Art. 235 Codul muncii 2014 Greva
CAPITOLUL II
Greva
Art. 235
demisie
Dreptul muncii – contract de munca, demisie
Dreptul muncii – contract de munca, demisie
demisie
in cazul in care as primi o oferta de lucru in alta parte ,dar ar trebui sa ma prezin intr-un interval de timp scurt si nu as mai putea sa indepliniesc conditia din actualul contract de munca ,15 zile preaviz,ce sactiune as putea primi de la actualul angajator
Avocat specializat in dreptul muncii, Bucuresti. Asistenta juridica si consultatii juridice in litigii de munca (concediere, demisie, salariat)
Avocat specializat in dreptul muncii, Bucuresti. Asistenta juridica si consultatii juridice in litigii de munca (concediere, demisie, salariat) Elaborarea opiniilor juridice in materie de dreptul muncii
Consultanta privind negocierea contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, de unitate
Medierea de catre avocat a diferendelor aparute intre angajati si angajatori in derularea raporturilor de munca si in litigii de munca
Asistenta juridica si reprezentare in litigii de munca privind drepturile si obligatiile stabilite prin contractul colectiv de munca si contractul individual de munca
Apararea drepturilor functionarilor publici, inaltilor functionari publici, functionarilor publici cu statut special (militari, politisti, etc) si personalului civil contractual in litigii cu ministerele, autoritatile si institutiile publice
Contestatie avand ca obiect decizia de concediere colectiva, concediere individuala si de sanctionare a salariatilor, obtinerea de despagubiri si daune morale in materie de dreptul muncii.
Sorin David despre plecarea domnului Baias
« Eu regret pur si simplu pentru faptul ca a fost un decan foarte bun in primii patru ani. Avea foarte multe proiecte si are o echipa competenta de prodecan, secretar stiintific, dar nu stim care va fi directia urmatorului Decan. Deci, din acest punct de vedere, ca si cadru didactic, regret plecarea dansului », a declarat Sorin David, care este si lector universitar la Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti.
„Mi-ar pare rau ca plecarea dansului sa fie motivata de presiuni din orice directie legate de aceasta. Comisie privind aprecierea existentei sau nu a unui plagiat. Nu conteaza al cui a fost plagiatul. Mie mi se pare ca aceasta Comisie si decizia care ar fi, este o cauza mult prea mica in comparatie cu dezvoltarea facultatii pe viitor », a mai comentat Sorin David in legatura cu plecarea lui Baias de la carma Facultatii de Drept.
Sistemul de urgenţă este sau nu în pericol?Cum comentati dvs?
Modificările anunţate în ceea ce priveşte sistemul de urgenţă au atras primul scandal şi prima victimă – dr. Raed Arafat. Noutatea adusă de proiectul legii în sistemul de urgenţă o constituie iniţiativa de a lăsa asistenţa medicală nu doar
pe seama ambulanţei „de stat” şi a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD), ci şi în sarcina altor furnizori, fie ei firme private. Aceştia din urmă trebuie însă omologaţi de Ministerul Sănătăţii.
Raed Arafat spune că ideea ar distruge sistemul integrat de urgenţă, iar dorinţa de profit va conta mai mult decât viaţa oamenilor.
La acuzaţiile sale răspunde unul dintre iniţiatorii legii din comisia prezidenţială de sănătate, prof. Cristian Vlădescu, directorul general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Iată care sunt părerile celor doi, exprimate punctual, pe fiecare efect al legii.
1. Cu sau fără profit la Urgenţă?
Dr. Raed Arafat: „În viitor se va vorbi despre un sistem care nu mai poate fi integrat, pentru că nu-l poţi menţine cu elemente care urmăresc profitul şi mai mulţi bani”. Prof. Cristian Vlădescu: „Toate serviciile din sistemul sanitar produc profit pentru cineva. În cazul serviciilor de urgenţă din sistemul actual, profitul revine producătorilor de ambulanţe care sunt cumpărate cu bani publici, atât de către MS, cât şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). De asemenea, echipamentele, medicamentele, carburanţii produc profit pentru cei care le fabrică şi de la care se cumpără cu bani publici”.
2. Concurenţa neloială
Dr. Raed Arafat: „Noi avem fonduri foarte limitate. Acum, noua formă de lege permite o concurenţă între actualul sector public şi mai multe firme. Asta înseamnă că, venind alţi actori la concurenţă, va scădea sectorul public şi ca putere şi capacitate de intervenţie”.
Prof. Cristian Vlădescu: „MS este cel care decide câte ambulanţe noi acceptă în sistemul public integrat, cu ce dotare (le omologhează) şi în ce locuri. Tot MS stabileşte tarifele pentru serviciile prestate, aşa încât concurenţa nu poate fi neloială când regulile sunt făcute la fel pentru toţi participanţii.”
3. Înghesuiala ambulanţelor
Dr. Raed Arafat: „Doar la un accident, dacă o să apară dintr-odată trei furnizori concurenţi, fiecare cu ambulanţa lui, şi în final au de dus un singur bolnav pentru că doi răniţi nu vor să meargă la spital, firmele se bat între ele cine ia bolnavul. Pentru că va deconta numai cine va lua bolnavul”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Nu există posibilitatea ca să «se înghesuie» ambulanţele private la acelaşi caz cu cele aparţinând statului, deoarece dispeceratul este cel care face trimiterile la caz, iar acesta este în continuare în coordonarea strictă a statului. Dacă există vreo asemenea «înghesuială», aceasta se poate produce exclusiv din cauza dispeceratului public, care este considerat astăzi exemplu de performanţă”.
4. Desfiinţarea SMURD
Dr. Raed Arafat: „Sunt mulţi dintre colegii mei care deduc că noua propunere de lege ne duce la desfiinţare. A menţiona, în noua lege, «echipe tip SMURD» înseamnă a deschide cuvântul SMURD pentru a fi folosit de orice formă de instituţie care are o ambulanţă”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Afirmaţia că SMURD e în primejdie şi e nevoie de petiţie online spre a fi salvat nu are nicio bază în lege, respectivul serviciu ţinând preponderent de MAI, având finanţări multiple şi semnificative de altfel”.
5. Migrarea medicilor către privat
Dr. Raed Arafat: „Al doilea risc este împrăştierea personalului, aşa încât să nu mai avem servicii de calitate nici în public şi nici în privat, pentru că personalul este foarte puţin”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Lucrul acesta se întâmplă şi astăzi, dacă medicii sunt plătiţi mai bine şi au condiţii mai bune, pleacă. Diferenţa ar fi că, în loc să plece din ţară, li se poate oferi posibilitatea să rămână în sistemul naţional, acolo unde au condiţii mai bune de muncă”.
6. Reacţia la calamităţi
Dr. Raed Arafat: „Reacţia la calamităţi va fi necontrolată, nestandardizată şi ineficientă”. Prof. Cristian Vlădescu: „În calamităţi există un plan naţional de urgenţă care comasează toate resursele disponibile, astfel încât dacă intră în sistemul public integrat mai multe ambulanţe, indiferent de provenienţă, vor fi obligate să participe conform planului”.
7. Sancţiuni pentru toţi
Dr. Raed Arafat: „Eu ştiu cum e să lucrezi cu firmele, am avut discuţii multe cu ei. Practic va fi imposibil să-i controlezi pe toţi mereu”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Nu se poate, legal, ca un furnizor al MS să primească o sancţiune pentru o abatere, iar cel privat o alta, pentru aceeaşi culpă. Dacă sancţiunile actuale sunt bune, rămân”.
8. Distrugerea sistemului integrat
Dr. Raed Arafat: „Legea distruge actualul sistem integrat, pentru că va fi imposibil să coordonezi toţi furnizorii. Fiecare va avea propriul lui dispecerat”. Prof. Cristian Vlădescu: „Legea prevede explicit că este un singur dispecerat pentru cei care vor fi acceptaţi în sistem, 112, care va realiza în continuare gestionarea sistemului integrat de urgenţă”.
9. Medici fără experienţă
Dr. Raed Arafat: „Noile ambulanţe nu vor avea medici care să lucreze pe ele, iar daca au, ei nu vor avea experienţa celor de acum”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Pentru a intra în sistem vor trebui să facă dovada existenţei acestui personal, dacă nu-l au, nu vor fi omologate. Legislaţia este valabilă şi pentru ambulanţele de acum, şi pentru cele nou-intrate”.
10. Personal nepregătit
Dr. Raed Arafat: „Furnizorii nu vor plăti ore de pregătire a personalului şi vor încerca să îşi diminueze cheltuielile din orice”.
Prof. Cristian Vlădescu: „Pregătirea personalului medical va putea fi suportată de angajator, ca parte a pachetului de beneficii salariale”.
„Sunt supărat, mâhnit, dar nu-mi dau demisia”
„Nu s-a întâmplat nimic deosebit, decât că am pierdut meciul, cum am pierdut şi cu Serbia, şi cu Lituania. Am avut jocul la discreţia noastră, dar am primit două goluri la fel, e normal să pierdem jocul. Trebuia să vină şi acest
recul, eu am atras atenţia după finalul CE, şi aşa s-a întâmplat. O analiză se va întâmpla în viitorul apropiat, nu chiar imediat, după meci. Sunt supărat, amărât, dar viaţa merge înainte. Deocamdată nu m-am gândit să plec, nu îmi dau demisia. Echipa României trebuie iubită necondiţionat, şi cu mine, şi fără”, a declarat Victor Piţurcă, la PROTV, la finalul partidei de la Klagenfurt, 2-1 pentru Austria.
realitatea
Avocata Alice Drăghici şi-a depus demisia din funcţia de membru al Consiliului Naţional de Integritate (CNI)
Potrivit lui Marcu Nicu, Comisia Juridică a Senatului trebuie să ia act de demisie. Drăghici, care reprezenta Partidul Conservator în Consiliu, nu avea supleant în CNI. Preşedintele CNI a mai spus că PC nu mai poate
desemna un alt reprezentant pentru că nu mai are un grup parlamentar propriu. Mandatul membrilor CNI este de trei ani
Demisie. Clauza de agravare a raspunderii contractuale.
Demisie. Clauza de agravare a raspunderii contractuale.
Conditii .Codul muncii – art. 195 alin. 1C. civ. – art. 969Demisia salariatului inainte de implinirea termenului stipulat in actul aditional incheiat pentru asigurarea pregatirii sale profesionale nu atrage agravarea raspunderii sale contractuale de vreme ce angajatorul nu si-a indeplinit integral obligatia asumata.Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila– complet specializat de litigii de munca si asigurari sociale, decizia nr. 1123 din 10 mai 2006Prin sentinta civila nr. 513 din 9 martie 2006 Tribunalul Timis a admis in parte actiunea intentata de reclamanta S.C. „C.D.” T. si a dispus obligarea paratului C.S.R. la plata unor despagubiri banesti in cuantum de 3.000 Euro, echivalentul in lei la data executarii, reprezentand cheltuieli estimative ocazionate de instruirea si perfectionarea acestuia. S-a retinut ca paratul nu si-a indeplinit obligatia asumata prin actul aditional la contractul de munca, situatie in care ii revine obligatia de a restitui cheltuielile efectuate de angajator cu instruirea si perfectionarea sa si cu reorganizarea laboratorului ca urmare a eliberarii postului. Recursul declarat de parat a fost generic motivat in drept cu dispozitiile art. 300 alin. 3 si 3041 C. pr. civ., iar in fapt critica adusa hotararii primei instante a vizat, in esenta, gresita apreciere a probatoriului administrat in cauza. S-a sustinut, in esenta, ca instanta de fond nu a calificat natura juridica a clauzei inserate la art. 8 din contractul de instruire si ca reclamanta nu a administrat dovezi din care sa rezulte executarea integrala a obligatiilor asumate. Mai mult, in speta s-a retinut incidenta prevederilor art. 270 alin. 1 din Codul Muncii, insa din actele si lucrarile dosarului nu a rezultat existenta si intinderea prejudiciului incercat de reclamanta. In urma examinarii cauzei atat prin prisma motivelor invocate in scris,cat si in limitele conferite de art. 3041 C. pr. civ. se constata ca recursul este fondat, urmand a fi admis, sustinerile formulate incadrandu-se in cerintele art. 304 alin. 1 pct. 9 C. pr. civ. Prin actiunea introductiva reclamanta a pretins ca paratul sa fie obligat la acoperirea unui prejudiciu in cuantum de 3.000 Euro, respectiv echivalentul in lei la data executarii, cauzat de neindeplinirea obligatiilor contractuale. Astfel, in temeiul contractului individual de munca, paratul a prestat activitate in functia de tehnician dentar in cadrul laboratorului de tehnica dentara, punctul de lucru fiind situat in T. In scopul instruirii si specializarii sale in metodele si procesele de tehnica dentara, angajatul a incheiat cu angajatorul contractul individual de instruire si specializare, reclamanta obligandu-se sa-i asigure pregatire profesionala, practica si teoretica, atat in laborator, prin persoana d-nei C.N. si a d-lui C.D., cat si prin asigurarea prezentei la diferite cursuri si simpozioane organizate in tara si in strainatate (art. 1). Potrivit clauzei inserate la art. 3 din contract, cursurile vor fi desfasurate pe toata perioada de activitate angajatului si vor avea un caracter continuu, iar in conformitate cu cerintele art. 8, in cazul in care angajatul paraseste firma angajatoare inainte de implinirea termenului prevazut la art. 6 (4 ani, cu incepere de la 1.10.2003 si pana la 1.10.2007) se obliga sa restituie cheltuielile ocazionate cu instruirea si perfectionare a sa precum si cheltuielile necesare reorganizari laboratorului in urma eliberari postului, estimate la 3.000 Euro. Prin intampinare paratul a inteles sa invoce „exceptio non adimpleti contractus” sustinand ca reclamanta nu-i poate pretinde executarea obligatiei prevazuta la art. 8 din contractul de instruire intrucat, la randul sau nu si-a indeplinit obligatia asumata prin art. 1 si 3 din conventia partilor. In cauza a fost administrata proba testimoniala, iar reclamanta a depus acte din care a rezultat ca in perioada 15 – 19 noiembrie 2004 paratul a fost prezent la un curs de specializare in proiecte scheletizate, contravaloarea cursului (700 Euro) fiind suportata de angajator. In privinta clauzei inserate la art. 8 din actul aditional la contractul de munca se cuvine mentionat ca aceasta are caracterul unei clauze contractuale de agravare a raspunderii patrimoniale, intrucat raporturile juridice de munca au incetat prin actul unilateral de vointa al salariatului, conform art. 79 din Codul Muncii, anterior implinirii termenului de 4 ani stipulat in conventie .Cand conventia incheiata de parti cuprinde si o clauza de agravare a raspunderi contractuale, angajatorul este absolvit de sarcina probei privind intinderea prejudiciului, care urmeaza a fi reparat de angajat conform invoielii partilor, insa in speta paratul a invocat exceptia neexecutarii integrale a obligatiilor asumate de reclamanta, situatie in care clauza de agravare a raspunderi urmeaza sa nu-si produca efectele . Ca atare, paratul este tinut numai la acoperirea prejudiciului efectiv incercat de angajator, conform dispozitiilor art. 270 alin. 1 din Codul Muncii, combinat cu art. 969 si 1169 din Codul civil. Pentru considerentele expuse s-a apreciat ca fondat recursul declarat in cauza.