crima

Cazul Gribenco: încărcătorul unui pistol găsit în ciorba

de

Poliţiştii braşoveni l-au avut sub nas şi pe Serghei Gribenco! Acesta şi concubina lui locuiau în aceeaşi casă cu Serghei Gorbunov, primul suspect în cazul asasinatului de la casa de schimb . Aşa se explică şi percheziţiile

 

 domiciliare făcute de anchetatori aseară după reţinerea lui Gribenco, la aceeaşi adresă din Braşov.

Anchetatorii au avut mult de furcă petru a da de urma lui Gribenco. Cea mai dificilă problemă a fost localizarea acestuia. În cele câteva zile de când se stabilise în casa vrăjitoarei Norvegia din Ploieşti, cetăţeanul moldovean şi-a sunat zilnic iubita, care a rămas în imobilul din Braşov. De fiecare dată folosea o altă cartelă telefonică. Nu vorbea mai mult de un minut pentru a îngreuna localizarea. Aseară, anchetatorii au reuşit să restrângă la câteva case zona în care se putea ascunde suspectul. 

Au mers fix la ţintă, atunci când Gribenco şi-a sunat din nou iubita şi i-a cerut să scape de urme. 60 de poliţişti şi alte câteva zeci de ofiţeri de informaţii au descins astfel simultan în casa din Ploieşti, unde era Gribenco, şi în cea din Braşov, unde locuia iubita sa. Deşi atenţionată de iubitul său, care i-a cerut să scape de probe, femeia nu a mai apucat decât să arunce încărcătorul unui pistol în oala cu ciorbă. De altfel, aceasta este cea mai importantă probă găsită aseară de anchetatori. Asta pentru că încărcătorul pistolului are acelaşi calibru cu arma folosită în jaful armat de la Braşov

 

realitatea

Infractiune savarsita pe teritoriul altui stat de catre un cetatean roman cu domiciliul in romania. Furt. Competenta

de

Prin sentinta penala nr.747 din 2 octombrie 1966 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatul N.I. cetatean roman cu domiciliul in com. Havirna judetul Botosani, a fost condamnat la 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt in dauna avutului particular, prevazuta de art.208 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.37 lit b C.pen. Prima instanta a retinut ca inculpatul a plecat in luna iulie 1994, in Republica Federala lugoslavia cu trenul Bucuresti-Belgrad in care a cunoscut partile vatamate C.E. si D.E. care se deplasau la Belgrad pentru a exercita acte de comert pe piata acestui oras.

Cunoscand Belgradul, inculpatul le-a promis partilor vatamate ca le gaseste gazda in acest oras si le ajuta sa valorifice marfurile pe care acestia le duceau spre vanzare, cat mai repede.

Ajunsi la Belgrad, cei trei au plecat la gazda pe care inculpatul o cunostea, au depozitat bunurile partilor vatamate dupa care impreuna cu acestea au plecat in piata orasului unde au valorificat o parte din bunuri. Dupa aceea, inculpatul s-a intors la gazda de unde a mai luat un transport de marfuri ducandu-i partilor vatamate pentru valorificare.

Intorcandu-se dupa al doilea transport, inculpatul a sustras din bagajele partilor vatamate suma de 1.110 marci germane, 15 dolari USA si marfuri in valoare de 500.000 de lei, bunuri cu care a disparut. La data de 14 iulie 1994, inculpatul fiind gasit de partile vatamate intr-o piata din Belgrad a dat acestora un inscris prin care se obliga sa restituie pana la 1 august 1994 bunurile si banii sustrasi. Starea de recidiva a fost retinuta fata de inculpat, deoarece acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 824 din 1993 a Judecatoriei Dorohoi, la 1 an si 6 luni inchisoare, pedeapsa ce a fost executata in perioada 8 octombrie 1992 – 18 ianuarie 1994.

Apelul inculpatului a fost respins de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.729A din 17 decembrie 1996. Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs inculpatul in motivarea caruia a aratat ca instantele au comis o eroare grava de fapt, pronuntand si respectiv, mentinand condamnarea, pentru o fapta pe care nu a comis-o, motiv de casare prevazut de art.385 pct.18 C.pr.pen. Curtea de apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.44 din 10 februarie 1997, a respins ca nefondat recursul inculpatului, retinand practic aceasta prin declaratia data partilor vatamate la 14 iulie 1994, prin care se obliga sa restituie bunurile sustrase pana la 1 august 1994, declaratie coroborata cu sustinerile partilor vatamate si cu faptul ca la 6 septembrie 1994 acesta si-a schimbat pasaportul, disparand de la domiciliu cu scopul de a se sustrage de la cercetarea penala.

(Decizia nr.44 din 10 februarie 1997).

PRINŞI CU GIROFARUL: 17 vinovaţi în scandalul „Loganul de 70.000 €“

de

Raportul Corpului de Control al Internelor: 16 ofiţeri, în frunte cu fostul şef al poliţiei, au încălcat legea pentru a-i umple buzunarele lui Bogdan Savin.

Atribuirea contractelor s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi în folosul exclusiv al SC Ager Leasing IFN SA.“ Aceasta este una dintre concluziile raportului Corpului de Control al Ministerului Internelor, care stă la baza anchetei începute de Direcţia Naţională Anticorupţie în afacerea „Loganuri pentru poliţie“.

Cercetările în acest caz vizează nu mai puţin de 16 ofiţeri: ordonatorul de credite, fostul şef al poliţiei, chestorul Gheorghe Popa, şi cei 15 membri ai comisiei de evaluare, care au avizat atribuirea contractelor de achiziţie a celor peste 1.836 de autospeciale, în mare parte Dacia Logan, al căror preţ depăşeşte 78.000 de euro bucata.

Raportul Corpului de Control se întinde pe şapte pagini, în care sunt explicate, în detaliu, ilegalităţile pe care ofiţerii le-ar fi comis pentru a favoriza firma condusă de afaceristul Bogdan Savin şi, implicit, pe partenerii acesteia.

Comisia aprobă contractul fără preţurile echipamentelor

Astfel, potrivit documentelor aflate pe masa procurorilor, comisia de evaluare a Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) a aprobat atribuirea contractelor de achiziţie firmei Ager Leasing fără să cunoască preţurile unitare ale echipamentelor ce urmau să fie instalate pe maşini. „Practic, membrii comisiei de evaluare – conduse de comisarul-şef Jean Ceauşu, adjunctul Direcţiei Logistică a IGPR – au permis Ager Leasing să încalce chiar şi obligaţiile stabilite prin fişa de date a achiziţiei, care au stat la baza câştigării licitaţiei de către această societate. Mai mult, când într-un final firma patronată de Bogdan Savin s-a îndurat să le pună la dispoziţie liste cu preţuri orientative şi au văzut că acestea sunt mai mari decât cele propuse iniţial, membrii comisiei nu s-au obosit să ceară explicaţii, înainte de a-i atribui contractele“, au explicat surse judiciare.

„Fără a ţine seama de prevederile din fişa de date a achiziţiei, comisia de evaluare a acceptat propunerile financiare astfel: preţ autovehicul, preţ global pe pachet de echipamente şi dotări suplimentare, fără detalierea acestora. (…) Menţionăm că membrii comisiei de evaluare nu au solicitat clarificări în legătură cu preţul echipamentelor, înainte de întocmirea raportului de atribuire, fapt ce a condus la adjudecarea unor echipamente la preţuri excesiv de ridicate“, arată Corpul de Control.

Spre exemplu, etilotestul Drager 7410 Plus RS, care a fost scos din fabricaţie începând cu acest an, a fost achiziţionat de poliţie la un preţ cu 4.500 de lei mai mare decât cel al pieţei (mai exact 13.604 lei, faţă de 9.100 de lei).

„Prezentarea ofertei financiare fără o detaliere pe componente impunea membrilor comisiei obligaţia declarării ofertei Ager Leasing ca neconformă – potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice – ceea ce ar fi condus la anularea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie. În aceste condiţii, ordonatorul de credit, inspectorul general al Poliţiei Române, chestorul Gheorghe Popa, a aprobat, totuşi, raportul prin care comisia de evaluare a desemnat câştigătoare oferta Ager Leasing“, au conchis membrii Corpului de Control.

VINOVAT

David a ţinut ilegalităţile sub preş

Deşi a ştiut încă din vara acestui an despre preţurile „ilegal de mari“ cu care poliţia hotărâse, prin contractul încheiat cu Ager Leasing, să cumpere maşini şi echipamente, ministrul internelor, Cristian David, a preferat să păstreze tăcerea, sperând că va putea ţine scandalul ferit de ochii contribuabililor, care plătesc oricum din buzunarele proprii ilegalităţile comise de subordonaţii săi. Mai mult, ministrul a trimis documentele legate de achiziţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), actualizându-le apoi 23 septembrie, la o zi după ce a dispus un amplu control la poliţie pe tema achiziţiilor. El nu i-a avertizat însă pe membrii CSAT despre problemele legate de afacerea „Loganuri pentru poliţie“. Faptul că ministrul ştia despre „bubele“ achiziţiilor cu câteva luni înaintea şedinţei CSAT de pe 14 octombrie este confirmat acum chiar de propriul Corp de Control. „Trebuie precizat că semnarea contractelor de achiziţie publică s-a făcut contrar solicitării conducerii ministerului, care l-a atenţionat constant pe ordonatorul de credite cu privire la analizarea riguroasă a ofertelor, pe fondul existenţei unei discrepanţ e vădite între preţul autovehiculelor şi valoarea echipamentelor“, se arată în raportul ajuns pe masa DNA.

Sursa principala