Cand si cum se ia in considerare denuntul pentru reducerea pedepselor.Solutia practica

 

Vom vorbi despre “celebrul” art.19 din Legea 682/2002 si mai ales sintagma “ identificarea şi tragerea la răspundere penală”

 

 

In 2016 practica la instante este destul de variata si se pune intrebarea : Care este momentul ab initio cand se poate considera denuntul viabil pentru reducerea pedepselor?

 

 

Unele instante iau in considerare denuntul numai care este finalizat cu o tragere la raspundere penale.

Altele au considerat ca denuntul poate fi luat in considerare doar daca este trecut in rechizitoriul prin care se sesizeaza instanta

Altele,din contra,considera ca un denunt trebuie sa isi produca efectele doar daca s-a inceput urmarirea si s-a format dosarul penal.

Si,in final, unele instante considera momentul in care un denunt produce efecte numai cand se pune in miscare actiunea penala potrivit art.309 CPP

 

 

Haideti sa vedem care este solutia corecta

 

 

Avem in vedere urmatoarele dispozitii

I

Art.2 din legea 682/2002

În prezenta lege termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

1. a)martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
2. are calitatea de martor, potrivit Codului de procedură penală, şi prin declaraţiile sale furnizează informaţii şi date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracţiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;
3. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informaţii şi date cu caracter determinant contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracţiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă şi persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză;

 

 

 

 

II

Art.19 din Legea 682/2002

Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 şi 2, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

 

 

Analiza o voi incepe cu art.19 din Legea 682/2002

 

 

La o prima citire lapidara dat fiind cele 2 conditii “identificare si tragerea la raspunderea penala ,atunci denuntul s-ar lua in considerare cand instanta ramane in pronuntare si se judeca.

Apar 2 critici:

1. Tragerea la raspundere in acesta interpretare ar fi momentul cand hotararea pronuntata de judecator ar deveni definitiva,si ar exista un moment intermediar care nu este luat in considerare – INTERPRETARE ILEGALA
2. Ar insemna ca judecatorul unde se foloseste denuntul incalca legea intrucat judeca mai repede decat dosarul format in urma denuntului – INTERPRETARE ILEGALA

 

Atunci,care este intepretara corecta?

 

Revenim un pic la art.19

 

 

“Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 şi 2, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”

 

Trebuie indeplinite 3 conditii cumulative:

 

1.Cel care denunta are calitatea martor in sensul legii 682/2002 ,cel care denunta nu are nicio calitate procesuala dar informatiile sale sunt determinate pentru aflarea adevarului sau este inculpat intr-o alta cauza

2. Persoana de la punctul 1 a savarsit o infractiune grava

 

3.Inaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care au savarsit infractiuni grave

 

La punctul 3 gasim cuvantul “persoane”

Cand putem vorbi de tragerea la identificarea si tragerea la raspundere penala a persoanelor?

Momentul initial este art.309 CPP cand se pune in miscare actiunea penala si sunt probe impotriva unei persoane

Un al doilea moment este cand se trimite in judecata si se confirma actiunea penal

 

Concluzie

Un denunt produce efectele de reducere la jumatate a limitelor de pedeapsa numai daca in dosarul format in urma denuntului s-a pus in miscare actiunea penala potrivit art.309 CPC

Orice alt moment anterior sau ulterior incalca dispozitiile art.19 din Legea 682/2002

 

 

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU