Mobbing ul o hartuire agresiva
citeste si TU AICI
hartuire
Cum poti depune plangere daca esti urmarit,hartuit(a) sau agasat? Refuza sa ma lase sa vad copilul
Cum poti depune plangere daca esti urmarit,hartuit(a) sau agasat? Refuza sa ma lase sa vad copilul
Daca totusi se va intampla sa fiti impiedicat sa va vedeti copilul,in mod repetat, atunci ati putea depune plangere , in temeiul art 307 Cod penal , respectiv, Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului:
Reţinerea de către un părinte a copilului său minor, fără consimţământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredinţat minorul potrivit legii, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei căreia i s-a încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească, spre creştere şi educare, de a împiedica în mod repetat pe oricare dintre părinţi să aibă legături personale cu minorul, în condiţiile stabilite de părţi sau de către organul competent.
Art. 208 Noul Cod Penal Hărţuirea Infracţiuni contra libertăţii persoanei
| Comentarii |
|
CAPITOLUL VI
Infracţiuni contra libertăţii persoanei
Art. 208Hărţuirea
Infracţiuni contra libertăţii persoanei
Art. 208Hărţuirea
(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Hartuirea sau alte mesaje pe facebook,instagram sau alte retele sociale.Care sunt caile legale de aparare
Hartuirea pe Facebook, Instagram, Twitter
1. În cazul mesageriei electronice, blochează persoanele necunoscute care îţi fac rău sau creează-ţi un cont de utilizator nou şi închide-l pe cel vechi, pentru a stopa corespondenţa nedorită sau mesajele injurioase.
2. Dacă nu reuşeşti să eviţi o corespondenţă injurioasă, salveaz-o, pentru a o avea ca mijloc de probă. Păstrează deci (prin salvare de pagină ori fişier sau captura de ecran) orice mesaj, comentariu, secvenţă audio sau video pe care agresorul le-a postat.
3. Dacă cineva a postat, fără acordul tău, imagini, filme sau date de contact private, trebuie să te adresezi administratorului respectivului site pentru a elimina conţinutul nedorit. În cazul în care ţi se refuză îndepărtarea imaginile şi datele de contact ilegal postate, poţi să faci plângere penală în baza art. 226 din Noul Cod Penal, cu privire la violarea vieţii private.
4. Te poţi adresa oricărei unităţi de poliţie pentru investigaţii, atunci când consideri că s-a adus atingere bunei reputaţii prin publicarea fără acord.
Constatarea și sancționarea se face de către: Inspecția Muncii, Consiliul Național de Combaterea a Discriminării, la care, potrivit proiectului, se va adăuga și “Ministerul Afacerilor de Interne prin ofițerii și subofițerii din cadrul său, în cazul contravențiilor constând în încălcarea dispozițiilor art. 6 alin (1^1)”, adică cel menționat mai sus.
“Hărțuirea din spații publice, cunoscută și sub numele de hărțuire stradală, afectează un număr foarte mare de fete și femei din România. Astfel, opt din zece femei spun că nu se simt în siguranță când merg pe stradă noaptea iar patru din zece nu se simt în siguranță nici în timpul zilei. Șapte din zece femei nu se așteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărțuite pe stradă. În acest moment nu există cadru sancționator pentru hărțuire, hărțuire sexuală sau hărțuire psihologică, altul decât cel oferit de legea penală. În cazul unor fapte ce nu pot fi dovedite că încalcă morala publică (sancționate conform Legii 61/1991), sau în cazul unor fapte ce nu au legătură cu activitatea profesională, victimele hărțuirii nu sunt protejate de nicio prevedere legală. Practic, hărțuirea, hărțuirea prin mijloace electronice, hărțuirea sexuală și hărțuirea psihologică, altele decât cele prevăzute de legea penală și înfăptuite în afara unor relații de muncă nu sunt pedepsite în niciun mod”.
Ma hartuieste si ma ameninta . Ce Fac?
HĂRŢUIREA
· Potrivit noului Cod penal, Art. 208, hărţuirea este definită astfel: „Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere”.
Potrivit reglementarilor în vigoare, această faptă este pedepsită cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
Tot hărţuire este considerată şi efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane. Pedeapsa, în aceste cazuri, este închisoare de la o lună la 3 luni sau amendă.
Aşadar, victimele urmărite, agasate, care se tem, pot depune plângere penală împotriva hărţuitorilor deoarece faptele lor sunt considerate infracţiuni contra libertăţii persoanei. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
· Hărţuirea sexuală, art.223 noul Cod penal – constă în pretinderea în mod repetat favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
AMENINŢAREA
Ameninţarea este definită de noul Cod penal ca fiind fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infractiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, de natură să o alarmeze.
Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
„Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.
Hartuirea : Luni, 6 august, a fost publicată în Monitorul Oficial o nouă lege care permite aplicarea unor amenzi usturătoare
Hartuirea.Luni, 6 august, a fost publicată în Monitorul Oficial o nouă lege care permite aplicarea unor amenzi usturătoare. De joi deja intră în vigoare, astfel că polițiștii și jandarmii pot aplica sancțiuni usturătoare celor care îi hărțuiesc pe alții.
„Este interzis orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât şi în privat”, se arată în legea publicată, unde se precizează apoi că astfel de fapte se vor considera contravenţii şi se vor sancţiona cu amenzi între 3.000 şi 10.000 de lei (dacă nu e vorba deja de o infracţiune).
De sancţionarea acestor fapte se vor ocupa ofiţerii şi agenţii de poliţiei din cadrul Poliţiei Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, ci din cadrul Poliţiei de Frontieră, dar şi poliţiştii locali.
Jurisdictia muncii
Art. 281. – Jurisdictia muncii are ca obiect solutionarea conflictelor de munca cu privire la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale sau, dupa caz, colective de munca prevazute de prezentul cod, precum si a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.
Art. 282. – Pot fi parti in conflictele de munca:
a) salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca;
b) angajatorii – persoane fizice si/sau persoane juridice-, agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod;
c) sindicatele si patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.
Art. 283. – (1) Cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:
a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca;
b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara;
c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator;
d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia;
e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.
(2) In toate situatiile, altele decat cele prevazute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului.
Hartuirea sexuala
Ce este hartuirea sexuala?
Este orice situatie nedorita, de natura sexuala, care iti lezeaza demnitatea sau creeaza, pentru tine, un mediu ostil, umilitor, jignitor.Exemple de hartuire sexuala:
-comentarii indecente in legatura cu felul in care arati sau cu viata ta privata;
-trimiterea de mesaje, SMS-uri obscene;
-atingeri, imbratisari nedorite;
-propuneri si avansuri sexuale directe;
-invadarea spatiului personal/intim al unei persoane prin aproprierea nepermisa de acea persoana, expunerea indecenta a unor parti ale corpului;
-amenintari, constrangeri, conditionarea obtinerii unor beneficii in plan profesional de oferirea unor servicii de natura sexuala.
Cum te afecteaza?
Stre, depresie, oboseala, epuizare, dureri de cap, tulburari de alimentatie, depasirea termenelor, neindeplinirea sarcinilor, stima de sine scazuta, neincredere in capacitatile proprii, hipersensibilitate, izolare, autoblamare, furie, teama, frustrare, iritare, instabilitate emotionala, nesiguranta, jena, rusine.Cum sa te aperi?
-sa ai o pozitie ferma fata de cel care te hartuieste, arata-i ca te deranjeaza si cere-i sa inceteze;
-daca situatia nu se schimba, comunica sefului direct si/sau managerului de resurse umane problema.
Angajatorii au obligatia legala sa te protejeze. Este de dorit sa faci si o plangere in scris: aceasta poate sa fie tratata cu mai multa seriozitate si mai rapid. In plus poate reprezenta o proba in favoarea ta, in cazul unei plangeri in justitie.
Ai la dispozitie 1 an de la data ultimului incident de hartuire sexuala ca sa depui plangere.
-solicita sprijinul sindicatului sau reprezentantului salariatilor din companie.
-pastreaza probe: copii ale oricaror materiale scrise care dovedesc hartuirea(fotografii, email-uri, biletele, cadouri, sms-uri), un jurnal in care sa notezi date, nume, conversatii, martori, frecventa comportamentelor de hartuire, inregistrari audio si/sau video ale convorbirilor cu persoana care te hartuieste.
Angajatorilor le este interzis sa te persecute pentru ca ai depus o plangere de hartuire sexuala.Ce institutii te pot ajuta!
1.Sa trmiti o petitie scrisa catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
CNCD poate sa amendeje atat hartuitorul cat si institutia angajatoare, daca aceasta a tolerat comportamentele de hartuire sexuala.
2.Sa trimiti o sesizare scrisa la Inspectoratul Teritorial de Munca
Inspectia muncii poate sa amendeze institutia angajatoare, aceasta fiind sanctionata daca permite hartuirea sexuala la locul de munca.
3.Sa trimiti o sesizare scrisa catre Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse.
ANES nu are atributii directe in cercetarea si sanctionarea cazurilor de hartuiresexuala, dar va transmite mai departe sesizarea catre institutiile abilitate: CNCD si/sau Inspectia Muncii.4.Sa trimiti o cerere catre ?Judecatorie, Instanta Civila
Instanta te poate despagubi si reincadra in munca, daca ai fost concediata abuziv, pentru ca ai refuzat sa accepti hartuirea sexuala.
5.Sa trimiti o cerere catre Judecatorie, Instanta PenalaCererea poate fi facuta daca actul de hartuire sexuala este infractiune, adica hartuitorul sa fi folosit amenintarea sau constrangerea, abuzand de functia sa.
Am fost victima unei agresiuni sexuale (viol, perversiune sexuala) +/- agresiune fizica
Nu uita sa ceri din spital acte medicale care sa dovedeasa ca ai fost acolo (pe foi cu antet original, datate, cu stampila institutiei si parafa medicului) precum si rezultatele de la orice alt tip de investigatie (radiografie,ecografie, etc.) in caz ca a trebuit sa faci asa ceva.
Daca trebuie sa te internezi urmeaza indicatia medicilor si interneaza-te iar apoi cand vei iesi din spital cauta-ti dreptatea.
in problemele acestea care sunt grave ia obligatoriu legatura cu politia si numai dupa aceea cauta sa vii la institutia medico-legala. Poate ar fi bine sa ai si un avocat care sa te consilieze.
Conflictele de munca
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 248. – (1) Conflictul de munca reprezinta orice dezacord intervenit intre partenerii sociali, in raporturile de munca.
(2) Conflictele de munca ce au ca obiect stabilirea conditiilor de munca cu ocazia negocierii contractelor colective de munca sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariatilor, denumite conflicte de interese.
(3) Conflictele de munca ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii decurgand din legi ori din alte acte normative, precum si din contractele colective sau individuale de munca sunt conflicte referitoare la drepturile salariatilor, denumite conflicte de drepturi.
Art. 249. – Procedura de solutionare a conflictelor de munca se stabileste prin lege speciala.
CAPITOLUL II
Greva
Art. 250. – Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
Art. 251. – (1) Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
(2) Participarea salariatilor la greva este libera. Nici un salariat nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la o greva.
(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la greva poate interveni numai in cazurile si pentru categoriile de salariati prevazute expres de lege.
Art. 252. – Participarea la greva, precum si organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezinta o incalcare a obligatiilor salariatilor si nu pot avea drept consecinta sanctionarea disciplinara a salariatilor grevisti sau a organizatorilor grevei.
Art. 253. – Modul de exercitare a dreptului de greva, organizarea, declansarea si desfasurarea grevei, procedurile prealabile declansarii grevei, suspendarea si incetarea grevei, precum si orice alte aspecte legate de greva se reglementeaza prin lege speciala.