre deosebire de cauzele justificative. Daca spre exemplu, doua persoane aflate impreuna comit o fapta in legitima aparare depasind limitele unei aparari proportionale, insa numai una a actionat sub imperiul unei stari de tulburare, doar aceasta va beneficia de efectele excesului neimputabil, nu si cea care a depasit limitele apararii in deplina cunostinta de cauza.

b) inlocuirea termenului de „betie” utilizat in codul in vigoare cu cel de „intoxicatie”, acesta din urma redand mai fidel si mai corect din punct de vedere medico-legal continutul respectivei cauze . Termenul este folosit si de alte legislatii (art. 20 pct.2 C. pen. spaniol).

c) reglementarea erorii, pe baza clasificarii moderne care distinge intre eroarea asupra elementelor constitutive ale infractiunii si eroarea asupra caracterului interzis al actului. Aceasta abordare este astazi promovata de numeroase legislatii europene (§ 16-17 C. pen. german, art. 14 C. pen. spaniol, art. 16-17 C. pen. portughez, art. 13 si 21 C. pen. elvetian, § 8 si 9 C. pen. austriac) si este in concordanta cu conceptia proiectului privind trasaturile esentiale ale infractiunii. Dispozitiile alin.(1), (2) si (4) ale art. 30 privesc eroarea asupra elementelor constitutive ale infractiunii, eroare care inlatura intentia, ca sub-element al laturii subiective. Aceasta eroare inlatura si culpa daca este invincibila, respectiv lasa sa subziste raspunderea penala pentru o fapta din culpa daca eroarea este culpabila, iar fapta este incriminata si in modalitatea respectiva. Spre exemplu, daca o persoana, dorind sa faca o gluma, indreapta spre o alta persoana o arma pe care o stia neincarcata, desi in realitate nu era asa, si ucide victima, autorul nu va raspunde pentru o fapta intentionata de omor datorita erorii, dar va raspunde pentru o ucidere din culpa datorita faptului ca aceasta eroare ii este imputabila.
Eroarea asupra caracterului ilicit al faptei este cea care inlatura imputabilitatea. Ea poate fi o eroare de fapt – autorul crede ca se afla in fata unui atac ce ar legitima o aparare, desi in realitate nu este asa (legitima aparare putativa), considerand astfel ca poate comite fapta in mod licit – ori o eroare de drept extrapenal (autorul crede ca o anumita norma din dreptul civil referitoare la transferul dreptului de proprietate ii confera dreptul de a vinde un anumit bun, el comitand in realitate un abuz de incredere) sau penal. Eroarea asupra caracterului ilicit inlatura imputabilitatea doar atunci cand este invincibila. In situatiile in care aceasta eroare este culpabila ea poate fi valorificata doar ca o circumstanta atenuanta judiciara.
Din aceste considerente, alin.(1) al art.30 precizeaza ca „nu constituie infractiune fapta (…)”, nefiind folosita formularea „nu este imputabila fapta (…)”,ca in cazul celorlalte cauze reglementate in acest capitol, caci eroarea asupra elementelor constitutive ale infractiunii nu inlatura imputabilitatea, ci intentia (eventual si culpa) ca sub-element al laturii subiective. Din considerente legate de o mai buna sistematizare, s-a optat pentru reglementarea celor doua forme ale erorii in cuprinsul aceluiasi articol (dupa modelul art. 14 C. pen. spaniol).

d) renuntarea la reglementarea cazului fortuit. Intr-adevar, reglementarea legala a cazului fortuit nu se justifica, in conditiile in care pentru a inlatura existenta infractiunii este suficienta imposibilitatea subiectiva de prevedere. Astfel, daca existenta infractiunii este exclusa in conditiile in care autorul nu a putut prevedea rezultatul (ceea ce inseamna ca nu exista nici macar o culpa fara prevedere, lipsind deci vinovatia), ce importanta mai are sa constatam ca nici o alta persoana nu ar fi avut aceasta posibilitate? Este de semnalat si faptul ca nici dreptul francez, german, elvetian, portughez, sau olandez nu cunoaste o reglementare in materie, iar legiuitorul spaniol a renuntat in 1995 la dispozitiile anterioare din codul penal privitoare la cazul fortuit.

Proces castigat timbru de mediu – Salaj

Complet: COMPLETUL F2
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea reclamantului(ei) S.C. E. V. S.R.L., cu sediul în localitatea Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, formulată împotriva pârâtelor(ei) ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE ŞIMLEU SILVANIEI, cu sediul în localitatea Şimleu Silvaniei, str. 1 Decembrie, nr. 23, judeţul Sălaj şi obligă pârâtele(a) să restituie reclamantului(ei) suma de 7.386 lei, reprezentând timbru de mediu, cu

dobânda legală aferentă acestei sume. Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Admite cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtă împotriva ADMINISTRAŢIEI FONDULUI PENTRU MEDIU şi obligă chemata în garanţie să avanseze pârâtei sumele necesare efectuării plăţii. Obligă pâra(ele) la 739 lei cheltuieli de judecată parţiale către reclamant(ă). Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Document:

Pentru alte detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Proces castigat timbru de mediu – Olt

27.10.2011 Ora estimata:
Complet: vF3
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Respins excepţia invocată. Admis acţiunea. Dispune anularea celor două acte administrative fiscale. Obligă pârâtele în solidar la plata sumei de 2520 lei cu dobânda legală de la încasare şi până la restituirea efectivă. Cu cheltuieli de judecată. Cu recurs.
Document:

Pentru alte detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Ce se intampla daca se amana iar problema clauzelor abuzive banci?

La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, când mai putea emite astfel de ordonanţe, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.

 

 

Băncile au insistat în repetate rânduri pentru eliminarea acestei prevederi din Cod, deşi reglementarea face parte dintr-o Directivă europeană care trebuia aplicată de România încă de la momentul integrării europene, din 2007. La începutul lunii iunie, Banca Naţională a României a transmis Guvernului un studiu de impact din care rezultă că băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde de lei (peste 1,1 miliarde de euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia. Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu

 

 

Top clauze abuzive banci

 

1. Clauze abuzive privind comisioanele

2. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare

3. Clauzele care reglementeaza plata unui comision de urmarire riscuri

4. Clauzele cu privire la alte comisioane percepute in mod abuziv

 

Ce se poate face?

Cea mai buna solutie ramane constituirea unei asociatii de consumatori si initierea unui process comun.

 

 

www.coltuc.ro

Păgubiţii FNI ar putea fi despăgubiţi până la finele lui 2013

Păgubiţii FNI ar putea fi despăgubiţi până la finele lui 2013 anunta Cabinet de avocat Coltuc .Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) i-ar putea despăgubi pe cei 6.114 de păgubiţi FNI pe care îi mai are în portofoliu până la finele anului 2013 sau cel târziu până la mijlocul anului viitor, suma necesară fiind de aproximativ 29,5 milioane de lei, a anunţat, marţi, preşedintele instituţiei, Adrian Constantin Volintiru.

Potrivit acestuia, numărul iniţial de creditori FNI pe care l-a preluat Autoritatea s-a ridicat la 24.000 – 25.000 persoane, din care au fost despăgubite 18.200 de persoane şi au mai rămas 6.114.

 

Valoarea totală indexată plătită până acum de AAAS creditorilor FNI este de 400 de milioane de lei, iar suma ce rămâne de plătit celor 6.114 de păgubiţi este în jur de 29,5 milioane de lei. În aceste sume nu intră păgubiţii preluaţi recent de AAAS de la CNVM.

 

„Aici nu discutăm despre păgubiţii FNI preluaţi recent, în luna mai, de la CNVM. Aici intervine o altă problemă. Totalul păgubiţilor (preluaţi de la CNVM – n.r.) este în zona a 130.000 persoane. Din aceştia, doar 5.000 au depus plângeri şi solicitări, din care 400 au fost rezolvate. Nu putem în momentul acesta să identificăm suma exactă care ar urma să fie achitată acestor 130.000 de persoane”, a precizat şeful Autorităţii, într-o conferinţă de presă.

 

În opinia acestuia, o estimare arată că AAAS ar avea nevoie de un buget de 240 de milioane de lei pentru a plăti despăgubirile.

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti avocat@coltuc.ro

Examenul de admitere la INM 2013 – 20 pe loc

Examenul de admitere la INM 2013 – 20 pe loc.Consiliul Superior al Magistraturii a anuntat, in data de 25 iunie 2013, organizarea in perioada august-octombrie 2013 a doua concursuri de admitere la INM pentru 200 posturi de auditori de justitie si respectiv direct in magistratua pentru 70 posturi de judecator.

Dosarele de inscriere s-au depus pana pe data de 16 iulie, iar pentru cei care sustin licenta dupa aceasta data pot depune la dosar adeverinta de licenta pana la data de 7 august 2013.

Taxa de inscriere in cadrul concursului este de 400 lei.

Concursul de admitere la INM si cel de admitere in magistratura preupune sustinerea a trei probe.

I. 25 august 2013 – PROBA 1. Proba de verificare a cunostintelor juridice, la urmatoarele materii:

• Drept civil;
• Drept procesual civil;
• Drept penal;
• Drept procesual penal

Pentru pregatirea in vederea sustinerii probei 1 constand in testul de verificare a cunostintelor juridice Editura C.H. Beck va recomanda urmatoarele lucrari:

Drept civil:

Codul civil
Noul Cod civil. Comentariu pe articole. Editia 1. Revizuita
Izvoarele obligatiilor în Codul civil art. 1164-1395.
Drept civil. Drepturile reale principale. Editia 2
Drept civil. Obligatiile. Faptul juridic
Drept civil. Succesiuni. Caiet de seminar

Drept procesual civil

Noul si vechiul Cod de procedura civila
Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste grila. Editia 5
Noul Cod de procedura civila. Comentariu pe articole

Drept penal

Codul penal si legile conexe
Drept penal. Partea generala. Partea speciala. Editia 4
Codul penal adnotat

Drept procesual penal

Codul de procedura penala si legile conexe ed. a 7-a
Procedura penala. Partea generala. Partea speciala. Editia 3
Procedura penala. 1000 teste grila pentru examene. Editia 2

II. 8 septembrie 2013 – PROBA 2. Proba scrisa eliminatorie, tip grila, de verificare a rationamentului logic. Pentru a veni in sprijinul pregatirii candidatilor, Editura CH Beck recomanda lucrarea Concurs de admitere la INM si Magistratura 2013. Proba 2. Verificarea rationamentului logic

Certificatul de performanta energetica a cladirilor – obligatoriu

Potrivit noii legi, proprietarul sau administratorul cladirii sau apartamentului care urmeaza a fi vandut sau inchiriat este obligat sa prezinte o copie a certificatului, inainte de perfectarea contractului.

In caz contrar, acesta risca amenzi intre 500 si 3.000 de lei, iar tranzactia poate fi ulterior anulata in instanta.

Proprietarul este obligat sa-si evalueze apartamentul si sa ofere informatii inclusiv in momentul in care posteaza un anunt imobiliar.

Odata cu trecerea timpului si cu ridicarea standardelor in constructii, performanta energetica a cladirilor s-a imbunatatit.

Conform specialistilor, un apartament construit in anii ’70 se incadreaza in clasele D si C, in vreme ce unul nou se incadreaza in clasele B si A.

Pedepsele pentru infractiunile cibernetice – majorate

Pedepsele pentru infractiunile cibernetice – majorate.Autoritatile Uniunii Europene vor inaspri pedepsele pentru atacurile cibernetice, in special pentru cei ce ataca infrastructuri statale de importanta critica sau fura informatii esentiale de pe computere.

In prezent, cele 28 de state membre au mai multe legi privind aceste infractiuni insa, in curand, vor introduce una universala, pentru toate tarile membre.

Decizia implica o pedeapsa de minim 2 ani inchisoare pentru tentativa de a accesa, ilegal, informatii de pe sisteme.

Pedeapsa maxima pentru atacuri impotriva unor infrastructuri precum uzine, mijloace de transport sau retele guvernamentale va fi de peste cinci ani, mai mult decat este pedeapsa in prezent in majoritatea statelor.

Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul – modificari 2013

Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul – modificari 2013.Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 7 din 2 februarie 2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011, cu urmatoarele modificari si completari:

Gestionarea spatiala a teritoriului urmareste sa asigure indivizilor si colectivitatilor dreptul de folosire echitabila si responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului, conditii de locuire adecvate, calitatea arhitecturii, protejarea identitatii arhitecturale, urbanistice si culturale a localitatilor urbane si rurale, conditii de munca, de servicii si de transport ce raspund diversitatii nevoilor si resurselor populatiei, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protectiei peisajelor naturale si construite, conservarea biodiversitatii si crearea de continuitati ecologice, securitatea si salubritatea publica, rationalizarea cererii de deplasari.

Activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism trebuie sa se desfasoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparentei, descentralizarii serviciilor publice, participarii populatiei in procesul de luare a deciziilor, precum si al dezvoltarii durabile, conform carora deciziile generatiei prezente trebuie sa asigure dezvoltarea, fara a compromite dreptul generatiilor viitoare la existenta si dezvoltare proprie.

Autoritatea publica are responsabilitatea dezvoltarii armonioase a teritoriului/teritoriilor aflat/aflate in raza sa de competenta. In acest scop, operatorii economici sau institutiile care detin imobile, instalatii si/sau echipamente de interes public ori care presteaza un serviciu public au obligatia de a pune la dispozitia autoritatii publice, cu titlu gratuit, la solicitarea acesteia, in termen de 15 zile, informatiile necesare in actiunile de planificare a dezvoltarii teritoriului a localitatii in cauza.

Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei, pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii economice, sociale si teritoriale si integrarii spatiale, la nivel national, regional si judetean.

Urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor, prin elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare spatiala, durabila si integrata, pe termen scurt, mediu si lung.

Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale, in acord cu potentialul economic, social, cultural si teritorial al acestora si cu aspiratiile locuitorilor.

Avocat Laura Scutaru,membra Cab.avocat Coltuc explica pentru Digi 24 situatia diplomelor USH 2009

Peste 100 de mii de studenţi care au terminat facultăţi la frecvenţă redusă sau la distanţă în cadrul Universităţii Spiru Haret nu au diplome de absolvire, nici după patru ani. Mai mult de jumătate dintre ei au dat în judecată Universitatea şi Ministerul Educaţiei, însă numai 800 au câştigat în instanţă. Restul încă se mai luptă cu sistemul.

 

 

VEZI VIDEO AICI

AMENZI ISCTR-Cum să atac o amendă ISCTR?

AMENZI ISCTR-Cum să atac o amendă ISCTR?Transferarea activităţii de control către ISCTR se dovedeşte a fi un proces complex şi mai trebuie lucrat la armonizarea legislaţiei în vigoare. Deşi HG nr. 69/2012 stabileşte încălcările foarte grave, grave şi minore ale legii şi sancţiunile aferente, unele prevederi mai figurează şi în alte acte normative

care nu au fost încă abrogate. Inspectorii ISCTR aplică sancţiuni doar în baza HG nr. 69/2012, iar autorităţile îi asigură pe transportatori că eventualele suprapuneri de acte normative vor fi verificate. Deşi amenzile prevăzute în HG nr. 69/2012 sunt mai mici decât cele din actul normativ anterior, reprezentanţii operatorilor de transport critică în continuare cuantumul ridicat al sancţiunilor. Reprezentanţii autorităţilor subliniază faptul că nu ar trebui să se discute atât de mult pe marginea sumei, pentru că rolul amenzilor este de a fi descurajatoare.

„În Germania, un şofer prins la volan fără atestat profesional este sancţionat cu 200.000 de euro, în vreme ce la noi abaterile foarte grave se sancţionează cu 14.000 de lei, iar plătită rapid amenda scade la jumătate”, au explicat reprezentanţii DGTR. Un inspector de stat şef în cadrul ISCTR spune că nu contează valoarea amenzii, pentru că licenţa se poate ridica şi pentru cumul de amenzi: „Pot să fie şi sancţiuni de numai 1 leu. Pe noi nu ne interesează să dăm amenzi, ci să se respecte legea”.

„Te caută în sistem, te găsesc şi te amendează, pe motiv că nu ai actul la tine”

De partea cealaltă, transportatorii spun că sunt prea multe taxe de plătit, odată cu înfiinţarea ISCTR, iar autoritatea de control profită de orice ca să îi sancţioneze. „După ce mi-am dat examenul pentru atestat, a trebuit să aştept patru săptămâni până să îmi vină. În această perioadă a trebuit să îmi ţin TIR-ul tras pe dreapta, pentru că altfel mă amendau, asta în condiţiile în care apari  la ei în sistemul computerizat că ai atestatul luat. Am foarte mulţi colegi care au păţit-o. Te caută în sistem, te găsesc şi te amendează, pe motiv că nu ai actul la tine. Ar fi putut să aibă acelaşi sistem ca cel de la permisele auto. Îţi vine în şase zile acasă. Dacă dai şpagă jumătate din amendă, te lasă să pleci”, a declarat un şofer de la o firmă de transport din Craiova.

Lipsa legitimaţiei de serviciu a şoferilor se sancţionează cu amendă de 8.000-12.000 de lei

În HG nr. 69/2011 sunt prevăzute următoarele tipuri de încălcări: foarte grave – care se sancţionează cu amendă de la 14.000 de lei la 18.000 de lei; grave – care se sancţionează cu amenda de la 8.000 de lei la 12.000 de lei; minore – care se sancţionează cu amenda de la 3.000 de lei la 6.000 de lei. Sancţiunile se aplică: operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz; conducătorului auto român sau străin; operatorului economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier/persoanei fizice sau juridice; şcolii de conducători auto/instructorului auto autorizat/persoanei fizice sau juridice; centrului de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere/persoanei fizice sau juridice; persoanei care utilizează legitimaţiile de călătorie tip card fără drept sau în alte condiţii decât cele reglementate de legislaţia în vigoare; furnizorului sau beneficiarului de bunuri divizibile.

Partaj timbru de mediu Bucuresti-inmatriculare prin partaj Bucuresti

In urma unei audiente la Serviciul public de inmatriculari Cab.avocat Coltuc precizeaza :DA, se poate inmatricula prin partaj voluntar la notar.Este raspunsul oficial al acestora.

 

 

Acte necesare:

Pentru a putea inmatricula aveti nevoie de

– Actele masinii de provenienta , in original si traduse in limba romana

– R.A.R plus viza de la ANAF pe cartea masinii de luare in evidenta, practic deschiderea rolului fiscal

– Certificat de atestare fiscala, precum ca autoturismul NU ARE DATORII neplatite la stat

– Contractul de vanzare cumparare redactat la biroul de avocatura pentru ca autoturismul sa intre in PROPRIETATEA COMUNA,

– Actul de partajare voluntara, care conform procedurii civile si a codului civil POATE FI FACUT DOAR DE AVOCAT SUB DATA CERTA

– Copii de pe buletinele proprietarilor

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Cabinet Avocat Coltuc anunta conferinta de presa cu tema “Ce pot face in 2013-2014 in scandalul diplomelor Spiru Haret? Realitatile.”

Cabinet Avocat Coltuc va organiza o conferinta de presa menita sa clarifice si sa explice demersurile care pot fi facute de catre absolventii Universitatii Spiru Haret care nu si-au primit diplomele.

 

Evenimentul va avea loc in incinta Bucharest Unirii Square Hotel/ Bucharest City Hotel, sala Van Gogh (Str. Nerva Traian, nr.3A), incepand cu ora 11.00 a.m, la conferinta de presa “Ce pot face in 2013-2014 in scandalul diplomelor Spiru Haret? Realitatile”.

Dintre subiectele ce vor fi dezbatute amintim:

1. Statistica oficiala a cazurilor rezolvate cu recunoastere/eliberare care exista in Romania incepand din 2009 pana in iulie 2013.

2. Demersurile ce pot fi facute in acest scandal.

– Procedura de contencios administrativ pentru recunoastere/eliberare;

– Procedura de daune morale – unicul caz;

– Procedura de daune interese;

– Procedura in fata CEDO – In cazurile in care s-a pierdut procesul definitiv si irevocabil in fata tuturor instantelor nationale.

3. Unificarea jurisprudentei – cai legale pentru inlaturarea hotararilor

contradictorii pe fond si competenta. Dispozitiile Noului Cod de Procedura Civila.

4. Hotararile deja castigate pe recunoastere, eliberare, in diferite judete.

Speakeri:

Av. Marius Vicentiu Coltuc, fondator al Cab. Av. Coltuc;

Av. Laura Scutaru, colaborator al Cab. Av. Coltuc.

Daca sunteti jurnalist si doriti sa participati la conferinta, va rugam sa confirmati prezenta pana miercuri, 29.01.2013, ora 16:00, la adresa de e-mail: marketing@coltuc.ro sau la numarul de telefon : 0761541845, Dumitrescu Georgiana.

Despre Cab. Av. Coltuc

Fondat in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu, Cabinet Avocat Coltuc a reusit sa se integreze pe deplin in piata juridica din Romania, oferind clientilor sai servicii profesionale, prompte si eficiente. Departamente: recuperari creante, litigii, consultanta, registrul comertului, marketing si relatii cu clientii.

.
https://www.coltuc.ro/

Forta obligatorie-Autoritatea hotaririlor CEDO

 Forta obligatorie-Autoritatea hotaririlor CEDO.Hotărîrile Curţii odată devenite definitive, dispun de autoritate de lucru judecat. Ceea ce înseamnă că părţile unui litigiu asupra căruia Curtea a pronunţat o hotărîre devenită definitivă nu pot investi din nou Curtea privind examinarea unei cereri cu aceleaşi părţi, obiect şi fond. Cererea depusă repetat, Curtea o va declara ca inadmisibilă. Potrivit articolului 35, para. 2. p. b „Curtea nu reţine nici o cerere individuală introdusă în aplicarea art. 34, dacă…

b) ea este în mod esenţial aceeaşi cu o cerere examinată anterior de către Curte sau deja supusă unei alte instanţe internaţionale de anchetă sau de reglementare, şi dacă ea nu conţine fapte noi.”
Hotărîrile Curţii obţin forţă obligatorie din moment ce devin definitive. Hotărîrile Marei Camere devin definitive din momentul pronunţării, iar hotărârea unei Camere, conform articolului 44 al Convenţiei, devine definitivă:
a) atunci când părţile declară că ele nu vor cere retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere; sau
b) trei luni de la data hotărârii, dacă retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere nu a fost cerută; sau
c) atunci când colegiul Marii Camere respinge cererea de retrimitere formulată în aplicarea articolului 43 al Convenţiei.
Statele părţi la Convenţie sunt obligate prin Convenţie să se conformeze hotărîrilor definitive ale Curţii în litigiile la care ele sunt părţi. Hotărîrea rămasă definitivă este transmisă Comitetului de Miniştri, care supraveghează executarea ei.
Hotărîrile Curţii au valoarea de precedent judiciar, deci constituie un izvor de drept pentru statele parte la Convenţie. Hotarîrile Curţii pot fi invocate într-un litigiu similar, impunînd noi reguli de drept. Curtea este urmează a ţine cont de hotărîrile anterior pronunţate. Curtea va putea deroga de la situaţia juridice sancţionată de o hotărîre, într-o cauză individuală, doar dacă în virtutea dezvoltării substanţiale a unor relaţiilor sociale urmează a se modifica jurisprudenţa Curţii.

Competenta CEDO

Competenta CEDO.În conformitate cu articolul 32 al Convenţiei Curtea acoperă toate problemele privind interpretarea şi aplicarea Convenţiei şi a protocoalelor. Astfel putem constata că competenţa curţii este una limitată. Competenţa Curţii poate fi distinsă în:
a) ratione temporis;
b) ratione personae ;

c) ratione materiae;
d) ratione loci.

a) Comptenţa raţione temporis.
Curtea va examina doar cazurile în care cererile se referă la evenimente care s-au produs înainte de recunoaşterea de către un Stat Contractant a dreptului la petiţie individuală conform art. 25. Nu va fi examinată cererea în cazul cînd Statul a specificat că ratificarea Convenţiei este numai o chestiune de perspectivă.
Curtea nu este competentă de a examina cererile care au fost depuse cu omiterea termenului de 6 luni prevăzut la art. 35 al Convenţiei.
Dacă procedurile judiciare cu privire la contestarea acţiunilor s-au sfârşit după intrarea în vigoare a Convenţiei, Curtea va examina şi aceste situaţii litigioase care au avut loc pînă la intrarea în vigoare a Convenţiei.
b) Competenţa raţione personae.
Reclamanţi la Curte pot fi: persoane fizice, organizaţiile neguvernamentale, grupuri de particulari şi statele parte la Convenţie. Pîrît la Curte poate fi doar un stat. Prin urmare, referitor la competenţa raţione persone curtea va examina:
– cererile împotriva unui Stat care este parte la Convenţie sau Protocolul respectiv;
– cererile în care reclamantul este o victimă a evenimentelor care au stat la baza reclamaţiilor;
– cererea este formulată împotriva instituţiei pentru care Statul este răspunzător.
c) Competenţa raţione materiae.
Curtea va examina cererile în care se invocă violarea unui drept prevăzut în convenţie. Drepturile şi libertăţile fundamentale protejate prin mecanismele Convenţie sun prevăzute şi de protocoalele adiţionale Convenţiei.
Nu toate situaţiile legate de drepturile omului se conţin în prevederile Convenţiei, de exemplu: dreptul la divorţ, la o naţionalitate anume etc.
c) Competenţa raţione loci.
Curtea va fi competentă de a examina cererile care se întemeiază pe evenimente produse pe teritoriul Statulului Contractant. Articolul 1 al convenţiei prevede că fiecărei persoane aflate sub jurisdicţia unui Stat parte la Convenţie îi sunt recunoscute drepturle şi libertăţile prevăzute de Convenţie. Statul trebuie să exercite un control asupra evenimentelor discutate.
La adresarea cererii Curţii, reclamantul trebuie să cunoască dacă satul îşi exercită controlul de facto asupra evenimentelor aflata în discuţie. Actele care se produc pe teritorii pe Care un stat nu le controlează nu pot angaja responsabilitatea acestuia.

DOSARE CEDO DIPLOME SPIRU HARET-ACTIUNI COMUNE CEDO SPIRU HARET

In ultima perioada am primit foarte multe cereri de sesizare CEDO cu privire la diplomele 2009-2010 nerecunoscute.De la inceput precizat ca sezizarea CEDO se poate face de cei care au pierdut irevocabil in Romania si nu a trecut termenul de 6 luni de la pronuntarea recursului.Cab.avocat Coltuc va prezinta care sunt conditiile de sezizare CEDO si ce se poate cere.

ATENTIE :SE POT SOLICITA DOAR DAUNE MORALE SI NU MODIFICAREA HOTARARII DIN ROMANIA.CEL MAI BINE AR FI O ACTIUNE COMUNA.

Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretind victimă a unei încălcări, din partea unui stat parte la Convenţie. Pentru sesizarea Curţii este necesar de a fi respectate anumite condiţii. Astfel, Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum este stabilit conform principiilor de drept internaţional general recunoscute, şi într-un termen de şase luni, începând cu data deciziei interne definitive. Cererile nu pot fi luate în consideraţie de către Curte, dacă nu îndeplinesc criteriile de admisibilitate.
Dacă consideraţi că statul a violat în detrimentul dumneavoastră direct şi personal vreunul dintre drepturile fundamentale prevăzute de Convenţie vă puteţi plânge Curţii.
1. Curtea poate cerceta numai plângeri referitoare la violarea unuia sau mai multor drepturi enumerate în Convenţie şi protocoale. Ea nu este o instanţă de apel împotriva instanţelor naţionale şi nu poate anula sau modifica deciziile lor. Nici nu poate interveni direct în favoarea dumneavoastră pe lîngă autoritatea de care vă plângeţi.
2.. Curtea poate examina numai cererile îndreptate împotriva unuia dintre statele care au ratificat Convenţia şi Protocoalele sale, şi dacă se referă la evenimente posterioare unei date determinate. Această dată variază de la stat la stat şi după cum cererea se referă la un drept enunţat în Convenţie sau în Protocoale.
3. Vă puteţi plânge Curţii numai cu privire la actele unei autorităţi publice dintr-unul dintre aceste state (Parlament, administraţie, tribunal etc). Curtea nu se poate ocupa de plângeri îndreptate împotriva unor persoane particulare sau a unor instituţii private.
4. Conform articolului 32 § 1 din Convenţie, Curtea nu poate fi sesizată decât după ce au fost epuizate în prealabil căile de recurs interne şi în termen de şase luni începînd cu data deciziei definitive interne. O plângere care nu respectă aceste condiţii de admisibilitate nu va putea fi examinată de către Curte.
5. Înainte de a vă adresa Curţii, trebuie să fi utilizat, în statul în cauză, toate remediile juridice care ar fi putut fi utile în situaţia de care vă plângeţi; în caz contrar, va trebui să demonstraţi că aceste remedii nu puteau fi eficace. Prin urmare, mai întâi ar fi trebuit să sesizaţi tribunalele interne, până la adresarea la Curte şi inclusiv la instanţa supremă competentă, în faţa căreia ar fi trebuit să prezentaţi, cel puţin în substanţă, motivele plângerii pe care doriţi să le supuneţi atenţiei Curţii.
6. În exercitarea acestor remedii, trebuie să fi respectat regulile de procedură naţionale, mai ales termenele prescrise de acestea. Dacă, de exemplu, recursul dumneavoastră a fost respins ca tardiv sau pentru nerespectarea unei reguli de competenţă sau de procedură care vă poate fi imputată, Curtea nu va putea examina cererea dumneavoastră.
7. Dacă totuşi vă plângeţi de o decizie judecătorească, mai ales de condamnare, nu este necesar să fi încercat să obţineţi revizuirea procesului după ce aţi parcurs instanţele judiciare uzuale. Nu este necesar nici să fi exercitat recursuri de graţiere sau să fi solicitat graţierea sau amnistierea. În plus, petiţiile (adresate Parlamentului, şefului statului sau al guvernului, unui ministru sau ombudsman) nu constituie remedii pe care trebuia să le fi încercat.
8. După ce autoritatea naţională competentă cea mai înaltă a pronunţat o decizie, dispuneţi de un interval de şase luni pentru a sesiza Curtea. Acest interval începe sa curgă de la data la care aţi luat cunoştinţă dumneavoastră personal sau avocatul dumneavoastră de decizia finală în ordinea normală a instanţelor, şi nu începînd de la respingerea ulterioară a unei eventuale cereri în revizuire a procesului sau a unui alt recurs extraordinar, a unei cereri de graţiere sau amnistiere sau a oricărei alte cereri adresate unei autorităţi cu titlu de graţiere.
9. Termenul de şase luni este întrerupt de prima dumneavoastră scrisoare adresată Curţii, expunînd cu claritate, chiar dacă în mod sumar, obiectul plângerii dumneavoastră eventuale sau de trimiterea formularului de cerere completat. O simplă cerere de informaţii nu este suficientă pentru a întrerupe termenul de şase luni.
10.Sumarizînd exigenţele de adresare la Curte, prevăzute de Convenţie, putem evidenţia următoarele condiiţii de admisibilitate:
1. să fie făcută de către o persoană îndreptăţită;
2. cerere să fie compatibilă cu dispoziţiile Convenţiei;
3. să privească o perioadă în care statul era legat prin Convenţie;
4. să se afle sub jurisdicţia acoperită de Convenţie;
5. să fie epuizate toate căile interne de recurs;
6. să fi fost invocat violarea unor drepturi şi libertăţi prevăzute de Convenţie;
7. să fie respectat termenul de şase luni de la data epuizării ultimului recurs privind adresarea la Curte.
Nerespecarea acestor condiţii Curtea va declara cererea ca fiind inadmidibilă şi va fi respinsă. . Cu titlu informativ, mai mult de 90% din cererile examinate de către Curte sunt declarate inadmisibile pentru nerespectarea uneia sau alteia din condiţiile de admisibilitate mai sus menţionate.

Daca doriti sesizarea CEDO putem centraliza emailurile de la dvs.pe adresa de email:avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

0745150894

Legea de aplicare a Codului de procedura penala-2014

Legea de aplicare a Codului de procedura penala-2014.Am incercat, de la preluarea mandatului, sa arat partenerilor europeni ca exista un dialog consistent intre institutiile statului si ca, dincolo de diferentele de opinie firesti intr-o societate democratica, exista maturitatea si intelegerea pentru a consolida, in mod ireversibil, justitia din Romania”, a mai declarat Robert Cazanciuc, adaugand ca dezbaterile la acest proiect de lege au aratat ca trebuie sa avem un dialog mai consistent cu parlamentarii, mai ales pe subiecte foarte importante pentru noi toti, respectiv drepturile si libertatile fundamentale si cum pot fi ele protejate, inclusiv in cursul procedurilor judiciare.

Totodata, Robert Cazanciuc a precizat ca avand sprijinul senatorilor si deputatilor, a constituit un birou al Ministerului Justitiei in Palatul Parlamentului si, „din urmatoarea sesiune parlamentara, imi propun sa folosim aceasta infrastructura pentru o cat mai buna cooperarie si consolidarea increderii intre institutiile pe care le reprezentam”.

Proiectulul de Lege pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale se alatura celorlalte trei proiecte deja adoptate de Parlamentul Romaniei si transmise deja spre promulgare.

Mai exact, este vorba despre proiectul de lege privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, proiectul de lege privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune si proiectul de lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

Aprobarea de catre Parlament a acestor proiecte de lege reprezinta ultimul pas din punct de vedere legislativ al celei mai importante reforme a Justitiei penale, procesual-penale si executional-penale din ultimele decenii.

Manager al Alexandrei Stan, audiat la DNA

Manager al Alexandrei Stan, audiat la DNA.

Marcel Prodan, fostul manager al Alexandrei Stan, este audiat marţi la Serviciul teritorial Constanţa al DNA. Managerul este acuzat de şantaj.

Prodan a mai fost citat şi la Poliţia Judeţeană Constanţa pentru a da declaraţii, săptămâna trecută, dar nu s-a prezentat.

Cântăreaţa Alexandra Stan l-a acuzat pe manager că a bătut-o. La externare a declarat:”Aşteptăm rezultatul tomografiei de ieri (joi – n.r.) şi urmează să mai fac investigaţii medicale, dar în Constanţa. Acum mă duc acasă, la ai mei. O să stau câteva zile, mă relaxez, după care trebuie să mă apuc de treabă, să intru în studio, că a venit vara”.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Constanţa au început urmărirea penală faţă de următoarele persoane:

PRODAN VASILE MARCEL, administrator al SC MAAN MUSIC STUDIO SRL şi persoana juridică SC MAAN MUSIC STUDIO SRL, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de şantaj.

Din Rezoluţia de începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
La data de 15 iunie 2013, învinuitul Prodan Vasile Marcel a exercitat violenţe asupra persoanei vătămate cu scopul de a o determina să renunţe la o sumă de peste 40.000 euro pe care partea vătămată o pretindea de la învinuit. Această sumă ar fi trebuit să fie achitată părţii vătămate în baza unui contract comercial încheiat cu SC MAAN MUSIC STUDIO SRL.

Învinuitului i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

Faţă de învinuitul Prodan Vasile Marcel, procurorii au luat măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe un termen de 30 de zile.

Sectorul public-procese

Sectorul public-procese.Cabinetul nostru acorda asistenta entitatilor private (persoane fizice si juridice romane si straine), in special in redactarea de solicitari si de cereri adresate organelor publice ale administratiei centrale si locale; in asistarea cu privire la procedurile administrative, cu privire la intocmirea ofertelor in proceduri

pre-contractuale; in asistarea ofertantilor in diverse stadii ale acestei proceduri, in special pe durata negocierilor; in consultanta cu privire la planificarea folosirii terenurilor si cu privire la intocmirea si implementarea proiectelor de dezvoltare, rezidentiale, logistice si industriale cu administratia centrala si locala; in consultanta cu privire la actiunile administrative si legale si la procedurile administrative, in special cele legate de mediu si de urbanistica, precum si in aspectele ce tin de probleme ce implica sectoarele reglementate.

Monitorul Oficial 348 – 351 din 13 iunie 2013

Monitorul Oficial 348 – 351 din 13 iunie 2013

Monitorul Oficial 348/2013, Partea I

Legea 179/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca
Decretul 589/2013 privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca
Legea 180/2013 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 73/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
Decretul 590/2013 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 73/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
HG 322/2013 privind restrictiile de utilizare a anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice
HG 337/2013 privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 pentru Administratia Nationala „Apele Romane”, aflata in coordonarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice

Monitorul Oficial 349/2013, Partea I

Legea 177/2013 privind declararea zilei de 14 mai Ziua dreptului international umanitar
Decretul 587/2013 pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 14 mai Ziua dreptului international umanitar
Legea 178/2013 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2012 privind reglementarea reincadrarii personalului de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar, redistribuit din unitatile sanitare propuse pentru reorganizare in camine de batrani, la unitatile sanitare care isi reiau activitatea
Decretul 588/2013 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2012 privind reglementarea reincadrarii personalului de specialitate medico-sanitar si auxiliar sanitar, redistribuit din unitatile sanitare propuse pentru reorganizare in camine de batrani, la unitatile sanitare care isi reiau activitatea
Legea 181/2013 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 18/2011 pentru stabilirea masurilor privind verificarea si controlul unitatilor sanitare cu paturi de catre Ministerul Sanatatii si institutiile din subordinea acestuia
Decretul 591/2013 pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 18/2011 pentru stabilirea masurilor privind verificarea si controlul unitatilor sanitare cu paturi de catre Ministerul Sanatatii si institutiile din subordinea acestuia
Decizia 5/2013 a Senatului privind asigurarea conducerii Senatului in perioada 13—14 iunie 2013
Decizia 6/2013 a Senatului privind asigurarea conducerii Senatului in perioada 17—18 iunie 2013
Decizia 201/2013 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 si art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru 6–7
Decizia 204/2013 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative, in ansamblul sau, si a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (1) lit. e), art. 10, art. 12 alin. (1) si (2), art. 13—19 si art. 20—26 din Legea nr. 176/2010
HG 344/2013 pentru completarea art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/prescolar si stabilirea finantarii de baza a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, care se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/prescolar
Decizia 114/2013 a Autoritatii de Supraveghere Financiaraprivind autorizarea functionarii ca broker de asigurare a Societatii CRUX INSURANCE BROKER — S.R.L.
Decizia 116/2013 a Autoritatii de Supraveghere Financiaraprivind autorizarea functionarii ca broker de asigurare a Societatii VISIONWARE BROKER DE ASIGURARE — S.R.L.
Decizia 126/2013 a Autoritatii de Supraveghere Financiaraprivind autorizarea functionarii ca broker de asigurare a Societatii SHANTI DO BROKER DE ASIGURARE — S.R.L.
Decizia 127/2013 a Autoritatii de Supraveghere Financiaraprivind autorizarea functionarii ca broker de asigurare a Societatii RENKER BROKER DE ASIGURARE — S.R.L.
Rectificari

Monitorul Oficial 350/2013, Partea I

Decizia 206/2013 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4145 alin. 4 din Codul de procedura penala
Opinie concurenta
Decizia 235/2013 a Prim-Ministrului privind eliberarea domnului Ovidiu Dranga din functia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe
Decizia 236/2013 a Prim-Ministrului privind numirea domnului Mihail Dobre in functia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe
Decizia 237/2013 a Prim-Ministrului privind inlocuirea unor reprezentanti ai Guvernului din calitatea de membri ai Consiliului de administratie al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca
Decizia 238/2013 a Prim-Ministrului pentru modificarea anexei la Decizia primministrului nr. 129/2011 privind infiintarea Comitetului interministerial pentru supervizarea activitatii de gestionare a vanzarii certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera
Hotararea din 8 ianuarie 2013 a Curtii Europene a Drepturilor Omului in Cauza Bucur si Toma impotriva Romaniei
Lista cuprinzand asociatiile si fundatiile romane, cu personalitate juridica, din municipiul Marghita care primesc subventii de la bugetul local in anul 2013, precum si cuantumul acestora, in conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala

Monitorul Oficial 351/2013, Partea I

HG 342/2013 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile
HG 347/2013 privind nivelul si aplicarea tarifelor de trecere pentru utilizarea podului peste fluviul Dunarea la Calafat (Romania) — Vidin (Republica Bulgaria) in conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entitati comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier si feroviar) peste fluviul Dunarea, intre orasele Calafat (Romania) si Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013, ratificat prin Legea nr. 166/2013
Ordinul 606/2013 al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala privind modificarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 700/2012 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum si a modelului si continutului unor formulare

Detinutii vor fi audiati prin videoconferinta si vor comunica on-line cu familia

Detinutii vor fi audiati prin videoconferinta si vor comunica on-line cu familia

Descarca proiectul de lege

Guvernul Romaniei a propus, iar recent Senatul a aprobatproiectul de lege ce contribuie la punerea in aplicare a dispozitiilor penale, procesual-penale si executional penale pe viitor. Este vorba despre Proiectul de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal”, avizat favorabil de Consiliul legislativ, Consiliul Economic si Social si de Consiliul Superior al Magistraturii.

Propunerea legislativa elaborata de Guvern este structurata in sapte titluri ce completeaza „ampla reforma” in materie penala si procesual penala materializata de adoptarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si Legii nr. 135/2010 privind codul de procedura penala.

De asemenea, conform expunerii de motive a actului normativ, propunerea reflecta o serie de documente internationale si europene in materie, precum: „Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul detinutilor”, „Declaratia universala a drepturilor omului”, precum si numeroase instrumente la nivelul Consiliului Europei, de la „Recomandarea 2006 (2) a Consiliului Europei privind Regulile penitenciare europene”, la numeroase recomandari care privesc aspecte distincte ale regimurilor penitenciare: tratamente medicale, suprapopularea penitenciara si liberarea conditionata, educatia si munca in penitenciare sau aspect privind masuri alternative detentiei.

 

Regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate-modificari

Regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate modificari Regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate-Legea nr. 175/2013

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

Tipurile de documente de calatorie pe baza carora cetatenii romani pot calatori in strainatate sunt urmatoarele:

pasaport diplomatic;
pasaport de serviciu;
pasaport diplomatic electronic;
pasaport de serviciu electronic;
pasaport simplu;
pasaport simplu electronic;
pasaport simplu temporar;
titlu de calatorie.

Pasapoartele diplomatice electronice se elibereaza cu o valabilitate de 5 ani, respectiv de 3 ani pentru minorii sub varsta de 12 ani.

Pasapoartele de serviciu electronice se elibereaza cu o valabilitate de 5 ani, respectiv de 3 ani pentru minorii sub varsta de 12 ani.

Pasaportul simplu electronic se elibereaza, la cerere, cetatenilor romani care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege si nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a dreptului de a calatori in strainatate.

Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple electronice se depun personal de catre solicitanti, in tara, la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple in a caror raza de competenta au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, iar in strainatate, la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei.

In cazul in care solicitantul pasaportului simplu electronic nu se poate prezenta la serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple de la domiciliu sau resedinta, cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple electronice pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple.

Cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple electronice, in cazul persoanelor lipsite temporar de capacitatea de exercitiu, pot fi depuse in numele titularului de catre reprezentantul legal sau de catre autoritatile medicale romane, prezenta titularului fiind obligatorie.

Pasapoartele simple electronice se elibereaza titularului sau reprezentantului legal, dupa achitarea contravalorii acestora si a taxelor consulare prevazute de lege.

In situatia in care titularul sau reprezentantul legal al acestuia constata faptul ca datele inscrise in pasaportul simplu electronic sunt incomplete sau inexacte, trebuie sa sesizeze cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, care este obligat sa ii elibereze un nou document. In acest caz, eliberarea noului pasaport se face fara plata sumelor prevazute la alin. (5).“

Minorilor cetateni romani care nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate li se elibereaza pasapoarte simple electronice in urmatoarele conditii:

in cazul minorului care nu a implinit varsta de 14 ani, numai la cererea ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui care exercita singur autoritatea parinteasca in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva si irevocabila ori in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva pentru procesele incepute cu data de 15 februarie 2013 sau, dupa caz, a reprezentantului legal;
in cazul minorului care a implinit varsta de 14 ani, la cererea acestuia, numai cu acordul ambilor parinti, a parintelui supravietuitor, a parintelui caruia i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui care exercita singur autoritatea parinteasca in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva si irevocabila ori in temeiul unei hotarari judecatoresti ramase definitiva pentru procesele incepute cu data de 15 februarie 2013 sau, dupa caz, a reprezentantului legal.

Emiterea pasaportului simplu electronic pentru minor, in situatia in care exista neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acordului ori unul dintre parinti se afla in imposibilitatea de a-si exprima vointa, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 171alin. (1) lit. e), se efectueaza numai dupa solutionarea acestor situatii de catre instanta de judecata, care se pronunta in conditiile legii.“

Cererile pentru eliberarea pasaportului simplu temporar se depun la autoritatile prevazute la art. 15 alin. (2). Prevederile art. 15 alin. (3), (5) si (6), respectiv ale art. 17, se aplica, in mod corespunzator, si cu privire la cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple temporare.

Cererile pentru eliberarea pasaportului simplu temporar, in cazul persoanelor lipsite temporar de capacitatea de exercitiu, pot fi depuse in numele titularului de catre reprezentantul legal sau de catre autoritatile medicale romane, fara ca prezenta titularului sa fie obligatorie.

In situatii temeinic justificate, pentru minorii aflati in strainatate sub o forma de protectie speciala dispusa de autoritatile locale competente si care nu detin documente de identitate sau de calatorie valabile, misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei elibereaza, cu titlu gratuit, pasapoarte simple temporare, la solicitarea autoritatilor straine competente, in scopul reglementarii situatiei juridice a minorilor in statul de resedinta, daca nu este posibila repatrierea acestora.

Costurile aferente producerii si emiterii pasapoartelor simple temporare eliberate minorilor prevazuti la alin. (42) sunt suportate de statul roman prin autoritatile abilitate, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe baza protocolului incheiat cu producatorul.

Pasapoartele simple, pasapoartele simple electronice si pasapoartele simple temporare pot fi retinute numai de organele de politie, autoritatile judiciare, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din strainatate, precum si de serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, doar in cazul in care situatia o impune, pentru exercitarea atributiilor specifice prevazute de lege. In aceste situatii, autoritatile care retin pasapoartele au obligatia sa elibereze titularului o dovada care sa ateste faptul ca pasaportul a fost retinut, precum si motivele care au stat la baza acestei masuri.

Daca in urma depunerii cererii pentru eliberarea pasaportului simplu electronic ori a pasaportului simplu temporar se constata faptul ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege in acest sens, solicitantului i se respinge cererea.

Pierderea documentelor de calatorie se declara de indata de catre titular sau, dupa caz, de catre persoanele prevazute la art. 20 alin. (2), la cea mai apropiata unitate de politie sau la orice serviciu public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple ori la Directia Generala de Pasapoarte, iar in strainatate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei.

Documentele de calatorie declarate pierdute sau furate, recuperate de autoritatile emitente, pot fi restituite titularilor pentru a fi folosite in continuare, daca mai sunt valabile si intr-o stare fizica corespunzatoare si daca titularilor nu li s-au eliberat documente noi in locul acestora, in conditiile prezentei legi.

Documentele de calatorie declarate pierdute sau furate, recuperate de autoritatile emitente dupa eliberarea unui nou document, pot fi restituite titularilor pentru a fi folosite in continuare, in conditiile prezentei legi, numai daca mai sunt valabile si intr-o stare fizica corespunzatoare si dupa anularea documentului de calatorie eliberat in conditiile art. 27 alin. (1), la solicitarea scrisa a titularului.

SAPTE PENTRU LOCUL LUI BIRSAN-CEDO

SAPTE PENTRU LOCUL LUI BIRSAN CEDO JUDECATOR CEDO ROMANIA Prezentam comunicatul din data de 10 iunie 2013 publicat de Ministerul Justitiei in care sunt prezentate numele celor sapte candidati inscris in procedura de selectie pentru ocuparea functiei de judecator la CEDO in numele Romaniei:

 

„In urma publicarii anuntului privind selectia candidatilor in numele Romaniei pentru functia de judecator al CEDO, au fost depuse 7 (sapte) candidaturi. In ordine alfabetica acestea sunt: Cristina Coteanu, Bianca Gutan, Codrin Miron, Iulia Motoc, Tudor Pantiru, Florin Streteanu, Paul Vasilescu.

Conform procedurii indicate in anuntul privind selectia candidatilor in numele Romaniei pentru functia de judecator CEDO, publicat la data de 23 mai 2013, in urma depunerii dosarelor, candidatii inscrisi vor sustine un interviu in fata Comisiei, care va avea loc in perioada 12-14 iunie 2013, la sediul Ministerului Justitiei. Interviul, care se va derula individual, va urmari stabilirea experientei profesionale a candidatilor, a cunoasterii jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului precum si a aptitudinii de a face fata provocarilor generate de reforma Curtii, de incarcatura rolului acesteia, de relatia sa cu instantele nationale si cu celelalte instante internationale.

AVOCAT DIVORT ROMANIA – Procesul de divort al sotilor Patriciu se reia in septembrie 2013

AVOCAT DIVORT ROMANIA – Procesul de divort al sotilor Patriciu se reia in septembrie 2013.

Dinu si Dana Patriciu se vor intalni din nou abia in luna septembrie, atunci cand a fost stabilit urmatorul termen al divortului. Dana Patriciu ceruse initial suspendarea procesului pe motiv ca sotul este senil.

 

 

Mai inati, magistratii au respins cererea de conexare a celor doua procese, de divort si partaj, urmand ca acestea sa se judece separat. Tot la termenul trecut, avocatii Danei Patriciu au cerut si suspendarea procesului de divort pe motiv ca miliardarul nu ar fi in deplinatatea facultatilor mintale.

Dana Patriciu nu renunta la partaj si il pune in dificultate pe sotul miliardar

Dana Patriciu nu renunta la partaj si il pune in dificultate pe sotul miliardar

De altfel, Dinu Patriciu a refuzat in doua randuri sa ajunga la IML pentru a efectua expertiza psihiatrica care putea stabili daca afaceristul are sau nu discernamant. Sotia a deschis un dosar prin care cere punerea sub interdictie a lui Patriciu urmand ca ea sa devina tutore. Ancheta procurorilor, procedura preeliminara, a demarat cu audierea a trei martori propusi de Dana Patriciu, mai exact un afacerist, un bucatar si un medic.

 

PPP-Concession-Public-Acquisitions-NGO- ROMANIA

PPP-Concession-Public-Acquisitions-NGO- ROMANIA.

  1. •Concession of public assets and works
  2. •Drafting legislation

 

 

  1. •Joint venture, consortium, teaming-up and other partnering agreements
  2. •Legal advice on related taxation, employment, EU funds, classified information matters
  3. •Regulatory advice
  4. •Revision of public acquisition contracts
  5. •State aid schemes compliance and application
  6. •PPP’s agreement structuring and negotiation
  7. •Privatization
  8. •Public tender and bid preparation
  9. •Public procurement contracts and dispute settlement
  10. •Litigation

Arestul la domiciliu, judecatorul de drepturi si libertati

Arestul la domiciliu, judecatorul de drepturi si libertati.Alta noutate, in faza de judecata, este aceea ca se simplifica procedura, ceea ce va face ca procesele sa se termine mai repede.

 

 

,,Va exista o singura cale de atac – apelul (care se va judeca de catre Curtile de Apel), dupa care hotararea va ramane definitiva. Dispare recursul – a doua cale ordinara de atac, care va fi regasita la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca recurs in casatie, cale extraordinara de atac si numai pentru anumite situatii exceptionale. Procesele se scurteaza, nu se intorc si nu se reiau ciclurile, ani la rand. Cu legislatia actuala ne trezim ca o persoana devine condamnata sau achitata dupa trei, cinci sau zeci ani, in cazul in care nu intervine prescriptia. Dar, simplificandu-se procedura de judecata, apropiem momentul savarsirii faptei de momentul judecatii si, ori il condamn, ori il achit, omul afla ca este sau nu vinovat. Și opinia publica afla. In plus, stim ceva despre ce se va intampla”, a prezentat procurorul Mirisan, aspectele pozitive din Noul Cod de Procedura Penala cu privire la simplificare.

Tot in faza de judecata, se introduc doua institutii juridice noi: judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara.

Judecatorul de drepturi si libertati se va ocupa numai de masuri preventive procesuale (arestare si celelalte masuri preventive prevazute in actualul Cod de procedura penala), iar cel de camera preliminara va verifica dosarul intocmit de procuror, probele administrate si rechizitoriul (daca sunt legal administrate si daca rechizitoriul nu are fizuri, e lovit de nulitate, e gresit intocmit sau nu contine elementele necesare).

,,Daca judecatorul de camera preliminara spune ca probele sunt legal administrate, rechizitoriul e legal intocmit si e legal sesizata instanta, il trimite la judecatorul de drept comun. De ce aceasta institutie? Pentru ca se simplifica procedurile din faza de judecata. Adica, instanta nu mai poate restitui cauza procurorului pentru completarea urmaririi penale, pentru refacerea urmaririi penale, pentru ca s-a pronuntat un judecator de camera preliminara si a decis ca e bine. Instanta trebuie sa judece. Chiar de ar constata fisuri in probe, in rechizitoriu, trebuie sa readministreze probele judecatorul de fond si sa se pronunte. Nu mai restituie cauza la procuror, nici procurorul la politist, pentru completarea urmaririi penale”, a mai explicat profesorul Mirisan, decanul Facultatii de Drept din Oradea.

Potrivit acestuia, masurile preventive se pastreaza (obligarea de a nu parasi localitatea, de a nu parasi tara, retinerea, arestarea preventiva), dar se introduce  in Codul de Procedura Penala, conform unor modele italiene si franceze, arestul la domiciliu.

,,Este o masura apropiata de arestarea preventiva, dar nu privativa de libertate cum este arestarea pe cel mult 30 de zile, in prezent, ci restrictiva de libertate. Adica, ai voie sa stai acasa la tine, dar esti oprit sa-ti parasesti casa o perioada de timp, fixata prin Noul Cod de Procedura Penala. Aceasta masura este susceptibila de a fi prelungita”, a precizat procurorul.

 

Clasarea, singura solutie

Noul Cod de Procedura Penala aduce si alte noutati in ceea ce priveste urmarirea penala. Clasarea este una dintre ele.

,,Noi dam o serie de solutii de neurmarire, de netrimitere in judecata, scoatere de sub urmarire penala, incetare a urmaririi penale, clasarea in faza de urmarire penala si trimiterea in judecata – solutia de baza – cand trimitem in judecata si avem probe (rechizitoriul). Aceste solutii sunt scoase din Noul Cod de Procedura Penala. Va fi una singura: clasarea. Pe toate temeiurile: de fapt, de drept, formala. Procurorul cand nu poate administra alte probe stabileste nevinovatia, da o solutie: clasarea. Simplu. Nu in functie literele din articolul 10 din Codul de Procedura Penala, cum e acum, de la a la d e scoatere, de la d la a e incetare, exista clasare cand lipseste invinuitul in cauza. Exista o singura solutie: clasarea. Și mai exista una – iar aceasta este de oportunitate: renuntarea la urmarirea penala, in faza de urmarire penala pentru diverse motive, pentru a nu incarca justitia cu dosare simple, banale. Cu infractiuni minore, fapte lipsite de pericol social, s.a.m.d. Usoare, adica unul fura un pix sau ceva lipsit de valoare. Sau comite o fapta pentru care pur si simplu nu merita sa inaintezi dosarul la instanta si sa faci un proces care sa dureze sase luni, un an, doi, trei ani si sa faci o gramada de cheltuieli pentru asa ceva. Aici intervine renuntarea la urmarire”, a adaugat magistratul.

 

Principiul oportunitatii

Renuntarea se poate face in anumite conditii si pentru anumite infractiuni usoare: cele care se urmaresc la plangerea prealabila, cele cu pedepse pana la cinci ani sau pana la trei ani, in functie de cum prevede legea de punere in aplicare actuala.

,,Aceasta renuntare la urmarire inseamna ca se aplica un alt principiu, pe langa cel al legalitatii, cel al oportunitatii.  S-a introdus in cod si acest principiu. Ramane principiul legalitatii, dar prin derogare se aplica si oportunitatea, atunci cand nu e cazul sa trimiti, pentru fapte banale, usoare, pe cineva in judecata”, a mai spus Valentin Mirisan.

O alta institutie cu care vor trebui sa se obisnuiasca romanii este cea a medierii.

,,La noi nu a prins inca, chiar daca legea e in vigoare din 2010. Ca nu merge omul la mediator si nu se intoarce cu un acord de mediere sa-l depuna la procuror sau la judecator pentru infractiuni, asta e altceva. Dar eu cred ca, treptat, va trebui sa ne invatam cu asta. Adica, daca noi ne certam si e o insulta sau calomnie, sau o lovire usoara, o tulburare in posesie – considerata tot usoara, si ne putem impaca – potrivit legii, merg la un mediator si daca venim cu procesul verbal de mediere, procurorul – in termen de 30 de zile, da solutie – de clasare in viitorul cod sau de renuntare la urmarirea penala ori de scoatere sau incetarea urmaririi penale”, a aratat magistratul.

 

Acord de recunoastere

Acordul de recunoasterea a vinovatiei este o alta institutie noua introdusa in actul normativ. Acesta  se face intre avocatul partii si procuror sau, in faza de judecata, de judecator. Acesta e in vigoare in prezent, tot prin legea 202 – potrivit procurorului Mirisan.

,,In faza de judecata se prezinta inculpatul si la primul termen de judecata, cu procedura indeplinita, recunoaste faptele comise. Se are in vedere probele din dosarul de urmarire, administrate de organul de cercetare penala sau de procuror – dupa caz, i se aplica circumstante de atenuare a pedepsei si se incheie procesul. Imediat. Recunoasterea si probele din dosar. Judecatorul nu mai administreaza nicio proba, ci la primul termen, sau la al doilea – daca procedura nu e indeplinita, constata ca s-au indeplinit conditiile de recunoastere a vinovatiei si aplica pedeapsa in cadrul limitelor legale, cu reducerea conform legii  – o patrime cand e vorba de amenda, o treime cand e vorba de inchisoare. Institutia aceasta a fost preluata din sistemul anglo-american. Englezii si americanii o folosesc si functioneaza foarte bine.  Practic, legea prevede unde functioneaza si unde nu acordul de recunoastere a vinovatiei”, a precizat procurorul.

Legea Referendumului a fost modificata. Politicienii nu mai trebuie sa convinga cetatenii sa se prezinte la urne

Legea Referendumului a fost modificata. Politicienii nu mai trebuie sa convinga cetatenii sa se prezinte la urne.Initiativa legislativa, semnata de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea si Bogdan Ciuca, modifica Legea referendumului in sensul reducerii pragului de prezenta la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar si introducerea conditiei unui vot de 25% din alegatori pentru validarea rezultatelor. Camera Deputatilor este for decizional cu acest proiect.

 

 

 

Liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a declarat ca proiectul va fi atacat la Curtea Constitutionala atat de PDL, cat si de UDMR si PPDD.

Mircea Toader a atras atentia ca, daca aceasta lege de reducere a pragului de prezenta la referendum va fi pusa in aplicare, orice primar din Romania va putea fi schimbat de 25% dintre cetatenii de acolo si acest lucru se poate intampla si presedintilor consiliilor judetene, ceea ce nu este normal. „Noi, impreuna cu UDMR si PPDD, vom ataca legea la Curtea Constitutionala”, a spus Toader.

La randul sau, deputatul UDMR Marton Arpad a declarat ca, in urma adoptarii acestei legi, toate deciziile importante pentru intreaga societate vor fi luate cu 25% din populatie.

„Revizuirea Constitutiei nu cred ca este bine sa fie facuta cu 25% dintre cetateni, nu cred ca un primar trebuie sa poata fi demis cu 25% si nu cred ca modificarea limitelor administrativ-teritoriale trebuie sa fie facuta cu 25%. Nu cred ca in toate situatiile unui stat de drept deciziile se pot lua cu 25%”, a spus Marton Arpad.

In replica, deputatul PNL Mircea Dolha a spus ca primarii si presedintii Consiliilor judetene pot fi demisi cu 25%, dar ca „25% din listele electorale este mult mai mult decat au obtinut unii dintre primari in primul tur de scrutin”.

Parlamentarilor partidelor aflate la Putere le-a fost astfel mai usor sa modifice pragul de prezenta decat sa convinga electoratul ori pe cetateni in general sa se prezinte la un referendum, astfel ca orice dcizie supusa la vot va putea fi aplicata daca doar 25% dintre cetateni sunt de acord cu aceasta. Si, cum lipsa de spirit civic ori de interes asupra problemelor ce pot fi supuse unui referendum este alarmant de mare, se poate ajunge foare usor in situatia ca o minoritate restransa sa decida in numele tuturor cetatenilor.

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede, printre altele, ca militarii pot fi mentinuti in activitate

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede, printre altele, ca militarii pot fi mentinuti in activitate.Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede, printre altele, ca militarii pot fi mentinuti in activitate dupa implinirea varstei de pensionare, pana la 60 de ani, cu aprobarea conducerii institutiei, in functie de nevoile de incadrare.

 

 

 

Curtea Constitutionala a decis, in 22 mai, cu unanimitate de voturi, ca sunt constitutionale modificarile la Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, aduse dupa ce actul normativ a fost trimis de presedinte pentru reexaminare, respingand astfel sesizarea PDL.

Plenul Curtii Constitutionale a solutionat obiectia de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile articolului unic punctul 5 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, prin care s-a introdus articolul 86 alineatul 2², obiectie formulata de 25 de senatori, arata CC intr-un comunicat de presa.

Senatorii PDL au atacat in aprilie la Curtea Constitutionala modificarile la Legea privind statutul cadrelor militare adoptate in sedinta Senatului din 9 aprilie.

Democrat-liberalii au mentionat ca parlamentarii puterii au adoptat un alineat 2² la art. 86 din aceasta lege, la dezbaterea cererii de reexaminare a presedintelui, „al carui continut nu are nicio legatura cu continutul cererii de reexaminare in cauza”.

Senatorii au decis, in 9 aprilie, ca militarii pot fi mentinuti in activitate dupa implinirea varstei de pensionare pana la varsta de 60 de ani, cu aprobarea conducerii institutiei, in functie de nevoile de incadrare. Ei au adoptat, cu un amendament, actul normativ de modificare a Legii 85/2005 privind statutul cadrelor militare, retrimis in Parlament, pentru reexaminare, de catre presedintele Traian Basescu. Proiectul a fost adoptat cu 103 de voturi „pentru”, 28 „impotriva” si trei abtineri.

Conform unui amendament propus de Comisia pentru aparare si insusit de senatori, prevederile proiectului de lege se vor aplica in exclusivitate MApN si structurilor militarizate ale MAI.

Potrivit proiectului, pensionarea cadrelor MApN si MAI se va face gradual – generalii cu o stea se vor pensiona la varsta de 56 de ani, cei cu doua stele la 57 de ani, cei cu trei stele la 58, iar generalii cu patru stele la 59 de ani.

Prelungirea perioadei pana la 60 de ani se poate face potrivit deciziilor luate de comisiile de selectie care functioneaza in institutiile militare, iar propunerea de pensionare sau nu a acestora va fi obligatorie pentru ministrul Apararii.

Presedintele Comisiei de aparare a Senatului, Corneliu Dobritoiu, a mentionat, in timpul dezbaterilor, ca serviciile speciale precum STS, SPP, SRI vor functiona in baza Legii 80, care prevede pensionarea la 60 de ani, iar prelungirile se vor face in functie de ierarhia care subordoneaza acele institutii.

Contractul dintre firma lui Dumitru Dragomir si RCS&RDS, verificat – AVOCAT PENAL BUCURESTI

Contractul dintre firma lui Dumitru Dragomir si RCS&RDS, verificat.Potrivit DNA, in perioada 16 aprilie – 24 mai, Sorin Alexandrescu, director general al Antena TV Group, l-a amenintat pe Ioan Bendei, administrator la RCS&RDS, ca va incepe o campanie media compromitatoare impotriva acestuia, pe tema unui contract de 3,5 milioane de euro, semnat de RCS&RDS si al carui beneficiar ar fi fost Dumitru Dragomir, prin firma Bodu RSL.

Conditia ca Bendei sa scape de campania media in publicatiile si televiziunile trustului Intact era semnarea, in numele RCS&RDS, a unui contract avand ca obiect retransmisia si distributia prin satelit a programelor apartinand Antena TV Group, in valoare de 7,2 milioane de euro anual.

Presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a declarat, pe 30 mai, la iesirea din sediul DNA, ca a fost audiat in calitate de martor in dosarul in care a fost arestat seful Antena Group, Sorin Alexandrescu, si s-a aratat nemultumit ca a fost implicat in acest caz, desi nu a gresit din punct de vedere legal cu nimic, fiind „santajul lor”.

Judecatoria Sectorului 1 a admis pe 31 mai cererea procurorilor DNA privind arestarea pentru 29 de zile a lui Sorin Alexandrescu, director general al Antena TV Group, acuzat de savarsirea infractiunii de santaj.

„In intervalul 16 aprilie 2013 – 24 mai, Sorin Alexandrescu a constrans, in mod repetat, partea vatamata Ioan Bendei, administrator al unei societati comerciale, amenintand-o cu darea in vileag a unor fapte compromitatoare pentru aceasta de natura a-i afecta viata personala si cariera profesionala. In aceasta modalitate, cel in cauza a urmarit sa-l determine pe Ioan Bendei sa semneze in numele companiei RCS&RDS un contract avand ca obiect retransmisia si distributia prin satelit a programelor apartinand Antena TV Group SA in conditii prestabilite, respectiv pe o perioada de 5 ani, valoarea acestuia fiind de 7,2 milioane euro/anual, ceea ce implica incasarea unui pret de 0,6 euro/lunar/abonat”, sustine DNA.

Contractul dintre firma lui Dumitru Dragomir si RCS&RDS, verificat

AVOCAT ANRP – se restituie in natura

AVOCAT-ANRP – se-restituie-in-natura.In situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai este posibila, singura masura reparatorie in echivalent care se acorda este compensarea prin puncte, prevazuta in cap. III.

In situatia in care titularul a instrainat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietatii, singura masura reparatorie care se acorda este compensarea prin puncte.

Principiile care stau la baza acordarii masurilor prevazute de prezenta lege sunt:

principiul prevalentei restituirii in natura;
principiul echitatii;
principiul transparentei procesului de stabilire a masurilor reparatorii;
principiul mentinerii justului echilibru intre interesul particular al fostilor proprietari si interesul general al societatii.

In intelesul prezentei legi, expresiile si termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:

cereri – notificarile formulate in temeiul Legii nr10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cererile formulate in temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr18/1991 si ale Legii nr169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, cererile formulate potrivit Legii nr247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, cererile de retrocedare formulate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, republicata, aflate in curs de solutionare la entitatile investite de lege sau, dupa caz, la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor;
persoana care se considera indreptatita – persoana care a formulat si a depus, in termen legal, la entitatile investite de lege cereri din categoria celor prevazute la pct1, care nu au fost solutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
persoana indreptatita – persoana careia i-a fost recunoscut dreptul la restituire in natura sau, dupa caz, la masuri reparatorii;
entitatea investita de lege – urmatoarele structuri cu atributii in procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv si de stabilire a masurilor reparatorii:
unitatea detinatoare, in intelesul Hotararii Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr94/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/1999, republicata;
entitatea investita cu solutionarea notificarii, in intelesul Hotararii Guvernului nr. 250/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
comisia locala de fond funciar, comisiile comunale, orasenesti si municipale, constituite in temeiul Legii nr18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
comisia judeteana de fond funciar sau, dupa caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti, constituite in temeiul Legii nr18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase si comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania;
Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica;
Comisia Nationala pentru Compensarea Imobilelor, infiintata potrivit prezentei legi;
decizia entitatii investite de lege – decizia/dispozitia/ordinul/hotararea emisa de catre entitatea investita de lege, prevazuta la pct4;
restituirea in natura – restituirea imobilului preluat in mod abuziv; in ceea ce priveste terenurile, reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament;
grila notariala – ghidurile privind valorile orientative ale proprietatilor imobiliare utilizate de camerele notarilor publici, actualizate in conditiile impuse de art771alin(5) din Legea nr571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Dispozitiile prezentei legi se aplica cererilor formulate si depuse, in termen legal, la entitatile investite de lege, nesolutionate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor, precum si cauzelor aflate pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului suspendate in temeiul Hotararii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntata in Cauza Maria Atanasiu si altii impotriva Romaniei, la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist

In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale se constituie, prin ordin al prefectului, Comisia locala pentru inventarierea terenurilor.

Comisia se compune din urmatoarele persoane:

un reprezentant al institutiei prefectului, care are si calitatea de presedinte al Comisiei;
primarul comunei/orasului/municipiului;
secretarul comunei/orasului/municipiului;
un specialist in masuratori topografice si in identificarea tarlalelor si parcelelor din cadrul unitatii administrativ-teritoriale (specialist cadastru, inginer topograf, inginer agricol, subinginer agricol, referent agricol);
un reprezentant al oficiului teritorial de cadastru si publicitate imobiliara.

In functie de specificul localitatii, Comisia se completeaza cu urmatoarele persoane:

un reprezentant al Agentiei Domeniilor Statului;
un reprezentant al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti“;
un reprezentant al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva;
un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.

Procedura de constituire, modul de functionare, atributiile Comisiei, precum si normele privind intocmirea situatiei prevazute la art6 se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, care vor fi adoptate in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a acesteia.

In termen de 180 de zile de la data constituirii, comisia prevazuta la art5 intocmeste, conform normelor de aplicare a prezentei legi, situatia terenurilor agricole, cu sau fara investitii, si forestiere, aflate in domeniul public sau privat al statului sau, dupa caz, al unitatii administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritoriala.

Situatia prevazuta anterior va indica, prin determinare grafica pe ortofotoplan:

terenurile ce constituie rezerva comisiei locale de fond funciar;
terenurile aflate in proprietatea publica si privata a statului, cu sau fara investitii, aflate in administrarea unor autoritati si institutii publice;
terenurile administrate de institute si statiuni de cercetare, cu sau fara investitii;
terenurile ocupate de izlazuri;
alte terenuri identificate ca disponibile in vederea restituirii.

Situatiase vizeaza de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si se transmite comisiei judetene de fond funciar sau, dupa caz, Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti.

Comisia judeteana de fond funciar sau, dupa caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti centralizeaza situatiile intocmite la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale in termen de 30 de zile de la primirea acestoraRezultatul centralizarii se transmite Agentiei Domeniilor Statului si Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

In termen de 60 de zile de la data primirii situatiilor centralizate pe fiecare judet, Agentia Domeniilor Statului si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor demareaza procedurile legale necesare in vederea schimbarii regimului juridic al terenurilor ce fac obiectul situatiei centralizatoare, aflate in proprietatea publica a statului, si trecerii acestora, in conditiile legii, in proprietatea privata a statului pentru a fi afectate restituirii in natura sau, dupa caz, valorificarii punctelor acordate potrivit prezentei legi.

Pana la intocmirea situatiei centralizatoare la nivel local, se suspenda emiterea hotararilor de validare/invalidare de catre comisiile judetene de fond funciar sau, dupa caz, de catre Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea in posesie de catre comisiile locale de fond funciar, precum si orice alte proceduri administrative in domeniul restituirii fondului funciar.

Dispozitiile anterioare nu sunt aplicabile in cazul hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile.

In termen de 120 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, comisiile locale de fond funciar au obligatia de a centraliza toate cererile de restituire nesolutionate, in vederea stabilirii suprafetei de teren necesare in vederea finalizarii procesului de restituire.

Pentru realizarea situatiei se au in vedere:

cererile din dosarele nesolutionate la nivelul comisiei locale;
cererile din dosarele transmise comisiei judetene sau, dupa caz, Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti, cu propuneri de despagubiri;
cererile din dosarele inregistrate la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, in cazul in care persoanele indreptatite opteaza, in conditiile art42, pentru returnarea dosarului la comisia locala, in vederea atribuirii de teren;
hotararile definitive si irevocabile pronuntate de instantele judecatoresti, avand ca obiect restituirea unor suprafete de teren;
cererile care au stat la baza dosarelor validate de comisiile judetene sau, dupa caz, de Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti si aflate la comisiile locale in vederea constituirii dosarelor de despagubire.

Situatia suprafetelor de teren necesare in vederea finalizarii procesului de restituire se transmite comisiei judetene de fond funciar sau, dupa caz, Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti.

Institutele, statiunile de cercetare si institutiile publice sunt obligate sa predea Agentiei Domeniilor Statului, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Guvernului initiate conform art. 6 alin. (5), terenurile care fac obiectul acesteiaProcesele-verbale de predare-primire se comunica si Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

In termen de 30 de zile de la preluarea terenurilor prevazute la alin. (1), Agentia Domeniilor Statului aduce la cunostinta comisiei judetene de fond funciar si Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti disponibilul de teren pe fiecare unitate administrativ-teritoriala.

Predarea terenurilor disponibile catre comisia locala de fond funciar se face numai dupa validarea de catre comisia judeteana de fond funciar si Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucuresti a propunerilor de punere in posesie pe aceste terenuri, dar nu mai tarziu de 1 ianuarie 2015.

Pana la data de 1 martie 2014, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara va realiza, pentru fiecare judet si la nivel national, situatia comparativa a cererilor si disponibilului de teren, in conditiile prevazute la art. 6 alin. (2).

Dupa finalizare, situatia se comunica Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor si Agentiei Domeniilor Statului.

AVOCAT-ANRP – se-restituie-in-natura

PRIMA DE CASARE – Ghidului de finantare a Programului de innoire a Parcului auto

PRIMA-DE-CASARE – Ghidului-de-finantare-a-Programului-de-innoire-a-Parcului-auto

Rolul Ghidului de finantare a Programului de stimulare a innoirii Parcului auto national

Ghidul de finantare a Programului de stimulare a innoirii Parcului auto national, denumit in continuare ghid, constituie un suport informativ, avand rolul de a furniza informatii esentiale privind derularea Programului de stimulare a innoirii Parcului auto national, denumit in continuare program.

Ghidul contine dispozitii privind:

sursa de finantare, suma prevazuta si durata de aplicare a programului;
cuantumul si conditiile de acordare a primei de casare;
categoriile de persoane eligibile si criteriile de eligibilitate;
participarea persoanelor eligibile in cadrul programului.

Definitii

In sensul prezentului ghid, termenii si expresiile de mai jos se definesc astfel:

aplicatia PSIPAN – software administrat de catre Autoritate, avand rol de stocare si verificare a informatiilor privind proprietarii, autovehiculele uzate si tichetele valorice utilizate in cadrul programului;
Autoritatea – Administratia Fondului pentru Mediu;
autoturism – autovehicul apartinand categoriei de folosinta M1, conceput si construit pentru transportul de pasageri si care are, in afara locului conducatorului, cel mult 8 locuri pe scaune;
autoutilitara usoara – autovehicul apartinand categoriei de folosinta N1, conceput si construit pentru transportul de marfuri, avand o masa maxima ce nu depaseste 3,5 tone;
autospeciala/autospecializata usoara – autovehicul apartinand categoriei de folosinta M1 ori N1, destinat transportului de pasageri sau de marfuri si care indeplineste o functie specifica ce necesita adaptari ale caroseriei si/sau echipamente speciale, avand o masa maxima ce nu depaseste 3,5 tone;
autovehicul nou – orice autoturism, autoutilitara usoara sau autospeciala/autospecializata usoara care nu a fost inmatriculat/inmatriculata niciodata; autovehiculul nou achizitionat prin program poate fi cu sistem de propulsie termic (motor cu ardere interna), hibrid (cu cel putin doua convertoare de energie diferite si doua sisteme diferite de stocare a energiei montate pe autovehicul pentru a-i asigura propulsia; autovehiculul electric hibrid este asimilat autovehiculului hibrid) si electric (motor propulsat exclusiv cu energie electrica furnizata de baterii reincarcabile; autovehiculul electric este clasificat ca vehicul cu emisii poluante zero);
autovehicul uzat – orice autoturism, autoutilitara usoara sau autospeciala/autospecializata usoara inmatriculat/inmatriculata in Romania, care contine cumulativ componentele esentiale (motor, transmisie, tren de rulare, caroserie, sasiu, precum si echipamentele electronice de gestionare a functiilor autovehiculului si dispozitivul catalizator, daca acestea au fost prevazute din fabricatie) si care are o vechime mai mare sau egala cu 10 ani de la anul fabricatiei;
beneficiar – proprietarul care a achizitionat autovehiculul nou sub beneficiul primei de casare si, dupa caz, al eco-bonusului si pe al carui nume este eliberata factura;
certificat de conformitate – document emis de catre constructorul de autovehicule care atesta faptul ca autovehiculul nou destinat comercializarii corespunde reglementarilor legale in vigoare si in cuprinsul caruia sunt inscrise numarul de identificare si caracteristicile tehnice ale acestuia; incepand cu data de 1 ianuarie 2013, producatorul are obligatia de a elibera certificatul de conformitate la achizitionarea unui autovehiculul nou, lipsa documentului atragand imposibilitatea proprietarului de a obtine cartea de identitate a autovehiculului si, pe cale de consecinta, imposibilitatea inmatricularii in circulatie a acestuia;
colector – operator economic, cu personalitate juridica, autorizat sa desfasoare activitati de colectare a vehiculelor scoase din uz, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz, cu modificarile si completarile ulterioare;
colector validat – colectorul al carui dosar de validare a fost aprobat de Autoritate;
criterii de eligibilitate – cerinte, norme sau principii care trebuie indeplinite cumulativ;
dosar de acceptare – dosar cuprinzand documentele obligatorii care se depun la Autoritate de catre proprietarul persoana juridica sau de catre proprietarul operator economic fara personalitate juridica, in vederea acceptarii in program;
documente aferente – documentele care insotesc, cumulativ si in mod obligatoriu, tichetul valoric, in vederea achizitionarii autovehiculului nou de catre proprietarul persoana fizica: certificat de inmatriculare a autovehiculului uzat, in copie legalizata, certificat de distrugere a autovehiculului uzat, in copie legalizata, carte de identitate a autovehiculului uzat, in copie legalizata, certificat de radiere din evidenta circulatiei a autovehiculului uzat, in original, proces-verbal de custodie a autovehiculului uzat, in copie legalizata, documentul emis de catre colectorul validat si care atesta plata contravalorii deseurilor feroase si neferoase continute de autovehiculul uzat, in copie;
dosar de validare – dosar cuprinzand documentele obligatorii care se depun la Autoritate de catre colector sau producator, in vederea validarii in program;
eco-bonus – reducere din pretul de achizitie a unui autovehicul nou, avand cel putin una din caracteristicile prevazute la art. 7 alin. (1), sustinuta prin modalitate nerambursabila din Fondul pentru mediu si acordata simultan cu prima de casare;
persoana eligibila – persoana fizica, persoana juridica sau operatorul economic fara personalitate juridica care indeplineste criteriile de eligibilitate;
prima de casare – parte din pretul de achizitie a unui autovehicul nou, sustinuta prin modalitate nerambursabila din Fondul pentru mediu si exprimata printr-un tichet valoric; prin casare se intelege scoaterea definitiva din folosinta a unui autovehicul uzat prin predarea acestuia unui colector validat;
producator – persoana juridica romana, operator economic constructor de autovehicule sau importator autorizat de autovehicule noi ori reprezentant autorizat al acestora;
producator validat – producatorul al carui dosar de validare a fost aprobat de Autoritate;
proprietar – persoana fizica avand domiciliul sau resedinta in Romania, care detine in proprietate, indiferent de data dobandirii acestui drept, un autovehicul uzat inmatriculat pe numele sau, ori, dupa caz, mostenitorii sai; persoana juridica romana care detine in proprietate, indiferent de data dobandirii acestui drept, un autovehicul uzat inmatriculat/inregistrat in sistem propriu pe numele sau; operatorul economic fara personalitate juridica, cu sediul profesional in Romania, care detine in proprietate, indiferent de data dobandirii acestui drept, un autovehicul uzat inmatriculat pe numele sau;

Obiectul, scopul si obiectivele programului

Obiectul programului il reprezinta finantarea nerambursabila din Fondul pentru mediu, acordata sub forma primei de casare, pentru achizitionarea autovehiculelor noi, mai putin poluante, in schimbul predarii spre casare a autovehiculelor uzate.

Scopul programului il constituie imbunatatirea calitatii mediului prin innoirea Parcului auto national.

Programul vizeaza atingerea urmatoarelor obiective de protectie a mediului de interes general:

diminuarea efectelor poluarii aerului asupra mediului si sanatatii populatiei, cauzate de emisiile de gaze de esapament de la autovehiculele uzate;
diminuarea efectelor poluarii solului si apei cauzate de scurgerile de substante periculoase de la autovehiculele uzate;
prevenirea generarii deseurilor si atingerea obiectivelor privind reutilizarea, reciclarea si valorificarea deseurilor provenite de la vehiculele scoase din uz.

Nu intra sub incidenta prevederilor prezentului ghid:

autovehiculul uzat a carui prima inmatriculare in Romania a avut loc ulterior datei de 31 decembrie 2006, cu exceptia celui aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale sau a unei institutii publice;
autovehiculul uzat, cu numar de inmatriculare si/sau certificat de inmatriculare modele/model vechi, radiat de drept prin efectul prevederilor art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor masuri privind vehiculele rutiere inmatriculate, aprobata cu modificari prin Legea nr. 432/2006.

Caracterul programului si aria geografica de aplicare Programul are caracter anual si se aplica la nivel national.

Sursa de finantare si suma prevazuta pentru derularea programului

Finantarea programului se realizeaza din veniturile Fondului pentru mediu.

Programul se deruleaza in limita fondurilor prevazute cu aceasta destinatie prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii.

Prima de casare

Cuantumul primei de casare este de 6.500 lei, la care se adauga cate un eco-bonus in valoare de 500 lei, dar nu mai mult de doua eco-bonusuri cumulate, pentru fiecare din urmatoarele caracteristici:

la achizitionarea unui autovehicul nou incadrat in norma de poluare Euro 6;
la achizitionarea unui autovehicul nou al carui motor genereaza o cantitate de emisii de CO2 mai mica de 100 g/km;
la achizitionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid.

Prima de casare este exprimata printr-un tichet valoric, denumit in continuare tichet. Modelul tichetului este prevazut in anexa nr. 1.

Stabilirea necesarului de ti chete, costurile generate cu tiparirea si livrarea acestora, precum si urmarirea miscarii stocurilor de tichete tiparite, distribuite, eliberate, restituite sau depuse spre decontare sunt in sarcina Autoritatii.

Pentru un autovehicul uzat, predat spre casare, se elibereaza un singur tichet.

Pentru achizitionarea unui autovehicul nou se poate utiliza un singur tichet. Este exclus cumulul de tichete pentru achizitionarea unui autovehicul nou.

Se pot achizitiona mai multe autovehicule noi, in conditiile stipulate la alin. (5).

La achizitionarea unui autovehicul nou si ale carui caracteristici sunt mentionate in cuprinsul alin. (1), proprietarul poate beneficia, pe langa prima de casare, de o reducere in cuantum de maximum 1.000 lei, rezultata prin cumulul a cel mult doua eco-bonusuri.

Acordarea eco-bonusului se stabileste in baza caracteristicilor autovehiculului nou-comercializat si cuprinse in certificatul de conformitate a acestuia.

Pentru acordarea eco-bonusului prevazut la alin. (1) lit. b) se ia in considerare cantitatea de emisii generata in regim de functionare mixt, potrivit mentiunilor inscrise in certificatul de conformitate al autovehiculului nou.

Proprietarul care a obtinut tichet il poate ceda unei alte persoane fizice impreuna cu documentele aferente. Eco-bonusul nu poate face obiectul cedarii, beneficiarul exclusiv al acestuia fiind persoana care achizitioneaza autovehiculul nou.

Prima de casare se scade de catre producatorul validat din pretul de comercializare cu TVA al autovehiculului nou, denumit in continuare pret de comercializare, diferenta fiind asigurata de catre proprietar din surse financiare proprii si/sau surse financiare complementare: credite bancare ori finantare in baza unui contract de leasing financiar.

Acordarea primei de casare proprietarului operator economic se face in baza schemei intitulate „Ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a innoirii Parcului auto natonal“, denumita in continuare schema de minimis, instituita in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 si 38 din tratat ajutoarelor de minimis,

Schema de minimis se aproba prin dispozitie a presedintelui Autoritatii si se transmite in termenul legal, spre informare, Consiliului Concurentei.

In situatia in care, in urma procesului de analiza, proprietarul prevazut la alin. (12) este declarat eligibil si este acceptat spre finantare, Autoritatea, prin structura de specialitate responsabila cu monitorizarea implementarii proiectelor, comunica in scris acestuia cuantumul ajutorului care poate fi acordat sub forma primei de casare si caracterul acestuia de ajutor de minimis, cu referire expresa la Regulamentu (CE) nr. 1.998/2006.

Conditii de acordare a primei de casare

Beneficiaza de prima de casare proprietarul persoana fizica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii;

a predat autovehiculul uzat unui colector validat si a obtinut certificatul de distrugere;
a radiat din evidenta circulatiei autovehiculul uzat si a obtinut certificatul de radiere;
a prezentat colectorului validat dovada radierii din evidenta circulatiei a autovehiculului uzat si a obtinut tichetul pe numele sau;
s-a inscris la un producator validat in baza tichetului si a documentelor aferente, obtinand nota de inscriere;
a achizitionat autovehiculul nou de la producatorul validat care a eliberat nota de inscriere.

Beneficiaza de prima de casare orice persoana fizica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

are domiciliul sau resedinta in Romania;
i-au fost cedate de catre un proprietar persoana fizica tichetul si documentele aferente;
s-a inscris la un producator validat in baza tichetului si a documentelor aferente dobandite potrivit lit. b), obtinand nota de inscriere;
a achizitionat autovehiculul nou de la producatorul validat care a eliberat nota de inscriere.

Beneficiaza de prima de casare proprietarul persoana juridica romana sau proprietarul operator economic fara personalitate juridica, cu sediul profesional in Romania, care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a obtinut din partea Autoritatii aprobarea dosarului de acceptare;
a predat la un colector validat autovehiculul uzat si a obtinut certificatul de distrugere;
a radiat din evidenta circulatiei autovehiculul uzat si a obtinut certificatul de radiere;
a prezentat colectorului validat dovada radierii din evidenta circulatiei a autovehiculului uzat si a obtinut tichetul;
s-a inscris la un producator validat in vederea achizitionarii unui autovehiculul nou, in baza tichetului si a documentelor aferente, obtinand nota de inscriere;
a achizitionat autovehiculul nou de la producatorul validat care a eliberat nota de inscriere.

In cazul proprietarului prevazut la alin. (3) este exclusa cedarea catre o alta persoana, fizica sau juridica, ori dobandirea de la o alta persoana, fizica sau juridica, a tichetului si documentelor aferente.

De la momentul dobandirii tichetului insotit de documentele aferente, persoana fizica prevazuta la alin. (2) se substituie proprietarului pe al carui nume a fost eliberat tichetul.

Utilizarea tichetului se face in termen de cel mult 45 de zile lucratoare de la eliberarea sa de catre colectorul validat, fara a se depasi insa data de 20 noiembrie a anului in care se desfasoara programul.

Neutilizarea tichetului in termenul si in conditiile prevazute la alin. (6) atrage decaderea proprietarului din dreptul de a beneficia de prima de casare.

Tichetul utilizat in termenul si in conditiile prevazute la alin. (6), precum si documentele aferente nu pot face sub niciun motiv obiectul restituirii, proprietarul urmand sa achizitioneze autovehiculul nou de la producatorul validat la care a efectuat depunerea acestora si care a eliberat nota de inscriere.

PRIMA-DE-CASARE – Ghidului-de-finantare-a-Programului-de-innoire-a-Parcului-auto

Dosarul schimbului de terenuri cu MaPN – AMANARE PRONUNTARE DOSAR PENAL

Dosarul-schimbului-de-terenuri-cu-MaPN – AMANARE-PRONUNTARE-DOSAR-PENAL.Procurorul DNA a cerut, marţi, Completului de cinci judecători de la instanţa supremă condamnarea la închisoare cu executare a lui George Becali, Victor Babiuc, Dumitru Cioflină şi Ioana Babiuc, în dosarul schimburilor de terenuri dintre Becali şi Ministerul Apărării Naţionale.

În acest caz, Gigi Becali este acuzat de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată.

Procurorul a mai cerut în cazul generalului Dumitru Cioflină, care este cadru militar activ, pe lângă condamnarea la închisoare cu executare, degradarea militară.

George Becali, fostul ministru al Apărării Victor Babiuc, fiica acestuia, Ioana, şi Dumitru Cioflină au fost achitaţi, în 24 mai 2012, de instanţa supremă.

Potrivit procurorilor, în perioada 1996-1999, în calitate de administrator al terenurilor domeniului proprietate publică a statului din zona Voluntari (fosta Fermă Roşia), MApN a efectuat două schimburi de terenuri cu George Becali, suprafaţa totală cedată acestuia în urma celor două schimburi fiind de 28,89 hectare de teren arabil intravilan, schimburi ce au avut drept consecinţă prejudicierea statului român cu suma totală de 892.758 de dolari

Dosarul-schimbului-de-terenuri-cu-MaPN – AMANARE-PRONUNTARE-DOSAR-PENAL

MODEL CERERE JUDECATA NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA – Procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata

MODEL-CERERE-JUDECATA-NOUL-COD-DE-PROCEDURA-CIVILA-Procedura-de-regularizare-a-cererii-de-chemare-in-judecata

În virtutea noilor reglementări, odată cu intrarea în vigoare a acestora la 15 februarie 2013, cererea de chemare în judecată va fi înregistrată de instanța la care a fost introdusă, urmând apoi a fi predată, împreună cu înscrisurile ce o însoțesc, președintelui sau judecătorului care îl înlocuiește, în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii (art. 194 NCPC).

Mergând mai departe, NCPC, prin art. 195, instituie o altă procedură de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată.

Astfel, completul de judecată investit, verifică de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege cu privire la conținutul acesteia, numărul de exemplare și timbrajul necesar.

În situația în care cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica, în scris, lipsurile, cu menţiunea ca, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii, acest fapt reprezentând un alt element de noutate în materia procedurii civile.

În cazul neîndeplinirii acestor lipsuri în termenul de 10 zile, instanța prin încheiere, dată în camera de consiliu, va dispune anularea cererii.

Prin urmare, dacă în prezent neîndeplinirea obligațiilor privind completarea sau modificarea cererii de chemare în judecată poate atrage suspendarea judecății, în viitor neîndeplinirea acestor obligații în termenul prevăzut de lege, va atrage anularea cererii de chemare în judecată.

Totuși, i se dă reclamantului posibilitatea de a formula o cerere de reexaminare împotriva încheierii de anulare, instituindu-se astfel o cale de atac specială, prin care se poate solicita, motivat, instanței de judecată să revină asupra măsurii de anulare a cererii.

Cererea de reexaminare se poate face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii, soluţionându-se printr-o încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet de judecată al instanţei respective, desemnat aleatoriu, care va putea reveni asupra măsurii dispuse, doar în situațiile în care măsura anulării a fost luată în mod eronat sau dacă se constată că neregularităţile au fost înlăturate în termenul de 10 zile acordat.

Cererea de chemare în judecată

Art. 199

Înregistrarea cererii

(1) Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare.

(2) După înregistrare, cererea şi înscrisurile care o însoţesc, la care sunt ataşate, când este cazul, dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanţă, se predau preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.

Timbrul de mediu este contestat in principal pentru ca ii discrimineaza pe cei cu masini Euro 3 si Euro 4, afirma avocatul Marius Coltuc

De la intrarea în vigoare a noilor norme, la nivel naţional s-au înregistrat aproape 3.400 de cereri de restituire
Timbrul este contestat în principal pentru că îi discriminează pe cei cu maşini Euro 3 şi Euro 4, afirmă avocatul Marius Coltuc
În primul trimestru, ANAF şi AFM au restituit, din taxa auto, aproximativ 161 mil. lei celor care au câştigat procesele în instanţă

VEZI ARTICOL AICI!

În mai puţin de două luni, pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat aproape 3.400 de dosare privind restituirea timbrului de mediu, primele urmând să se finalizeze la începutul lunii viitoare. „Pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat 3.388 de dosare. Nu există dosare finalizate încă, dar la începutul lunii iunie vor exista. Dacă se păstrează proporţia de aproximativ 1.000 de dosare pe lună şi o sumă medie de restituit de 5.000 lei pe fiecare proces, cei care au plătit timbrul de mediu vor avea de primit lunar circa 5 mil. lei în acest an”, a declarat avocat Marius Coltuc.
Potrivit acestuia, una dintre nemulţumirile celor care se adresează instanţei este legată de faptul că taxa este discriminatorie. „Prin noua formulă de calcul a timbrului de mediu, taxa creşte foarte mult pentru autoturismele Euro 3 şi Euro 4 şi scade pentru autoturismele non-euro, Euro 1 şi Euro 2. Întrucât majoritatea tranzacţiilor cu autoturisme au ca obiect autoturisme încadrate în normele Euro 3 şi Euro 4, proprietarii acestora vor fi afectaţi în cazul în care ar dori să înstrăineze autoturismul neputând dispune de atributele conferite de dreptul de proprietate. Or, circuitul civil este liber, iar această taxă, după cum a fost reglementată, încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, prevăzut de art.34 – 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene”, a explicat avocatul.
În plus, potrivit av. Marius Coltuc, OUG nr. 9/2013 – actul normativ care reglementează timbrul de mediu – conţine şi dispoziţii care încalcă Constituţia României.
„Este vorba despre art. 4 lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin care se prevede obligaţia achitării timbrului de mediu în cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”, a afirmat Coltuc.

În perioada 2008 – 2013 s-au restituit peste 50 mil. lei

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Administraţia Fondului de Mediu au restituit, în primul trimestru, din taxa auto, circa 161 milioane de lei celor care au câştigat în instanţă dreptul de recuperare a sumelor achitate. Potrivit datelor celor două instituţii, citate pe blogul av. Marius Coltuc, peste 30,6 milioane de lei au fost achitate de către AFM, cuantumul reprezentând un procentaj de până la 10% din totalul alocat pentru întregul an, respectiv 400 milioane lei. „La nivelul perioadei 2008 – martie 2013, cuantumul restituit beneficiarilor prin Fondul de Mediu pe taxa auto a ajuns la 50,7 milioane lei, cea mai mare valoare fiind consemnată în primul trimestru din acest an, respectiv 30,65 milioane lei”, notează Coltuc.
În ceea ce priveşte veniturile încasate de ANAF din taxa pe poluare pentru autovehicule, statistica arată că acestea s-au ridicat, în primul trimestru al anului 2013, la 204,24 milioane lei, din care au fost transferate Fondului pentru Mediu 66,55 milioane lei, 130,60 milioane lei fiind restituite plătitorilor din taxa auto. În plus, tot prin administraţia fiscală, s-au restituit 8,5 milioane lei, suma aferentă taxei speciale pentru autoturisme conform OUG 50/2008, privind instituirea taxei speciale pentru autoturisme (restituiri ca urmare a recalculării între taxa specială şi taxa la fondul de mediu precum şi a hotărârilor judecătoreşti).

Încasările anticipate din timbrul de mediu nu acoperă despăgubirile

Încasările pe care Guvernul speră că le va obţine în acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 milioane lei, jumătate din nivelul avansat de ministru şi apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scăzut de la introducerea taxei de poluare auto.
Încasările anticipate de Guvern nu acoperă suma despăgubirilor, de 400 milioane lei, pe care statul trebuie să le achite în acest an celor peste 300.000 proprietari de maşini care au câştigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerată ilegală de către instanţe.
Din luna martie, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.
La acel moment, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că se estimează că nivelul încasărilor timbrului de mediu va ajunge la 700 milioane lei în 2013, în condiţiile în care şi restituirile vechii taxe de mediu sunt estimate la 400 milioane lei.
În urmă cu o lună, ministrul afirma că suma totală ce trebuie restituită din vechea taxă auto este estimată la un miliard de lei, relatează Mediafax.
Ministrul afirma atunci că suma estimată pentru restituirile vechii taxe auto de mediu este enormă, dar a precizat că banii vor fi restituiţi „pe măsură ce se încasează noua taxă”.

N-au rezolvat vechile probleme

Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii este iniţiatoarea petiţiei online „jostimbrudemediu.ro”. Motivul pentru care a fost demarată această campanie este faptul că, deşi Guvernul a justificat necesitatea modificării textului de lege prin faptul că aceasta avea trei mari probleme, niciuna dintre acestea nu a fost cu adevărat schimbată în noul act normativ. Problemele care ar fi trebuit corectate erau următoarele: avea valori disproporţionat de mari pentru anumite zone de poluare; conţinea în calculul său, în afară de emisia de CO2, şi capacitatea cilindrică (în ciuda faptului că acest criteriu era deja taxat la impozitul pe maşină, plătit la administraţia locală); era discriminatorie şi atrăgea ameninţări cu infringementul din partea UE (pentru că includea criterii diferite pentru anumite categorii de maşini înmatriculate în România faţă de alte maşini).
„Niciunul din aceste temeiuri nu este schimbat de noua lege. Principiul «poluatorul plăteşte» nu este respectat. Legea ar  trebui modificată prin fixarea unei marje fixe de CO2 care atunci când este depăşită să se plătească în plus, indiferent dacă este maşină nouă, veche, non euro, euro 1, 2, 3, 4, 5, 6 – aşa cum se întâmplă în sistemul francez privind taxa de poluare”, au precizat avocaţii.

Statul a restituit anul trecut 445 mil. lei – taxa de poluare încasată ilegal

Agenţia Fondului pentru Mediu (AFM) a restituit anul trecut 86 mil. lei în contul taxei de poluare încasate ilegal, sumă ce se adaugă celor peste 358 mil. lei restituite de către Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit bilanţului activităţii AFM pe 2012, anul trecut au fost întocmite 5.522 note de restituire pentru taxa pe poluare pentru autovehicule, în valoare de 86.405.476,52 lei, din care 85.535.162,19 lei taxa pe poluare pentru autovehicule; 437.702,87 lei dobândă aferentă taxei pe poluare pentru autovehicule; 260.972,84 lei cheltuieli de judecată; 171.638,62 lei alte cheltuieli.
„Ministerul Finanţelor Publice, prin adresa nr. 388275/24.01.2013, înregistrată la Administraţia Fondului pentru Mediu cu nr. 57134/11.02.2013, ne-a comunicat că a restituit, în anul 2012, suma totală de 358.498.306,00 lei”, se arată în documentul citat.
La cererea Curierului Naţional, Ministerul Finanţelor a informat la începutul acestui an că „Centralizatorul restituirilor cuprinde diferenţele între taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule; diferenţele de taxă rezultate în urma contestării acesteia; valoarea reziduală a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi sumele stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, instituţia având de restituit în total suma de 589.796.015 lei.

Impozit discriminatoriu

Potrivit semnalelor date de piaţă chiar înainte de intrarea în vigoare a timbrului de mediu, noua modalitate de calcul privind impozitarea înmatriculării autovehiculelor va genera, la fel ca şi celelalte taxe auto, mii de procese pe rolul instanţelor. Dovadă stă faptul că, deşi guvernanţii au dorit să elimine din noua taxă reglementările pentru care au fost criticaţi inclusiv de Comisia Europeană, acestea se regăsesc şi în noua formă de calcul. Avocaţii spun că noul timbru de mediu nu va fi cu adevărat o taxă de mediu, ci „un adevărat impozit discriminatoriu”, care ar trebui calculat numai în baza emisiilor de dioxid de carbon reale. „Noile valori de impunere sunt foarte mari. Acestea ar trebui scăzute cel puţin cu 30% în funcţie de puterea de cumpărare a românilor. Pe de altă parte, eliminarea plăţii pentru autoturismele mai vechi de 2007 când se revând încalcă dreptul de proprietate şi retroactivează”, notează av. Marius Coltuc, într-un document remis Curierului Naţional.

Se încalcă liberul acces la Justiţie

De departe cea mai problematică reglementare este cea legată de eliminarea dispoziţiei potrivit căreia, în cazul în care vânzătorul a obţinut deja prin hotărâre judecătorească restituirea sau evitarea la revânzare a taxei, cumpărătorul va plăti timbrul de mediu.
„Textul de lege prevede că în cazul celor care au dat statul în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal – dacă acestora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi cei care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei, în baza hotărârii judecătoreşti, vor plăti noul timbru la prima vânzare a maşinii. Prin această reglementare se încalcă liberul acces la Justiţie”, precizează avocatul, subliniind că regula „se va plăti o singură dată timbrul de mediu” ar trebui să fie menţionată în toate formele legii, nu doar în anumite cazuri.
Pe de altă parte, textul de lege care se va aplica începând de mâine nu stipulează ce se va întâmpla în cazul în care maşina este scoasă din România înainte de a-i expira perioada de viaţă şi nici dacă se poate recupera diferenţa. „Aceste aspecte ar trebui stipulate în lege în mod expres”, notează Coltuc.

FALIMENTUL PERSOANEI FIZICE – AV.COLTUC SPRIJINA INSOLVENTA PERSONALA

FALIMENTUL -PERSOANEI-FIZICE – AV.COLTUC SPRIJINA INSOLVENTA PERSONALA

 

Proiectul legii insolvenţei particularilor e adoptat în senat în 2010, cu o majoritate confortabilă, din păcate nu a ajuns să fie discutat în Camera Deputaţilor pentru că a intervenit cotractul cu FMI, de la început FMI a impus Guvernului să nu susţină această lege. Pentru că în toamna asta este campanie electorală, cu siguranţă nu are şanse să fie luat în discuţie în acest an, probabil anul următor.

IN ROMANIA SUNT PESTE 1000000 DE PERSOANE FIZICE INSOLVABILE!

 

Sunt două opţiuni. Ori restructurare, care se întâmplă acum în afara Tribunalului şi înseamnă îngheţarea ratelor, reeşalonare, îngheţarea ratelor pe un an, doi, trei. O relaxare a condiţiilor.

A doua variantă este falimentul şi va fi cea mai importantă, numeric vorbind. Pentru că sunt şomeri, sunt oameni care nu mai au venituri. Falimentul personal e un pic diferit de cel al coporaţiilor, pentru că există anumite bunuri care nu pot fi vândute: de exemplu bunurile necesare pentru efectuarea profesiei – cum este în cazul medicilor. Nu poate să fie omul evacuat din casă, împreună cu familia, chiar dacă acea casă se va vinde, cel puţin pentru o perioadă. Acele bunuri care sunt sesizabile, se execută silit, sunt lichidate în faliment şi sumele rezultate se duc la creditori, restul creanţei neacoperite urmând să se şteargă. Asta nu înseamnă că se face un cadou debitorului. Unu, pentru că acolo unde nu este faliment scuzabil nu se şterge nicio datorie şi este urmărit până în pânzele albe debitorul. Mai mult, sancţiunile din lege sunt extrem de dure – e de necrezut ce se întâmplă, nu s-a uitat nimeni la aceste sancţiuni – practic, respectivul este mort din punct de vedere civil: nu mai poate să fie fondator de firme, manager de firme, nu mai poate să exercite o profesie, să se împrumute la bănci, să ia un leasing, să facă un card de debit timp de 7 ani de zile până se închide falimentul nescuzabil.

Şi la falimentul scuzabil, unde operează acest discharge, este surprinzător pentru mine că nu s-a observat efectul acesta: în momentul în care se şterge acea creanţă, pe care tu ca bancă nu ai cum să o recuperezi orice ai face, oricâte executări silite ai face 20 de ani de acum încolo. Ştergerea acestei datorii îţi permite ţie ca bancă să scoţi din contabilitate această creanţă care înseamnă un cost enorm, un provizion cu titlul de 100% din creanţă. Când se declară acest discharge, banca poate să îşi elibereze provizionul. La furnizori, aceştia îşi pot recupera de la stat TVA aferentă pentru facturile eliberate şi neîncasate.

Noi avem faliţi în România, sunt peste 850.000 de persoane falite, dar nu au posibilitatea să se pună sub protecţia Tribunalului, şi nici creditorii lor nu au aceste facilităţi fiscale sau contabile.

Asta este ciudăţenia reacţiei mediului bancar faţă de aceste lucruri. De ce francezii, germanii, olandezii au acceptat o astfel de reglementare? Cred că fraierii suntem noi. Este favorabil în primul rând creditorilor. Executarea silită este haotică, dezordonată şi nu duce la recuperarea creanţei de către bănci – debitorul poate să îşi ascundă din bunuri. În faliment, lichidarea bunurilor este ordonată, sub supravegherea administratorului judiciar şi a judecătorului sindic. Dacă debitorul încearcă să îşi ascundă din bunuri şi acestea se întorc în patrimoniul lui în următorii trei ani, acestea vor fi lichidate.

 

AVOCAT ENERGIE – modificari asupra legislatiei privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile

AVOCAT-ENERGIE – modificari asupra legislatiei privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile

‘Intentionam sa analizam in Guvern Ordonanta de Urgenta privind producerea energiei din surse regenerabile saptamana viitoare. S-a aflat in dezbatere publica si am primit multe sugestii pentru modificari, unele bune. Proiectul initial va avea unele modificari. Un exemplu este sugestia de a nu monta panouri solare pe terenuri agricole, idee pe care o consider buna’, a spus Constantin Nita.

Noul proiect de act normativ, lansat de Ministerul Economiei, propune amanarea temporara incepand cu 1 iulie 2013 a acordarii unui numar de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de centrale electrice hidrolelectrice noi cu puteri electrice instalate de pana in 10 MW (un certificat verde), de centrale electrice eoliene (un certificat verde), de centrale electrice solare (2 certificate verzi), corelat cu tendintele constatate din prima analiza de monitorizare a schemei. Recuperarea certificatelor verzi se va face incepand cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice si solare, respectiv incepand cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

Contestarea actelor administrativ fiscale – avocat fiscal

Contestarea-actelor-administrativ-fiscale – avocat-fiscal

In cadrul Instructiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala:

Instructiuni pentru aplicarea art. 205 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (denumita in continuareCodul de procedura fiscala) – Posibilitatea de contestare

Orice persoana care formuleaza o contestatie pentru lipsa unui act administrativ fiscal trebuie sa demonstreze dreptul sau sau interesul legitim lezat.

Prin lipsa actului administrativ fiscal se intelege nesolutionarea in termenul legal a unei cereri a contribuabilului pentru emiterea unui act administrativ fiscal.

Prin organ ierarhic superior se intelege structura condusa de persoana care are competenta de decizie fata de care conducatorul organului fiscal care refuza in mod nejustificat emiterea actului administrativ fiscal se subordoneaza in mod direct.

In cazul deciziilor emise potrivit art. 89 din Codul de procedura fiscala, bazele de impunere se pot contesta numai prin contestarea deciziei referitoare la baza de impunere, nu si a deciziilor de impunere emise ulterior in temeiul acesteia.

Instructiuni pentru aplicarea art. 206 din Codul de procedura fiscala – Forma si continutul contestatiei

In situatia in care contestatorul precizeaza ca obiectul contestatiei il formeaza actul administrativ fiscal atacat, fara insa a mentiona, inauntrul termenului acordat de organul de solutionare, cuantumul sumei totale contestate, individualizata pe feluri de impozite, taxe, datorie vamala, contributii, precum si accesorii ale acestora, sau masurile pe care le contesta, contestatia se considera formulata impotriva intregului act administrativ fiscal.

In situatia in care contestatia este formulata printr-un imputernicit al contestatorului, organele de solutionare competente vor verifica imputernicirea, iar, in cazul in care contestatorul se afla in procedura de insolventa/reorganizare/faliment/lichidare, contestatia va purta semnatura si stampila administratorului special/administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz.

In situatia in care contestatia nu indeplineste cerintele care privesc depunerea in original a imputernicirii sau in copie legalizata, semnatura, precum si stampilarea acesteia, organele de solutionare competente vor solicita contestatorului, printr-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire, ca in termen de 5 zile de la comunicare sa indeplineasca aceste cerinte. In caz contrar, contestatia va fi respinsa, fara a se mai antama fondul cauzei.

Confirmarile de primire se vor anexa la dosarul cauzei.

Organul de solutionare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt si de drept pentru care a contestat actul administrativ fiscal respectiv.

Instructiuni pentru aplicarea art. 207 din Codul de procedura fiscala – Termenul de depunere a contestatiei

Contestatia se depune la organul fiscal emitent al actului administrativ fiscal contestat, iar la primirea contestatiei organul emitent al actului administrativ fiscal va intocmi dosarul contestatiei, precum si referatul cu propuneri de solutionare. Intocmirea dosarului contestatiei nu este obligatorie in situatia in care, potrivit art. 209 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, organul emitent este competent pentru solutionarea contestatiei.

Dosarul contestatiei va cuprinde: contestatia in original, ce trebuie sa poarte semnatura persoanei indreptatite, precum si amprenta stampilei, in cazul contestatorului persoana juridica, imputernicirea avocatiala in original sau in copie legalizata, dupa caz, actul prin care se desemneaza administratorul special/administratorul judiciar/lichidatorul, actul administrativ fiscal atacat, in copie, precum si anexele acestuia, dovada comunicarii actului administrativ fiscal atacat din care sa reiasa data la care acesta a fost comunicat, copii ale documentelor ce au legatura cu cauza supusa solutionarii, documentele depuse de contestator si sesizarea penala in copie, daca este cazul.

In situatia in care competenta de solutionare nu ii apartine, organul emitent al actului atacat va inainta dosarul contestatiei, precum si referatul cu propuneri de solutionare organului de solutionare competent, in termen de 5 zile de la data inregistrarii contestatiei, dupa verificarea indeplinirii cerintelor procedurale.

In cazul in care contestatia este depusa la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi inaintata, in termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat.

In cazul in care contestatia este depusa direct la organul competent de solutionare, acesta o va transmite organului emitent al actului atacat, in vederea constituirii dosarului contestatiei, a verificarii conditiilor procedurale, precum si a intocmirii referatului cu propuneri de solutionare.

Dobanda la taxa auto/poluare/timbru de mediu – Cum să obţii dobândă la banii încasaţi ilegal pentru taxa auto

Dobanda-la-taxa-auto/poluare/timbru de mediu – Cum-să-obţii-dobândă-la-banii-încasaţi-ilegal-pentru-taxa-auto

Românii care au dat în judecată statului pentru încasarea ilegală a taxei auto pot să obţină si dobândă la banii încasaţi ilegal. Precedentul a fost stabilit printr-o decizie a Curţii Europene de Justiţie care a decis săptămâna trecută că sibianca Mariana Irimie are de recuperat o dobândă de circa 9.500 de lei pentru o taxă de 6.700 de lei pe care a plătit-o în 2008.

Astfel, cei care nu au chemat până acum în instanţă statul trebuie să facă o acţiune în contencios administrativ şi fiscal la trribunalul din zona în care îşi au domiciliul, în contradictoriu cu Administraţia Finanţelor Publice care a colectat taxa şi Agenţia Fondului de Mediu, beneficiara acesteia, cerând înapoierea banilor încasaţi ilegal şi dobânda

RECUPERARE DOBANDA TAXA AUTO – Procese evitare/recuperare taxa auto 2013

RECUPERARE-DOBANDA-TAXA-AUTO – Procese evitare/recuperare taxa auto 2013

 

Judecătorii Curții de Apel Timișoara cer Fiscului să înapoieze banii celor care și-au cumpărat mașini second-hand, fără ca instituţia să mai faca recurs precizeaza av.Coltuc Marius pentru mediafax.
Sătui şi ei de drumurile prin tribunale, şoferii susțin demersul judecătorilor.
Numărul proceselor prin care șoferii își cer banii înapoi este tot mai mare, chiar dacă intre timp taxa auto a fost înlocuită cu un timbru de mediu.
Doar anul trecut, la Curtea de Apel Timișoara, s-au judecat 15.000 de astfel de cereri.
Chiar şi avocaţii sunt în favoarea înțelegerii, chiar dacă au de pierdut dacă aceasta ar deveni realitate.
Propunerea Curții de Apel Timișoara va ajunge pe masa Guvernului. Magistrații estimează că protocolul ar putea intra în vigoare din mai.

RESTITUIRE TIMBRU DE MEDIU – dobanzi in cadrul cererii de restituire a taxei auto

RESTITUIRE-TIMBRU-DE-MEDIU – dobanzi in cadrul cererii de restituire a taxei auto

Mariana Irimie – care, pentru un autoturism inmatriculat pentru prima data in Germania, a platit taxa de poluare ce era prevazuta de OUG nr. 50/2008 – este in proces cu Administratia Finantelor Publice Sibiu si Administratia Fondului pentru Mediu, cauza fiind legata de suma ce trebuie sa ii fie restituita.
Sibianca a cerut ca sa primeasca si dobanda incepand de la data platii taxei si pana la cea a restituirii sale efective.

Instanta nationala, mai exact Tribunalul Sibiu, a intampinat probleme de interpretare in contextul solutionarii cererii de plata a dobanzilor aferente cuantumului taxei pe poluare, intrucat, potrivit prevederilor art. 70 si 124 ale Codului de procedura fiscala, dobanzile aferente sumelor care trebuie restituite de la bugetul de stat sunt acordate incepand din ziua care urmeaza datei formularii cererii de restituire, se arata intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, citat de mediafax.ro. In aceste conditii, Tribunalul Sibiu a adresat CJUE o intrebare referitoare la modul de calcul al dobanzilor aferente cuantumului taxei pe poluare de restituit.

Instanta europeana s-a pronuntat joi in aceasta privinta, stabilind ca “dreptul Uniunii se opune unui regim national, precum cel in discutie in litigiul principal, care limiteaza dobanzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu incalcarea dreptului Uniunii la cele care curg incepand din ziua care urmeaza datei formularii cererii de restituire a acestei taxe”, precizeaza MAE.

AUTORITATEA PARINTEASCA COMUNA – Cum se manifesta principiul exercitarii in comun si in mod egal a autoritatii parintesti

AUTORITATEA-PARINTEASCA-COMUNA – Cum se manifesta principiul exercitarii in comun si in mod egal a autoritatii parintesti

Conceptia legiuitorului, in concordanta cu viziunea Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, este aceea ca interesul copilului este realizat cel mai bine prin exercitarea de catre ambii parinti a drepturilor si indatoririlor parintesti, in comun si in mod egal.

In acest sens, art. 18 din Conventie prevede obligatia statelor parti „de a depune eforturi pentru asigurarea recunoasterii principiului potrivit caruia ambii parinti au responsabilitati comune pentru cresterea si dezvoltarea copilului. (…) Acestia trebuie sa actioneze, in primul rand, in interesul suprem al copilului”.

Cresterea copilului alaturi de parintii sai este, potrivit art. 30 din Legea nr. 272/2004, un drept al copilului. In ceea ce ii priveste pe parinti, exercitarea drepturilor parintesti este un drept si in acelasi timp o obligatie (a se vedea si art. 483 NCC).

Situatii particulare. Exercitarea comuna si egala a drepturilor parintesti este, dincolo de valoarea juridica, un deziderat. Realitatea ofera insa o diversitate de situatii practice in care acesta nu poate fi atins, fie din motive obiective – datorita decesului, stabilirii filiatiei fata de un singur parinte, incapacitatii celuilalt parinte de a-si exprima vointa, punerea sub interdictie etc. – fie pentru ca autoritatile (judiciare, cel mai adesea, dar si cele administrative) apreciaza ca nefiind in interesul copilului exercitarea in comun sau/si in mod egal a autoritatii parintesti (a se vedea, in acest sens, comentariul de la art. 483 NCC).

Prezumtia legala. Constituind regula, exercitarea comuna si egala a drepturilor parintesti creeaza, atata timp cat nu se face cunoscuta o alta situatie juridica, o prezumtie: de regula, tertii sunt indreptatiti sa creada cu privire la un anumit copil ca drepturile si indatoririle parintesti se exercita comun si egal de cei doi parinti.

Data fiind dificultatea care s-ar crea daca pentru orice act cotidian intreprins cu privire la copil s-ar solicita intotdeauna acordul ambilor parinti, legiuitorul a instituit prezumtia de existenta a consimtamantului si a celuilalt parinte decat cel care intreprinde actul, menita sa inlesneasca, dar si sa confere o anumita certitudine si stabilitate raporturilor civile.

Prezumtia, constituind valorificarea unor solutii jurisprudentiale, reprezinta o noutate pentru legislatie. Conditiile functionarii prezumtiei: sa fie intreprins un act care priveste pe copil, de catre unul dintre parinti; actul sa fie unul curent, uzual pentru viata si activitatea copilului; acest act sa se faca in realizarea unui drept sau a unei obligatii parintesti cu privire la bunurile sau la persoana minorului.

Prezumtia poate fi invocata numai de un tert (iar nu si de celalalt parinte, de exemplu) si numai daca a fost de buna-credinta, adica nu a stiut pe alta cale despre dezacordul parintilor cu privire la acel act. Buna-credinta se prezuma, la randul ei, pana la proba contrara.

Fata de instituirea regulii exercitarii comune si egale a drepturilor si indatoririlor parintesti inclusiv in caz de divort al parintilor (art. 397 NCC), prezumtia de consimtamant al ambilor parinti functioneaza si in acest caz.

Prezumtia nu functioneaza in situatiile in care legea insasi impune, in mod expres, exprimarea consimtamantului de catre ambii parinti. O astfel de cerinta legala apare insa oricum, in acte de o anumita importanta sau gravitate, iar nu pentru acte curente.

Drept tranzitoriu. Aplicarea in timp a noii dispozitii. Potrivit art. 50 din Legea nr. 71/2011, „dispozitiile art. 503 alin. (2) din Codul civil privind prezumtia de mandat tacit reciproc intre parinti sunt aplicabile in cazul actelor curente incheiate de unul dintre parinti, dupa intrarea in vigoare a Codului civil”. Prin urmare, pentru acte similare incheiate anterior acestei date, prezumtia nu functioneaza.

Avocatul care a comandat asasinarea soţiei sale-pedepsit definitiv cu 25 de ani de închisoare

Avocatul Victor Teodorescu care a fost acuzat că a plătit un asasin pentru a-i ucide soţia, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la 25 de ani de închisoare cu executare.

Avocatul-care-a-comandat-asasinarea-soţiei-sale

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins recursul lui Victor Teodorescu. Fostului avocat i-a fost scăzută din pedeapsa de 25 de ani durata reţinerii şi arestării preventive, adică de la 15 iunie 2011 la 18 martie 2013.

În 27 februarie 2012, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe avocatul braşovean Victor Teodorescu la 25 de ani de închisoare.

Erwin Victor Preşmereanu, asasinul plătit de avocatul braşovean, a fost obligat să plătească daune morale în valoare de 50.000 de euro fiicei lui Victor Teodorescu.

Potrivit procurorilor, fostul avocat a comandat asasinarea soţiei pentru a încasa prima de asigurare a acesteia în valoare de 150.000 de euro.

emisii de co2-taxa auto-timbru de mediu-timbru de mediu

Incepand de vineri, 15 martie 2013, va intra in vigoare legislatia privind implementarea timbrului de mediu pentru autovehicule.
Incepand cu aceasta data taxa auto urmeaza sa fie calculata exclusiv pe baza emisiilor de CO2, inscrise in cartea de identitate a masinii.

Conform Ordonantei de Urgenta privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicata in Monitorul Oficial, in noua formula de calcul, timbrul de mediu mentine cote similare celor din prezent pentru tehnologia Euro 5 si mareste cotele pentru tehnologiile Euro 4 si Euro 3.

Pe de alta parte, pentru masinile cu motorizari non-Euro, Euro 1 si Euro 2, valoarea timbrului de mediu va scadea fata de nivelul cuantumului actual.

Studii tip Due Diligence-Servicii Mediu

Studii tip Due Diligence

Necesare in cazul unei tranzactii de vanzare / cumparare sau privatizare. Asigura cumparatorului urmatoarele:

– informatii asupra poluarii istorice a amplasamentului;
– estimarea costurilor necesare ecologizarii terenului, obligatorii si in sarcina noului proprietar;
identificarea solutiilor pentru remedierea poluarii.

Dupa finalizarea tranzactiei, noul proprietar preia si raspunderea asupra problemelor de mediu din trecut, urmand ca remedierea lor sa cada in sarcina exclusiva a lui.

Suntem autorizati de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in elaborarea tuturor documentatiilor tehnice de specialitate.

Audit de mediu

Necesare oricarei societati care doreste o estimare exacta a costurilor
generate de protectia mediului si nu numai. In urma Auditului de Mediu se obtin:

– informatii exacte asupra sectoarelor din cadrul firmei ce nu sunt conforme cu obligatiile pe linie de protectia mediului;
– armonizarea activitatii societatii dumneavostra cu legislatia de mediu in vigoare;
– propuneri asupra reducerii costurilor de mediu;
– solutii concrete privind remedierea neconformitatilor de mediu.

Suntem autorizati de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in elaborarea tuturor documentatiilor tehnice de specialitate.

Implementare SMM ISO 14000

Prin intermediul organismului de certificare acreditat si recunoscut la nivel mondial, realizam si implementam Sistemul de Management de Mediu ISO 14000.

Avantaje in urma implementarii SMM ISO 14000:
– imbunatatirea imaginii comerciale a firmei;
– usurinta in stabilirea unor relatii comerciale cu partenerii din strainatate;
– armonizarea activitatii societatii dumneavostra cu legislatia de mediu in vigoare;
– usurinta in obtinerea viitoarelor autorizatii de mediu.

Asiguram si obtinerea certificarii pentru sistemele ISO 9000 si ISO 18000.

Raportari obligatorii de mediu

Legislatia de mediu se aplica tuturor agentilor economici.

Raportari obligatorii:
– Registrul de Evidenta a Gestiunii Deseurilor;
– Raportari catre Agentia pentru Protectia Mediului pentru: deseuri, ambalaje, substante toxice si periculoase, poluanti in aer, apa si sol;
– Raportari PRTR (Registrul Poluantilor Emisi si Transferati);
– Raportari catre Apele Romane;
– Raportari catre Administratia Fondului pentru Mediu.

Aceste raportari au termen maxim de predare stabilit de lege. Nedepunerea in termenul legal atrage amenzi din partea Garzii de Mediu dupa cum urmeaza:
– lipsa Registrului de Evidenta a Gestiunii Deseurilor: 5.000 – 50.000 RON
(obligatoriu pentru toti agentii economici);
– lipsa contractelor de preluare a deseurilor colectate selectiv: 5.000 – 50.000 RON (obligatoriu pentru toti agentii economici).

Alte autorizatii

Asiguram si obtinem toate autorizatiile necesare functionarii in deplina
legalitate a societatii dumneavoastra:
– PSI (Paza si Stingerea Incendiilor)
– PM (Protectia Muncii)
– DSP (Directia de Sanatate Publica)
– DSVSA (Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor)
– Primarie (Autorizatii de Functionare etc.)

Servicii pentru obtinerea de autorizatii de ape

Aviz de ape
– Autorizatie de gospodarire a apelor
– Accept de evacuare

Aviz de ape

Necesar in obtinerea Autorizatiei de Constructie, atat pentru obiective noi cat si pentru extinderea celor deja existente.

Intocmim:
– Memoriu Tehnic;
– Breviar de calcul privind necesarul si cerinta de apa.

Asiguram:
– depunerea gratuita a documentatiilor tehnice pentru obtinerea Avizului de Ape;
– prezenta noastra in relatia cu reprezentantii Apelor Romane pe toata perioada obtinerii Avizului de Ape.

– consiliere juridica in relatia cu reprezentantii Sistemului de Gospodarire a Apelor;
– obtinerea Avizului de Ape, in conditiile respectarii legislatiei in vigoare

Autorizatie de gospodarire a apelor

Necesara funtionarii in deplina legalitate a societatii dumneavoastra, valabila pe o perioada de 3 ani.

Intocmim:
– Memoriu Tehnic;
– Breviar de calcul privind necesarul si cerinta de apa.
– Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale;
– Regulament de exploatare;

Servicii pentru obtinerea de avize si autorizatii de mediu

– Aviz de mediu
– Acord de mediu
– Autorizatie de mediu


Aviz de mediu

Necesar in cazul accesarii finantarilor de la Uniunea Europeana (Fondurile
Structurale) si in cazul vanzarii societatilor comerciale.

Intocmim:
– Fisa tehnica;
– Memoriu Tehnic;
– Bilant de Mediu pentru Privatizare;

Asiguram:
– depunerea gratuita a documentatiilor tehnice pentru obtinerea Avizului de Mediu;
– prezenta noastra in relatia cu reprezentantii autoritatii de mediu pe toata perioada obtinerii Avizului de Mediu.

Garantam:
– consiliere juridica in relatia cu reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului;
– obtinerea Avizului de Mediu, in conditiile respectarii legislatiei in vigoare.

Suntem autorizati de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile in
elaborarea tuturor documentatiilor tehnice pentru obtinerea Avizului de Mediu.

Acord de mediu

Necesar pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie, atat pentru obiective noi cat si pentru extinderea celor deja existente. Amenzile acordate de catre comisarii Garzii de Mediu pentru lipsa Acordului de Mediu sunt cuprinse intre 30.000 – 60.000 RON.

Intocmim:
– Fisa tehnica;
– Memoriu Tehnic;
– Raport de Mediu;
– Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului.

Asiguram:
– depunerea gratuita a documentatiilor tehnice pentru obtinerea Acordului de Mediu;
– prezenta noastra in relatia cu reprezentantii autoritatii de mediu pe toata perioada obtinerii Acordului de Mediu;
– sustinerea si reprezentarea societatii dumneavoastra in cadrul Sedintelor Publice si Sedintelor Tehnice (CAT) desfasurate de catre Agentia pentru Protectia Mediului.

Garantam:
– consiliere juridica in relatia cu reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului;
– obtinerea Acordului de Mediu, in conditiile respectarii legislatiei in vigoare, inclusiv pentru locatiile amplasate in zone tip Natura 2000.

Autorizatie de mediu

Necesara funtionarii in deplina legalitate a societatii dumneavoastra, valabila pe o perioada de 5 ani. Amenzile acordate de catre comisarii Garzii de Mediu pentru lipsa Autorizatiei de Mediu sunt cuprinse intre 30.000 – 60.000 RON

Intocmim:
– Fisa de prezentare si declaratie;
– Bilant de Mediu Nivel I;
– Bilant de Mediu Nivel II;
– Bilant de Mediu pentru Inchidere;
– Raport de Amplasament;
– Solicitare Autorizatie Integrata de Mediu;
– Studiu de Risc;
– Program de Conformare.

Asiguram:
– depunerea gratuita a documentatiilor tehnice pentru obtinerea Autorizatiei de Mediu;
– prezenta noastra in relatia cu reprezentantii autoritatii de mediu pe toata perioada obtinerii Autorizatiei de Mediu;
– sustinerea si reprezentarea societatii dumneavoastra in cadrul Sedintelor Publice si Sedintelor Tehnice (CAT) desfasurate de catre Agentia pentru Protectia Mediului.

Servicii de consultanta juridica de mediu

Cele mai frecvente amenzi aplicate de Comisarii Garzii Nationale de Mediu sunt pentru:

lipsa Autorizatiei de Mediu: intre 30.000 – 60.000 RON

– lipsa contractelor de preluare a deseurilor colectate selectiv: 5.000 – 50.000 RON (obligatoriu pentru toti agentii economici)
– lipsa Registrului de Evidenta a Gestiunii Deseurilor: 5.000 – 50.000 RON
(obligatoriu pentru toti agentii economici)

Amenzile si obligatiile de mediu se aplica tuturor agentilor economici, inclusiv pentru cei al caror profil de activitate nu se impune obtinerea Autorizatiei de Mediu. Amenzile se pot cumula!

Legislatie mediu / Amenzi

Cele mai frecvente amenzi acordate de comisarii Garzii de mediu sau alte organe de control abilitate:

Amenzile pentru lipsa Acordului de Mediu sunt cuprinse intre 30.000 – 60.000 RON

 

Amenzile pentru lipsa Autorizatiei de Mediu sunt cuprinse intre 30.000 – 60.000 RON

Amenzile pentru lipsa Autorizatiei de Gospodarire a Apelor sunt cuprinse intre 30.000 – 60.000 RON

Lipsa contractelor de preluare a deseurilor colectate selectiv. (obligatoriu pentru toti agentii economici) Amenzi intre 5.000 – 50.000 RON

Lipsa Registrului de Evidenta a Gestiunii Deseurilor. (obligatoriu pentru toti agentii economici) Amenzi intre 5.000 – 50.000 RON

Infractiune in spatiu public-O instanta a decis ca pagina de Facebook este spatiu public, nu privat

,,Reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o casuta postala electronica. Profilul sau personal pe Facebook, chiar daca este accesibil doar prietenilor, adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre <> putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunostea”, se arata intr-o decizie pronuntata de Curtea de Apel.

 

Infractiune -in- spatiu -public

Hotararea instantei a fost luata intr-un dosar in care fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures a contestat o sanctiune primita de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii din cauza unei postari pe pagina personala de Facebook.

In timpul protestelor din iarna anului trecut impotriva Guvernului Boc, mai exact pe 19.01.2012, Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures, a postat pe pagina personala de Facebook un mesaj: ,,Arbeit macht frei – asta sa inteleaga protestatarii”.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) l-a sanctionat in februarie 2012, ca urmare a autosesizarii Consiliului, cu amenda contraventionala in valoare de 1.000 de lei, pe motiv ca ,,fapta constituie o propaganda nationalista care aduce atingere demnitatii umane si creeaza o atmosfera degradanta, umilitoare si ofensatoare indreptata impotriva grupului de protestatari”.

Mircea Munteanu a atacat hotararea in instanta, considerand-o nelegala din mai multe motive, invocand intre altele si faptul ca pagina sa de Facebook, unde a postat mesajul incriminat, ar fi spatiu privat, nu public. Instanta i-a respins contestatia fostului director de cabinet.

,,Utilizarea in sine a afirmatiei ,,Arbeit macht frei”, intr-un cadru public sau accesibil publicului cu ocazia exprimarii unei opinii referitoare la o anumita categorie de persoane (protestatarii), provoaca fara nici un dubiu asocierea acesteia cu sentimente de dispret, repudiere, intoleranta, asa incat reclamantul nu poate sustine ca a actionat fara vinovatie. Pe de alta parte, nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit carora prin postarea mesajului nu a urmarit lezarea demnitatii umane cata vreme, asa cum s-a aratat mai sus, utilizarea acestui slogan, asociat in constiinta populara cu ororile nazismului, dovedeste intoleranta acestuia fata de drepturile civile ale protestatarilor, consecinta fiind lezarea demnitatii acestora”, se mai arata in decizia Curtii de Apel Targu Mures.

Hotararea a fost pronuntata in 17 ianuarie 2013, iar intre timp a fost publicata si motivarea. Hotararea poate fi atacata cu recurs.

In Romania, cazul este o premiera, insa situatii similare au fost judecate si in alte state europene. Justitia franceza a condamnat in ianuarie 2012 la amenda de 500 de euro un salariat al unei operator Call center care postase pe Facebook expresii injurioase la adresa angajatorului sau.

Dobandirea cetateniei romane-Procedura

Procedura acordarii cetateniei romane

Potrivit dispozitiilor art. 8 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata , cetateanul strain sau persoana fara cetatenie poate solicita dobandirea cetateniei romane daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

 

  1. s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei;
  2. dovedeste prin comportament, actiuni si atitudine loialitate fata de statul roman, nu intreprinde sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici in trecut nu a intreprins asemenea actiuni;
  3. a implinit varsta de 18 ani;
  4. are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta;
  5. este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;
  6. cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala;
  7. cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei si imnul national.

Termenele prevazute la pct. a) pot fi reduse pana la jumatate in urmatoarele situatii:

  1. solicitantul este o personalitate recunoscuta pe plan international;
  2. solicitantul este cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene;
  3. solicitantul a dobandit statut de refugiat potrivit prevederilor legale in vigoare;
  4. solicitantul a investit in Romania sume care depasesc 1.000.000 de euro.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

MODALITATI DE RECUPERARE A CREANTELOR PREVAZUTE DE NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA. ABROGAREA OUG 119/2007 SI OG 5/2001

Odata cu intrarea in vigoarea a NCPC, modalitatile clasice si rapide de recuperare a creantelor de catre comercianti sunt abrogate. Astfel OUG 119/2007 si OG 5/2001 vor fi abrogate si inlocuite de o noua procedura.

Ministerul Justitiei reglementeaza prin ordinul 359/2013 aprobarea formularelor utilizate in procedura cu privire la cererile de valoare redusa prevazuta de art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila .

Analizand acest text de lege rezulta ca pentru creantele acre nu depasesc o anumita valoare si anumesa nu depaseasca suma de 10.000 de lei.

Deci pentru creante care nu depasesc aceasta suma recuperarea se va face in baza formularului pus la dispozitie reclamantului si cuprinde toate informatiile ncesare cu privire la litigiu.Parerea noastra este ca acest formular corespunde realitatii economice  de astazi, el fiind in mare parte o copie a formularului de ordonanta europeana de plata pus la dispozitie de Uniunea Europeana pentru recuperarea creantelor in cazul in care firmele au parteneri din alte state member UE.

In principiu procedura cu privire la cererile de valoare redusa este o procedura scrisa. Cu toate acestea,se poate solicita  prin  formularul de cerere sau intr-o etapa ulterioara, organizarea unor dezbateri orale. De asemenea, si instanta poate dispune infatisarea partilor, daca apreciaza acest fapt ca fiind necesar. Aceste modificari privind procedura scrisa vor grabi astfel finalizarea litigiului dedus judecatii, intrucat de cele mai multe ori dezbaterile nu faceau altceva decat sa intarzie sentinta.

De altfel si paratul beneficiaza de un formular special pentru apararile pe care le va formula dar art 1029 alineat 4 arata ca acesta nu este obligat sa foloseasca acest formular putand raspunde prin orice alt mijloc aadecvat. Acesta va transmite apararile in termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata.

Un alt aspect important este faptul ca la suma de 10.000 de lei nu se iau in calcul dobanzile si penalitatile acestea calculand-se separat prin rubrica speciala din formular.

Potrivit art 1026 NCP aceasta procedura nu este obligatorie ci reclamantul are dreptul sa opteze intre aceasta procedura si cea de drept comun.

In cazul in care  din diverse motive cererea nu poate fi solutionata potrivit acestei proceduri, instanta judecatoreasca are obligatia de a informa partile in acest sens, iar, daca reclamantul nu isi retrage cererea, aceasta va fi judecata potrivit dreptului comun.

Interesant de punctat este faptul ca din reglemetarea acestei proceduri nu rezulta si valoarea taxei de timbru, care in cazul celor doua proceduri instituite prin OG 119/2007 si OUG 5/2001 era de 39 de lei.

Concilierea directa .Noul cod de procedura civila

Noul Cod de procedura civila a renuntat la concilierea directa obligatorie in litigiile dintre profesionisti- o formalitate care, de cele mai multe ori, prelungea inutil durata procesului.S-au introdus alte formalitati prealabile, unele prin NCPC, altele prin legi speciale.

In procedura speciala a ordonantei de plata reglementata de art. 1013-1024 NCPC republicat, avem somatia adresata debitorului de a plati suma datorata in termen de 15 zile de la primirea acesteia. Dovada comunicarii somatiei se va atasa cererii sub sanctiunea respingerii ca inadmisibila. Somatia intrerupe prescriptia potrivit art. 2540 NCC numai daca este urmata de chemarea in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in intarziere (adica, de cand i s-a comunicat somatia).

Dupa adoptarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a NCPC, Parlamentul adopta Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Proiectul legislativ urmarea initial sa introduca parcurgerea medierii ca o procedura obligatorie prealabil sesizarii instantei. Avize si rapoarte negative, observatii si critici ignorate in Senat, prima camera sesizata, pentru simplul motiv ca proiectul a trecut prin aprobare tacita. In Camera Deputatilor, camera decizionala, comisia juridica aduce modificari substantiale (ceea ce in opinia mea pune in discutie bicameralismul, statul de drept si respectarea Constitutiei), modificari menite sa inlature observatiile critice formulate: obligatorie nu va fi medierea, ci sedinta de informare realizata de mediator in anumite situatii; refuzul de a participa la sedinta de informare se poate sanctiona cu amenda judiciara; nu se suspenda prescriptia prin initierea procedurii medierii, ci ramane cauza deja existenta de suspendare- incheierea contractului de mediere. Scopul legii: degrevarea instantelor si cresterea rolului medierii in Romania.

Eliberarea documentelor de catre mediator – dovada informarii obligatorii

Certificatul  de  informare  se elibereaza de mediator doar in situatia in care toate partile conflictului au fost informate in intelesul legii cu privire la mediere.Certificatul de informare trebuie semnat de mediator si de partile participante la sedinta de informare. Eliberarea certificatului de informare se face numai dupa semnarea acestuia de catre mediator si de catre toate partile conflictului independent de sustinerea informarii in comun sau individual. Certificatul de informare se elibereaza intr-un numar de exemplare originale egal cu numarul partilor informate plus unul pentru arhiva formei de exercitare a profesiei.

Mediatorul elibereaza certificat de informare si in cazul in care dup ace s-a finalizat informarea, una dintre partile conflictului refuza sa-l semneze.

In cazul in care partile invitate nu confirma participarea, refuza participarea in scris sau daca au acceptat participarea dar nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, mediatorul va elibera un process verbal in care se va consemna situatia specifica acelui caz.

In situatia imposibilitati finalizari informarii indifferent de motiv (spre exemplu una dintre parti se retrage in timpul informarii) fapt ce lipseste de efcienta informarea, mediatorul va elibera procesul verbal prevazut de teza a doua a art2 aliniatul 1 indice 1 din Lege.

Certificatul de informare va fi redactat de mediator si va cuprinde urmatoarele elemente obligatorii:

–          datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei (obligatoriu denumire, sediul professional si numarul certificatului de inregistrare fiscal cu data eliberarii acesteia;

–          numar de inregistrare al certificatului si data inregistrarii in registrul formei de exercitarea a profesiei;

–          datele de identificare ale mediatorului care a realizat informarea;

–          data, ora si locul sedintei de informare;

–          partile participante cu toate datele de identificare (nume/denumire si domiciliu/sediu);

–          obiectul conflictului si dupa caz numarul dosarului din instant si instant pe rolul careia se afla dosarul;

–          decizia fiecarei parti in urma informarii cu privire la acceptarea medierii;

–          semnatura si stampila mediatorului si semnatura partilor;

In cazul particular al art. 60 indice 1 aloin. 1, lit.g din Lege, mediatorul va consemna in cuprinsul certificatului si numarul si data documentului prin care a fost consmnat consimtamantul victimei de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul.

Procesul verbal prevazut la art. 2 alin. 1 indice 1 din Lege va fi redactat de mediator si va cuprinde urmatoarele elemente obligatorii:

–          datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei (obligatoriu denumire, sediul professional si numarul certificatului de inregistrare fiscal cu data eliberarii);

–          numarul de identificare al certificatului si data inregistrari in registrul formei de exercitare a profesiei;

–          datele de identificare ale mediatorului;

–          data, ora si locul la care a fost programata sedinta de informare;

–          partile participante cu toate datele de identificare;

–          obiectul conflictului si dupa caz numarul dosarului de instant;

–          motivul pentru care nu s-a putut realiza informarea partilor;

–          semnatura si stampila mediatorului si dupa caz semnatura partilor prezente.

Conform prevederilor art. 26 alin. 3:  “pentru activitatea de nformare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia indeplinita potrivit legii anterior incheieri contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu”.

In situatia in care la mediator se prezinta numai una dintre parti, mediatorul incunostiinteaza partea solicitanta ca informarea se realizeaza potrivit legii pentru toate partile din conflict/litigiu, fara a se elibera certificatul de informare in alte cazuri. Totodata mediatorul informeaza partea solicitanta ca exista posibilitatea demersului personal al acesteia de a asigura rezenta celeilalte/celorlalte parti in vederea realizarii informarii precum si existent posibilitatii privind invitarea celilalte/celorlalte parti de catre mediator pentru participarea la procedura informarii obligatorii.

Mai mult decat atat, mediatorul informeaza partea, partile interesate de posibilitatea organizarii sedintei de informare in comun sau individual si in functie de particularitatile conflictului si optiunea partii/partilor va recomanda una dintre cele doua variante. Modalitatea de organizare a sedintei depinde si de optiunea identificata de parti.

Invitatia se transmite de catre mediator prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii textului. Partea solicitanta este obligata sa furnizeze mediatorului orice alta date necesare contactarii celelalte/celorlalate parti (telefon, emai, adresa, fax).

CUM PRIMESC PEDEAPSA CU SUSPENDARE IN CAZUL FURTULUI-AVOCAT PENAL

   In cazul in care o persoana  este condamnata intr-un dosar penal avand ca obiect furtul sau furtul calificat, prevazut de art. 208 C.Penal , respectiv art. 209 C.Penal, se poate obtine o condamnare cu suspendare a executarii pedepsei . Aceasta suspendare a executarii pedepsei este dispusa de catre instanta de judecata, pe o anumita durata, in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege: pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii ( cu unele exceptii) si  se apreciaza de catre instanta ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

            Instanta va dispune masura condamnarii inculpatului cu suspendare si va stabili un termen de incercare care se va compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de 2 ani ( 1an in cazul pedepsei cu amenda).

Termenul  curge de la data cand hotararea de suspendare a ramas definitiva. Revocarea masurii suspendarii conditionate poate fi luata, tot de instanta de judecata, daca cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, in termenul de incercare, sau acesta nu si-a indeplinit, in acelasi termen, obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare.

Masura suspendarii conditionate poate fi anulata. Daca in termenul de incercare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii, acesta este reabilitat de drept.

Fostii angajati ai M.A.I care au fost trecuti in rezevera pentru cauze medicale

Fostii angajati ai M.A.I care au fost trecuti in rezerva pentru cauze medicale, respectiv se incadreaza in gradele de invaliditate prevazute de H.G 1083/2008. Deoarece hotărârea de guvern numărul 1083/2008 este emisă pentru punerea în executare a Legii 360/2002 art. 28 lit. m, ceea ce presupune retroactivitate, având în vedere faptul că fostii angajati M.A.I, prin decizie medicală au fost încadrați la pensionare în gradele I, II, III invaliditate urmare a afecțiunilor dobândite în timpul și din cauza serviciului în poliție pot  solicitt instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va da să oblige pârâții la plata sumelor  prevazute de HG1083/2008.

            Despăgubirile acordare în temeiul nr.HG 1083/10.09.2008 constituie potrivit art. 5 alin. 1 “Forme de sprijin cu destinație specială” și nu funcționează pe principiul unei asigurări de viață, sănătate și bunuri în sensul definit de art. 9 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România și /sau art. 2 pct. 1 din Legea nr. 32 din 23 aprilie 2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor.Articolul 28 alin. 1 lit. m din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului “prevedea faptul ca polițistul are dreptul la asigurare de viață, sănătate și bunuri în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului”.La data intrării în vigoare a nr.HG 1083/10,09.2008 privind asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri ale polițiștilor – 01.01.2009 – textul care consfințește dreptul polițiștilor la acordarea despăgubirilor a fost modificat prin Ordonanța de Urgență nr. 153 din 12 noiembrie 2008 în următoarea formă: polițistul are dreptul la: – m) asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

            În acest fel a fost înlăturat orice dubiu cu privire la regimul juridic al despăgubirilor în sensul că sumele eventual acordate nu sunt echivalentul sumei asigurate plătită în baza unui contract de asigurare, ci constituie, așa cum a arătat nr.HG 1083/10.09.2008, o formă de sprijin pentru polițistul căruia, în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, îi este afectată sănătatea, își pierde viata sau îi sunt distruse bunurile personale.Modificata textului art. 28 alin. 1 lit. m din Legea nr. 360/2002.- prin Ordonanța de Urgență nr. 153 din 12 noiembrie 2008 a fost determinată, așa cum o arată și motivația din preambulul ordonanței, de următoarele considerente de legiferare.

            “Polițistul rănit” nu este polițistul care “în timpul și din cauza serviciului în poliție”, a suferit o rană, ci potrivit nr.HG 1083/10.09.2008, este polițistul supus în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, independent de voința lui, efectelor unor cauze vătămătoare în urma cărora îi este afectată integritatea anatomică și/sau funcțională a organismului”. nu poate surveni oricând în timpul și din cauza serviciului în poliție” adică oricând între momentul dobândirii calității, de funcționar public cu statut special – polițist – și momentul pierderii acestei calități, spre exemplu la domiciliul polițistului, noaptea în somn, în timp ce acesta efectuează concediul de odihnă etc., ci numai in condițiile în care îi este afectată integritatea anatomică și/sau funcțională a organismului “în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu”.

            Polițistul invalid nu este polițistul care a fost clasat inapt pentru serviciul polițienesc din cauza vreunei boli apărute “in timpul și din cauza serviciului în poliție”, ci, potrivit nr.HG 1083/10 09.2008, este polițistul rănit, clasat inapt pentru serviciul polițienesc de către comisiile de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă”.

Din coroborarea prevederilor legale mai sus arătate, reiese faptul că, în situația producerii riscurilor specifice activității de poliție, riscuri printre care se enumeră și invaliditatea de grad III, începând cu data intrării în vigoare a nr.OUG 143/2009, adică începând cu luna noiembrie 2008, polițiștii beneficiau, prin efectul legii, de despăgubiri.

Dictionar juridic-Stiri juridice Romania

Abandon Decizia de a renunta la un bun sau la un drept, luata in anumite conditii prevazute de lege; fapta de a parasi pe cineva, lasandu-l fara sprijin sau ajutor.

Dictionar juridic

Abatere Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar, prevazuta de legi (sau alte norme) si care atrage dupa sine sanctiuni disciplinare sau contraventionale.

Abrogare – Anularea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in tot sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.

Abtinere – Situatia in care judecatorul, procurorul, grefierul sau expertul care se afla intr-unul din cazurile de recuzare prevazute de lege declara aceasta si este inlocuit daca se constata ca nu poate sa participe in proces (de ex. este ruda cu una dintre partile din proces).

Abuz de drept – Exercitarea unui drept impotriva scopului lui economic si social, a legii sau regulilor de conduita sociala.

Acceptare – Manifestarea vointei de a dobandi un drept, de a primi oferta de incheiere a unui contract, sau de a primi o succesiune.

Acceptarea succesiunii – Actul de vointa prin care un mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal primeste mostenirea la care este indreptatit.

Accesiune – Incorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important in altul mai important, cu efectul dobandirii dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul celui de-al doilea (ex. cumparatorul unui set de mobilier dobandeste si oglinda incorporata in el).

Dictionar juridic

Accident de munca – Vatamarea sanatatii sau moartea unui angajat, provocate prin actiunea, de regula neprevazuta, a unei cauze exterioare victimei in cazul procesului de munca sau in legatura cu el.

Achiesare – Manifestarea consimtamantului paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului.

Acont – Suma de bani platita ca garantie in contul pretului, de una dintre partile contractante celeilalte parti, inainte ca aceasta sa fi trecut la executarea obligatiei sale.

Acord – Reprezinta consimtamantul la ceva, intelegerea dintre doua sau mai multe parti pentru incheierea unui act juridic.

Act – Document elaborat de o autoritate, prin care se atesta un fapt, o obligatie, identitatea cuiva.

Act autentic – Mijlocul de proba din categoria inscrisurilor, care s-a incheiat cu solemnitatile cerute de lege, de catre un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde s-a incheiat actul.

Act de stare civila – Inscrisul autentic prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane.

Act sub semnatura privata – Mijloc de proba din categoria inscrisurilor, incheiat intre parti, fara prezenta unui functionar public, ce cuprinde pe langa continut si semnatura partilor, elemente necesare pentru valabilitatea lui.

Acte premergatoare – Actele procedurale, efectuate in scopul de a completa informatiile pe care le au organele de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni.

Actionar – Proprietarul actiunilor la o societate pe actiuni sau la o societate in comandita pe actiuni.

Dictionar juridic -stiri juridic

Actiune civila – Mijlocul legal cel mai important de protejare prin constrangere judiciara a drepturilor civile incalcate sau a intereselor ocrotite de lege; posibilitatea reclamantului de a obtine recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat, incalcat, nerespectat, prin constrangerea judiciara a paratului.

Actiune civila in procesul penal – Mijlocul legal prin care persoana care a suferit o paguba ca urmare a infractiunii savarsite, solicita despagubiri in vederea repararii pagubei.

Actiune in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic – Mijloc procedural de valorificare a dreptului de a cere in justitie desfiintarea retroactiva a unui act juridic lovit de nulitate absoluta (poate fi intentata de oricare din parti, de catre procuror si de catre orice persoana interesata, oricand, fiind imprescriptibila).

Actiune in justitie – Mijlocul legal (sub forma unei cereri) prin care se aduce inaintea instantei conflictul de drepturi nascut din incalcarea unei norme, si prin care se solicita constatarea sau realizarea unui drept, fiind conditia necesara ca o instanta sa judece.

Actiune in regres – Actiune civila prin care, cineva care a platit o suma de bani din culpa altuia, se intoarce impotriva acestuia din urma pentru recuperarea sumei platite.

Actiune in resciziune – Actiunea civila prin care partea indreptatita cere instantei anularea unui act juridic pentru leziune.

Actiune in revendicare – Actiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara drept.

Actiune penala – Mijlocul prevazut de lege prin care se realizeaza, in justitie, tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni si pedepsirea acestora, pusa in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege (ordonanta procurorului sau rechizitoriul de trimitere in judecata, daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi) si care constituie mijlocul de sesizare a instantei, in vederea judecatii.

Actiunea in anulare – Mijlocul procedural de valorificare a dreptului de a cere in justitie desfiintarea retroactiva a unui act juridic lovit de nulitate relativa.

Actiunea in constatare – Actiunea civila prin care se cere instantei sa constate fie existenta unui drept, fie inexistenta unui drept pretins al paratului.

Actiunea in reziliere – Mijlocul procedural de valorificare, in caz de neintelegere intre parti, a dreptului de a obtine desfiintarea unui contract cu executare imediata (de ex. vanzare-cumparare) pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor celeilalte parti.

Actiunea in rezolutie – Mijlocul procedural prin care una din partile unui contract cu executare succesiva (de ex. contract de inchiriere) cere desfiintarea lui pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor celeilalte parti.

Actiunea in simulatie – Mijlocul procedural prin care, oricare dintre partile actului juridic, sau un tert interesat, cere instantei inlaturarea actului juridic aparent, simulat, descoperindu-se existenta si cuprinsul actului juridic secret incheiat de aceleasi parti.

Actiunea oblica – Actiunea civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau drepturile si actiunile patrimoniale neexercitate de catre acesta – mijloc preventiv de aparare impotriva pericolului insolvabilitatii debitorului prin care se urmareste conservarea patrimoniului acestuia.

Actiunea pauliana – Actiunea prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale de catre debitor.

Actiunea posesorie – Actiunea reala imobiliara prin care se urmareste apararea posesiei imobilului, putand fi intentata de posesor chiar daca nu este si proprietarul imobilului respectiv.

Actul de sesizare – Actul prin care este sesizat organul de urmarire penala sau se dispune trimiterea in judecata a inculpatului. Actul de sesizare al instantei il constituie rechizitoriul sau plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazurile prevazute de lege.

Actul juridic civil – Manifestare de vointa cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a crea, modifica ori stinge un raport juridic civil.

Amnistia – Act de clementa a puterii legislative (Parlamentul Romaniei) prin care se inlatura raspunderea penala pentru fapta savarsita, cauza care inlatura raspunderea penala alaturi de prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor. Ea se acorda prin lege si, daca intervine inainte de condamnare, inlatura raspunderea penala, iar daca intervine dupa condamnare inlatura si executarea pedepsei, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, educative si asupra drepturilor persoanei vatamate (nu inlatura actiunea civila).

Anulare – Sanctiune civila ce consta in desfiintarea retroactiva, prin hotarare judecatoreasca, a unui act juridic lovit de nulitate relativa.

Aparator – Persoana care are calificarea profesionala, cunostinte de specialitate si dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Apatrid – Persoana care nu are cetatenia nici unui stat.

Apel – Calea de atac ordinara cu care pot fi atacate toate sentintele, cu exceptiile prevazute de lege, fiind al doilea grad de jurisdictie asupra fondului cauzei.

Arestarea – Masura procesuala luata de judecator in conditiile expres prevazute de Codul de procedura penala, constand in privarea de libertate a unei persoane pentru a asigura desfasurarea procesului penal in vederea realizarii scopului acestuia.

Audiere – Act procedural ce consta in ascultarea partilor, a martorului, a expertului, pe parcursul procesului in modul si in conditiile prevazute de lege.

Autor – Persoana care a creat o opera literara, artistica, stiintifica sau orice alta opera de creatie intelectuala si care se bucura de toate prerogativele care alcatuiesc continutul dreptului de autor asupra operei pe care a creat-o.

Autoritate de lucru judecat – Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru judecat, nemaiputand fi atacate decat prin caile de atac extraordinare. Hotararile judecatoresti definitive devin executorii si impiedica o noua urmarire pentru aceeasi fapta, chiar daca acesteia i s-ar da o noua incadrare juridica.

Bilet la ordin – Titlul de credit in baza caruia o persoana, numita emitent, isi asuma obligatia de a plati altei persoane, numita beneficiar, o suma de bani la implinirea unui termen (de scadenta) sau la ordinul beneficiarului.

Brevet de inventie – Reprezinta acel inscris oficial prin care se face descrierea unei inventii si instituirea protectiei juridice asupra acesteia, si care ofera titularului dreptul de folosire exclusiva a inventiei respective.

Buna-credinta – Obligatia de comportament conform cu regulile de convietuire, care revine partilor la incheierea si executarea unei conventii.

Bunele moravuri – Constituie ansamblul normelor de conduita cu caracter moral, la care legea civila face uneori trimitere pentru a fi luate in considerare de catre instanta, ca un criteriu de apreciere a caracterului imperativ al unor texte de lege, a caracterului ilicit al unei cauze sau conditiile contractuale.

Bunuri – Obiecte cu o valoare economica, in privinta carora se pot constitui drepturi si obligatii patrimoniale.

Bunuri comune – Bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti care, de la data dobandirii lor, sunt bunuri ale ambilor soti. La desfacerea casatoriei bunurile comune fac obiectul partajului.

Bunuri imobile – Bunuri care au o asezare fixa, stabila, care nu pot fi mutate dintr-un loc in altul fara sa-si piarda destinatia initiala sau identitatea (ex.: terenuri, cladiri).

Bunuri indivizibile – Bunuri ce nu pot fi impartite in mai multe fragmente, parti, fara a li se schimba destinatia.

Bunuri mobile – Bunuri care nu au o asezare fixa, stabile (care poate fi miscat dintr-un loc in altul prin forta proprie sau cu concursul unei energii straine, fara sa-si piarda valoarea economica).

Bunuri necomsumptibile – Bunuri care pot face obiectul unor acte de folosinta repetate, fara a-si pierde identitatea sau fara a trebui sa treaca in alt patrimoniu.

Bunuri succesorale – Bunuri care compun masa succesorala.

Bunuri viitoare – Bunuri care urmeaza a fi produse sau dobandite in viitor.

Cadastru – Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor de proprietate.

Capacitate de folosinta a persoanei fizice – Calitatea omului de a fi subiect de drept, aptitudinea sa de a fi titular de drepturi si obligatii.

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice – Aptitudinea generala si abstracta a persoanei juridice de a avea drepturile si obligatiile in concordanta cu scopul avut in vedere la infiintarea ei.

Carte funciara – Unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara, in cadrul caruia evidenta se tine pe imobile si nu pe proprietari, se intocmeste in mod distinct pentru fiecare imobil si cuprinde mentiuni despre toate actele translative sau constitutive de drepturi in privinta imobilului respectiv.

Cautiune – Suma de bani pe care trebuie sa o depuna inculpatul ca garantie ca va respecta obligatiile ce-i revin in timpul liberarii provizorii.

Clauza contractuala – Stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.

Comisie rogatorie – Procedura utilizata pentru administrarea unor probe sau efectuarea unor acte procedurale de catre o alta instanta decat cea care instrumenteaza cauza, de obicei egala in grad, care se afla mai aproape de respectiva proba decat instanta investita cu judecarea cauzei.

Competenta – Capacitatea data de lege unei instante de a solutiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri.

Competenta materiala – Este de doua feluri: competenta materiala functionala, care se stabileste dupa felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei categorii de instante si competenta materiala procesuala, care se stabileste in raport de obiectul, valoarea sau natura litigiului dedus judecatii.

Competenta teritoriala – Capacitatea unei instante de a solutiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri, din punct de vedere al teritoriului arondat acesteia prin lege, si care se determina functie de domiciliul sau sediul partilor din cauza dedusa judecatii.

Complet de judecata – Numarul de judecatori prevazut de lege care participa la judecarea unor categorii de cauze intr-un anumit stadiu (trei judecatori formeaza completul de recurs, doi judecatori formeaza completul de apel, un judecator de obicei, formeaza completul de prima instanta).

Complice – Persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

Concesiune – Conventie prin care o persoana fizica sau juridica obtine dreptul de a exploata anumite servicii publice sau bunuri ale statului sau ale unitatilor administrative teritoriale; drept de exploatare a unui bun, a unei intreprinderi etc. acordat de o autoritate unor persoane particulare.

Concurs ideal de infractiuni – Se realizeaza cand o actiune sau inactiune, savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc, si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni.

Conflict de competenta – Situatie aparuta atunci cand doua sau mai multe organe judiciare se considera competente in a solutiona o cauza (conflict pozitiv) sau atunci cand doua sau mai multe organe judiciare se considera necompetente sa o solutioneze (conflict negativ).

Confruntare – Procedeu folosit de organele de urmarire penala in cazul in care se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in cauza.

Contract de comision – Contract prin care o persoana, numita comisionar, se obliga fata de alta persoana, numita comitent, sa incheie anumite acte juridice in nume propriu, dar in contul acesteia din urma, primind pentru serviciul respectiv o remuneratie numita comision.

Contract de comodat – Contract prin care o persoana, numita comodant, da, spre folosinta temporara, unei alte persoane, numita comodatar, un lucru, cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura, asa cum l-a primit.

Contract de donatie – Contract prin care una din parti, numita donator, isi micsoreaza patrimoniul sau cu un drept, marind corespunzator patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.

Contract de intretinere – Contract prin care una din parti, numita intretinut, instraineaza un bun sau plateste o suma de bani celeilalte parti, numita intretinator, care se obliga, in schimb, sa-i asigure intretinerea (adica toate cele necesare traiului), pe durata intregii sale vieti, si, la deces, sa o inmormanteze dupa datina.

Contract de locatiune – Contractul prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure altei persoane, numita locatar, folosinta integrala sau partiala a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinata, in schimbul unui pret corespunzator.

Contract de mandat – Contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa faca ceva pe seama altei persoane, numita mandant, de la care a primit o imputernicire in acest scop.

Contract de schimb –Contract prin care partile, numite copermutanti, dau fiecare celuilalt un lucru pentru altul.

Contract de vanzare-cumparare – Contract prin care una din parti, numita vanzator, stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti, numita cumparator, care se obliga a plati, in schimb, vanzatorului, o suma de bani convenita ca pret al bunului vandut.

Contravenient – Persoana fizica sau juridica vinovata de savarsirea unei contraventii.

Contraventie – Fapta de un pericol social mai redus decat infractiunea, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legile speciale civile.

Creanta – Dreptul creditorului de a pretinde de la debitorul sau sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Creditor – Persoana fizica sau juridica titulara a unui drept de creanta (care a dat bani cu imprumut sau care are de primit o datorie de orice natura).

Culpa – Forma a vinovatiei, mai putin grava decat intentia, si care presupune ca faptuitorul nu a prevazut rezultatul faptei sale desi trebuia, sau putea sa il prevada.

Debit – Datorie pe care o are o persoana (debitor) la o alta persoana (creditor).

Debitor – Persoana fizica sau juridica care datoreaza creditorului marfuri, sume de bani sau alte bunuri.

Denunt – Incunostintarea facuta in fata organelor prevazute de lege de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.

Disjungerea – Operatiunea prin care o parte a unei cauze se desparte de restul ei, pentru a fi judecata separat, fie ca sanctiune procedurala a depunerii ei peste termen, fie ca o necesitate rezultata din mersul dezbaterilor.

Drept de creanta – Facultatea creditorului dintr-un raport juridic obligational de a pretinde debitorului indeplinirea obligatiei corelative de a da, de a face sau a nu face ceva.

Drept de ipoteca – Drept care poarta asupra unui bun imobil al debitorului sau al altei persoane, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul respectiv in stapanirea oricui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun.

Drept de preemptiune – Drept de care se bucura cineva printr-un contract sau printr-o lege, de a fi preferat dintre mai multi cumparatori.

Drept de proprietate – Drept fundamental al omului ce permite acestuia sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de un lucru.

Dreptul la actiunea civila – Posibilitatea acordata de lege unei persoane de a se adresa organului jurisdictional, in vederea apararii dreptului sau incalcat.

Evictiune – Pierderea de catre cumparator, in tot sau in parte, a dreptului de proprietate asupra lucrului cumparat, sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar cu privire la acel lucru, pierdere sau tulburare survenite ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre un tert a unui drept care exclude, in tot sau in parte, dreptul cumparatorului referitor la bunul respectiv.

Expulzare – Masura de siguranta ce consta in scoaterea in afara teritoriului tarii a cetateanului strain ori a persoanei fara cetatenie care nu domiciliaza in Romania, daca a savarsit o infractiune si se apreciaza ca ramanerea acestuia pe teritoriul tarii prezinta pericol social.

Faptuitor – Persoana fata de care nu s-a inceput urmarirea penala, fiind doar o persoana cu privire la care exista doar banuiala comiterii unei infractiuni, atata timp cat nu s-a efectuat nici un act de procedura, in etapa actelor premergatoare.

Gaj – Contract accesoriu in temeiul caruia debitorul sau o terta persoana remite creditorului sau unui tert, un bun mobil, corporal sau incorporal, in vederea garantarii executarii unei obligatii.

Iesire din indiviziune – Incetare a proprietatii comune asupra unui bun sau unei universalitati de bunuri, astfel incat, in locul unei coteparti abstracte, fiecareia dintre persoane i se atribuie in exclusivitate o portiune determinata, concreta.

Imprescriptibil – Calitate a unui drept sau a unei actiuni de a se putea exercita sau invoca oricand, indiferent de perioada de timp care a trecut de la nasterea dreptului.

Inculpat – Calitate pe care o primeste cel care a savarsit infractiunea prin punerea in miscare a actiunii penale, devenind parte in proces, cu absolut toate consecintele legate de aceasta calitate (drepturi si obligatii procesuale).

Incompatibilitate – Imprejurare in care se afla judecatorul, procurorul, grefierul sau expertul si care il impiedica, fiindu-i interzis prin lege sa participe la judecarea cauzei (de ex. judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o cauza nu poate lua parte la judecata aceleiasi cauze in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare).

Infractiune – Fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

Infractiune flagranta – Infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire.

Infractiune continua – Infractiunea care se prelungeste in timp in mod natural dupa momentul consumarii ei.

Inopozabilitate – Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.

Instigator – Persoana care cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Intentie – Forma a vinovatiei care presupune ca faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale si a acceptat producerea lui.

Ipoteca – Garantie reala ce are ca obiect bunuri imobile, ce raman in patrimoniul debitorului, si care urmareste bunurile in mana oricui s-ar afla.

Iresponsabilitate – Starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu poate sa-si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele.

Imbogatirea fara justa cauza – Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vreun temei juridic.

Invinuit – Persoana fata de care s-a inceput urmarirea penala, dar mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale, fata de care pot fi administrate probe si pot fi luate masuri procesuale. Un invinuit poate fi retinut de organul de cercetare penala pe o durata de cel mult 24 de ore.

Jonctiune a posesiilor – Unirea posesiei uzucapantului, adica a posesorului actual, cu intervalul de timp cat posesia a fost exercitata de catre autorul sau, pentru a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune.

Judecata in apel – Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs, in care instanta de apel, superioara in grad, verifica legalitatea si temeinicia sentintei pronuntate in prima instanta pe baza materialelor din dosarul cauzei si a oricaror probe noi ce i se aduc.

Judecata in fond – Sau judecata in prima instanta este prima etapa procesuala si cunoaste trei faze: faza scrisa pregatitoare (cererea de chemare in judecata, intampinarea si cererea reconventionala, fixarea primului termen etc.), faza judecatii propriu-zise si pronuntarea sentintei.

Know-how – Cunostinte specifice, detinute asupra unui produs sau procedeu de fabricatie, adesea obtinute prin lucrari de cercetare si de dezvoltare importante si costisitoare.

Legitima aparare – Cauza de nepedepsire ce presupune savarsirea infractiunii pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva faptuitorului, a altuia sau impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

Mandatul – Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Mandat european de arestare – Decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate; un instrument destinat cooperarii intre autoritatile judiciare din statele membre, prin eliminarea extradarii si se bazeaza pe principiul recunoasterii reciproce a deciziilor in materie penala.

Martor – Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cadrul procesului.

Martori asistenti – Persoane chemate in cazul unei activitati procesuale pentru ca ele sa ateste concordanta consemnarilor trecute in procesul verbal cu cele efectuate de organele judiciare.

Neretroactivitatea legii penale – Principiu potrivit caruia legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite nu erau prevazute ca infractiuni.

Novatie – Conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie.

Nulitate – Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti, intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Partaj – Mod specific de realizare a iesirii din indiviziune, pe baza conventiei partilor sau pe cale judecatoreasca.

Parte civila – Partea vatamata care exercita actiunea civila pentru repararea pagubei in cadrul procesului penal.

Parte vatamata – Persoana fizica (sau juridica) care a suferit o paguba materiala sau morala in urma savarsirii de catre altcineva a unei infractiuni.

Pedeapsa – Masura de constrangere luata impotriva celui vinovat de savarsirea unei infractiuni si mijoc de reeducare a condamnatului.

Pedepse complementare – Masuri de constrangere menite sa completeze represiunea instituita prin pedeapsa principala.

Perchezitia – Procedeu de investigatie folosit atunci cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris, care are legatura cu rezolvarea cauzei, tagaduieste existenta sau detinerea acestora si care consta in cautarea acelor dovezi.

Persoana responsabila civilmente – Persoana chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.

Personalitatea legii penale – Principiu conform caruia legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nicio cetatenie, are domiciliul in tara.

Plangere – Cerere, act prin care se face sesizarea unui organ de jurisdictie in vederea exercitarii controlului asupra unui act al administratiei de stat ori a refuzului unui organ de a-si indeplini atributiile legale.

Plangere contraventionala – Cerere prin care contravenientul contesta in fata instantei legalitatea si/ sau temeinicia procesului verbal de contraventie incheiat de organul constatator.

Plangere penala – Cerere prin care partea vatamata sesizeaza un organ de jurisdictie cu privire la savarsirea unei infractiuni

Poprire – Modalitate a executarii silite constand in indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile, incorporale, urmaribile, datorate debitorului de catre un tert sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

Proba – Orice element de fapt care serveste la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Recidiva – Consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune.

Recurs – Cale ordinara de atac in care instanta de recurs, superioara in grad, verifica legalitatea sentintei pronuntate in prima instanta sau a deciziei pronuntate in apel pe baza probelor din dosarul cauzei si a inscrisurilor noi ce i se aduc.

Recuzare – Situatia in care partea solicita inlocuirea judecatorului sau procurorului, grefierului, expertului pe care il considera incompatibil sa participe in proces, cunoscand ca se afla intr- unul din cazurile prevazute de lege (de ex. este ruda cu una dintre partile din proces) in care impartialitatea sa ar putea fi pusa la indoiala.

Reprezentant – Persoana imputernicita sa participe la indeplinirea activitatilor procesuale in numele si in interesul unei parti din proces.

Reziliere – Desfiintarea cu efect retroactiv a contractului cu executare succesiva, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte.

Rezolutiune – Desfiintarea cu efect retroactiv a contractului cu executare imediata, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte.

Stare de necesitate – Cauza de nepedepsire ce presupune savarsirea infractiunii pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea faptuitorului, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public.

Stramutare – Institutia prin care o anumita cauza este luata din competenta unei instante si este data spre solutionare unei alte instante de acelasi grad, din motive expres prevazute de lege (banuiala legitima sau siguranta publica).

 

Termen – Un interval de timp in care organele judiciare sau persoanele interesate pot sa-si exercite drepturile sau obligatiile procesuale.

Termen in cunostinta – Data fixata de organul de jurisdictie competent pentru solutionarea unei cauze, comunicata direct uneia sau unora dintre parti, in conditiile prevazute de lege, care face ca partea sau partile respective sa aiba obligatia de a se prezenta la judecata fara a mai fi citate la termenele urmatoare.

Testament – Act juridic unilateral prin care testatorul dispune, pentru cazul incetarii sale din viata, de intreaga sa avere sau numai de o parte din aceasta in favoarea altuia.

Tranzactie – Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.

Vacanta judecatoreasca – Perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, si nu se desfasoara sedinte de judecata, cu exceptia cauzelor in materie penala cu arestati, a cererilor pentru obligatiile de intretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedintiala, precum si in alte cauze considerate urgente, conform legii.

Validarea popririi – Confirmare, prin hotarare judecatoreasca, a valabilitatii unei popriri.

Validitate – Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.

Verificare de scripte – Procedura legala aplicata de instanta in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul sau semnatura si care se poate face prin: a) examinarea comparativa de catre instanta a scrisului sau semnaturii executate in fata sa de catre cel in cauza, cu scrisul sau semnatura contestate; b) confruntarea de catre instanta a inscrisului cu alte inscrisuri necontestate, denumite piese de comparatie; c) expertiza. Rezultatul verificarii ramane la aprecierea instantei si se cuprinde intr-o incheiere sau in insasi hotararea prin care se solutioneaza cauza. Daca se constata ca inscrisul nu emana de la persoana careia i se atribuie, va fi inlaturat, iar in caz contrar, va fi retinut ca o proba in cauza. Daca se sustine ca inscrisul ori semnatura sunt false, se recurge la procedura inscrierii in fals.

Vicii ascunse – Defectele sau deficientele calitative ale bunului vandut, inchiriat, sau ale lucrarilor executate, care, existand in momentul predarii bunului nu au fost cunoscute de catre dobanditor si nici nu puteau fi descoperite de el prin mijloacele obisnuite de verificare sau receptie si care fac ca bunul sa nu poata fi intrebuintat conform destinatiei sale ori ii micsoreaza posibilitatile de intrebuintare in asa masura incat se poate presupune ca dobanditorul n-ar fi contractat sau n-ar fi consimtit sa plateasca pretul contractual stabilit daca l-ar fi cunoscut.

Vicii de consimtamant – Imprejurari de fapt care afecteaza libertatea exprimarii vointei juridice sau caracterul ei constient la incheierea unui act juridic si care dau dreptul persoanei in cauza sa ceara anularea acestuia(de ex. eroarea, dolul, violenta si, in conditiile legii, leziunea).

Vinovatia – Una din trasaturile esentiale ale infractiunii, consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale si exista cand fapta ce prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa.

Zi nelucratoare – Zi din cursul saptamanii de lucru in care personalul incadrat nu are obligatia de a presta munca: zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatoare legala si alte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza.

 

 

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 

Avocat penal Bucuresti – Dosarul schimbului de terenuri între George Becali şi MApN a fost amânat

Dosarul schimbului de terenuri între George Becali şi MApN a fost amânat pentru luna viitoare, pe 12 martie, din cauză că din completul de cinci judecători de la ICCJ a lipsit Livia Stanciu, aceasta neputând participa la judecarea cauzei întrucât a participat la Şedinţa Plenului CSM.

 

Deputatul George Becali e acuzat că a prejudiciat statul cu aproape 900.000 de dolari în urma a două schimburi de terenuri cu MApN. Tranzacţia a avut loc în 1999, când ministru al apărării era Victor Babiuc.

Becali a fost achitat de instanţa supremă anul trecut, dar decizia a fost atacată cu recurs la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi.

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Nu platesti amenzile,nu circuli- avocat cod rutier

Persoanele cu domiciliul ori resedinta in Romania care conduc pe drumurile publice un vehicul inmatriculat intr- un alt stat sunt obligate sa inmaneze politistului rutier, la cererea acestuia, alaturi de actele care se cer in mod curent – documentul de identitate, permisul de conducere, documentul de inmatriculare sau de inregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate – si un document doveditor al titlului cu care este detinut vehiculul, insotit de o traducere legalizata in limba romana a acestuia (alineatul 2a al articolului 35 – Obligatiile participantilor la trafic).

– Nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a avea asupra sa aceste documente constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni – de la 6 la 8 puncte-amenda (un punct-amenda reprezinta 10% din salariul minim brut pe economie, deci 450-600 lei). In plus, nu ti-ai platit amenda in 90 de zile? Ti se va suspenda automat permisul – asa va fi modificat Codul Rutier – si reprimesti dreptul de a conduce numai daca bagi mana in buzunar sa achiti sanctiunea.

– La oprirea in trafic a acestor vehicule, politistul verifica existenta documentele, iar datele referitoare la autovehicul si la documentul doveditor al titlului cu care este detinut vehiculul se inscriu in evidenta autovehiculelor si remorcilor inmatriculate in alte state, care se tine de catre Politia Romana.

– Autovehiculele si remorcile inmatriculate in alte state de tinute cu orice titlu de persoane care au sediul, domiciliul ori resedinta in Romania, pot fi conduse pe drumurile publice pentru o perioada de maximum 30 de zile de la data dobandirii titlului sau de la data inscrierii in evidenta autovehiculelor si remorcilor inmatriculate in alte state. (Alineatul 4 al articolului 82 – Circulatia autovehiculelor in traficul international).

Exceptii – acest vestit aliniat 4 nu se aplica in cazul…
a) autovehiculelor si remorcilor conduse de persoanele mentionate in certificatul de inmatriculare;
b) autovehiculelor si remorcilor cu care se efectueaza, in conditiile legii, transport rutier public de marfuri sau persoane ori, dupa caz, transport in regim de inchiriere sau serviciu de inchiriere;
c) autovehiculelor si remorcilor conduse de persoane aflate in raporturi juridice de munca cu persoanele mentionate in certificatul de inmatriculare/care au calitatea de asociat, actionar sau administrator, dupa caz, in raport cu persoanele mentionate in certificatul de inmatriculare;
d) autovehiculelor si remorcilor utilizate in baza unui contract de leasing.

– Certificatul de inmatriculare sau de inregistrare ori dovada inlocuitoare a acestuia se retine de catre politia rutiera in cazul in care conducatorul vehiculului nu are asupra sa documentul doveditor al titlului cu care este detinut vehiculul, insotit de o traducere legalizata in limba romana, a acestuia ori vehiculul circula pe drumurile publice dupa expirarea termenului prevazut mai sus – maximum 30 de zile.

Odata cu retinerea certificatului de inmatriculare sau inregistrare, politistul rutier elibereaza conducatorului de vehicul o dovada inlocuitoare fara drept de circulatie si retrage si placutele cu numerele de inmatriculare sau de inregistrare!

Arbitraj-Noul Cod de procedura civila 2013

In prealabil, sesizam o definitie legala a arbitrajului privat voluntar. De regula, conceptualizarea unei institutii juridice reprezinta misiunea doctrinei juridice.Din aceasta perspectiva, consideram inutila reglementarea definitiei arbitrajului privat voluntar. Acesta ar fi continuat sa fie o jurisdictie alternativa avand caracter privat si in lipsa art. 541 alin. (1) NCPC.

In plus, atractivitatea reglementarii romane de arbitraj nu se realizeaza prin definitii, pe de o parte, cu atat mai mult nu se realizeaza prin definitii inutile, pe de alta parte.

Atractivitatea reglementarii noastre de arbitraj se poate realiza prin stabilirea regulilor procedurale suple de solutionare a litigiului arbitral. Aceasta suplete reprezinta esenta tezei mixte a arbitrajului privat voluntar: elementul contractual se jurisdictionalizeaza, iar elementul jurisdictional se contractualizeaza in beneficiul exclusiv al utilizatorilor arbitrajului privat voluntar.

Conceptualizarea arbitrajului privat voluntar s-a efectuat prin utilizarea a trei termeni: „jurisdictie”, „alternativ”, „privat”. Pronuntarea de catre Tribunalul arbitral a unei hotarari definitive si obligatorii pentru parti ii confera arbitrajului caracterul unei jurisdictii.

Jurisdictiei obligatorii avand caracter statal ii corespunde – prin mecanismul unei alternative, jurisdictia arbitrala avand caracter privat si voluntar. Aceasta alternativa (necesitate – n.n.) privata este determinata de optiunea naturala a profesionistilor de amenajare si reamenajare perpetue a cadrului confidential de solutionare a disputelor.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro