complex

Toate instantele din Capitala ar putea functiona intr-un singur ansamblu. Ministerul Justitiei

de

Toate instantele din Capitala ar putea functiona intr-un singur ansamblu. Ministerul Justitiei vrea sa construiasca un intreg complex dedicat institutiilor din sistem. Planul este ca viitorul sediu sa fie in zona Unirii, pe o suprafata de doua hectare, chiar langa Biblioteca Nationala. Valoarea proiectului este de doua sute de milioane de dolari.

Planul ministerului este ca, in complexul de cladiri, sa fie mutate sediile tuturor instantelor si parchetelor din Capitala, dar si sa construiasca sedii pentru institutelor care ii pregatesc pe profesionostii dreptului – avocati, grefieri sau judecatori.

Un proiect ambitios despre care se vorbeste de ani buni. Principalul motiv pentru care se doreste un cartier al Justitiei este ca spatiul in care lucreaza magistratii este mult prea mic.

O alta problema este distanta mare dintre instantele din Capitala. Cea mai complicata este de departe la Instanta Suprema. In multe dintre birourile de nici 10 metri lucreaza chiar si 6 angajati. Si nici salile de judecata nu sunt suficiente. De multe ori, judecatorii se deplaseaza la alte instante pentru a audia martori si a se pronunta in dosarele lor.

Si aspectele financiare sunt avute in vedere, pentru ca, in prezent, Ministerul Justitiei plateste chirie pentru sediul CSM. De ani buni, CSM inchiriaza aceasta cladire cu 8 etaje, situata in Calea Plevnei. Cu toate ca presiunea chiriei asupra bugetului institutiei este unul mare, sediul nu este adecvat activitatii magistratilor.

Proiectul este evaluat la 200 de milioane de dolari. Pentru a putea fi realizat, Banca Mondiala ar urma sa ajute ministerul. A fost deja aprobat Memorandumul pentru realizarea Cartierului Justitiei din Bucuresti. Cateva machete care dezvaluie cum ar putea arata au fost realizate de Facultatea de Arhitectura din Capitala.

Încadrarea mărfurilor în Tariful vamal de import al României. Importuri succesive de produse componente ale aceluiaşi utilaj. Încadrare la poziţii tarifare diferite. Nelegalitate.

de

Notă: Instanţa a avut în vedere prevederile Codului vamal, adoptat prin Legea nr. 141/1997, ale cărui prevederi au fost ulterior abrogate prin intrarea în vigoare a Legii nr. 86/2006, privind Codul Vamal al României, publicată în M.Of. nr. 350 din 19/04/2006.

Prin acţiunea formulată la data de 10 mai 2007, reclamanta S.C. C S.A.  a chemat în judecată Direcţia Regională Vamală pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, solicitând anularea actelor constatatoare  nr. 42 şi 43/23 februarie 2001 şi a anexelor acestora nr. 26 şi 27/23 februarie 2001 întocmite de Biroul Vamal Miercurea Ciuc, precum şi a deciziei nr. 112/27 aprilie 2007 prin care au fost respinse contestaţiile privind suma totală de 71391 lei reprezentând taxe vamale, TVA şi majorări de întârziere.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a primit licenţă de import pentru importul unei linii de derulare – un utilaj complex cu mai multe subansamble – care se încadrează la poziţia 84.65.10.90 din Tariful vamal de import al României, beneficiind de toate facilităţile oferite pentru stimularea investiţiilor

Societatea a contestat încadrarea tarifară ulterioară a importurilor sale – transportul utilajului având loc în mai multe tranşe – la alte coduri tarifare, efectuată de organele vamale prin actele constatatoare contestate.

Prin sentinţa nr. 72/7 august 2007 Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a dispus anularea deciziei nr. 112/27 aprilie 2007 şi a actelor constatatoare  nr. 42 şi 43/23 februarie 2001.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că  piesele importate  de reclamantă în luna decembrie 1997 sunt un tot unitar cu cele importate în cursul anului 1998, întreg utilajul încadrându-se în titulatura de „maşini –unelte pentru prelucrarea lemnului care pot efectua diferite tipuri de operaţii, fără manevrarea manuală a piesei între operaţii şi fără schimbarea uneltelor între operaţii”, poziţia de încadrare în Tariful vamal de import al României fiind 84.65.10.90.

În acest sens, instanţa a constatat că şi organele vamale au recunoscut destinaţia finală a pieselor componente, respectiv cea a compunerii unui utilaj, astfel că în mod greşit au fost clasificate diferit prin actele constatatoare încheiate la 23 februarie 2001.

Împotriva sentinţei pârâtele au declarat recurs, arătând că nu este relevantă afirmaţia societăţii potrivit căreia mărfurile în cauză sunt subansamble ale unui tot unitar, deoarece mărfurile importate în luna decembrie 1997 nefiind părţi componente ale utilajului decât împreună cu piesele care urmau a fi importate în 1998, a fost necesară reanalizarea încadrării vamale.

De altfel, au precizat pârâtele, produsele livrate cu fiecare din cele 4 eşaloane au fost  prezentate separat la vămuire şi pentru fiecare  tranşă a fost depusă câte o declaraţie vamală de import definitiv, fără ca societatea să solicite şi să obţină aprobarea pentru depunerea unei singure declaraţii vamale de import la data prezentării ultimului eşalon şi pentru clasificarea tuturor mărfurilor văzute ca elemente componente principale ale unei linii tehnologice, la acelaşi cod tarifar.

Recursurile sunt nefondate.

Instanţa de fond a reţinut în mod întemeiat că reclamanta a obţinut certificatul nr. 249/19 februarie 1997 emis de Ministerul Economiei şi Finanţelor pentru care i-a fost eliberată licenţa de import nr. 109901/21 martie 1997, utilajul importat fiind încadrat la poziţia tarifară 84.65.10.90.

Susţinerea pârâtelor în sensul că fiecare piesă componentă importată în decembrie 1997 trebuie să primească o clasificare diferită decât cea a liniei tehnologice în ansamblu nu are temei legal, destinaţia pieselor care au făcut obiectul celor 4 importuri succesive fiind cea a compunerii unui utilaj complex, prevăzut în licenţa de import, care se încadrează distinct la poziţia 84.65.10.90 din Tariful vamal de import al României.

În acest sens, instanţa de fond a interpretat judicios dispoziţiile art. 1 şi 2 lit. b) din Anexa 1 a Legii nr. 98/1996 care prevăd că fiecare menţiune la o materie în amestec sau asociată cu alte materii are o clasificare determinată.

Astfel fiind, importurile efectuate de reclamantă au fost  corect încadrate iniţial la poziţia tarifară 84.65.10.90 pentru care se achitaseră taxele vamale şi taxa pe valoarea adăugată aferente acestei poziţii, împrejurare în raport de care s-a dispus în mod corect anularea actelor constatatoare prin care se stabilise că societatea nu poate beneficia de facilităţi vamale.

Recursurile au fost respinse.

Complex comercial gigant nascut in plin scandal de coruptie

de

Lucrarile la complexul comercial gigant Era, care va fi amenajat intre SC Antibiotice SA si Metro, incep in plin scandal de coruptie izbucnit in Franta ● Acuzatiile de trafic de influenta aduse lui Nicolae Vacaroiu si presedintelui senatului francez, Christian Poncelet par sa se invarta in jurul proiectului gigant Era ● Pe o suprafata de 37 de hectare vor fi construite 7 supermarketuri – Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture Shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici ● Numai ca, pentru terenul din zona in care se construieste au fost eliberate titluri de proprietate si de Primaria Miroslava, dar si de Primaria municipiului Iasi, ajungandu-se intr-o situatie litigioasa ● In acest complex vor lucra circa 2.500 de persoane


 Un complex comercial gigant se naste in plin scandal de coruptie in care este implicat si brand-ul Carrefour. Muncitorii toarna fundatia celui mai mare complex comercial construit vreodata in Moldova, in timp ce la Paris si Bucuresti se discuta despre un scandal de coruptie in care este implicat presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu si presedintele senatului francez, Christian Poncelet. Vacaroiu este acuzat ca ar fi intervenit la rugamintea lui Poncelet, pentru a se construi la Iasi un supermarket Carrefour. Presa a precizat ca ar fi vorba de supermarketul care se construieste in cartierul Metalurgie, dar se pare nu a fost exclusa nici varianta ca s-ar intervenit pentru hipermarketul din proiectul Era. Asta, deoarece pentru terenul aflat pe sesul Bahluiului unde se ridica complexul Era se lupta in instantele de judecata zeci de persoane. Mai exact in jurul anului 2000, Agentia Domeniilor Statului a predat Primariei Miroslava cateva sute de hectare de teren, intre SC Antibiotice SA si Metro in vederea retrocedarii. Se pare ca o parte din suprafata predata se afla insa si pe teritoriul municipiului Iasi. De aceea s-a ajuns in situatia in care au fost eliberate titluri de proprietate atat de Primaria Miroslava cat si de Primaria Iasi. O importanta suprafata de teren a fost retrocedata Episcopiei Romano Catolice, care s-a judecat ulterior cu zeci de persoane pentru a pastra proprietatea asupra terenului. Se pare ca litigiile pentru suprafetele respective nu s-au finalizat, dar lucrarile de constructii in zona continua. „Noi, investitorii, am cumparat ceva mai mult teren, dar suprafata centrului comercial nu include nici o parcela aflata in litigiu. Suprafata cu pricina este aflata in dreapta drumului de acces spre complex”, a declarat Nicolae Danciu, director al firmei Ermes Holding, firma care investeste in proiectul Era.

Proiect de 100 milioane Euro

Avand in vederea dimensiunea scandalului, deoarece sunt implicati presedintii camerelor superioare ale parlamentului din Franta si Romania nu trebuie sa fie neglijata si dimensiunea afacerii pentru care ar fi trebuit sa se intervina. Carrefour va construi un supermarket in Complexul Era intre SC Antibiotice SA si Metro. Valoarea totala a investitiei va fi de 100 milioane Euro. Pe o suprafata de 37 de hectare vor fi construite 7 supermarketuri, Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici. In acest complex vor lucra circa 2.500 de persoane. „In urma cu un an si jumatate cand au venit la Iasi, am anuntat presa. Este un teren privat, pot face ce doresc. Vor face o pasarela care va intra in patrimoniul primariei”, a declarat primarul Gheorghe Nichita.
Managerul proiectului recunoaste ca primaria s-a comportat ireprosabil, firma obtinand toate autorizatiile intr-un timp foarte scurt, tinand cont ca de obicei activitatea primariei este caracterizata de birocratie. „Autoritatile locale au fost sensibile la o astfel de investitie si au aprobat autorizatiile in termenele legale. Am inceput demersurile din mai anul trecut, iar pana in decembrie le-am avut pe toate. Am avut nevoie de circa zece avize de la Caile Ferate Romane (CFR). Avizele de mediu le-am obtinut direct de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau”, a declarat Radu Gadea, managerul de proiect al ESP.

Ce inseamna Era Shopping Park?

Era Shopping Park (ESP) este un proiect al Ermes Holding SRL, fiica mai marelui Omilos Group. Terenul din zona Pacurari a fost cumparat de catre Ermes Holding SRL prin SC Eurisko Real Estate Consulting Bucuresti, agentul exclusiv ESP. La randul sau, Eurisko a cumparat terenul de la SC Terra Real Estate Development SRL Iasi, al carei patron este Eusebiu Siminiceanu. Acesta a cumparat terenul de la Episcopia Catolica si de la cativa mici proprietari privati. „Singura firma care are teren in proprietate este Carrefour, restul avand teren inchiriat. Acesta a fost cumparat de la Episcopia Romano-Catolica si de la alti cativa mici proprietari privati”, a spus Eusebiu Siminiceanu, patronul SC Terra Real Estate Development SRL Iasi, firma care a vandut terenul catre SC Eurisko Real Estate Consulting Bucuresti.
Desi in ultimii ani la Iasi au aparut mai multe hypermarketuri, reprezentantii investitorii sustin ca vor avea succes. „Iasul este o piata noua unde pot fi atrasi investitori care vor profita de faptul ca nu exista o mare competitie in domeniu. Chiar daca acest oras nu este la acelasi nivel de dezvoltare ca Bucurestiul, credem ca ESP va avea succes. Aici nu vor veni numai oameni din Iasi, ci din intreaga regiune”, a declarat Andreas Chimarrides, reprezentant Omilos Group Romania. Complexul va avea o suprafata totala de 367.119 metri patrati, din care suprafata construita insumeaza 77 de mii de metri patrati, diferenta constand in parcari si alte amenajari exterioare. „Este cel mai mare complex comercial din oras si va fi terminat in maxim 36 de luni. Au obtinut PUZ, precum si o autorizatie din partea celor de la Apele Romane si a CFR, pentru construirea unei pasarele aeriene”, a declarat Daniel Todirica, seful Biroului de Control Urbanism din cadrul Primariei municipiului Iasi.
Primaria a eliberat autorizatia de constructie in luna decembrie a anului trecut. Sefii Ermes Holding declara ca fondurile necesare pentru acest proiect o reprezinta sursele proprii, dar si imprumuturi din banci. „Omilos Group este «mama» Ermes Holding Bucuresti. Reprezentanta din capitala pune in practica proiectele Omilos pentru tara noastra. Investitia totala se ridica la circa o suta de milioane Euro. Banii provin din surse proprii plus imprumuturi din banca”, a declarat Nicolaie Danciu, directorul pentru Romania al SC Ermes Holding SRL. Acesta crede ca proiectul se va finaliza in primavara anului urmator. Proiectul are mai multe faze de constructie. Primele magazine care se vor deschide sunt Carrefour si Praktiker. „Proiectul are trei faze. Prima data se vor deschide Carrefour si Praktiker. In etapa a doua va urma deschiderea Era Mall si a 170 de magazine de marime medie. A treia faza se va adresa copiilor. Planurile inca nu sunt finalizate, deci mai pot aparea modificari”, a adaugat Nicolaie Danciu.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!