Dreptul penal

Dacă sunt agresaţi, românii vor trebui să-şi păstreze calmul, să aprecieze gradul de violenţă al agresiunii şi să riposteze „proporţional” cu acesta. Parlamentarii din subcomisia care analizează proiectul Codului Penal au

aprobat interpretarea dată legitimei apărări de echipa „Predoiu”, radiind formularea din Codul Penal încă în vigoare, unde se ţine cont de starea emoţională a victimei. „Formularea din proiectul de Cod Penal va crea mari probleme de ordin practic. Statistic, în majoritatea cazurilor de legitimă apărare, respectivii reacţionează sub imperiul fricii sau al unei mari tulburări. Or, exact acest alineat, care se referă la legitima apărare în condiţii de tulburare sau temere, a fost şters şi eu sunt convins că acest fapt le va da multe dureri de cap magistraţilor”, opinează avocatul Ovidiu Buduşan, fost procuror, şef al Secţiei Anticorupţie din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (precursorul DNA).

gandul

Potrivit articolului 206 din noul Cod penal, „fapta persoanei care, în mod repetat, urmăreşte victima ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau

alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă”.

De asemenea, „efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă sau conţinut alarmează victima, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”.

În cazul acestei infracţiuni, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Noul Cod penal propune introducerea în acest capitol a incriminării noi, hărţuirea, „pentru a răspunde unor cazuri apărute în practică în care diferite persoane – în special femei – sunt aşteptate şi urmărite pe stradă sau în alte locuri publice, ori sunt tracasate prin intermediul unor mesaje telefonice sau similare, toate acestea fiind de natură a crea o stare de temere sau de îngrijorare persoanei în cauză”.

Incriminări similare există şi în alte legislaţii europene, textul din proiect fiind inspirat de dispoziţiile art. 222-16 C. pen. francez, art. 179septies C. pen. elveţian, § 390a C. pen. norvegian şi de cele din legislaţia engleză (în special Public Order Act 1986 şi Protection from Harasment Act 1997).

mediafax

Confruntând prevederile documentelor internaţionale invocate cu norma de incriminare a luării de mită din proiectul Codului Penal remarcăm următoarele: Art. 3 al Convenţiei penale privind corupţia, adoptată la

Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată de România, prin Legea nr. 27/2002, prevede că: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, atunci când s-a săvârşit cu intenţie, fapta unuia dintre agenţii săi publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească un act în exercitarea funcţiilor sale.

Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene 2003/568/JAI din 22 iulie 2003, referitoare la lupta împotriva corupţiei în sectorul privat. Potrivit acestui text, Statele membre trebuie să sancţioneze fapta „de a solicita sau de a primi, direct sau prin intermediul unui terţ, un folos necuvenit de orice natură, pentru sine sau pentru un terţ, ori de a accepta promisiunea unui asemenea avantaj, pentru a îndeplini ori a se abţine de la îndeplinirea unui act, cu încălcarea atribuţiilor sale”. Textul art. 283 alin. 1 al proiectului de Cod Penal: Art. 288 Luarea de mită (1) Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

atac

Pentru a stabili incidenta unui caz incriminat penal este necesara cunoasterea conditiilor pentru existenta respectivei infractiuni. Lovirea sau alte violente este una dintre infractiunile des intalnite in practica, de aceea

 va prezentam punctul de vedere legal asupra acesteia.

Articolul 180 cod penal are urmatorul cuprins:”(alin.1)Lovirea sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. (alin. 2) Faptele prevazute la alin. 1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda.”

In practica, lovirea presupune o multitudine de acte de agresiune ale unei persoane impotriva altei persoane, prin folosirea fie a corpului propriu, fie a unor obiecte contondente sau chiar a unor acte de violenta morala. Constituie infractiunea de lovire si aruncarea in victima cu un obiect, dar si lovirea acesteia cu palma, piciorul ori alta parte a corpului, ca si amenintarea victimei care in fuga cade si se loveste. Ca exemplu de act de violenta poate fi asmutirea unui caine asupra victimei, care are ca urmare muscarea sau trantirea la pamant a acesteia, precum si tragerea de par, de urechi sau chiar punerea unei piedici urmate de caderea victimei. S-a retinut ca act de violenta chiar si suferinta pricinuita de victima ei insesi printr-un accident, daca acesta constituie rezultatul constrangerii infractorului.

Nu intotdeauna violenta sau lovirea sunt rezultatul unei actiuni, ci pot fi si urmarea unei inactiuni, spre exemplu cand infractorul are cunostinta de faptul ca un scaun este stricat insa nu opreste victima sa se aseze pe el.

Forma agravata a infractiunii

Constituie aceeasi infractiune, dar in forma agravata, “lovirea si alte violente care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile”. Pedeapsa in acest caz este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar atunci cand sunt savarsite asupra membrilor familiei, inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda.

Dovada lovirii si a altor violente

Lovirea este mai usor de dovedit, prin vanataile, ranile sau echimozele produse de actul in sine. In cazul altor violente insa, trebuie stabilit cu exactitate care este suferinta produsa de actul infractorului. In plus in ambele cazuri este esentiala pentru existenta infractiunii, dovedirea legaturii cauzale intre lovire sau o alta violenta si suferinta produsa victimei. Cu alte cuvinte, se cere ca suferinta sa fie efectul obligatoriu al lovirii sau violentei. Dovada infractiunii in forma simpla sau agravata se poate face prin certificatul medico-legal, care atesta care au fost ingrijirile medicale acordate si durata lor, insa nu este exclus si orice alt mijloc de proba. Nu este obligatoriu ca ingrijirile sa fie acordate de un medic sau de o persoana cu pregatire sanitara, atat timp cat se dovedesc ingrijirile acordate. De retinut ca nu are valoare probanta concediul medical, pentru ca nu este relevanta perioada de concediu in dovedirea ingrijirilor medicale efectiv primite si a zilelor afectate acestora.

De asemenea, vor constitui infractiune numai acele loviri si violente savarsite cu intentie, intrucat codul penal nu sanctioneaza tentativa ori actele pregatitoare la aceasta infractiune

Codul penal – ART. 20
Violarea de domiciliu ori a sediului
(1) Patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere,

 dependinta sau intr-un loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevazuta in alin. (1) se sanctioneaza patrunderea fara drept in sediile autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice, ale partidelor sau in locul unde o persoana fizica sau juridica isi desfasoara activitatea.
(3) In cazul in care fapta prevazuta in alin. (1) sau (2) se savarseste de o persoana inarmata, de doua sau mai multe persoane impreuna, in timpul noptii sau prin folosire de calitati mincinoase, pedeapsa este inchisoarea stricta de la 3 la 10 ani.
(4) Pentru fapta prevazuta in alin. (1), actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala

Articolul 199 referitor la avort contine un alineat care permite femeilor sa-si provoace singure avortul, fara sa fie pedepsite cu inchisoarea sau cu vreo amenda

penala. In prezent, femeile care isi provoaca un avort sunt pedepsite cu inchisoarea.

In proiectul noului Cod penal se regaseste, pe langa ce am aratat in editiile noastre precedente, inca o ciudatenie. Alineatul 7 al articolului 199 din viitorul Cod penal prevede ca „nu se pedepseste femeia însarcinata care îsi întrerupe cursul sarcinii”.

Este una dintre modificarile aduse articolului 185 din actualul Cod penal, al carui text a fost pastrat in foarte mare masura. Aceasta dispozitie din viitorul cod poate avea efecte nedorite si periculoase pentru viata si sanatatea femeii, deoarece invita implicit femeile sa-si intrerupa singure sarcina atunci camd nu dispun de bani pentru a apela la serviciile unui medic in termenul de 14 saptamani prevazut de lege. De asemenea, femeile ar putea recurge la aceasta solutie dupa varsta de 14 saptamani a sarcinii, când medicul nu are voie sa intrerupa sarcina la cerere, ci numai din motive terapeutice.

Sursa: Gardianul.ro

membri ai unei bande de hoti au fost prinsi in flagrant in timp ce goleau birourile unei societati comerciale care face comert cu haine pentru

politisti, jandarmi, pompieri si alte cadre militare.

Supranumiti “Spargatorii Kogo”, cei trei suspecti au fost retinuti de judiciaristii Politiei Sectorului 3, care ii supravegheau de mai multa vreme. In noaptea de sambata spre duminica, hotii au rupt butucul de la usa sediului firmei care produce uniforme si au furat mai multe obiecte in valoare de 26.000 de lei. Ulterior, acestia s-au urcat intr-o masina, insa au fost opriti de politisti.

Sursa: Cancan

Piaţa din România va fi invadată luna aceasta cu bancnote false, în special euro. Situaţia este cauzată de plasările de monedă contrafăcută,

 efectuate în perioada Crăciunului. Banii au stat ori „la saltea“, ori au circulat nedescoperiţi prin zone îndepărtate ale ţării. Va urma apoi vârful de plasare a falsurilor în perioada Paştelui, cu descoperirea contrafacerilor în lunile aprilie-mai. Potrivit specialiştilor, aceasta este tendinţa după Sărbători, speculată îndeajuns de mult de reţelele de crimă organizată.

evz

Miron Mitrea  a primit o veste tulburatoare:sechestru pe casa din strada Lister din Bucuresti.Tulburatoare doar pentru noi ,pentru el un motiv de batjocura.Acum ca va fi la putere se va aplica intr-adevar si prezumtia de nevinovatie

Mitrea este cercetat pentru luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ultimele două în legătură directă cu infracţiuni de corupţie.

17 persoane, printre care un jandarm din cadrul Brigăzii Bucureşti, au fost reţinute în această dimineaţă pentru furt de produse petroliere, după ce autorităţile din judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov au percheziţionat 23 de locuinţe, informează Direcţia Generală Anticorupţie.

Angajatorii care incadreaza in munca someri, aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive, vor primi, de la 1 ianuarie 2009, cate 4000 de lei, pentru fiecare persoana angajata, conform OUG nr. 192/2008.

Prin Ordonanta de urgenta nr. 192/2008, adoptata de Guvern pe 19 noiembrie, si publicata pe 4 decembrie, in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 815, s-au stabilit unele masuri de relaxare fiscala in vederea cresterii economice si a numarului locurilor de munca.
OUG nr. 192/2008 modifica, printre altele, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.
Actul normativ introduce un nou articol, art. 843, care prevede ca “angajatorii care creeaza noi locuri de munca si care incadreaza in munca, pe locurile de munca nou-create, someri aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive de la data inregistrarii in evidenta acestor agentii beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu de 8 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 3 ani.”

Penal, printr-o ordonanta de urgenta adoptata joi de Guvern.
Dispozitiile ordonantei de urgenta a Guvernului prevad majorarea pedepselor in cazul savarsirii infractiunii de ultraj impotriva unui judecator sau procuror, organ de cercetare penala, expert,

executor judecatoresc, politist sau jandarm.Conform OUG, infractiunea de sfidare a organelor judiciare va sanctiona manifestarile jignitoare, dispretuitoare ori cu efect intimidant exprimate in timpul unei proceduri ce se desfasoara in fata instantei, in scopul de a proteja solemnitatea sedintelor de judecata si respectul datorat autoritatii judiciare, reglementarea fiind justificata avand in vedere renuntarea la incriminarea faptelor de insulta si calomnie.
„Scopul incriminarii este acela de a proteja solemnitatea si buna desfasurare a procedurilor judiciare in fata instantei de judecata si nu neaparat onoarea sau reputatia reprezentantilor autoritatii judiciare”, explica Ministerul Justitiei.
Intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare fata de un judecator, procuror, organe de cercetare penala, politist sau jandarm se poate face numai in mod nemijlocit.
Fapta se savarseste in mod nemijlocit atunci cand intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare are loc in prezenta fizica a judecatorului sau procurorului.

Procesul în care Ion Alexandru Ţiriac, fiul omului de afaceri Ion Ţiriac, este judecat pentru consum de droguri şi punere la dispoziţie a locuinţei în vederea consumului de droguri de mare risc are un nou termen de judecată luni, la Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit Agerpres, la ultimul termen din 24

noiembrie, instanţa a constatat pentru a patra oară consecutiv că nu au fost trimise de la Parchet casetele video solicitate în proces. Completul l-a avertizat pe procurorul de şedinţă, sub sancţiunea amenzii, să facă toate demersurile necesare pentru a depune la dosarul „Cocaina pentru VIP-uri” înregistrările audio-video utilizate ca probe în dosarul de cercetare penală

http://www.antena3.ro/stiri/justitie/pagina-1/

Directia Nationala Anticoruptie a finalizat ancheta in cazul fraudarii examenelor pentru permisul de conducere si a hotarat trimiterea suspectilor in judecata.  22 dintre persoanele acuzate de luare de mita sau trafic de influenta vor fi judecate in stare de arest preventiv.

Ancheta finalizata în dosarul „Mita pentru permise“

Sursa: Stirile PROTV

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Tristeţea din familia taximetristului din Alexandria, ucis cu o ţeavă, este fără margini. George Nae a lăsat în urma lui o fetiţă un şi băiat, gemeni, o soţie îndurerată, părinţi şi rude care nu îşi explică cum de “îngerul” lor i-a părăsit atât de repede

“De când am aflat tragedia, nu mi s-au uscat ochii”, aşa ne-a primit, ieri, Anişoara Nae, mama taximetristului. Pe 15 decembrie, tânărul omorât urma să împlinească 29 de ani. În loc de sărbătoare, familia se pregăteşte să-l pomenească.

“Nu am apucat să-l văd cum a murit. I-a ţinut tatăl lui lumânarea la spital. Nu înţeleg de ce aceia care erau cu el în maşină nu au sunat imediat la Salvare. Poate mai avea o şansă şi copilul meu era acum în viaţă”, ne-a spus plângând în hohote mama lui George. Cercetările la locul incidentului au durat aproape două zile.

Ancheta a fost îngreunată mai ales de faptul că toţi cei 11 indivizi, “locotenenţi” de-ai lui Mihai Didă (nepotul procurorului şef din Teleorman, Dan Botez), dar şi rromii din comuna Smărdioasa, cu care erau în conflict, s-au încurcat în declaraţii. Procurorul de caz, Traian Nedelcuţă, ne-a spus că i-a luat mai bine de 24 de ore să-i identifice pe aceştia, întrucât se cunoşteau între ei doar după porecle.

“Scandalul a degenerat mai ales după ce Mihai Didă l-a împuşcat în picior pe un rrom în vârstă de 44 de ani din comuna Smărdioasa. Victima, dar şi atacatorul şi-au chemat ajutoare, taximetristul ajungând în comună cu patru prieteni ai lui Mihai Didă. Tragedia s-a petrecut pe drumul de întoarcere spre Alexandria, când un individ neidentificat până în prezent a aruncat cu o ţeavă spre taxi, încercând să-l oprească”, ne-a spus procurorul.

http://www.click.ro/actualitate/soferul-de-taxi-din-alexandria-ucis-cu-teava-de-un-tigan

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Majoritatea politicienilor implicat in afacerea deszapezirii au impins in fata afaceristi, unii crescuti peste noapte, cu sute de miliarde plantate in conturi. „Interesul Public“ va aduce astazi la cunostinta o afacere de miliarde de lei, facuta intre primarul liberal al sectorului 1, Andrei Chiliman

si societatea ROMPREST Service, o companie sustinuta de politicieni din Partidul Social Democrat. Chiliman a reziliat contractul cu firma care se ocupa in mod normal de salubrizare si deszapezire, REBU SA, si a semnat un contract „temporar“ cu societatea ROMPREST, fara sa faca, in prealabil, o licitatie publica, asa cum ii cerea legea. Potrivit sefului de cabinet al edilului, Daniel Budurescu, din cauza faptului ca acest contract este unul temporar, nu a fost nici macar estimata o valoare a acestuia. Prin urmare, la finalul perioadei de iarna, ROMPREST poate taxa primaria cu cat vrea, pe langa decontarea cheltuielilor pentru deszapezire. Societatea care a fost scoasa din carti de Chiliman, REBU SA, a obtinut deja de la doua instante recunoasterea valabilitatii contractului de salubritate si deszapezire, dar edilul sectorului 1 ignora deciziile judecatoresti. Firma a solicitat daune de aproape 2 milioane de lei noi pentru cele doua luni din vara, exact perioada in care a fost impiedicata de Chiliman sa respecte contractul de salubritate. Despagubiri care vor fi platite din bani publici. Mai mult, potrivit directorului general al companiei, Mircea Raicu, „contractul dintre Chiliman si firma respectiva este total ilegal. In plus, noi ne-am oferit, in virtutea contractului pe care il avea deja semnat, sa ne facem treaba in continuare, pana la o viitoare licitatie. Dar domnul Chiliman a refuzat, din motive numai de el stiute. Oricum, exista depusa pe numele dansului o plangere penala, pentru abuz in serviciu, si acum asteptam. Dupa finalizarea proceselor, Curtea de Conturi trebuie sa se indrepte impotriva celor care au gresit, adica domnul Chiliman si cativa directori din primarie, si sa ii puna sa plateasca daunele din banii lor“. Motivul pentru care Chiliman s-a sucit brusc in vara anului 2007 si a decis sa rezilieze contractul cu firma REBU este unul financiaro-politic. Va vom dezvalui, in continuare, increngaturile transpartinice care l-au determinat pe edilul sectorului 1 sa ignore legea. Veti putea observa cum doctrinele politice, ideologiile si asezarea de parti diferite pe esichierul politic sunt concepte pe care anumiti politicieni le cunosc doar la televizor sau in campaniile electorale, in fata multimii credule. In fapt, singurul lucru care ii uneste pe cei pe care vi-i vom prezenta sunt banul public si imbogatirea rapida. De asemenea, va vom arata traseul fulminant al unei firme fara prea mari perspective, dar ajutata puternic de politicienii care stau in spatele sau. Legatura Chiliman -Mitrea – Busca Desi fac parte din formatiuni politice diferite, legaturile dintre fostul ministru al Transporturilor si actual membru al PSD, Miron Mitrea, si primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, au fost create inca de pe vremea guvernarii Adrian Nastase. Atat Mitrea, cat si Chiliman au fost, in acelasi timp, vicepresedinti ai Camerei Deputatilor. Iar Busca este finul fostului ministru al Transporturilor. Mitrea si Chiliman au fost colegi exact in perioada in care finul lui Mitrea, Florian Busca, administratorul companiei ROMPREST si actionar la alte cinci firme, a inceput sa „prinda“ contracte avantajoase, ba de salubritate, ba de paza, de la institutii ale statului. Surprinzator este ca, aparent, Chiliman si Mitrea au fost in razboi la momentul eliberarii autorizatiilor de constructie pentru cartierul ANL Henri Coanda, atunci cand liberalul l-a acuzat pe fostul ministru de ilegalitati si a jurat ca nu va acorda nicio licitatie. Pana la urma, s-a cazut la pace, iar edilul sectorului 1 a ajuns chiar sa-i ofere finului lui Mitrea un contract extrem de banos, dar care a provocat un scandal imens. Romprest Service a obtinut, la sfarsitul anului 2006, un contract in valoare de aproximativ 30 de milioane de euro prin care compania se angaja sa faca curatenie in garniturile de tren ale CFR, inclusiv in cele „Sageata Albastra“, pentru o perioada de 10 ani. Contractul, semnat in ultimele zile de mandat ale nasului Miron Mitrea, a fost revizuit insa de succesorul acestuia, Gheorghe Dobre, ministru PD. Singura revizuire facuta de Dobre a fost scaderea duratei contractului de la 10 la trei ani. La randu-i, Busca a obtinut, din 2001 pana in prezent, mai multe contracte destul de avantajoase, pentru firmele sale, dar si pentru cea la care este administrator, ROMPREST SERVICE. Busca este in momentul de fata actionar la „Dinamo 1948 SA“, „Euro Grup SA“, „Walter Company SRL“, „Antrepriza Constructii Montaj numarul 4“, si „Teletrade International Consulting SA“. Miza ROMPREST Contractul de salubritate incheiat cu Primaria Sectorului 1 nu este singurul „peste“ mare pescuit cu usurinta de societatea Romprest Service SA. Inca de la infiintare, din anul 2001, compania a reusit sa isi mareasca profitul an de an, beneficiind de sprijinul unor ministri pentru a castiga licitatii cu statul. Avand spatele asigurat de inalti demnitari, compania Romprest, de altfel una cel putin dubioasa si rasarita aproape peste noapte, a castigat pe banda rulanta licitatii pe bani publici. Pe timpul Guvernului Nastase, cand ministrul Transporturilor era Miron Mitrea, controversatul om de afaceri Florian Busca, aflat in vizorul procurorilor anticoruptie pentru fapte de inselaciune si camatarie, a infiintat compania Romprest Service. Actionariatul companiei a fost unul bizar, inca de la inceput. Asta pentru ca nu a existat nicio persoana fizica drept actionar, ci doar trei companii, dintre care doua straine. Actionar majoritar era compania americana Detaco LLC, care avea 60% din actiuni, 30% erau detinute de o companie din Marea Britanie, „3I Grup PLC“, statul fiind reprezentat de Aeroportul International Otopeni cu 10% din actiuni. Compania a preluat, la scurt timp de la infiintare, serviciile de curatenie de pe Aeroportul Otopeni. Un contract cu foarte multi bani si destul de dificil de prins de orice alta companie nou-infiintata. Dar ROMPREST SERVICE era si atunci, ca si acum, o companie cu oameni puternici, dar in umbra. Mizele pe care si le-a fixat firma de salubritate au devenit din ce in ce mai inalte. Odata intrata pe Aeroportul Otopeni, urmatorul obiectiv a fost acela de a inlocui Jandarmeria care asigura paza institutiei cu serviciile de securitate oferite de Romprest Security, o divizie a Romprest Service, infiintata exact in acest scop. „Caracatita“ ROMPREST Romprest Security a fost cadorisita, de altfel, cu contractul pentru paza aeroportului, fara licitatie. Singurii avantajati de acest contract au fost detinatorii companiei Romprest. Asta pentru ca reprezentantii statului roman au ales, din motive lesne de inteles, sa plateasca milioane de euro din bani publici pentru un serviciu ce putea fi prestat pe gratis. Imediat dupa obtinerea acestui contract, Busca Walter a vrut sa continue pe acelasi tipar, de aceasta data pentru a inlocui SRI-ul de pe Otopeni. Conform Programului National de Securitate Aeroportuara, acesta avea obligatia sa asigure securitatea aeroportului. Busca a vrut sa mearga pe aceeasi ghidusie: acordarea contractului prin incredintare directa, fara licitatie. Numai ca actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, nu a dat curs ambitiilor afaceristului, sustinand ca nu va atribui un contract in acest sens fara licitatie. Schimbarea la fata: Busca devine Walter Busca a obtinut unul dintre cele mai banoase contracte pentru firma Romprest in timp ce era urmarit penal de procurorii DNA pentru camatarie. Astfel, in 2001, Busca impreuna cu deputatul PSD Prahova, Mihail Sireteanu, l-au imprumutat pe Ion Georgescu, director economic la Agrozootehnica SA Draganesti, pentru ca acesta sa cumpere in numele lor pachetul majoritar de actiuni al IAS-ului prahovean. Cei trei au semnat un „contract de imprumut cu dobanda“ prin care deputatul Mihai Sireteanu si omul de afaceri Florian Busca il imprumutau pe Ion Georgescu cu 1,46 miliarde de lei, cu o dobanda de 0,5% pe zi, pe termen de un an, adica mai mare decat la oricare alta banca. Totul ar fi mers conform planului celor trei, daca acestia nu intrau in conflict cu directorul Agrozootehnica SA, Aurel Anghel. Si asta pentru ca, dupa privatizare, tandemul Sireteanu – Busca – Georgescu l-a scos din schema pe Anghel, preluand intreaga conducere a societatii prahovene. Pentru a se asigura ca Anghel va tacea, Sireteanu a facut o plangere la Parchet impotriva acestuia, pe motiv ca ar fi furat societatea. La randul sau, Anghel a sesizat Parchetul in legatura cu invartelile facute la privatizarea Agrozootehnica SA. Surprinzator este ca afaceristul a reusit printr-un truc ieftin sa obtina de la toate institutiile aprobarile de care avea nevoie pentru a se prezenta la licitatii. Busca voia sa impuna Romprest Service la o licitatie organizata de Armata Statelor Unite pentru serviciile de salubritate in bazele militare de la Kogalniceanu si Babadag. Pentru aceasta, compania avea nevoie de un aviz de securitate de la Ministerul Apararii Nationale, insa petele din cazierul lui Busca impiedicau obtinerea avizului. Ca atare, Busca si-a schimbat numele in Florian Walter, obtinand documentul necesar pentru a participa la licitatia organizata de Armata Statelor Unite, pe care de altfel a si castigat-o, oferind cel mai mic pret. Walter cumpara si vinde actiuni la ROMPREST In martie 2006, Florian Walter a cumparat pachetul de 60% din actiunile detinute de compania americana Detaco LLC, devenind actionar majoritar al Romprest Service. Pentru ca firma prindea contracte extrem de avantajoase, omul de afaceri Cristian Borcea, coactionar cu Busca la clubul Dinamo, cumpara, la randul sau, 20% din actiunile Romprest Service. Borcea renunta, dupa aproape un an, la actiuni, iar la scurt timp dupa asta, Florian Walter vinde 30% din actiunile societatii de prestari servicii de salubritate fondului britanic de investitii „3I Group PLC“. Pe de alta parte, in prezent, potrivit datelor de la Registrul Comertului, actionariatul ROMPREST SERVICE arata exact ca la inceput, cu Busca doar administrator. Dar acesta ar fi putut sa achizitioneze actiuni la una dintre companiile detinatoare ale ROMPREST, insa pentru ca acestea sunt companii straine, nu pot fi verificate decat de autoritati. In ciuda razboiului declarat intre cele doua companii de salubritate care s-au batut pentru sectorul 1 al Capitalei, REBU si ROMPREST SERVICE, aceasta din urma a anuntat ca doreste sa achizitioneze una dintre cele trei mari competitoare: fie REBU, Rosal sau Urban. Avand in vedere ca in REBU sunt mai mult interese PD-iste, dat fiind faptul ca Primaria Generala are 50% din actiuni, sansele sa fie aceasta firma achizitionata sunt mari. Pentru ca, pe de o parte, ar insemna eliminarea concurentei si, pe de alta parte, „unirea“ intereselor transpartinice intr-o singura companie. Cum si-a dat mana mafia PSD-ista cu mafia PNL-ista Cea mai recenta dovada a increngaturii politico-financiare este licitatia organizata la inceputul lunii decembrie de Ministerul Transporturilor pentru serviciile de curatenie pe timp de iarna pentru cele doua autostrazi romanesti – A1 si A2. Licitatia a fost castigata de consortiul de firme PA&CO International, condus de afaceristul Costel Casuneanu, apropiat al Partidului Democrat, si Romprest Service, administrata de Busca, finul lui Mitrea, membru PSD. Aceasta cea mai recenta „achizitie“ ridica inca o data semne de intrebare asupra modului in care o companie al carui istoric este legat de numeroase scandaluri si ai carei actionari sunt ascunsi in spatele unor off-shore-uri americane a reusit sa castige increderea statului, atribuindu-i-se contracte de sute de milioane de euro. Euroconstruct Trading ‘98 a primit, de asemenea, un contract de la Primaria Sectorului 1, a primarului Chiliman, pentru reabilitarea a 22 de strazi din sector. Firma lui Casuneanu a mai beneficiat, in colaborare cu alti apropiati ai PD, detinatorii firmei Euroconstruct si ai restaurantului Golden Blitz, si de alte contracte de construire a autostrazii Bucuresti-Brasov. Primul tronson al autostrazii, adica Bucuresti – Ploiesti, va fi construit, pentru 200 de milioane de euro, de consortiul format din firmele Euroconstruct, Spedition UMB, PA&CO International si Comaxa. Anuntul a fost facut de fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, care s-a aratat multumit de faptul ca lucrarea a fost obtinuta de asfaltatori romani. Lucrarile la autostrada Bucuresti – Brasov vor incepe in acest an si se vor termina in 2009, iar costurile sunt estimate la 1,6 miliarde euro, banii urmand sa fie alocati din surse bugetare. Consortiul care a castigat realizarea primului tronson al autostrazii, din care face parte si Euroconstruct, a „detronat“ la licitatie trei companii din strainatate – Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Vegyepszer (Ungaria)

http://www.interesulpublic.ro/07-01-2008/CARACATITA-ROMPREST.html

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a unui numar de 13 inculpati, in legatura cu privatizarea frauduloasa a Institutului de Cercetari Alimentare (S.C. I.C.A. S.A.) din Bucuresti, in folosul lui Dan Voiculescu,

Astfel, au fost trimisi in judecata inculpatii: 

VOICULESCU DAN, presedintele fondator al Partidului Conservator (fost Partidul Umanist Roman), actionar majoritar al S.C. „Grupul Industrial Voiculescu si Compania” (GRIVCO) SA Bucuresti, membru al Adunarii Generale a Actionarilor (A.G.A.) si al Consiliului de Administratie (C.A.) al Institutului de Chimie Alimentara (I.C.A.), membru al A.G.A si director general al S.C. Bioprod S.A. Bucuresti, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de folosire de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite si spalare de bani, ambele in forma continuata; 
POPA CORNELIU, director general si presedinte al Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului (A.D.S.), in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de stabilire, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata; 
SANDU JEAN-CATALIN, administrator al S.C. Benefica S.A. Bucuresti (firma din grupul GRIVCO) in perioada 01.01.2002 – 28.01.2005, director al Directiei Juridice din cadrul A.D.S. in perioada octombrie 2001- mai 2005, membru A.G.A. al S.C. I.C.A. SA Bucuresti in perioada noiembrie 2003, secretar executiv al Partidului Conservator (fost P.U.R) si vicepresedinte al A.V.A.S., in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
MENCINICOPSCHI GHEORGHE, membru P.U.R., director general si membru al A.G.A. si ulterior al C.A. la I.C.A. S.A. Bucuresti, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; 
– abuz in serviciu contra intereselor publice; 
– fals in inscrisuri sub semnatura privata; 
PANTIS SORIN – membru P.U.R. si director general executiv GRIVCO S.A. Bucuresti, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; fals in inscrisuri sub semnatura privata;
SAVULESCU VLAD-NICOLAE – director al Directiei Privatizare – Concesionare a A.D.S. in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; 
– instigare la savarsirea infractiunii de fals intelectual 
– uz de fals; 
DOMNISORU GHEORGHE MARIAN – expert in cadrul Serviciului Privatizare al A.D.S in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de: 
– complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar , comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; 
– fals intelectual; 
– uz de fals; 
SIN GHEORGHE, membru A.G.A. al S.C.”Institutul de Cercetari Alimentare” S.A. Bucuresti in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; abuz in serviciu contra intereselor publice; 
BACIU CONSTANTIN reprezentant al Ministerului Agriculturii in Adunarea Generala a Actionarilor al I.C.A., in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; abuz in serviciu contra intereselor publice; 
PETRE ALEXANDRU, MARINESCU GRIGORE si ENE VICA – cenzori ai S.C. „Institutul de Cercetari Alimentare” S.A. Bucuresti si POP FLAVIUS-ADRIAN – membru al Consiliului de Administratie al I.C.A. Bucuresti, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In perioada 1991-2003, inculpatii sus-mentionati au desfasurat o serie de operatiuni financiare si comerciale frauduloase in scopul de a facilita adjudecarea prin licitatie, de catre S.C. GRIVCO S.A. Bucuresti, a pachetului de actiuni detinut de A.D.S la I.C.A., la un pret mult mai mic fata de valoarea comerciala reala si in conditii discriminatorii, netransparente si prin subevaluarea activelor si a titlurilor de participare. Institutul de Cercetari Alimentare a devenit atractiv datorita activelor sale imobiliare valoroase, respectiv terenul in suprafata de 36.676,79 mp si constructiile in suprafata desfasurata de 9.983 mp, amplasate in zona rezidentiala a lacului Baneasa si avand toate utilitatile in apropiere.

In scopul enuntat mai sus, in perioada 31 mai 2002 – 24 noiembrie 2003, inculpatul Voiculescu Dan si-a folosit influenta de presedinte al P.U.R. asupra inculpatilor Mencinicopschi Gheorghe (membru P.U.R., director general si membru al A.G.A. si ulterior al C.A. al I.C.A. S.A. Bucuresti) Pantis Sorin (membru P.U.R. si director general executiv al S.C. GRIVCO S.A. Bucuresti) si Sandu Jean Catalin (secretar executiv al Partidului Conservator, fost P.U.R., administrator al S.C. BENEFICA S.A Bucuresti, firma din Grupul GRIVCO, director al directiei juridice din cadrul A.D.S., in perioada 2001-2005, membru A.G.A. al I.C.A. S.A. Bucuresti in 2003). 

La data de 16.07.2003, inculpatul Popa Corneliu, in calitatea sa de presedinte al Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului, a aprobat declansarea, fara mandat din partea statului roman, a procesului de privatizare al S.C.”Institutul de Cercetari Alimentare” S.A. Bucuresti, stabilind o valoare a pachetului de actiuni de 94,5 ori mai mica de valoarea comerciala reala a acestuia, in complicitate cu complicitatea inculpatului Sandu Jean-Catalin.

La data de 07.11.2003,inculpatul Popa Corneliu a aprobat continuarea procedurii de privatizare ilegal incepute in scopul de a facilita adjudecarea pachetului de actiuni prin licitatie de catre S.C. GRIVCO S.A. Bucuresti, in conditii discriminatorii. La licitatia trucata organizata de catre A.D.S. au participat S.C. GRIVCO S.A. (reprezentata de inculpatul Pantis Sorin si inculpatul Mencinicopschi Gheorghe). 

Inculpatii Sandu Jean-Catalin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantis Sorin, Savulescu Vlad-Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Ene Vica, Pop Flavius Adrian si Domnisoru Gheorghe Marian au facilitat, in diferite modalitati, adjudecarea prin licitatie, de catre S.C. GRIVCO S.A. Bucuresti, a pachetului de actiuni I.C.A. detinut de A.D.S., la un pret mult mai mic (de 75,5 ori) fata de valoarea comerciala reala in conditii discriminatorii si netransparente si prin subevaluarea cu intentie a terenurilor, constructiilor si a titlurilor de participare, acest pachet de actiuni a fost achizitionat cu suma de 104.730 euro, in vreme ce valoarea reala era de 7.900.929 euro. 

In cadrul procesului de privatizare, inculpatul Domnisoru Gheorghe Marian, in calitate de expert la Serviciul Privatizare al A.D.S., a falsificat documentatia la indemnul inculpatului Savulescu Vlad-Nicolae, director in cadrul A.D.S., consemnand, in mod nereal, ca a fost indeplinita conditia publicitatii intentiei de privatizare. 

La data de 30 martie 2004, inculpatii Mencinicopschi Gheorghe, in calitate de director general al S.C.”Institutul de Cercetari Alimentare”S.A. Bucuresti si Pantis Sorin – in calitate de director general executiv al S.C.”Grupul Industrial Voiculescu si Compania (GRIVCO)” S.A. Bucuresti, au intocmit in fals un proces verbal de predare/primire in care au atestat nereal faptul ca societatea GRIVCO SA Bucuresti a predat catre I.C.A. SA Bucuresti doua echipamente necesare activitatilor institutului si au folosit acest document la Oficiul Registrului Comertului cu ocazia inscrierilor referitoare la majorarea de capital social al S.C. I.C.A. S.A. 

Ulterior, in perioada 24 mai 2004 – 14 februarie 2005, inculpatul Voiculescu Dan a dobandit, in nume propriu, pachetul majoritar de actiuni ale S.C. I.C.A. S.A.(prin incheierea unui contract de cesiune de actiuni intre inculpat si S.C. GRIVCO S.A. Bucuresti si prin doua operatiuni succesive de majorare a capitalului social), cunoscand modul ilicit in care aceste actiuni au trecut in proprietatea S.C. GRIVCO S.A. Bucuresti, pentru ca mai apoi sa doneze aceste actiuni celor doua fiice ale sale.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale s-a constituit parte civila cu suma de 222.222.264 RON (echivalentul a 60.482.615 euro), reprezentand prejudiciul efectiv cauzat in suma de 7.796.198 euro si folosul de care a fost lipsita partea civila in suma de 52.686.417 euro, valoare determinata de evolutia pietei imobiliare in perioada 2003-2006. 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Astfel, au fost constatate numeroase cazuri de defaimare a organelor judiciare si a unor reprezentanti ai autoritatilor publice cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice, prin intrebuintarea de cuvinte insultatoare ori gesturi obscene sau amenintatoare la adresa integritatii fizice a acestora, de natura sa afecteze imaginea

publica a organelor judiciare si a reprezentantilor unor autoritati publice, precum si increderea cetatenilor in actul de justitie.

Atingerea adusa autoritatii justitiei prin modalitatile prezentate este in contradictie cu valorile sociale existente intr-un stat de drept, in conditiile in care dreptatea este ridicata la rang de valoare suprema (art. 1 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata) si are ca obiectiv asigurarea legalitatii, independentei, impartialitatii si fermitatii in procesul de infaptuire a actului de justitie, astfel incat este necesara sanctionarea penala a faptelor de natura sa influenteze grav, sa ignore ori sa submineze autoritatea justitiei.

Pornind de la aceste ratiuni au fost identificate si incriminate, respectiv reformulate, o serie de fapte evidentiate si in practica judiciara, care pot afecta semnificativ activitatea de infaptuire a justitiei sau care constituie atingeri aduse autoritatii publice, precum sfidarea organelor judiciare si a unor reprezentanti ai autoritatilor publice cu atributii in domeniul ordinii si sigurantei publice.

Dispozitiile din ordonanta privind cazurile speciale de pedepsire prevad majorarea pedepselor in cazul savarsirii infractiunii de ultraj impotriva unui judecator sau procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist ori jandarm.

Incriminarea urmareste protejarea persoanelor cu atributii importante in realizarea actului de justitie impotriva manifestarilor de violenta psihica sau fizica pe durata exercitarii acestor atributii. Justificarea majorarii pedepselor in cazul savarsirii unei infractiuni de ultraj impotriva unui judecator, procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist sau jandarm consta in aceea ca, prin vointa legii, aceste persoane au in sarcinile de serviciu atributii importante legate de infaptuirea justitiei, iar de modul de indeplinire a acestora depinde decisiv buna desfasurare a cursului unui proces si rezultatul acestuia. Legea asigura astfel o protectie sporita acestor categorii de persoane, in raport cu ceilalti functionari publici care exercita autoritatea de stat.

Intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare fata de un judecator, procuror, organe de cercetare penala, politist sau jandarm se poate face numai in mod nemijlocit. Fapta se savarseste in mod nemijlocit atunci cand intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare are loc in prezenta fizica a judecatorului sau procurorului. Spre exemplificare, constituie infractiunea de sfidare a organelor judiciare folosirea de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei sau a procurorului de expresii injurioase la adresa judecatorului, in timpul unei sedinte de judecata, caz in care infractiunea se savarseste nemijlocit. Infractiunea de sfidare a organelor judiciare sanctioneaza manifestarile jignitoare, dispretuitoare ori cu efect intimidant exprimate in timpul unei proceduri ce se desfasoara in fata instantei, in scopul de a proteja solemnitatea sedintelor de judecata si respectul datorat autoritatii judiciare, reglementarea fiind justificata avand in vedere renuntarea la incriminarea faptelor de insulta si calomnie. in acelasi timp, scopul incriminarii este acela de a proteja solemnitatea si buna desfasurare a procedurilor judiciare in fata instantei de judecata si nu neaparat onoarea sau reputatia reprezentantilor autoritatii judiciare.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

ANI a depus la Parchet o sesizare în legătură cu săvârşirea de către Stelian Fedorca a infracţiunii de fals în declaraţii. Agenţia s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că Stelian Fedorca nu a respectat dispoziţiile legale privind completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi de interese.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Modul de operare era simplu. Una dintre femei aştepta cu copilul în braţe în dreptul uşii, iar celelalte apucau ce prindeau şi o luau la fugă. Copiii erau folosiţi drept paravan pentru cei care încercau să le oprească

„N-am tâlhărit, n-am omorât. N-am intrat la niciun magazin, n-am furat, mă bagă la tâlhărie pentru ce”, a spus una dintre femei. 

Poliţiştii spun că femeile nu sunt la prima abatere. În urmă cu câteva zile, au furat mai multe perechi de blugi dintr-un alt magazin din centrul Capitalei.

„În sarcina lor a mai fost reţinută o astfel de acţiune comisă la data de 22 noiembrie, de asemenea sunt suspecte de acţiuni similare în lunile ianuarie şi februarie, de la un magazin de pe bulevardul Magheru”, a spus purtător de cuvânt Poliţia Capitalei, Christian Ciocan.

Cei doi copii mici, dar şi o adolescentă de 15 ani, au fost daţi în grija Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Femeile riscă o pedeapsă cu închisoarea între 5 şi 15 ani, pentru tâlhărie în formă agravantă.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

800 de lei – aceasta este suma pentru  care s-a „mânjit” procurorul Vasile Viorel, şeful secţiei urmărire penală şi criminalistică de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş Severin.a solicitat banii unui inculpat  pentru a da doar amendă administrativă într-un dosar penal

Ghinionul omul legii a fost că persoana căreia i-a solicitat şpaga s-a dus direct la DNA Bucureşti pentru a depune reclamaţie. În baza plângerii, o echipă de la Anticorupţie a venit la Reşiţa pentru realizarea flagrantului. Procurorul a fost prins în offsaid imediat după ce a primit cei 800 de lei, chiar în biroul său de la Parchet. Printre atribuţiile de serviciu ale procurorului Vasile Viorel se afla şi combaterea infracţiunile legate de…corupţie. După ce anchetatorii de la DNA au găsit asupra sa şpaga, au decis reţinere procurorului pentru cercetări

http://www.gandul.info/justitia/procuror-sef-de-sectie-arestat-pentru-spaga-de-800-de-lei.html?6686;3552297

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Sute de copii cu vârste cuprinse intre 14 si 16 ani, din judetul Gorj, precum si din alte zone din tara sunt cercetati de inspectoratele de politie judetene pentru diferite infractiuni, in top aflându-se furturile.

Sute de copii din Gorj si nu numai au ajuns sa dea cu subsemnatul la politie si sunt cercetati in dosare penale pentru o gama variata de infractiuni, intre care predomina furturile. Potrivit unei statistici realizate de Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj, in primele noua luni ale anului au fost intocmite 189 de dosare penale in care sunt cercetati minori. Vârsta acestora este cuprinsa intre 14 si 16 ani, iar copiii au domiciliul, in majoritate, in judetul Gorj, dar exista cazuri in care cei anchetati provin in judetele invecinate si chiar din alte regiuni ale tarii. In general, este vorba de copii care au renuntat la scoala si fac parte din familii dezorganizate. Pentru unii dintre acestia, cel mai la indemâna mod de a face rost de bani este furtul, fie ca sustrag bani, fie bunuri pe care ulterior le valorifica la preturi mai mici decât valoarea lor reala. Potrivit lui Ionut Daniel Tica, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie al Judetului Gorj, copiii cercetati sunt acuzati de comiterea a 248 de infractiuni. Cele mai multe sunt furturile, 131, urmate de abaterile de la regimul legislatiei rutiere: „Este o situatie pe care incercam sa o tinem sub control. Sunt multe cazuri in care avem de-a face cu minori cu mai multe dosare penale. Unii pur si simplu au in sânge sa faca asta si se controleaza foarte greu. Avem cazul unui minor sub 16 ani, aflat in incredintarea mamei, care este cercetat in peste 40 de dosare penale. Ultima data a fost prins acum trei saptamâni. Exista si grupuri de minori care fura organizat, cum a fost cazul celui din Rovinari. Este vorba de furturi din auto. Tinta minorilor mai sunt si chioscurile, magazinele, de unde sustrag lucruri marunte sau cauta bani. Din pacate, tot ce putem face este sa asteptam sa implineasca vârsta pentru a putea actiona, sa nu mai ramâna in libertate, ci sa fie incredintati institutiilor de specialitate sau sa raspunda conform legii. Derulam si campanii de prevenire in scoli si nu numai”, a declarat Ionut Daniel Tica.

sursa

http://www.gardianul.ro/Sute-de-copii-gorjeni-au-deja-dosare-penale.-131-de-minori-sunt-acuzati-de-furt-s124977.html

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Procurorii au stabilit ca asasinul fostului boxer Mihai Pârvu, cunoscut sub porecla de „Caiac”, si-a impuscat victima inainte ca aceasta sa il agreseze cu sabia. Marian Catalin Mavrichie a fost trimis in judecata, joi, pentru omor calificat si nerespectarea regimului armelor si munitiilor

Gardianul” a intrat in posesia rechizitoriului intocmit de procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Dolj, prin care Catalin Mavrichie a fost trimis in judecata pentru uciderea prin impuscare a lui Mihai Pârvu, zis „Caiac”. Anchetatorii au retinut ca Mavrichie avea o relatie de prietenie cu „Caiac”, cei doi intâlnindu-se deseori, se vizitau si desfasurau actiuni in comun. In dupa-amiaza zilei de 25 august 2008, „Caiac” l-a sunat pe Mavrichie, caruia i-a propus sa mearga la cazinoul apartinând firmei Mavmar, din cartierul Lapus, cazinou administrat de catre Mavrichie si de prietena acestuia, Alina Madalina Pana, pentru a juca o partida de poker. Mavrichie a fost de acord. O ora mai târziu, la cazinou s-au intâlnit Mavriche, „Caiac”, finul acestuia, Ionel Miu, zis „Chinezu’”, si fratele acestuia, Irinel Ocnareasa. In jurul orei 20.00, Mavrichie s-a asezat, impreuna cu „Chinezu’” la o masa si s-au apucat sa joace table. „Chinezu” a pierdut, cu aceasta ocazie, suma de 500 lei, potrivit declaratiilor facute de Mavrichie. Ulterior, „Caiac” i-a propus lui Mavrichie sa joace poker, dar nu oricum, ci cu carti noi. Astfel, Irinel Ocnareasa a plecat la un magazin din apropiere, de unde a cumparat mai multe pachete de carti de joc.

Partida de poker a fost corecta

Partida de poker a inceput in jurul orei 20.30 si a durat pâna la ora 24.00, interval de timp in care Mavrichie ar fi pierdut suma de 48.000 de euro, asta potrivit declaratiilor lui Mavrichie. La terminarea partidei, „Caiac” ar fi luat banii si a parasit cazinoul, alaturi de „Chinezu’” si de Irinel Ocnareasa, in local ramânând in continuare doar Mavrichie. Acesta s-a enervat foarte tare ca a pierdut banii si, impreuna cu fratele sau Costel, a inceput sa verifice cartile, constatând, spune el, ca erau masluite. Imediat, Mavrichie l-a sunat pe „Caiac”, cerându-i sa se intâlneasca pentru a lamuri situatia. Victima a negat ca l-a inselat la carti, refuzând intâlnirea. A urmat un schimb de injuraturi, dupa care fratele lui Mavrichie, Costel, l-a sunat pe „Chinezu’” pentru a se intâlni. S-au intâlnit la terasa Motor X, unde au cazut de acord sa intermedieze o discutie cu „Caiac”. Acesta din urma a fost de acord sa-l primeasca acasa pe Costel, lucru care s-a si intâmplat, insa „Caiac” a precizat permanent ca nu l-a inselat pe Mavrichie si ca jocul a fost unul corect. La terminarea discutiei, Costel a parasit locuinta lui Caiac si s-a intors la cazinou, unde i-a comunicat lui Mavrichie concluziile discutiilor si faptul ca boxerul nu doreste sa restituie banii. Mavrichie era deja beat, bause cam 300 ml de whisky, iar la ora 4.00 dimineata s-a inarmat cu un pistol revolver Franchi Brescia Italia, s-a urcat in autoturismul sau, Audi Q7, si a plecat catre locuinta lui „Caiac”. Pe drum, l-a sunat de mai multe ori pe „Chinezu’”, care se afla acasa la „Caiac”, cerându-i sa se intâlneasca in oras.  „Chinezu” si Irinel Ocnareasa au parasit imediat apartamentul, s-au urcat in masina si s-au intersectat cu autoturismul lui Mavrichie. Au schimbat câteva vorbe, timp in care au observat ca Mavrichie avea in mâini doua pistoale, era foarte agitat si nemultumit. S-au despartit, iar Mavrichie a parcat masina in capatul aleii blocului in care locuia „Caiac”. „Chinezu’” l-a sunat pe „Caiac” si l-a avertizat sa nu iasa din casa, pentru ca Mavrichie vine sa-l omoare. Irinel Ocnareasa a intors autoturismul, cu intentia de a-l parca in spatele masinii lui Mavrichie, insa pe alee a intrat o alta masina in care se afla prietena asasinului, Alina Madalina Pana, la volanul careia se afla Claudiu Vilviu, angajat la cazinou. „Chinezu” si Ocnareasa au constatat ca Mavrichie coborâse din masina si se deplasa in directia blocului, directie din care se apropiau „Caiac” si fiul sau cel mic, Sorin, care tinea de lant un câine.

Impuscat in timp ce isi proteja fiul

Mavrichie a strigat catre „Caiac” daca l-a inselat la carti, timp in care Alina s-a apropiat de „Caiac”, rugându-l sa il lase in pace pe Mavrichie, pentru ca este beat. „Caiac” a raspuns ca nu se poate dovedi ca l-a inselat la carti, moment in care Mavrichie a tras un foc de arma in aer cu pistolul pe care il tinea in mâna dreapta. In mâna stânga, asasinul avea un alt pistol, cu gaze, marca Rohm, calibru 9 mm. „Caiac” avea asupra lui o sabie si l-a avertizat pe Mavrichie ca, faptul ca a tras cu arma, o sa-i aduca necazuri cu autoritatile. Mavriche s-a enervat si mai tare si a tras cu acelasi pistol cu gloante inspre „Caiac”, unul dintre gloante lovindu-l pe boxer in zona toraco-abdominala stânga, deoarece victima se intorsese pentru a-l proteja pe fiul sau. Dupa ce a tras, Mavrichie  s-a indreptat catre masina, cu intentia de a parasi locul faptei, insa a fost ajuns din urma de „Caiac”, care l-a lovit de mai multe ori cu sabia. Cei doi s-au luat la bataie. Au cazut la pamânt, iar pentru a-i desparti au intervenit fiul lui „Caiac” si celelalte persoane care au asistat la tarasenie. Victima le-a cerut sa cheme Politia si Salvarea, iar Mavrichie  s-a târât in genunchi pâna in strada, de unde a fost recuperat de prietena sa, urcat in masina si transportat la spital. Când a sosit politia, „Caiac” zacea intins pe alee, având in mâna pistolul cu gaze, pe care apucase sa i-l ia lui Mavrichie in timpul confruntarii corp la corp. „Caiac” a fost transportat la spital, unde la ora 6.00 a decedat.

Culmea tupeului

Mavrichie a formulat plângere penala impotriva lui „Caiac”, a lui Irinel Ocnareasa si a lui Ionel Miu, pentru tentativa de omor si inselaciune. Parchetul a stabilit ca cei trei nu se fac vinovati de infractiunile sustinute de asasin. Mai mult decât atât, pus in fata probelor, Mavrichie s-a vazut nevoit sa recunoasca faptul ca a tras cu pistolul incarcat cu munitie de razboi

sursa

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=124844&catid=11&p=exclusivitate-rechizitoriul-mortii-lui-caiac.html

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Presedintele Asociatiei Nationale a Detectivilor Particulari din Romania, Maria Bumbaru, este acuzata chiar din interiorul breslei ca isi bate joc de clienti. Colegii acesteia dau ca exemplu cazul unei femei care ar fi platit 200 de euro pentru o zi de filaj asupra sotului, pe care il banuia de infidelitate.

Dupa o saptamana de supraveghere, platita in avans, femeia s-ar fi ales doar cu o singura fotografie, in care sotul nazdravan era surprins schimband un cauciuc la masina

♦ Bumbaru mai este acuzata si ca a adunat mai multe datorii pe care nu intentioneaza sa le restituie, ceea ce aduce un prejudiciu de imagine asupra intregii bresle a detectivilor particulari. Almanahul Detectivilor Particulari din 2007, neachitat nici pana astazi, este una dintre cele mai mici tepe trase de presedintele detectivilor, de doar 100 de milioane de lei vechi. Altor firme Bumbaru le-a platit marfa sau serviciile prin cecuri fara acoperire sau cu bonuri la ordin refuzate de banca

♦ Cei deranjati de tepele presedintelui asociatiei detectivilor particulari spun ca Maria Bumbaru nu si-ar fi permis sa insele alte firme sau persoane particulare daca nu ar fi beneficiat de bunele relatii cu persoane din fosta sau actuala conducere a Ministerului de Interne.
De altfel, presedinte de onoare al ANDPR este Pavel Abraham, pana mai ieri presedintele Agentiei Nationale Antidrog. Con-tactata de reporterii “Gar-dianul”, Maria Bumbaru a negat toate acuzatiile ce i se aduc

Persoane din lumea relativ mica a detectivilor particulari spun ca “Asociatia Nationala a Detectivilor Particulari din Romania” s-a infiintat in anul 2000, cu sprijinul si la initiativa unor actuali sau fosti importanti ofiteri superiori din cadrul Ministerului de Interne sau ai serviciilor secrete. Ca sa nu bata la ochi, presedinte a fost unsa Maria Bumbaru (foto medalion). Un cuvant greu de spus acolo il are si presedintele de onoare, in persoana chestorului-sef, prof. univ. dr. Pavel Abraham, pana de curand presedintele Agentiei Nationale Antidrog. Problemele asociatiei detectivilor particulari au inceput sa apara de aproximativ doi ani, cand, fiind sigura ca beneficiaza de protectia celor din  Ministerul de Interne, Maria Bumbaru s-a apucat de tras tepe.

Cecuri fara acoperire

Una dintre platile pe care presedintele asociatiei detectivilor a uitat sa le faca este cea pentru tiparirea unui almanah al breslei. Astfel, in urma cu aproximativ un an, Maria Bumbaru a comandat tiparirea unui almanah al detectivilor, pe care a uitat sa il plateasca pana in ziua de astazi. Mai mult, sub promisiunea unor reclame, aceasta a strans bani de la mai multe firme care reclama ca nu s-au mai regasit in almanah. Circa 100 de milioane de lei vechi, fara penalitati, ar fi numai suma datorata societatii care a tiparit almanahul. Insa presedintele detectivilor particulari s-ar parea ca nu sta prea bine nici cu detectivistica. Persoane bine informate din lumea detectivilor particulari povestesc ca, fiind platita cu 200 de euro pe zi, de o femeie, pentru a-i supraveghea sotul pe care il banuia de infidelitate, dupa aproape o saptamana de filaj, Maria Bumbaru i-a adus sotiei banuitoare o singura proba: o fotografie cu respectivul barbat schimband o roata la masina. Insa pagubele mai mari le-au avut de suferit altii. Maria Bumbaru are la ora actuala actiuni la patru societati: Romagent, Eurocom 210, Select Consulting si Specialtehnik. Aceasta din urma societate sta cam prost la plata impozitelor. De altfel, Maria Bumbaru are datorii fata de stat in valoare de 26.501 lei, iar la BRD datoreaza 21.014 lei. Unei societati, SYSCOM, i-a platit 7.312 lei cu un bilet la ordin refuzat la plata, iar societatii Mobilux i-a “achitat” 14.156 de lei printr-un cec fara acoperire. Colegii de breasla care spun ca presedinta-detectiv ii face de rusine sustin ca Maria Bumbaru a trecut toate proprietatile pe care le-a detinut pe numele unor apropiati, ca sa scape de eventualele executari silite, mai ales ca proptelele din minister au cam fost trecute pe linie moarta. Singura proprietate pe care ar mai detine-o aceasta oficial ar fi un apartament in Berlin.

sursa

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=124894&catid=11&p=sefa-detectivilor-particulari-acuzata-ca-emite-cecuri-fara-acoperire.html

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Procurorii Serviciului Teritorial Cluj din cadrul Departamentului National Anticoruptie au finalizat cercetarile în dosarul care vizeaza cel mai mare tun imobiliar dat în ultimii ani în municipiul Cluj-Napoca.

În cauza mai sunt cercetati un avocat clujean si administratorul unei agentii imobiliare. Anchetatorii au trecut, începând de ieri, la prezentarea materialului de urmarire penala, urmând ca în scurt timp cele trei persoane sa fie trimise în judecata pentru ca ar fi înselat peste 100 de persoane cu 1,13 milioane de euro.
Sebastian Leontiuc, patron al firmei SC “România Europlan” SRL din Timisoara, este acuzat de înselaciune în conventii cu consecinte deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnatura privata, falsificare si folosire de instrumente oficiale.
În acelasi dosar au mai fost cercetate pentru fapte de înselaciune si uz de fals avocat Nicoleta Bârla si Sanda Chifor, administratorul agentiei imobiliare “Cristal Grup” Cluj-Napoca. Procurorii sustin ca, înainte de a deveni membra a Baroului Cluj, Nicoleta Bârla a fost asociat si administrator al firmei SC “Cristal Grup” SRL, cu care societatea patronata de Leontiuc avea contract exclusiv de vânzare de apartamente. Potrivit procurorilor DNA, Bârla si Chifor au demarat o adevarata campanie de atragere de clienti pentru proiectul imobiliar de pe strada Pasteur nr. 10, în ziarul “Piata de la A la Z”. În acest sens s-au oferit “promotii de pret” si au fost prezentate pliante cu constructia pe care urma s-o faca firma din Timisoara.
Investigatorii au aratat ca Bârlea si Chifor le dadeau asigurari oamenilor interesati sa-si cumpere o locuinta ca actele sunt în regula, iar constructorul este serios. În aceste conditii, SC “Cristal Grup” a încheiat 95 de antecontracte, încasând din comisioane 65.000 de euro. Procurorii anticoruptie au constatat ca, în perioada în care au fost încheiate aceste contracte, firma “România Europlan” nu a facut nici un demers pe lânga municipalitatea clujeana în vederea aprobarii contructiei. Singura cerere depusa la Primarie care avea legatura cu terenul de pe Pasteur nr. 10 a fost a unei alte firme, SC “Europlan” SRL Timisoara, care viza eliberarea unui certificat de urbanism în vederea construirii unui centru de conferinte.

http://www.gardianul.ro/transilvania/Un-milion-de-euro-paguba,-100-de-persoane-inselate-procurorii-DNA-au-finalizat-ancheta-privind-escrocheria-cu-apartamente-din-Cluj-s120569.html

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Fac ei ce fac, şi cei mai cunoscuţi interlopi bucureşteni, Nuţu şi Sile Cămătaru, le dau de lucru anchetatorilor. Fraţii, aflaţi în spatele gratiilor pentru numeroasele fărădelegi, sunt a­cum acuzaţi că au pus la cale o mare revoltă în puşcării.

Aproape în acelaşi timp, la Puş­că­ria Rahova, fratele lui, Si­­le, a fost şi el luat pe sus de mascaţi şi dus în ma­re viteză la Cra­io­­va. Acţiunea, desfă­şu­rată în mare secret de mai-marii pe­ni­ten­ciarelor, a avut la ba­ză informaţii po­tri­vit că­rora bandiţii, Nu­ţu şi Sile Că­mă­ta­ru, ar fi fost cei care au pus la ca­le revolte în puş­că­ri­ile din toa­tă ţara. Fra­ţii au a­juns ieri pe mâ­na u­nor comisii de disci­pli­nă, care vor stabili da­că in­terlopii se fac sau nu vinovaţi de plă­­­nu­i­rea manifes­­tă­­ri­­lor vio­lente făcute de colegii de sufe­rinţă

http://www.libertatea.ro/stire/camatarii-capii-revoltei-din-puscarii-221904.html

Din motivarea sentinţei date de magistratul Maria Tripăduş: „Are 4 maşini luate în leasing, pe care trebuie să le achite cu 300 milioane lei pe lună”

Interlopul Sile Pietroi a fost pus în libertate pentru că trebuia să-şi plătească ratele la maşini şi la bancă. Pe lângă faptul că este cardiac şi nu suportă arestul, Vasile Fierbântu, zis Sile Pietroi, s-a cerut afară din celulă şi pentru că „are 4 maşini luate în leasing, pe care trebuie să le achite cu 300 milioane lei pe lună, având de achitat şi un credit la bancă”, se arată în încheierea şedinţei prin care interlopul a fost eliberat din arest de judecătorul Maria Tripăduş, de la Tribunalul Bucureşti. Instanţa a subliniat şi modul „defectuos” în care se desfăşoară ancheta în care este implicat Fierbântu.

Potrivit judecătorior, Sile Pietroi şi tovarăşul său de celulă, Gică Pârvulescu, pot fi cercetaţi în stare de libertate pentru că nu există riscul ca aceştia să se sustragă de la cercetări şi deoarece procurorii nu au adus probe suficiente. „Pentru că nu s-a făcut dovada de către organul de anchetă a sustragerii de la anchetă a celor doi inculpaţi, faţă de faptul că inculpatul Fierbântu Vasile s-a prezentat la Curtea de Apel Bucureşti la judecarea recursului, apoi s-a predat în vederea arestării, instanţa consideră că nu există pericol concret de sustragere de la cercetări a celor doi inculpaţi”, îşi motivează magistraţii Tribunalului hotărârea de eliberare a celor doi arestaţi preventiv

sursa

http://www.gandul.info/actualitatea/sile-pietroi-pus-in-libertate-pentru-ca-are-rate-la-banci.html?3927;3548016

Intre victima M.S. si martorul A.L., in ziua de 21 ian 1999, a izbucnit un conflict generat de faptul ca victima a aruncat gheozdanul martorului pe jos, totul degenerand in bataie.In ziua de 2 febr, A.L. a venit cu fratele sau, inculpatul MMN si insotiti de alte aprox 10 persoane ( cam de aceeasi varsta cu ei). La un moment dat inculpatul a inceput sa-l loveasca pe C.M. iar victima AL:C a intervenit sa-i desparta moment in care a fost lovita de inculpat cu un cutit, in abdomen

Mai mult, inculpatul a scos cutitul din abdomenul victimei , amenintand si pe ceilalti baieti ca-i va omori.

In urma loviturii, victimaALC a decedat desi a fost dus la spital si s-a intervenit chirurgical.

SENTINTA ( prima instanta )

Inculpatul minor este condamnat la pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prev de art 174-175 lit a si i cu aplicarea art 99 si urmatoarele din Codul Penal. A fost mentinuta starea de arest a inculpatului si s-a dedus perioada arestarii preventive de la 3 februarie la zi. Inculpatul minor a fost obligat in solidar cu partile responsabile civilmente la 30 000 000 lei despagubiri civile si 200 000 000 lei daune morale catre partile civile AS si C. De asemenea inculpatul a fost obligat in solidar cu partile civilmente responsabile la cheltieli judiciare catre partile civile si catre stat.

APEL

Impotriva acestei sentinte au declarat apel partile civile AS si C., inculpatul si partile responsabile civilmente.

DECIZIA ( instanta de apel )

Se admit apelurile declarate de inculpat si partile civilmente responsabile si se reduce cuantumul daunelor morale stabilite de prima instanta de la 200 000 000 la 50 000 000. Motivatia este ca prima instanta a stabilit cuantumul in mod arbitrar, suma fiind prea mare, ca dispare efectul compensatoriu si devine imbogatire fara just temei pentru partile civile. D e aceea este respins si apelul partilor civile care cerea majorarea despagubirilor morale la 500 000 000.

RECURS

Impotriva acestei decizii declara recurs partile civile si inculpatul.

Partile civile cer in continuare majorare la 500 000 000 motivand ca abia reprezinta o reparatie simbolica pt pierderea copilului lor de 17 ani. Inculpatul cere o noua expertiza medico-legala psihiatrica si reducerea pedepsei.

Se admite recursul partilor civile. Din actele dosarului rezulta ca victima, unicul copil al partilor civile era singurul sprijin la batranete.Toate investitiile facute de acestia , de ordin moral si material pt ca fiul lor sa se incadreze in plan social si sa le fie sprijin la batranete au fost curmate de fapta inculpatului. Viata lor s-a schimbat radical, devenind din niste oameni veseli si sociabili, niste oameni retrasi si singuratici.

Concluzie: stabilirea daunelor morale este o chestiune de fapt si se invedereaza cazul de casarte prevazut de art 385 indice 9 pct 18 C pr pen.

Recursul inculpatului este respins.

Pentru fapta savarsita, pedeapsa a fost corect individualizata.

Se mentine hotararea instantei de fond pt partile civile.

Patru persoane acuzate ca vindeau terenuri pe baza unor acte de proprietate false au fost identificare de politistii din sectorul 1. Gruparea se chema CADASTRU si chiar avea în componenta un functionar public.

Tudorache Constantin, Leonte Mihaela si Gabriel Mitrea falsificau actele unor terenuri care nu aveau în acel moment cartea funciara scoasa. Pontul despre aceste terenuri îl dadea Iagar Ileana, angajata la Oficiul de Cadastru.

Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri să-l pună în libertate pe interlopul Vasile Fierbântu, zis Sile Pietroi, decizia fiind definitivă. Alături de Sile Pietroi a fost eliberat şi Gică Pârvulescu, un alt membru din reţeaua sa.

Mihai Costea, avocatul fratilor Camataru contesta condamnarea.

Mihai Costea, avocatul fratilor Camatarul, condamnat definitiv la 13 ani de închisoare pentru pagubirea Primariei Capitalei cu 13 miliarde de lei vechi, a depus noi contestatii împotriva încarcerarii sale, de?i este dat în urmarire generala de Politie. El contesta executarea deciziei de încarcerare ?i cere amânarea executarii pedepsei.

Sursa: Click

Aceasta este una din modificarile care apar în noul proiect al codului de procedura penala. E drept ca deocamdata vorbim doar despre o propunere care se regaseste în proiectele de modificare a codurilor civil si penal si care va fi discutata de viitorul parlament.

Arestul la domiciliu prevede ca inculpatul sa stea în propria lui casa pe o perioada stabilita de judecator. Orica pas facut în afara locuintei înseamna o încalcare a masurii si se pedepseste.

Arestul la domiciliu este un compromis între interdictia de a parasi localitatea si cea de arest preventiv efectiv.  Cei arestati la domiciliu pot sa-si desfasoare activitatile zilnice obisnuite, cum ar fi navigarea pe internet, cititul unei carti sau privitul la televizor. Inculpatii vor fi monitorizati prin sistem GPS.

Sursa: RTV

Adrian Florin Fechet, un român în vârstă de 39 de ani, găsit vinovat pentru că a furat cinci milioane de dolari de la 2.000 de cumpărători de pe eBay şi de la alţi utilizatori de internet, a fost condamnat la 27 de ani de închisoare. Potrivit Chicago Tribune, aceasta este cea mai mare pedeapsă pronunţată până acum în istoria fraudelor pe internet.

Fostul sef al Serviciului Român de Informatii (SRI) Virgil Magureanu a intrat în vizorul procurorilor anticoruptie, dupa ce a fost acuzat de un denuntator ca, în 1995, ar fi primit spaga un Mercedes, un aparat de bronzat si un ceas de firma de la un grup de oameni de afaceri italieni.

Potrivit unor surse judiciare, Magureanu ar fi fost dat pe mâna anchetatorilor chiar de un apropiat al sau, George Alexandrescu, care i-ar fi facut cunostinta cu afaceristii în 1993. Concret, Alexandrescu le-a declarat procurorilor ca, în schimbul spagii, Magureanu si fostul sef al SRI Prahova Corneliu Paltânea ar fi intervenit pe lânga directori de la sapte banci convingându-i sa achizitioneze de la italieni masini blindate pentru transport valori. Magureanu a infirmat ieri acuzatiile, calificându-le drept „bazaconii“.

SUrsa: EvZ

Catalin Mavriche, barbatul acuzat ca l-a împuscat, în luna august, pe Mihai Pârvu, zis Caiac, unul dintre capii lumii interlope din Craiova, a fost trimis în judecata, ieri dimineata, de procurorii doljeni.

El este învinuit de omor calificat si de nerespectarea regimului armelor. Mihai Pârvu, zis Caiac, a murit pe 26 august, dupa ce a fost împuscat de Mavriche, cu care juca poker.(Sursa: Click)

Procurorii Sectiei de Urma­rire Penala a Par­che­tului Inaltei Curti de Casatie si Justitie au inceput urmarirea penala impotriva fostului procuror DNA, Constantin Balcan, pentru infractiunea de practicare fara drept a profesiei de avocat

Anchetatorii PICCJ au descoperit ca Balcan a practicat ilegal avocatura, concomitentcu functia de procuror la structura centrala a DNA.Desi anuntase ca intentioneaza sa se pensioneze, Constantin Balcan nu a asteptat sa fie finalizate formele de pensionare si sa se emita decretul prezidential de eliberare din functia de procuror. Astfel, in timp ce era procuror la DNA, Balcan a reprezentat un important om de afaceri si un fost prefect, in cateva dosare.

Cel mai grav lucru retinut este ca Balcan a reprezentat un client chiar intr-un dosar penal, aflat pe rolul Serviciului Teritorial al DNA Ialomita, aspect ce ridica suspiciuni legitime de influentare a unor colegi. Conform legii, functia de magistrat este incompatibila cu functia de avocat.

Procurorii Parchetului Inaltei Curti au in vedere in ancheta lor si anumite persoane din consiliul Baroului Ialomita, care i-au acordat lui Balcan dreptul de a profesa avocatura, fara sa se verifice daca acesta demisionase din functia de procuror. Constantin Balcan a fost tinta a numeroase articole de presa, care au semnalat faptul ca acesta, in calitate de procuror DNA, a instrumentat dosare in favoarea unor persoane urmarite penal pentru mari fraude financiare.

Sursa: Ziua

Chirurgul Serban Bradisteanu cere Curtii de Apel Bucuresti sa suspende procesul în care ANI cere confiscarea averii sale de aproape 4 milioane de euro, pâna la primirea unei sentinte definitive în procesul penal în care doctorul este acuzat de coruptie.

Bradisteanu sustine, în întampinarea depusa în instanta, ca cererea de confiscare a averii sale se discuta în doua procese, unul penal, pe rolul Tribunalului Bucuresti, si unul administrativ cu caracter civil pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, specificând instantei ca procesul penal primeaza. Pe de alta parte, doctorul Serban Bradisteanu precizeaza ca procedura prin care a fost verificata averea sa de catre ANI este nula si se impune refacerea sa. Acesta motiveaza cererea de retrimitere a cauzei la ANI prin faptul ca nu a fost anuntat de demararea procedurilor de verificare si nici de finalizarea verificarilor.

Sursa: Gardianul

Dosarul fraudarii concursului pentru procurori se va judeca, în continuare, la Curtea Suprema, dupa ce instanta a respins, ieri, cererile formulate de avocati prin care solicitau restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea urmaririi penale

La termenul de miercuri, avocatul lui Gheorghe Cerbeanu, Gheorghita Mateut, a sustinut în fata magistratilor Curtii Supreme ca autodenuntul formulat de Gheorghe Dumitru nu poate fi considerat un act de sesizare a organului de urmarire penala, deoarece acesta a fost formulat ulterior începerii urmaririi penale, existând unele acte premergatoare. „Autodenuntul formulat de Gheorghe Dumitru pe 29.11.2007 la solicitarea organului de urmarire penala nu poate avea semnificatia unui act de sesizare a organului de urmarire penala”, a declarat în fata instantei Gheorghita Mateut. Potrivit avocatului magistratului Gheorghe Cerbeanu, lipsa actului de sesizare a organului de urmarire penala duce la nelegala sesizare a instantei, motiv pentru care a solicitat restituirea dosarului pe masa procurorilor DNA.

Sursa: Gardianul

Patronul echipei Sportul Studentesc este cercetat fiindca si-ar fi „umflat“ propriul buzunar cu bani încasati din transferurile unor fotbalisti la Timisoara.

Vasile Siman, patronul echipei de fotbal Sportul Studentesc, va fi anchetat de procurori pentru evaziune fiscala. Asa au hotarât magistratii Judecatoriei Sectorului 1, care sustin ca Siman ar fi vândut mai multi fotbalisti la Poli Timisoara, iar banii încasati i-ar fi bagat în propriile lui conturi, si nu în cele ale clubului, asa cum era normal. Sentinta judecatorilor vine la patru luni dupa ce procurorii au decis sa nu înceapa urmarirea penala împotriva patronului clubului din Regie în acest caz.

Desi surse judiciare dau drept sigura punerea acestuia sub învinuire, anchetatorii asteapta decizia finala a magistratilor Tribunalului Bucuresti, care vor lua în discutie, pe 8 decembrie, recursul lui Siman.

Sursa: EvZ

Aceasta este declaraţia pe care a făcut-o Pavel Abraham despre ministrul de Interne, Cristian David. Fostul şef al Agenţiei Naţionale Antidrog l-a acuzat pe ministrul Internelor că ar fi consumat droguri în 1995, pe când avea 27 de ani şi era partener de afaceri cu un traficant de droguri olandez. Împotmolindu-se în declaraţii contradictorii, Pavel Abraham a recunoscut că ştia, încă de acum 14 ani, despre „infracţiunea“ comisă de David (fost Troacă), însă a preferat să păstreze tăcerea, mulţumit de funcţia deţinută la Interne.

Cristian David susţine că îl va da în judecată pe Pavel Abraham pentru acuzaţiile formulate împotriva sa.

Protagonistul acestui nou scandal izbucnit în interiorul Ministerului Internelor este fostul şef al poliţiei, chestorul Pavel Abraham, debarcat de curând şi de la conducerea Agenţiei Naţionale Antidrog. Cutia Pandorei a fost deschisă de acesta, luni seara, la B1 TV. În timp ce guvernul a refuzat să comenteze acuzaţiile aduse ministrului, surse judiciare au precizat că dosarul care-l viza pe cetăţeanul olandez Renee Van Soesberger – şi în care David ar fi avut calitatea de martor – se află la Parchetul General de pe 17 decembrie 1996.
 
Poliţişti arătaţi cu degetul

Concret, fostul şef al poliţiei a recunoscut, ieri, că a ales să vorbească despre acest dosar acum, deoarece s-a simţit umilit de ministru, care l-a eliberat din funcţie fără să-l asculte. Încercând să-l înduplece pe David, chestorul a recurs chiar şi la ameninţări.

„Mă simţeam eu mic, pentru că a refuzat să discute cu mine. (…) Acum două zile, am avut o discuţie cu una dintre consilierele sale şi i-am spus atât: «Spune-i şefului tău că voi fi devastator pentru el!»“, a declarat, ieri, Abraham.

Mai mult, acesta a sugerat că foştii săi subordonaţi l-ar fi favorizat, în 1995, pe „consumatorul de droguri Cristian Troacă“, obţinând în schimb, în 2007 (odată cu venirea acestuia la conducerea Internelor), funcţii importante nu doar în Ministerul Internelor, ci şi în Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

El l-a nominalizat în acest sens pe comisarul-şef Ion Sotirescu, actualul director adjunct al SECI. „Domnul Sotirescu a fost nominalizat ca reprezentant al României la SECI la începutul lui 2007, de către MAE. Nu cred că domnul David a avut vreo implicare, întrucât domnul Sotirescu a fost ales în această funcţie prin votul a minimum opt dintre cele 12 state membre“, a precizat purtătorul de cuvânt al SECI, Ana Maria Biţu.
 
Până la ora închiderii ediţiei, comisarul Sotirescu nu a putut fi contactat pentru a răspunde acuzaţiilor ce i se aduc.
 
David: „Am să-l dau în judecată!“

În replică, ministrul internelor a negat acuzaţiile aduse de Pavel Abraham, admiţând însă faptul că a colaborat cu poliţiştii în dosarul care-l viza pe un fost partener al său de afaceri arestat în Olanda pentru trafic de droguri

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828954/quotDavid-a-recunoscut-ca-a-fumat-marijuanaquot/

Avocatul Virgil Pop a fost retinut ieri de DNA pentru trafic de influenta, respectiv pentru facilitatrea unor contracte cu compania Transelectrica. Pop a promis autodenuntatorului, managerul unei firme din Oradea, ca va interveni pe langa colegii de partid (PNL) care conduc Transelectrica pentru incheierea unor contracte.

Procurorii DNA cred ca Virgil Pop a primit banii, contractele nu s-au incheiat iar el a refuzat inapoierea banilor.

Virgil Pop este aparat de avocata Steluta Cataniciu.

Avocata Steluta Cataniciu a declarat pentru ziarul Ziua de Cluj: „Din punctul meu de vedere, este un dosar politic, fiindca anchetatorii l-au ridicat pe Virgil Pop cu mandat de aducere, in conditiile in care legislatia spune ca un astfel de mandat se emite doar daca ai fost citat si daca nu te-ai prezentat sau cand se considera ca este o urgenta in derularea anchetei. In acest caz, avand in vedere ca plangerea penala a fost formulata doar in 12.11.2008, nu vad care ar fi putut fi aceasta urgenta, astfel incat Pop sa nu fie citat asa cum spune legea

Condamnat de Judecatoria sectorului 1 in 2007 la doi ani inchisoare in dosarul constituirii Bancii Internationale de Dezvoltare, Tribunalul Bucuresti a decis ieri achitarea lui Sorin Ovidiu Vintu pentru fals si uz de fals.

Decizia poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti.