Taxa de poluare auto pentru vehiculele second-hand ar putea fi majorată în şedinţa de joi a Guvernului

Taxa de poluare auto pentru vehiculele second-hand ar putea fi majorată în şedinţa de joi a Guvernului, simultan cu creşterea primei de casare la echivalentul în lei a peste 1.000 euro, a anunţat premierul Călin Popescu Tăriceanu

 

 

Majorarea taxei de poluare pentru vehiculele second-hand va fi posibilă prin modificarea actualei formule de calcul, au declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX surse din Guvern.

„Principala variantă analizată este ca taxa să crească exponenţial pentru toate vehiculele second-hand de import care nu au dotări minime tip Euro 4, la un nivel diferenţiat în funcţie de vechime. Se va ajunge astfel la situaţia în care, pentru maşini cu o vechime de peste opt ani şi cu un preţ de comercializare de aproximativ 1.000 euro, taxa de înmatriculare va depăşi valoarea de achiziţie”, au afirmat sursele citate.

Şeful Guvernului a vizitat, miercuri, şantierul centrului de încercări automobile de la Titu al companiei Renault Technologie Roumanie, unde a sosit într-un automobil Logan, însoţit de directorul general al Autmobile Dacia şi al Renault Group Romania, Francois Forumont, şi de vicepreşedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe.

La sfârşitul vizitei, premierul a arătat că a discutat cu aceştia şi despre situaţia fabricii de automobile de la Piteşti, care s-a confruntat din a doua parte a anului cu „o scădere impresionantă” a vânzărilor, din cauza crizei economice mondiale şi a importului masiv de maşini de ocazie.

 

http://www.mediafax.ro/economic/taxa-auto-ar-putea-depasi-valoarea-de-achizitie-in-anumite-cazuri.html?1686;3599462

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

 

Final asteptat!Listarea Fondului Proprietatea se amână

Listarea Fondului Proprietatea va întârzia cel puţin două luni din cauză că nu se va putea respecta calendarul privind alegerea administratorului, etapă premergătoare listării.Autorităţile şi conducerea Fondului dădeau ca sigur că cel târziu la finele acestui an va fi selectat un administrator

 

 

însă planurile au fost date peste cap de publicarea regulamentului de organizare a licitaţiei.
 
Deşi hotărârea de guvern a fost aprobată de Cabinetul Tăriceanu în urmă cu două luni, publicarea în Monitorul Oficial nu s-a făcut decât ieri.

Potrivit preşedintelui comisiei de selecţie, Sebastian Vlădescu, anunţul de organizare a licitaţiei ar putea fi publicat săptămâna viitoare. În aceste condiţii, câştigătorul va fi cunoscut la finele lunii februarie a anului viitor, a precizat Vlădescu, citat de Mediafax.

Investitorii interesaţi vor avea la dispoziţie 20 de zile de la publicarea anunţului să depună oferte, iar după alte două săptămâni, comisia de selecţie va alege între trei şi cinci companii care vor merge în faza a doua, se arată în regulament.

Cel mult trei finalişti

A două fază se întinde pe zece zile şi presupune selecţia pe baza rezultatelor unui dialog direct, fiind analizate contribuţiile, punctele de vedere şi cerinţele celor rămaşi în cursă. Discuţiile vor detalia ofertele din prima fază, structura şi valoarea onorariului de administrare, precum şi termenii viitorului contract.
 
În licitaţia propriu-zisă, care va urma, vor rămâne doi sau trei finalişti, care vor depune, în plic închis, oferta financiară finală.

Câştigătorul va fi cunoscut în patru zile de la finalizarea etapei a doua. Administratorul va fi numit pe o perioadă nedefinită, iar contractul poate fi reziliat de către Fondul Proprietatea în orice moment, cu un preaviz de 3 luni şi fără nicio obligaţie de a despăgubi societatea de administrare.

 

http://alegeriparlamentare2008.ro/emain/articolul/830967/Listarea-Fondului-Proprietatea-se-amana/

 

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 187/2008 privind azilul in Romania

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 187/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 803 din 02.12.2008

 

 

. La articolul 14, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(1) Hotararea prin care se solutioneaza cererea de azil se redacteaza si va cuprinde, in mod obligatoriu, situatia in fapt si in drept, precum si informatii privind calea de atac de care beneficiaza, termenul de depunere a plangerii, precum si organul sau instanta competenta la care se depune plangerea impotriva unei hotarari de respingere.”

2. La articolul 17, alineatul (6) se modifica
si va avea urmatorul cuprins:
„(6) Pentru motive justificate de interesul public, securitatea nationala, ordinea, sanatatea si morala publica, protectia drepturilor si libertatilor altor persoane – chiar daca strainul are mijloace materiale necesare pentru intretinere – Oficiul Roman pentru Imigrari, pe toata durata procedurii de azil sau a procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil, dupa caz, ii poate stabili un loc de resedinta si poate dispune transportarea lui cu insotitor in acel loc, din oficiu sau la solicitarea autoritatilor competente.”

3. Articolul 54 se modifica
si va avea urmatorul cuprins:

„ARTICOLUL 54
Comunicarea hotararii de solutionare a cererii de azil

(1) Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotarare, care se comunica de indata, in scris, solicitantului, prin comunicare directa de catre reprezentantii Oficiului Roman pentru Imigrari sau prin trimitere postala, cu confirmare de primire, la ultima resedinta declarata a acestuia.
(2) In cazul in care comunicarea hotararii nu este posibila in conditiile prevazute la alin. (1), aceasta se face prin afisarea la sediul structurii Oficiului Roman pentru Imigrari emitente a unei note de informare ce va cuprinde: numarul documentului temporar de identitate al solicitantului, numarul si data hotararii, solutia cu privire la cererea de azil, termenul de depunere a plangerii si instanta competenta cu solutionarea acesteia, in cazul hotararilor de respingere a cererii de azil, precum si data afisarii.
(3) In cazul prevazut la alin. (2), nota de informare este afisata pe toata durata termenului de depunere a plangerii, iar hotararea se considera a fi comunicata de la data afisarii notei de informare.
(4) Motivele de acordare a unei forme de protectie nu se comunica.”

4. La articolul 55, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(1) Impotriva hotararii prevazute la art. 53 alin. (1) lit. b) si c) se poate face plangere, in termen de 10 zile de la comunicare.”

5. La articolul 56, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(1) Plangerea motivata se depune la structura specializata pe probleme de azil a Oficiului Roman pentru Imigrari care a emis hotararea sau la instanta competenta si va fi insotita de copia de pe hotararea de respingere a cererii de azil, precum si de inscrisurile sau orice alte elemente pe care se sprijina plangerea.”

6. La articolul 56, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (11) si (12), cu urmatorul cuprins:
„(11) Plangerea motivata depusa la structura specializata pe probleme de azil a Oficiului Roman pentru Imigrari se inainteaza de indata instantei competente, insotita de inscrisurile sau orice alte elemente care au stat la baza emiterii hotararii.
(12) In cazul in care plangerea a fost depusa de solicitant direct la instanta de judecata, se citeaza de indata Oficiul Roman pentru Imigrari la adresa structurii specializate pe probleme de azil care a emis hotararea de respingere a cererii de azil.”

7. La articolul 80, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Solutionarea plangerii este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla structura specializata pe probleme de azil a Oficiului Roman pentru Imigrari care a emis hotararea. Dispozitiile art. 56 se aplica in mod corespunzator.”

8. La articolul 85, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Solutionarea plangerii este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla structura specializata pe probleme de azil a Oficiului Roman pentru Imigrari care a emis hotararea. Dispozitiile art. 56 se aplica in mod corespunzator.”

9. La articolul 89, alineatul (3) se modifica
si va avea urmatorul cuprins:
„(3) In cazul prevazut la alin. (2) se va emite de indata o hotarare prin care se justifica neacordarea permisiunii de a ramane pe teritoriul Romaniei. Aceasta hotarare se comunica direct strainului care a fost informat cu privire la data la care trebuie sa se prezinte la sediul structurii specializate pe probleme de azil a Oficiului Roman pentru Imigrari. In cazul in care strainul nu se prezinta la data stabilita si nici nu prezinta motive care sa justifice absenta sa, comunicarea se face potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (2) si (3), care se aplica in mod corespunzator.”

10. La articolul 89, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(5) Solutionarea plangerii este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla structura specializata pe probleme de azil a Oficiului Roman pentru Imigrari care a emis hotararea. Dispozitiile art. 56 se aplica in mod corespunzator.”

11. La articolul 93, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Solutionarea plangerii este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla structura specializata pe probleme de azil a Oficiului Roman pentru Imigrari care a emis hotararea. Dispozitiile art. 56 se aplica in mod corespunzator.”

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Cauze finalizate de DNA in 2008

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor: 
JUNCU DORIN, subcomisar de politie in cadrul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (D.G.I.P.I.) – Serviciul Independent de Informatii si Protectie Interna

 

 

Prahova, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de luare de mita si permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii care nu sunt destinate publicitatii si
LUCA LAURENTIU, detinut in Penitenciarul Ploiesti, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la luare de mita. 

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: 

Din probele administrate a reiesit ca, in vara anului 2006, inculpatul Juncu Dorin, in calitate de ofiter de politie in cadrul D.G.I.P.I., a pretins si primit de la o persoana denuntatoare, prin intermediul inculpatului Luca Laurentiu, suma de 5.000 EUR, pentru ca, in schimb, sa nu intreprinda activitatile prevazute de lege in legatura cu posibile activitati infractionale despre care a luat la cunostinta in virtutea atributiilor sale de serviciu.

Din probatoriu a mai rezultat ca, in aceeasi perioada, inculpatul Juncu Dorin a prezentat persoanei denuntatoare si inculpatului Luca Laurentiu inscrisuri care nu erau destinate publicitatii, obtinute prin accesarea bazelor de date cu continut confidential ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, respectiv ale Directiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei si ale Directiei Generale de Pasapoarte.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Prahova.

In instrumentarea acestei cauze procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au colaborat cu lucratori din cadrul Directiei Generale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Anticoruptie Ploiesti – Biroul Anticoruptie pentru Judetul Prahova.

Inculpatul Juncu Dorin a mai fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie la data de 14 iunie 2007, in legatura cu alte infractiuni descrise in comunicatul nr. 153/VIII/3, afisat pe site-ul www.pna.ro.  

2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Galati au dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului BALaC GHEORGHE, administrator si asociat al mai multor societati comerciale din Galati, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de cumparare de influenta, in forma continuata.  

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: 

In perioada 15 septembrie 2008 – 12 noiembrie 2008, inculpatul Balac Gheorghe i-a promis persoanei denuntatoare, grefier la Tribunalul Galati, suma de 650.000 lei pentru ca, in schimb, sa determine un magistrat de la aceeasi instanta sa pronunte o hotarare judecatoreasca favorabila inculpatului, intr-o cauza comerciala.

Din acesti bani, judecatorul ar fi primit 500.000 lei iar grefierul suma de 100.000 lei.

La data de 12 noiembrie 2008, inculpatul Balac Gheorghe a fost prins in flagrant delict in momentul inmanarii sumei de 1000 lei. La data de 18 noiembrie 2008, Tribunalul Galati a dispus arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de 29 de zile.

Procurorii au luat masura indisponibilizarii sumei de 1000 lei, pentru ca instanta sa dispuna confiscarea acesteia. 

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Galati. 

3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Targu Mures au dispus trimiterea in judecata a inculpatului CIORBAGIU IOAN, comisar in cadrul Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetului Mures, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de luare de mita, in forma continuata.  

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: 

La data de 2 septembrie 2008, inculpatul Ciorbagiu Ioan, in calitate de comisar la Garda Nationala de Mediu – Comisariatul Judetean Mures, in timpul unui control efectuat la un hotel din Targu Mures a pretins de la doi dintre reprezentantii legali ai firmei care era proprietara hotelului suma de 5.000 RON pentru ca, in urma descoperirii unor deficiente la sistemul de canalizare a hotelului, sa aplice o amenda in cuantum mai redus sau chiar numai o sanctiune cu avertisment.  

Dosarul a fost inaintat spre judecare Tribunalului Mures. 

4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Targu Mures au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor: 

CIRCU IOAN, director in cadrul Compartimentului Administratiei Complexului de Agrement si Sport „Muresul” (C.A.S.M.) din Primaria mun. Targu Mures, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice si fals in inscrisuri sub semnatura privata
MATYASI MIKLOS – LEVENTE, director adjunct Primariei municipiului Targu Mures, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de favorizarea infractorului  

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: 

La data de 8 septembrie 2006, inculpatul Circu Ioan, in calitate de director in cadrul Compartimentului Administratiei Complexului de Agrement si Sport „Muresul” (C.A.S.M.), cu incalcarea prevederilor legale in vigoare, a efectuat toate demersurile pentru ca Primaria Targu Mures sa achite catre o firma privata din Targu Mures suma de 7.415,19 RON. Aceasta suma reprezenta contravaloarea lucrarii de vopsitorie a imprejmuirilor din C.A.S.M., lucrare neefectuata in realitate. Pentru a justifica aceasta suma, inculpatul Circu Ioan a folosit o factura falsa emisa de aceasta firma, cunoscand ca documentul contine date nereale.

In acelasi context, inculpatul Circu Ioan a primit de la firma beneficiara a contractului unele avantaje patrimoniale (constand in lucrari de amenajare si bunuri) in valoare totala de 1.000 RON.

Cu ocazia cercetarilor efectuate de procurorii anticoruptie, inculpatul Matyasi Miklos – Levente a fost audiat la data de 16 ianuarie 2008 si cu aceasta ocazie a furnizat date nereale privitoare la starea de fapt, in scopul de a zadarnici tragerea la raspundere penala a inculpatului Circu Ioan. in concret, acesta a enumerat unele activitati presupus efectuate personal, pentru a crea aparenta de legalitate a lucrarii respective. 

In aceasta modalitate, inculpatul Circu Ioan a creat in dauna Primariei mun. Targu Mures un prejudiciu in suma de 7415,19 RON.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Targu Mures. 

5. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Targu Mures au dispus trimiterea in judecata a inculpatei VAMANU CARMEN MARIANA, inspector-sef al Inspectoratului Teritorial de Munca (I.T.M.) Mures, in sarcina careia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, ambele in forma continuata.  

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: 

In perioada 18-30 martie 2005, inculpata Vamanu Carmen Mariana, in calitate de inspector sef la Inspectoratul Teritorial de Munca Mures, cu prilejul efectuarii unor actiuni de control de catre inspectorii din subordine la firme de pe raza judetului Mures, a dispus ca inspectorii sa aplice sanctiuni mai blande (doar cu avertisment), in conditiile in care acestia au constatat incalcari ale dispozitiilor legale in materia dreptului muncii.

In concret, inspectorii au constatat ca mai multe persoane lucrau fara forme legale („la negru”) la unele dintre aceste societati comerciale sau, in alte situatii, nu aveau contractele de munca inregistrate la ITM Mures in termenul prevazut de lege.

De asemenea, la data de 7 martie 2005, luand cunostinta de producerea unui accident de munca pe raza localitatii Sangeorgiu de Padure, jud. Mures, precum si de faptul ca persoana victima a accidentului lucra fara contract de munca, in mod abuziv, nu a dispus masuri de sanctionare a muncii la negru, conform Codului Muncii, ajutandu-l, totodata, pe angajator sa incheie si sa inregistreze retroactiv contractul de munca al victimei accidentului. in plus, dupa inregistrarea contractului de munca in conditiile mai sus aratate, nu a dispus masuri de cercetare a accidentului de munca, pentru a se stabili cauzele care l-au determinat.

In plus, in perioada 18 aprilie 2005 – 21 aprilie 2005, desi avea obligatia sa pastreze secretul profesional, a comunicat telefonic unui numar de cinci persoane informatii ce nu erau destinate publicitatii, respectiv cu privire la desfasurarea unor actiuni de control inopinate la unele firme la care persoanele avertizate aveau interese.  

Procurorii anticoruptie au sesizat Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu privire la trimiterea in judecata a inculpatei Vamanu Carmen Mariana, pentru luarea masurilor legale. 

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Targu Mures. 

6. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor: 

DEGAU IOAN-DANIEL, fost ofiter la Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera (IJPF) Bihor, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de luare de mita;
ILIUT VICTOR, operator de turism, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de dare de mita;
ILIUT VASILE, operatori turism, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de complicitate la dare de mita. 

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: 

In cursul lunii mai 2004, in calitate ofiter la IJPF Bihor, inculpatul Degau Ioan-Daniel a pretins si primit suma de 1.400 euro de la inculpatul Iliut Victor pentru ca, in schimb, sa-i permita acestuia sa transporte prin punctul de frontiera Bors persoane care aveau interdictie de parasire a tarii. in demersul sau, Iliut Victor a fost ajutat de fratele sau, inculpatul Iliut Vasile. 

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Bihor. 

7. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

TAUT MARIUS, fost director executiv al Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (D.S.V.S.A.) Prahova, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial; 
RADU MIOARA, director executiv adjunct economic in cadrul aceleiasi institutii publice, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, instigare la fals intelectual si instigare la uz de fals, ultimele doua in forma continuata;
CIUFU IOAN BOGDAN, administrator la S.C. VIRCOMED GROUP S.R.L. Baicoi, judetul Prahova, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial. 

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: 

In luna mai 2006, inculpatii Taut Marius si Radu Mioara, cu incalcarea prevederilor legale care reglementeaza achizitiile publice, cu complicitatea inculpatului Ciufu Ioan Bogdan, au atribuit un contract de furnizare produse necesare combaterii gripei aviare catre S.C. VIRCOMED GROUP S.R.L. Baicoi, firma administrata de inculpatul Ciufu Ioan Bogdan.

Pentru a crea aparenta ca procedura de achizitie publica s-a desfasurat in mod real, inculpata Radu Mioara l-a determinat pe consilierul juridic al institutiei sa intocmeasca, in fals, documentele necesare achizitiei pe care sa le ataseze la dosarul de achizitie.

Totodata, inculpatii au acceptat plata unor echipamente si produse la preturi supraevaluate.

In aceasta modalitate, D.S.V.S.A. Prahova a fost prejudiciata cu suma de 73.135,76 lei. 

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Ploiesti. 

8. Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

CHIRA GABRIEL-NARCIS, fost ofiter de politie de frontiera in cadrul Biroului de Combatere a Infractionalitatii Transfrontaliere (C.I.T.) din Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Suceava (I.J.P.F.), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu impotriva intereselor publice,daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual si instigare la marturie mincinoasa;  
HALIP COSTEL, ofiter de politie de frontiera in cadrul Biroului C.I.T. de la I.J.P.F. Suceava, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu impotriva intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial si fals intelectual; 
DELEANU ROMEO IOAN, seful Biroului C.I.T. de la I.J.P.F. Suceava, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de instigare la abuz in serviciu impotriva intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial si instigare la fals intelectual; 
CERCEL CALIN COSTEL, fost director adjunct al Directiei Politiei de Frontiera Radauti, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de instigare la abuz in serviciu impotriva intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial si instigare la fals intelectual. 

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: 

La data de 31 martie 2005, inculpatii Chira Gabriel Narcis si Halip Costel, cu ocazia efectuarii unui control in zona Punctului de Trecere a Frontierei Siret, au constatat ca un cetatean ucrainean a introdus in tara o importanta cantitate de articole de imbracaminte pentru care nu existau documente de provenienta.

In timp ce acestia efectuau demersurile legale prevazute in astfel de situatii, au fost contactati telefonic de seful lor, inculpatul Deleanu Romeo Ioan, care le-a cerut, initial, sa nu opreasca autoturismul respectiv si apoi sa-i restituie o parte din bunuri. Totodata, inculpatul Cercel Calin Costel s-a prezentat personal si le-a cerut acelasi lucru.

In aceste conditii, desi erau membri ai unei structuri specializate de combatere a infractionalitatii transfrontaliere, inculpatii Chira Gabriel Narcis si Halip Costel au respectat „instructiunile” sefilor ierarhici si au intocmit in fals documente de constatare in care au consemnat ca au depistat o cantitate mult mai mica de articole de imbracaminte decat cea reala, diferenta fiind restituita persoanei respective, desi intreaga cantitate ar fi trebuit sa fie confiscata.

 

 

 

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

In luna martie a acestui an a fost semnata Declaratia de Parteneriat intre Ministerul Public si CYBER – Experience S.L. CYBEX

In luna martie a acestui an a fost semnata Declaratia de Parteneriat intre Ministerul Public si CYBER – Experience S.L. (CYBEX) privind implementarea Proiectului „Certificatul European privind criminalitatea informatica si probele electronice – nivel de baza pentru judecatori, procurori si avocati”, aprobat de Comisia Europeana in cadrul Programului „Justitie Penala

 

 

Romania este parte a acestui proiect, alaturi de alte 13 state din Europa si America de Sud.

CYBEX si Comisia Europeana lanseaza primul Certificat European in Domeniul Criminalitatii Informatice si al Probelor Electronice (ECCE) 
– Se lanseaza primul Certificat European in domeniul luptei impotriva criminalitatii informatice si al utilizarii probelor electronice destinat exclusiv profesionistilor din domeniul judiciar.
– Paisprezece tari din Europa si America vor lua parte la sesiuni de formare destinate judecatorilor, avocatilor si procurorilor si vor gazdui astfel de sesiuni.

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Tuca Zbarcea & Asociatii este singura societate de avocati inclusa in „Top 100 cele mai bune companii pentru care sa lucrezi”,

Tuca Zbarcea & Asociatii ocupa locul al 17-lea in „Top 100 cele mai bune companii pentru care sa lucrezi”, cu un punctaj total de 735 de puncte, conform editiei din 2008 a topului Capital. 

Clasamentul a fost efectuat cu ajutorul specialistilor de la institutul de cercetare a pietei – GfK – in functie de gradul de multumire a angajatilor fata de urmatoarele aspecte: conditiile de dezvoltare profesionala, calitatea colaborarii in companie, conditiile de munca oferite de companie si pachetul salarial si avantajele salariale.

Tuca Zbarcea & Asociatii a obtinut, pentru fiecare din categoriile de mai sus, urmatoarele punctaje:
conditii de dezvoltare profesionala – 243 puncte;
calitatea colaborarii in companie – 214 puncte;
conditii de munca oferite de companie – 140 puncte;
pachetul salarial si avantajele salariale – 138 puncte

 

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Incredibil!Un tânăr a furat un microbuz cu tot cu călători

Un tânăr a furat un microbuz cu tot cu călători. De fapt, era şi el pasager, dar când şoferul şi taxatoarea au coborât să-şi ia covrigi, a trecut repede la volan şi a demarat în trombă. N-a ajuns însă prea departe şi, pe deasupra, s-a ales şi cu o mamă de bătaie.

Tânărul, cu mintea aburită de alcool după o noapte de petrecere, n-a stat pe gânduri când a văzut că şoferul microbuzului a lăsat motorul pornit. Ba chiar a găsit şi o explicaţie: „La un moment dat a încurcat circulaţia şi eu ştiind că pot să conduc, am zis să-l mut undeva, la 10-15 metri”.

„L-am tras din maşină şi a mai venit un călător care era în staţie şi l-a lovit, după aia i-a pus poliţia cătuşele”, a spus şoferul microbuzului.

La alcool test s-a dovedit că tânărul avea o alcoolemie de 0,83 miligrame pe litru.

Ciprian Sobaru, de la Poliţia Rutieră Constanţa a declarat că tânătului i s-a întocmit dosar penal pentru conducere sub infl alcoolului, pentru conducerea unui autovehicul avâd permis pentru o altă categorie şi pentru furt calificat

 

http://www.realitatea.net/un-tanar-a-furat-un-microbuz-cu-tot-cu-calatori–vezi-video_403371.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Alice Drăghici pierde prima batalie

Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de Alice Drăghici prin care cere suspendarea verificărilor efectuate de ANI în legătură cu declaraţiile sale de avere şi interese, decizia nefiind definitivă.

Avocatul lui Alice Drăghici, Dan Caraman, a susţinut, în motivarea cererii de suspendare a verificărilor efectuate de ANI, că nu există niciun proces verbal prin care Agenţia Naţională de Integritate a fost sesizată de către o persoană sau s-a autosesizat în legătură cu declaraţiile de avere şi de interese ale membrului CNI, Alice Drăghici. Consilierul juridic al ANI a declarat, în faţa instanţei, că nu este nevoie să existe un astfel de proces verbal, întrucât avocata Alice Drăghici este membru CNI şi trebuia să depună declaraţiile de avere şi de interese până pe 15 iunie. Potrivit ANI Alice Drăghici a depus declaraţiile de avere pe 24 iulie

Curtea de Apel Bucureşti a judecat, însă, miercuri cererea avocatei Alice Drăghici de anulare a verificărilor efectuate de ANI asupra declaraţiilor sale de avere şi de interese

 

http://www.realitatea.net/alice-draghici-pierde–in-prima-instanta–procesul-in-care-cere-suspendarea-verificarilor-ani_405886.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Stelian Fedorca acuzat de fals

ANI a depus la Parchet o sesizare în legătură cu săvârşirea de către Stelian Fedorca a infracţiunii de fals în declaraţii. Agenţia s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că Stelian Fedorca nu a respectat dispoziţiile legale privind completarea şi depunerea declaraţiilor de avere şi de interese.

 

 

 

 

Inspectorul şcolar al Municipiului Bucureşti este acuzat că a omis să treacă în declaraţia de interese ceva ce trecuse în cea de avere.

Mai exact, din declaraţia sa de interese lipseşte faptul că a deţinut postul de consilier în Consiliul de Conducere al Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară şi cel de expert în cadrul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar. 

 

Sursa: Realitatea.net

 

 

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

DNA s-a dovedit inca o data o institutie politica

Social-democratul Adrian Năstase s-a prezentat miercuri la DNA, fiind citat în dosarul „Trofeul Calităţii”, în care procurorii cercetează modul de finanţare a campaniei sale electorale în 2004.

Adrian Năstase a declarat la ieşirea de la DNA că se aştepta să fie chemat de procurorii anticorupţie pentru că acest lucru se întâmplă de obicei când el sau partidul său înregistrează un succes.

Şeful DNA, Daniel Morar, a declarat miercuri la Realitatea FM, că dosarul „Trofeul Calităţii”, în care este cercetat Adrian Năstase, se referă la infracţiuni de drept comun, nu politice, el răspunzând astfel acuzaţiilor social-democratului care s-a plâns că a fost chemat la DNA din cauze politice.

Procurorul-şef a precizat că cercetările în cazul politicienilor intraţi în noul Parlament se vor desfăşura ca şi până acum. „O parte dintre aceşti oameni despre care vorbiţi, dacă nu chiar toţi, au fost parlamentari şi până acum şi cercetările s-au desfăşurat într-un ritm hai să spunem obişnuit. Deci acestea vor continua ca şi până acum, lucrurile nu se schimbă cu nimic. Dânşii au imunitate doar pentru situaţii de restrângeri de drepturi, adică arestare, reţinere şi percheziţii, alminteri nu este nevoie nici pentru procuror, nici pentru judecător de niciun aviz pentru cercetarea lor”, a declarat Morar la Realitatea FM.

Fostul premier a adăugat că nu a dat şi nu va da declaraţii procurorilor, singura soluţie pentru rezolvarea cauzei fiind trimiterea dosarului în instanţă.

Direcţia Naţională Anticorupţie i-a comunicat, pe 30 octombrie, fostului şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Jianu, învinuită în dosarul „Trofeul Calităţii”, că i s-a pus sechestru aupra unui apartament, potrivit unor surse judiciare.

În data de 6 octombrie, fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Ileana Tureanu, s-a prezentat, la DNA, pentru a fi audiată în dosarul „Trofeul calităţii” în care este cercetat fostul premier Adrian Năstase. „Nu le-am fost de folos procurorilor, deoarece nu am participat la respectivele întruniri”, a declarat Tureanu. Fostul secretar de stat în guvernarea trecută a precizat că a fost citat ca martor în acest dosar.

Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Sergiu Sechelariu, a fost şi el chemat, la începutul lunii octombrie, la DNA, tot în calitate de martor, în dosarul „Trofeul calităţii”.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii au reţinut în sarcina fostului preşedinte al PSD, Adrian Năstase, faptele prevăzute la art. 23, alin. C din Legea 656/2002, pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, articol care prevede că „dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni” constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani

 

http://www.realitatea.net/justitie.html

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Disidentului politic Vasile Paraschiv a primit 300000 de euro. Atat valoreaza o viata?

Tribunalul Bucureşti a admis, miercuri, cererea disidentului politic Vasile Paraschiv şi a obligat statul român să îi plătească 300.000 euro drept daune morale pentru chinurile la care a fost supus în perioada comunistă.

 

 

 

Vasile Paraschiv a intentat un proces satului român în 2007, prin care cerea 1 milion de euro daune morale pentru chinurile la care a fost supus de către comunişti. Decizia Tribunalului Bucureşti poate fi atacată cu apel. Disidentul anticomunist Vasile Paraschiv a returnat, pe 1 decembrie, preşedintelui Traian Băsescu decoraţia primită luni, de Ziua Naţională, spunând că se simte obligat să refuze primirea ei de la „un comunist ca toţi ceilalţi, care ne-au condus ţara de la Revoluţie şi până azi”.

http://www.realitatea.net/justitie.html

 

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Convorbiri fictive pe telefoane RDS

Mai mulţi bucureşteni susţin că au de plătit facturi astronomice la RCS-RDS, cu toate că nu au vorbit niciodată pe acele numere, iar unii nici măcar nu au primit telefoane mobile.

Loredana S., din Capitală, reclamă că a primit o factură de 900 de lei de la RCS-RDS la un telefon mobil, deşi nu a vorbit de pe acel număr şi nu a solictat telefonul. Mai mult decât atât, tânăra susţine că numărul pentru care i s-a întocmit factura nu coincide cu cel care i-a fost repartizat.

În situaţii similiare sunt alte zeci de bucureşteni, unii dintre ei având de plătit şi 2.200 de lei fără să fi văzut vreodată vreun telefon mobil de la RCS. Cei care refuză să plătească aceste facturi astronomice sunt puşi în situaţia de a li se sista telefonul fix, cablul şi internetul.

Telefon „repartizat“ prin portarul blocului

„La începutul verii, am primit de la portarul blocului unde locuiesc un pachet care avea în el un telefon de la RCS. L-am pus în dulap cu gândul să-l restitui pentru că nu mai aveam nevoie de încă un mobil. Din păcate, nu am avut timp să-l dau înapoi“, ne-a povestit Loredana.

Tânăra spune că pe 3 octombrie s-a dus la casieria RCS-ului din Vitan să plătească, ca în fiecare lună, cablul, internetul şi telefonul fix. „La ghişeu, am avut un şoc: «Aveţi de plătit 900 lei telefonul mobil», mi-a spus casiera. Eu aproape uitasem de telefonul mobil pe care l-am primit de la ei, fără ca eu să semnez vreun act pentru primirea lui“, susţine tânăra.

A fost îndrumată de casieră să vorbească cu cei de la Relaţii cu Publicul. Pe desfăşurătorul primit, nu a recunoscut niciun număr. „Le-am spus asta, însă au început să ţipe isteric la mine. «Aveţi telefonul, aţi vorbit şi nu vreţi să plătiţi»“, îşi aminteşte Loredana.

 

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828887/Convorbiri-fictive-pe-telefoane-RDS/

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Şi fără DVD, şi cu banii luaţi

Un bucureştean a rămas fără DVD recorder după ce firma care îl vânduse a intrat în faliment. Aparatul s-a stricat de trei ori şi a fost reparat în perioada de garanţie.

Un DVD recorder care a costat nu mai puţin de 1.000 de lei s-a stricat de trei ori în perioada de garanţie. Sătul de probleme, Adrian, bucureşteanul care îl cumpărase de la magazinul Teknosa din sectorul 2, l-a dus înapoi pentru a-i fi înlocuit sau reparat. Numai că firma care deţinea magazinul în cauză a intrat în faliment, aşa că bucureşteanul a rămas şi fără aparat, şi cu banii daţi.

Toate demersurile făcute la autorităţi nu au avut niciun rezultat. Ca să-şi primească banii cheltuiţi pe aparat, bărbatul trebuie să intre într-un proces extrem de complicat, care se rezolvă doar prin instanţele de judecată.

Plimbat luni bune între service şi magazin

Adrian a cumpărat DVD recorderul de la magazinul Teknosa în luna mai a anului trecut. La numai o lună aparatul s-a stricat, şi bărbatul l-a dus la Bacol Service pentru reparaţii. „Iniţial mi-au zis că durează o săptămână. După acest termen, mă amânau de pe o zi pe alta cu rezolvarea problemei şi atunci am făcut o reclamaţie la OPC“, spune bărbatul. După trei săptămâni, bucureşteanul a ridicat aparatul la care se înlocuise „blocul optic“.

La mai puţin de patru luni, DVD recorderul s-a defectat din nou. Adrian a dus aparatul la aceeaşi unitate service, unde a fost „luat tare“ că şi-a permis să-i reclame. DVD-ul a fost reparat din nou, înlocuindu-se încă o dată blocul optic. Bărbatul a cerut înlocuirea aparatului însă, pentru că service-ul nu şi-a dat acordul, nu s-a putut face nimic. În luna februarie 2008 povestea s-a repetat, iar reparaţia a mai fost făcută o dată.

„Când am ajuns acasă, am constatat că nu funcţionează cum trebuie, respectiv nu finaliza DVD-urile. M-am dus la service pentru a 4-a oară, dar au refuzat să-mi mai primească aparatul, m-au acuzat că am apelat la OPC şi să mă duc la alt service“, povesteşte Adrian. Bărbatul a mers la magazinul de unde îl cumpărase, unde i s-a primit aparatul şi i s-a dat bon de service. La scurt timp, firma Teknosa a intrat în faliment şi Adrian nu a mai reuşit să recupereze DVD-ul.

 

 

sursa

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/830763/Si-fara-DVD-si-cu-banii-luati/

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Avocatul Cămătarilor a fost prins de poliţişti şi încarcerat la penitenciarul Rahova

Avocatul Cămătarilor, Mihai Costea, căutat din iulie pentru o condamnare definitivă la 13 ani de închisoare, a fost prins, vineri, 28 noiembrie, de poliţişti, fiind ridicat de la domiciliul său din sectorul 1 şi încarcerat la penitenciarul Rahova.

Pe 22 iunie 2006, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pentru prima oară pe Costea la 13 ani de închisoare, dintre care 12 ani pentru complicitate la înşelăciune şi un an pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuă, pedeapsa rămânând definitivă prin decizia instanţei supreme din data de 9 iulie 2008. 

Mihai Costea a fost trimis în judecată, pe 7 aprilie 2005, de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, alături de alţi membri ai unei reţele care se ocupa cu falsificarea de documente în vederea obţinerii a diferite imobile din Bucureşti.

Avocatul Mihai Costea, apărător al fraţilor Nuţu şi Sile Cămătaru în mai multe dosare, a fost dat în urmărire de Poliţia Capitalei, pentru că se sustrage executării unei pedepse de 13 ani de închisoare. Prejudiciul în acest dosar este de 13 miliarde de lei vechi în dauna Primăriei Bucureşti.

Mihai Costea contestă la Tribunalul Bucureşti executarea pedepsei de 13 ani de închisoare motivând că a fost condamnat pentru altă infracţiune decât cea pentru care a fost trimis în judecată.

Avocatul fraţilor Nuţu şi Sile Cămătaru a mai cerut, în trecut, amânarea cu trei luni a executării pedepsei de 13 ani de închisoare, însă Curtea Supremă i-a respins definitiv cererea. Potrivit unor surse judiciare, avocatul a cerut această amânare a executării pedepsei, invocând o serie de probleme familiale pe care ar trebui să şi le rezolve.

Sursa: NewsIn

 

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Incredibil,dar adevarat!Ministrul Justitiei, invins la alegeri de un politician PSD aflat in atentia procurorilor anticoruptie

Culmea ironiei: Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a fost depasit, la alegeri, de un politician aflat in atentia procurorilor anticoruptie.

Candidatul social-democrat Marian Ghiveciu, cercetat pentru afaceri imobiliare, a obtinut unul dintre cele mai mari procente din judetul Buzau dintre toti candidatii la Camera Deputatilor, transmite Realitatea TV.Alegatorii care au votat candidatul PSD nu au nicio problema cu faptul ca Marian Ghiveciu este cercetat de DNA. Unii localnici spun ca Ghiveciu a cumparat voturi.

Sursa: Ziua

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Euroasig este in faliment

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a hotarat, pe 25 noiembrie, declansarea procedurii de faliment la compania Euroasig Bucuresti, pentru ca situatia financiara a asiguratorului nu a fost redresata, a anuntat azi autoritatea de reglementare

 

Potrivit legislatiei, sumele cuvenite celor care au incheiat contracte de asigurari cu compania vor fi recuperate de la Fondul de Garantare.   Euroasig a intrat in procedura de redresare financiara prin administrare speciala, in august 2008.

 

 

 

sursa

http://www.stiripescurt.ro/stiri/euroasig-in-faliment/165976.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

4 tipuri de alimente care provoaca dependenta

Nutritionistii continua sa recomande persoanelor care vor sa slabeasca diferite „trucuri” pentru a evita surplusul de calorii, dar si metode de evitare a produselor cu un potential adictiv foarte ridicat, care deregleaza metabolismul.

 

1) CIOCOLATA

2) ZAHARUL SI DULCIURILE

Cand simtim ca avem nevoie acuta sa mancam ceva dulce, ravnim mai ales dupa produse de patiserie. Zaharul continut de aceste produse creste foarte rapid nivelul insulinei in sange, producand instantaneu o dinamizare a functiilor organismului, resimtit printr-o crestere a nivelului de energie din cauza efectelor nutritionale si senzoriale extrem de intense si, in final, determina aparitia senzatiei de satietate. Componentele de baza ale dulciurilor sunt: zaharul, margarina, faina alba, si aditivii (E-uri). Conform rezultatelor cercetarilor realizate prin intermediul RMN-ului, marii amatori de ciocolata prezinta o reactie neobisnuita atunci cand isi savureaza desertul: in creier li se activeaza zone responsabile cu dependenta de droguri si alcool, dar si zonele din cortex responsabile cu placerea.

Strategie: Nu sariti peste principalele mese ale zilei (mic dejun, pranz, cina) si alegeti o dieta saraca in zaharuri si carbohidrati. De asemenea, sunt utile si batoanele proteinice servite in loc de gustari.

3) CHIPSURI SI SNACKSURI

Aromele diferite, dar atat de savuroase sunt cele care dau dependenta. Este vorba de asa-numitul gust „umami” – al cincelea, dupa sarat, dulce, amar si acru. Consumate in exces, chipsurile si snacksurile pot provoca aparitia maladiei Alzheimer, dupa cum atrag atentia specialistii americani. Potrivit unui studiu realizat recent, o substanta prezenta in acest tip de alimente distruge celulele creierului. Este vorba de acrilamida, o substanta care se regaseste de obicei in hrana procesata. Desebit de periculoasa pentru ca poate provoca infertilitate masculina, probleme musculare si inclusiv cancer, acrilamida poate fi intalnita in cereale, paine prajita si biscuiti, dar si in fumul de tigara. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limitarea consumului de acrilamida la un microgram pe zi. Conform studiilor, un kilogram de chipsuri contine 980 de micrograme de acrilamida. Dependenta de chipsuri este data in special de ingredientele adaugate peste ele: ulei si mirodenii, foarte multa sare, coloranti sintetici si arome artificiale cu gust de cascaval sau pizza.

Strategie: Cand mergeti la cumparaturi, fiti mai atenti la ambalaje si etichete, cu precadere la numarul de calorii. De asemenea, o varianta mai sanatoasa este sa incercati sa preparati chipsuri chiar in propria bucatarie. Totodata, atunci cand incercati sa renuntati la anumite alimente (cum ar fi un snack) este util sa evitati sa le priviti, pentru ca prin vizualizare creste pofta si se mentine cercul vicios al dependentei. Cercetatorii sunt de parere ca, daca o persoana mananca alimentul preferat fara sa-l poata vedea (pe intuneric), va consuma o cantitate mai mica din respectivul aliment, fiindca prin asocierea imaginii cu gustul se produce un stimul mai puternic, deci o pofta mai mare.

4) PAINE SI PASTE

Pentru majoritatea dintre noi aceste tipuri de alimente sunt aproape nelipsite de la fiecare masa. Expertii si medicii s-au declarat de acord cu faptul ca painea nu reprezinta un pericol, ci din contra are o actiune binefacatoare asupra organismului nostru.
Potivit studiilor, 100 grame de paine contin: 55 g de amidon, 8-10 g de proteine vegetale, vitamine (B1, B2, B6, PP et E), substante minerale cum ar fi fierul, fosforul, magneziul si calciul, 3-5 g de fibre si 1 g acid gras. Pericolul instalarii dependentei apare in urma consumului in exces sau necontrolat, fiind explicat de specialisti prin faptul ca, in general, alimentele bogate in fibre si carbohidrati stimuleaza secretia de serotonina.

Strategie: Micsorati progresiv portiile si totul va fi ok. De fapt, carbohidratii care contin amidon sunt chiar recomandabili pentru mentinerea sanatatii organismului. „Supradozele” si „suplimentele pe baza de crema, unt si sos” sunt cele care dauneaza si fac ravagii asupra metabolismului

 

 

sursa

http://www.romanialibera.ro/a139755/cele-mai-periculoase-4-tipuri-de-alimente-care-provoaca-dependenta.html

Mugur Mihăescu va fi cercetat penal

Mugur Mihăescu, vedeta grupului „Vacanţa Mare”, este cercetat de poliţişti, după ce, luni seară, şi-a parcat maşina pe o stradă din centrul Capitalei, blocând aproximativ o oră şi jumătate circulaţia tramvaielor şi a maşinilor, informează un comunicat al Poliţiei Capitalei.

 

Potrivit comunicatului, actorul Mugur Mihăescu şi-ar fi lăsat maşina, un autoturism marca Volkswagen, parcată neregulamentar pe strada Dr. Felix între orele 19.50-21.10, blocând intenţionat circulaţia mijloacelor de transport în comun.

În urma acestui incident, vedeta de televiziune va fi cercetată pentru atingerea adusă dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic

 

Sursa: NewsIn

Ministrul Muncii vrea desfiintarea tichetelor de masa. Sindicatele se opun

„Tichetele de masa ar trebui impozitate” declara recent Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, in cadrul unei conferinte de presa. Decizia aceasta echivaleaza cu desfiintarea tichetelor de masa, iar sindicatele nu sunt de acord

 

„O sa incep cu tichetele de masa. (…) In ceea ce priveste, faptul ca ele ar trebui desfiintate, sigur ca aveti dreptate aici. Eu as vrea sa ridicati aceste probleme si daca o sa vina un parlament majoritar si un guvern format din persoane de pe stanga esichierului politic. Sa vedem ce raspuns veti primi atunci”, declara in cadrul unei conferinte de presa recente, Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, citata de NewsIn.

Antena 3 noteaza ca motivul principal pentru care Ministrul Muncii, considera ca tichetele de masa trebuie desfiintate, este faptul ca exista un exces de astfel de bonificatii. „Prin legea de salarizare unitara am avut in vedere exact acest lucru: intre 60-70% sa reprezinte salariul fix si numai 30 de procente sa reprezinte sporuri, bonificatii, intre care ar intra si aceste tichete de masa. Daca s-ar adopta o astfel de lege a salarizarii, nu s-ar mai face exces cu aceste bonificatii acordate de unitati si scutite de la diverse grupe de impozitare”, declara ministrul.

Numeroase firme de pe teritoriul Romaniei acorda angajatilor tichete de masa pentru rotunjirea pachetului salarial. Tichetele de masa sunt neimpozabile, si acesta este avantajul principal de care beneficiaza firmele la oferirea acestora, se arata in Evenimentul Zilei.

Sindicatele se opun desfiintarii tichetelor de masa, si argumenteaza ca acestea sunt avantajoase atat pentru angajat, cat si pentru angajator, care beneficiaza de deduceri la plata impozitelor. Vicepresedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, arata ca, desi sunt scutite de impozit, tichetele aduc venituri bugetare mari, precum TVA pentru alimente, se mai arata in Romania Libera.

Opinia Presedintelui Aliantei Nationale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex, Vasile Marica o aflam din Banking News. Acesta afirma ca tichetele de masa nu au fost acordate niciodata tuturor categoriilor de bugetari, ci doar unor anumite categorii de angajati din sanatate. Totodata, liderul sindical a precizat ca, odata acest drept castigat, tichetele nu pot fi eliminate pentru cei care le primesc, iar daca acest lucru se va intampla, sindicatele au in vedere sa actioneze guvernul in instanta.

„Utilitatea tichetelor de masa a fost oricum deturnata. Au devenit un fel de moneda nationala, un nou mijloc de plata cu care se poate cumpara orice. Astfel, tichetele de masa contribuie la micsorarea bugetului national, pentru ca sunt cheltuieli deductibile”, a spus Marica.

Tot in Romania Libera, Marius Petcu, Presedintele CNSLR Fratia, sustine ca este de acord cu desfiintarea tichetelor „care au reprezentat o solutie pentru a compensa salariile mici ale angajatilor”, insa cu conditia majorarii salariilor cu contravaloarea tichetelor anulate, la care sa se adauge si un bonus salarial.

Presedintele Cartel Alfa precizeaza in Banking News, ca „este inadmisibila” discriminarea care se face intre bugetarii care au obtinut in instanta dreptul la tichete de masa si ceilalti bugetari, care intentioneaza sa organizeze actiuni de protest daca acordarea tichetelor nu este extinsa la toate categoriile de bugetari, dupa cum prevede legea.

Ministrul muncii, Paul Pacuraru, a declarat ca salariatii din institutiile publice nu vor primi tichete de masa in 2008, in baza unui act normativ pe care guvernul il pregateste in acest sens si care va abroga acest drept, asa cum s-a mai intamplat in ultimii ani.

Dorinta Ministrului Muncii, Mariana Campeanu, vine din dorinta de a face o reforma profunda, pentru care din pacate nu a avut timp, dupa cum preciza aceasta la inceputul conferintei.

Evenimentul Zilei scrie ca Ministrul Muncii crede ca, pana in luna aprilie a anului viitor, cel putin 34.000 de romani vor ramane fara loc de munca.

„Exista locuri de munca libere si ele trebuie cunoscute de oameni. Mai mult, institutiile sunt pregatite pentru numarul de someri in crestere, carora li se vor acorda credite, consiliere si vor fi stimulate persoanele care angajeaza someri. De asemenea, se vor acorda fonduri primariilor pentru plata celor care lucreza in folosul comunitatii”, declara Campeanu.

Din programul de reforma al Marianei Campeanu, Realitatea.net noteaza Legea 257/2008 pentru care cel putin 20.000 de mame vor primi indemnizatii mai mari de crestere a copilului din 1 ianuarie 2009.

„Cel putin 20.000 de mame au inregistrat venituri mai mari decat salariul mediu pe economie si vor beneficia de majorari substantiale ale indemnizatiei de crestere a copilului de la 1 ianuarie 2009”, a declarat, ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Mariana Campeanu.

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Recuperatorul Gigi Becali

Batut mar in politica, schiopatand si la fotbal, Gigi Becali spera macar sa-si recupereze valiza cu 1,7 milioane de euro sechestrata de DNA sezonul trecut, la Cluj

‘Cred ca maine voi avea banii. Nu are cum sa dea altfel. Daca e alta hotarare a instantei, trebuie sa motiveze. Si nu are cum s-o motiveze. Oricum ar da-o, nu are cum sa o motiveze.

Pentru ca acum se judeca numai sechestrul asigurator, nu se judeca dosarul pe fond. N-are cum’, s-a autoincurajat Becali, dupa ce anterior marturisise ca mai are in cont 2.000.000 de dolari, aceeasi suma fiind imprumutata de la Olaroiu pentru platile curente.

Potrivit presei belgiene, portarul echipei Universitatea Cluj, Peter Merlier, a povestit ca a vazut o valiza cu bani la hotel inaintea meciului din sezonul trecut cu CFR Cluj, iar Becali nu a negat varianta fotbalistului

Sursa: Cotidianul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Acte normative abrogate in saptamana 24-30 noiembrie 2008

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moasa si a profesiei de asistent medical, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali Generalisti

Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 785 din 24.11.2008, abroga Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578 din 30 iunie 2004, cu modificarile ulterioare;

Ordin Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 695/2008 privind stabilirea Conditiilor de aprobare a cumparatorilor de lapte de vaca si a formularului de cerere pentru aprobarea si inscrierea acestora in Registrul cumparatorilor, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 786 din 25.11.2008, abroga Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 1.388/2005 privind stabilirea Conditiilor de aprobare a cumparatorilor de lapte de vaca si a formularului de cerere pentru aprobarea si inscrierea acestora in Registrul cumparatorilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 34 din 13 ianuarie 2006 ;

Ordin Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse nr. 983/2008 pentru aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la echipamentele individuale de protectie, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 790 din 26.11.2008, abroga Ordinul ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse nr. 94/2008 privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la echipamentele individuale de protectie, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 153 din 28 februarie 2008.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Modificari in domeniul protectiei consumatorului

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 795 din 27 noiembrie 2008, a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 174 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorului.

Noua reglementare modifica Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, stabilind ca orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord, in scris, intre vanzator si consumator, fara ca aceasta sa depaseasca 15 zile calendaristice de la data la care cumparatorul a adus la cunostinta vanzatorului lipsa de conformitate a produsului.  

De asemenea, se mai arata ca dupa expirarea termenuluide 2 ani de la livrarea produsului in care poate fi atrasa raspunderea vanzatorului pentru lipsa conformitatii produsului, consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea produselor care nu pot fi folosite in scopul pentru care au fost realizate ca urmare a unor vicii ascunse aparute in cadrul duratei medii de utilizare, in conditiile legii. 

O serie de completari sunt aduse si Ordonantei Guvernului nr. 21/992 privind protectia conumatorilor, in special in ceea ce priveste serviciile financiare. Astfel, se instituie in sarcina furnizorilor de servicii financiare obligatia ca la solicitarea unei oferte de credit sa puna la dispozitia consumatorului, in mod gratuit, un grafic de rambursare in care sa mentioneze toate costurile totale ce vor fi suportate de acesta, precum si un exemplar al proiectului contractului de credit. 

Se mai prevad si o serie de reguli care trebuie respectate de furnizorii serviciilor financiare in contractele incheiate cu consumatorii, in randul acestor fiind incluse:
– mentionarea expresa in contract a dobanzilor, comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau orice alte costuri aferente serviciilor in privinta carora consumatorul nu dispune de libertate de alegere;
– mentionarea tipului de dobanda, variabila si/sau fixa, iar daca aceasta este fixa numai pentru o anumita perioada, stabilirea cu exactitate a acestei perioade;
– interzicerea clauzelor contractuale care dau dreptul furnizorului de servicii finaciare de a modifica unilateral clauzele contractuale fara incheierea unui act aditional, acceptat de consumator;
– notificarea consumatorului cu privire la modificarea continutului clauzelor contractuale referitoare la costuri cu cel putin 30 zile inainte de intrarea acestora in vigoare. In acest caz, consumatorul dispune de un termen de 15 zile de la primirea notificarii pentru a comunica optiunea sa de acceptare sau de neaaceptare a noilor conditii, cu precizarea ca neprimirea unui raspuns din partea consumatorului in acest termen nu se considera acceptare tacita.
 
Noi dispozitii privind protectia consumatorului in faza precontractuala, respectiv pe durata derularii raporturilor contractuale se regasesc si in Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, precum si in Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Modificari privind scutirile de TVA

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 795 din 27 noiembrie 2008, a fost publicat Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3424 din 20 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea unor norme si instructiuni aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice. 

Potrivit modificarilor aduse Normelor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoare adaugata pentru traficul international de bunuri, prevazute de art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2218/2006, toate operatiunile efectuate asupra bunurilor aflate in regim de antrepozit TVA sunt scutite definitiv de la plata taxei, cu exceptia operatiunilor efectuate catre ultimul cumparator care beneficiaza numai de scutire provizorie. 

Tot in acest context, se arata ca impozitarea cu TVA, fara a afecta o posibila scutire, se poate efectua numai pentru operatiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxa. In masura in care la scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu se pot determina aceste operatiuni, regularizarea se face prin impozitarea cu TVA a bunurilor scoase din regimul de antrepozit de TVA, desi scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu constituie in sine o operatiune in sfera TVA. 

Modificari au suferit si Normele privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. d) si art. 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2220/2006, dintre care mentionam ridicarea pragului valoric de scutire de TVA si de accize la import a bunurilor continute in bagajul personal al calatorilor din tarile terte, daca acestea nu au caracter comercial, la 300 euro pe persoana, respectiv 430 euro pentru calatorii care folosesc transportul aerian sau maritim. 

De asemenea, noua reglementare oferita de Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2222/2006 stabileste ca sunt scutite de TVA livrarile de bunuri expediate sau transportate din afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau. In acest caz, scutirea de TVA se justifica de furnizorul care realizeaza livrarea cu factura sau declaratia vamala de export si cu documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de client sau in numele sau, cum sunt: documentul de transport, comanda de cumparare, de vanzare sau documentele de asigurare. 

Alte modificari aduse actului normativ mentionat mai sus mai vizeaza clasificarea documentelor specifice de transport, precum si scutirea de TVA pentru prestarile de servicii de transport, direct legate de importul de bunuri. 

In ceea ce priveste procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri, stabilita de Normele aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 500/2007

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Un oficial al bancii centrale vede imposibila mentinerea taxelor daca se va mai dori stimularea economiei.

Viitorul guvern va fi obligat sa majoreze impozitele si taxele daca va dori sa stimuleze economia reala, având în vedere si cheltuielile deja asumate pentru anul viitor, a declarat vineri Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politica monetara al guvernatorului BNR.

 

„Daca se doresc interventii pentru sprijinirea economiei reale si bugetul este deja la limita, ori reduci anumite cheltuieli si prioritizezi investitiile în infrastructura, ori majorezi taxele. Nu cred ca într-un an electoral se vor taia cheltuieli de la bunuri de capital si salarii în sistemul public“, a spus Croitoru la un seminar de Alpha Bank, BNR si Asociatia Româna a Bancilor.

Sursa: Cotidianul

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Vanzatorii, obligati sa repare in 15 zile produsele aflate in garantie

Vanzatorii care nu vor asigura repararea sau inlocuirea produselor defecte, aflate in garantie, in termen de 15 zile de la solicitarea consumatorilor, vor fi sanctionati cu amenzi cuprinse intre 5.000 de lei si 25.000 de lei , conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2008

OUG nr. 174/2008 modifica, printre altele,   Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, si introduce un termen maxim, de 15 zile, in care vanzatorii vor fi obligati sa repare sau sa inlocuiasca produsele defecte aflate in garantie.

In prezent, legea nr. 449/2003 stabileste ca „orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord intre vanzator si consumator.”

Astfel, conform OUG nr. 174/2008 „orice reparare sau inlocuire a produselor va fi facuta in cadrul unei perioade rezonabile de timp, stabilita de comun acord, in scris, intre vanzator si consumator, si fara niciun inconvenient semnificativ pentru consumator, luandu-se in considerare natura produselor si scopul pentru care acesta a solicitat produsele. Perioada stabilita de timp  nu  poate depasi 15 zile calendaristice de la data la care cumparatorul a adus la constinta vanzatorului lipsa de conformitate  a produsului.

Nerespectarea acestei obligatii va fi sanctionata cu amenda cuprinsa intre 5.000 de lei si 25.000 de lei.

OUG nr. 174/2008 mai prevede ca garantia trebuie sa precizeze elementele de identificare ale produsului, termenul de garantie, durata medie de utilizare, modalitatile de asigurare a garantiei – intretinere,reparare, inlocuire si termenul de realizare a acestora, inclusiv denumirea si adresa vanzatorului si ale unitatii specializate de service.

Consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea, si dupa expirarea garantiei

Legea nr. 449/2003 prevede ca raspunderea vanzatorului, in cazul lipsei conformitatii produselor, este angajata daca aceasta apare intr-un termen de 2 ani, calculat de la livrarea produsului.

OUG nr. 174/2008  stabileste ca dupa expirarea acestui termen, consumatorii pot pretinde remedierea sau inlocuirea produselor care nu pot fi folosite in scopul pentru care au fost realizate ca urmare a unor vicii ascunse aparute in cadrul duratei medii de utilizare, in conditiile legii.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Legea Avocaturii. Cea mai importanta modificare din istorie

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008 a fost publicata Orodnanta de urgenta nr. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

1. Imputernicirea avocatiala este act autentic
Sunt acte autentice actele intocmite de avocat pentru tinerea evidentelor profesionale cerute de lege, precum si pentru legitimarea fata de terti a calitatii de reprezentant. Caracterul de act autentic al imputernicirii avocatiale va contribui atat la facilitarea activitatii avocatilor si la cresterea respectului pentru profesia de avocat, cat si la responsabilizarea acestora.
2. Avocatura se va practica pe baza de licenta temporara – 3 ani
Se instituie licenta pentru practicarea profesiei. Astfel, inscrierea avocatilor in tablou se va face pe baza licentei de exercitiu al profesiei, confirmata din 3 in 3 ani pe baza dovedirii frecventarii formelor de pregatire profesionala continua organizate de barouri si U.N.B.R. In mod corespunzator, va fi suspendat din profesie avocatul care nu reuseste sa faca dovada ca a frecventat formele de pregatire profesionala continua, in perioada celor trei ani anterior actualizarii licentei. Ratiunea noii reglementari este preocuparea pentru mentinerea profesionalismului corpului de avocati.
3. Problema avocaturii ilegale a fost transata
Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare la de 6 luni la 3 ani:
– folosirea fara drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Nationala a Barourilor din Romania”, „U.N.B.R.”, „Uniunea Avocatilor din Romania” sau denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica sau juridica, indiferent de obiectul activitatii desfasurate de aceasta
– folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte conditii decat cele prevazute de Legea nr. 51/1995.
Astfel, problema barourilor paralele nu mai exista.  
4. Societatea profesionala cu raspundere limitata – reloaded
Avocatii asociati ai societatii profesionale cu raspundere limitata pot face parte si din alte forme de organizare a profesiei.
Societatea profesionala cu raspundere limitata (din a carei denumire a fost scos cuvantul „civila”, cu toate ca a ramas tot o societate civila) nu va mai fi suspusa impozitului pe profit, ci impozitului pe venit, care se va plati de fiecare asociat in parte, pentru propriul venit.
Modificarea va contribui la coagularea avocatilor in forme asociative de organizare a profesiei.
5. Primirea in profesie se va face numai cu examen
Primirea in profesia de avocat se va face numai pe baza unui examen la nivel national organizat de UNBR.
Nu mai exista nici un fel de exceptie de la regula intrarii in avocatura prin examen. 
6. Examenul de definitivat se va organiza la nivel national
UNBR va organiza nu numai examenul de primire, ci si examenul de definitivare in profesie, trecand astfel sub autoritatea sa dobandirea calitatii de avocat definitiv.

Modificari privind scutirile de TVA

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 795 din 27 noiembrie 2008, a fost publicat Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3424 din 20 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea unor norme si instructiuni aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice

Potrivit modificarilor aduse Normelor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoare adaugata pentru traficul international de bunuri, prevazute de art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2218/2006, toate operatiunile efectuate asupra bunurilor aflate in regim de antrepozit TVA sunt scutite definitiv de la plata taxei, cu exceptia operatiunilor efectuate catre ultimul cumparator care beneficiaza numai de scutire provizorie. 

Tot in acest context, se arata ca impozitarea cu TVA, fara a afecta o posibila scutire, se poate efectua numai pentru operatiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxa. In masura in care la scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu se pot determina aceste operatiuni, regularizarea se face prin impozitarea cu TVA a bunurilor scoase din regimul de antrepozit de TVA, desi scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu constituie in sine o operatiune in sfera TVA. 

Modificari au suferit si Normele privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. d) si art. 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2220/2006, dintre care mentionam ridicarea pragului valoric de scutire de TVA si de accize la import a bunurilor continute in bagajul personal al calatorilor din tarile terte, daca acestea nu au caracter comercial, la 300 euro pe persoana, respectiv 430 euro pentru calatorii care folosesc transportul aerian sau maritim. 

De asemenea, noua reglementare oferita de Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2222/2006 stabileste ca sunt scutite de TVA livrarile de bunuri expediate sau transportate din afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau. In acest caz, scutirea de TVA se justifica de furnizorul care realizeaza livrarea cu factura sau declaratia vamala de export si cu documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de client sau in numele sau, cum sunt: documentul de transport, comanda de cumparare, de vanzare sau documentele de asigurare. 

Alte modificari aduse actului normativ mentionat mai sus mai vizeaza clasificarea documentelor specifice de transport, precum si scutirea de TVA pentru prestarile de servicii de transport, direct legate de importul de bunuri. 

In ceea ce priveste procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri, stabilita de Normele aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 500/2007, aceasta se modifica in sensul ca in perioada 15 aprilie 2007 – 31 decembrie 2011 inclusiv nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care au obtinut certificat de amanare la plata.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Un grup de medici a sesizat DNA în legatura cu “frauda grosolana” de la rezidentiatul din 2008

Un grup de medici licentiati ai Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Capitala, care au sustinut, în 16 noiembrie, concursul de rezidentiat pe loc si pe post, a sesizat Directia Nationala Anticoruptie (DNA) în legatura cu “frauda grosolana” .

Acestia sustin ca, în comunicatul Comisiei Centrale de Rezidentiat, din 19 noiembrie, este facuta precizarea ca punctaj maxim realizat este de 905 puncte, punctaj minim de promovare fiind de 588 puncte (65 la suta). Comisia mai arata în comunicat ca 2.799 de candidati din 4.128 au obtinut punctaj de promovare.
 
“Însa, în lista finala, prezentata dupa respectivul comunicat, apar 2.800 de candidati care au întrunit punctajul minim de promovare (588), din totalul de 4.128. Concluzia este ca a aparut o teza cu punctaj de promovabilitate, a unui candidat dintre cei 4.128 înscrisi. Respectivei teze îi putea fi alocat orice punctaj între 588 si 905″, precizeaza sursa citata.
 
Reclamantii spun ca nu a fost niciun comunicat ulterior de rectificare asupra numarului de promovati, în timpul legal alocat.

Sursa: Cotidianul

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

CSM a avizat favorabil, cu obiectiuni, proiectele de Cod penal si de Cod de procedura penala

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil, în sedinta de joi, proiectele de Cod penal si de procedura penala elaborate de Ministerul Justitiei, subliniind ca aplicarea acestora mai devreme de 3-5 ani este neavenita.

CSM a avut o serie de observatii cu privire la cele doua Coduri promovate de Ministerul Justitiei si a cerut efectuarea unui studiu de impact si un termen de implementare a noilor proceduri. Mai mult, CSM a cerut ca în momentul în care cele doua proiecte normative vor ajunge sa fie discutate si votate în Comisiile juridice ale Parlamentului sa fie prezent si un reprezentant al Consiliului.

Observatiile CSM se refera la imposibilitatea implementarii noilor norme, lucru care ar bloca sistemul judiciar în conditiile în care judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie ar fi obligati sa judece si apelurile proceselor. “Daca acest cod s-ar aplica de mâine, sistemul s-ar bloca. Instanta suprema ar avea nevoie de 3-4-5 ori mai mult personal pentru judecarea tuturor cauzelor”, a aratat judecatorul Dan Lupascu. Magistratul a mai apreciat ca aplicarea noilor prevederi ar conduce, inevitabil, la prelungirea proceselor, nicidecum la scurtarea lor, asa cum a fost intentia initiatorului. În cazul noilor prevederi, dispare calitatea de “învinuit”, fiind înlocuita cu cea de “suspect”. “Legea nu spune clar când devii >, un lucru discutabil din punctul nostru de vedere”, a completat Lupascu.

De acord cu aceste critici a fost si Anton Pandrea, care a aratat ca 32 de judecatori de la ÎCCJ nu vor putea niciodata sa judece toate procesele de fond, de apel, de casatie, de drepturi si libertati, precum si procesele camerei preliminare. “Teoretic, este posibil ca orice cauza penala din România sa ajunga la ÎCCJ. Este riscant ca aceste coduri sa apara în acesta forma”, a completat Pandrea.

Sursa: RTV

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Malpraxis la Medgidia. Un barbat a murit dupa ce a fost operat de apendicita

De aceasta data, la Spitalul Municipal din Medgidia, este vorba de cazul unui barbat decedat la trei saptamâni dupa ce a fost operat de apendicita. Familia este revoltata si cere sanctionarea medicului care a facut interventia.

 

Catalin Diaconu avea 36 de ani. La începutul lunii, s-a simtit rau si a mers la un control medical. Doctorii i-au spus ca sufera de apendicita si au decis sa îl opereze chiar a doua zi. Dupa cinci zile de la interventie, barbatul a facut febra, iar medicii l-au dus din nou în sala de operatie, potrivit declaratiilor conducerii Spitalului Municipal Medgidia. “La cinci zile de la prima operatie, a intervenit un proces inflamator al flancului drept”, declara Stere Busu, director general al Spitalului Municipal Medgidia. Tot el declara însa ca evolutia post-operatorie a fost “buna”.

Familia a insistat sa îl transfere la Constanta. În timp ce conducerea spitalului de la Medgidia spune ca barbatul avea o stare buna în momentul în care a plecat spre Constanta, medicii de aici au un cu totul alt punct de vedere. Purtatorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta, Florian Stoian, spune ca starea lui Diaconu era deja grava, septicemia fiind demult instalata.

Sursa: Antena 3

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Protan obţine, în instanţă, suspendarea deciziei de oprire a activităţii pentru o lună

Tribunalul Bucureşti a decis să suspende executarea hotărârii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului de întrerupere a activităţii sucursalei Popeşti-Leordeni pentru o perioadă de 30 de zile, pentru că nu a respectat normele de protecţie a mediului.

Tribunalul Bucureşti a judecat, marţi, cererea Protan de suspendare a executării deciziei. Reprezentantul Protan a spus în sala de judecată că, prin întreruperea activităţii firmei pentru o perioadă de 30 de zile, „se perturbă funcţionarea serviciului public” şi  se vor crea focare de infecţie, pentru că nu va mai avea cine să ardă cadavrele animalelor de la firmele cu care Protan are contract. Pe de altă parte, reprezentantul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului a spus că societatea Protan Popeşti-Leordeni nu respectă normele de protecţie a mediului şi poluează Dâmboviţa, deversând ape uzate. 

Protan a decis, pe 18 noiembrie, să îşi reia temporar activitatea de colectare şi neutralizare a deşeurilor de origine animală în toate cele opt sucursale din ţară, timp de o săptămână. Potrivit societăţii, măsura reluării activităţii este valabilă începând de pe 18 noiembrie şi vine ca urmare a negocierilor dintre companie şi Ministerul Agriculturii pe tema subvenţiilor restante. 

În urma negocierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a confirmat plata către Protan a sumei de 1,8 milioane lei, din cele 15 milioane de lei restante, angajându-se ca până la sfârşitul săptămânii trecute să mai plătească încă 1,7 milioane lei. 

 

 

Sursa: NewsIn

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

CSM a sancţionat doi magistraţi pentru abateri disciplinare.Premiera!

Astfel, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii l-a sancţionat pe judecătorul Alin Ghimpău, de la Judecătoria Turnu Severin, prin „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunară brută cu 15 %,pe o perioadă de 3 luni, deoarece şi-a exercitat funcţia cu gravă neglijenţă”

De asemenea, Secţia pentru procurori a celui mai înalt for al justiţiei a sancţionat, cu avertisment, o abatere disciplinară săvârşită de procurorul Laura Mincă, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, acuzată tot de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă. 

Sursa: NewsIn

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Angela Similea si Cornel Constantiniu au pierdut, la Tribunal, procesul cu regizorul Cristian Mungiu

Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea Angelei Similea şi a lui Cornel Constantiniu, în care cereau în instanţă daune morale pentru folosirea a două piese pe coloana sonoră a filmului „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, motivând lipsa calităţii procesuale active.

Artiştii au aflat la premiera filmului că melodiile au fost folosite pe coloana sonoră, după cum a declarat avocatul care-i reprezintă în instanţă pe compozitor şi pe Angela Similea, Victor Hăbăşescu.

Cornel Constantiniu şi Angela Similea au cerut magistraţilor Tribunalului Bucureşti să oblige Mobra Film la plata a 20.000 de euro pentru fiecare, cu titlu de daune morale, urmând ca daunele materiale să fie stabilite în urma efectuării unei expertize, în cadrul procesului.

Filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, de Cristian Mungiu, este primul film românesc care a câştigat premiul Palme d’Or, acordat la ediţia de anul trecut a Festivalului de film de la Cannes.

În România, filmul a primit o diplomă de excelenţă din partea Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L Caragiale” la Festivalul CineMaIubit şi premiul Zilele Filmului Românesc, la TIFF 2007.

Sursa: NewsIn

 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Rusine!Şapte femei se foloseau de copiii lor pentru a fura dintr-un magazin din Capitală

Modul de operare era simplu. Una dintre femei aştepta cu copilul în braţe în dreptul uşii, iar celelalte apucau ce prindeau şi o luau la fugă. Copiii erau folosiţi drept paravan pentru cei care încercau să le oprească

„N-am tâlhărit, n-am omorât. N-am intrat la niciun magazin, n-am furat, mă bagă la tâlhărie pentru ce”, a spus una dintre femei. 

Poliţiştii spun că femeile nu sunt la prima abatere. În urmă cu câteva zile, au furat mai multe perechi de blugi dintr-un alt magazin din centrul Capitalei.

„În sarcina lor a mai fost reţinută o astfel de acţiune comisă la data de 22 noiembrie, de asemenea sunt suspecte de acţiuni similare în lunile ianuarie şi februarie, de la un magazin de pe bulevardul Magheru”, a spus purtător de cuvânt Poliţia Capitalei, Christian Ciocan.

Cei doi copii mici, dar şi o adolescentă de 15 ani, au fost daţi în grija Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Femeile riscă o pedeapsă cu închisoarea între 5 şi 15 ani, pentru tâlhărie în formă agravantă.

 

Sursa: Realitatea TV

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Felicitari!Predoiu ia masuri impotriva celor care profeseaza avocatura, in afara legii nr. 51/1995

Pe 12 noiembrie, Guvernul a adoptat, la initiativa Ministerului Justitiei, Ordonanta de urgenta nr. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care a fost publicata miercuri in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 792.

OUG nr. 159/2008 prevede, printre altele, ca „actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi (n.r. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat), sunt nule daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savarsit.

Actul normativ mai stabileste ca „baroul are dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de avocat.” Sumele obtinute cu titlu de despagubiri vor fi cuprinse in bugetele barourilor si vor fi folosite in mod exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala a avocatilor.

Roba de avocat poate aduce … inchisoarea de la 6 luni la 3 ani

O alta modificare a legii nr. 51/1995 prevede ca folosirea fara drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Nationala a Barourilor din Romania„, „U.N.B.R”, „Uniunea Avocatilor din Romania” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de obiectul activitatii desfasurate de aceasta, precum si folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte conditii decat cele prevazute de Legea nr. 51/1995 constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Predoiu: „Profesia este supusa unor atacuri din partea unor impostori care se pretind avocati”

OUG nr. 159/2008 a fost publicata in Monitorul Oficial la o luna dupa ce Catalin Predoiu, ministrul justitiei, a declarat in cadrul celui de-al 52-lea Congres al Uniunii Internationale a Avocatilor (UIA), desfasurat la Bucuresti, ca Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar trebui sa intervina in cazurile in care profesia de avocat este practicata fara forme legale.

In discursul sau, ministrul Predoiu a afirmat ca „pe langa Ministerul Justitiei, ar trebui ca si celelalte institutii cu atributii in realizarea Justitiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, sa inteleaga ca apararea profesiei de avocat nu este o chestiune de interes particular, ci intereseaza ordinea de drept si buna functionare a justitiei”.

„Din pacate, la noi acasa, profesia este in continuare supusa unor atacuri si incalcari din partea unor impostori care se pretind avocati”, a mai declarat Catalin Predoiu, la Congresul UIA, de la sfarsitul lunii octombrie.

„Ministerul Public trebuie sa intervina mai eficient pentru descoperirea actelor de practicare fara drept a profesiei de avocat si aplicarea procedurilor legale care se impun. In acest context, deplang relativa pasivitate a CSM in aceasta chestiune, care risca sa se transforme intr-o invitatie implicita pentru continuarea incalcarii profesiei de avocat, ceea ce ar fi foarte grav”, a adaugat ministrul Predoiu.

Pompiliu Bota si „Baroul constitutional roman”

Povestea structurilor paralele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, succesoarea Uniunii Avocatilor din Romania, a inceput in anul 2002, cand Pompiliu Bota infiintat o asociatie de caritate „Bonis Potra” care avea ca obiective, pe langa ajutorarea orfanilor, si infiintarea de unitati economice, ziare, saune dar si barouri.

Instanta i-a admis lui Pompiliu Bota cererea de constituire a asociatiei „Bonis Potra”, astfel ca,  una dintre primele hotarari ale asociatiei a fost infiintarea „Baroului Constitutional Roman”.

In acelasi an, baroul  Hunedoara, membru al Uniunii Nationale a Avocatilor de la acea vreme, a cerut Judecatoriei Deva dizolvarea asociatiei „Bonis Potra” si radierea acesteia din registrul asociatiilor, pe motivul obiectului si activitatii acesteia, respectiv crearea de barouri.

Instanta a admis actiunea baroului Hunedoara si a constatat ca Pompiliu Bota incheiase, cu diverse persoane, contracte de asistenta juridica pentru a le reprezenta in fata instantelor, in calitate de avocat, prin incalcarea Legii nr. 51/1995, care stabilea ca profesia de avocat putea fi exercitata doar de catre membrii Uniunii Avocatilor din Romania, care a devenit, ulterior, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.

Dupa mai mult de un an, in noiembrie 2003, asociatia „Bonis Potra” a fost dizolvata.

Barou nerecunoscut de UNBR, anunta organizarea examenului de admitere in profesie

La sase ani de la momentul infiintarii Baroului constitutional al lui Bota, in octombrie 2008, Baroul Bucuresti a emis un comunicat in care preciza ca singurul barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania ce isi desfasoara legal activitatea pe raza municipiului Bucuresti si a judetului Ilfov este Baroul Bucuresti.

In acelasi comunicat, Baroul Bucuresti arata ca „hotararea de a constitui un nou barou pe raza judetului Ilfov nu apartine unor persoane particulare, care se fac vinovate de savarsirea infractiunii de exercitare fara drept a profesiei de avocat, ci doar Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, singura entitate legala in masura sa hotarasca asupra necesitatii si oportunitatii infiintarii unui astfel de barou.”

Aceasta precizare a Baroului Bucuresti a venit dupa anuntul privind „organizarea examenului de admitere in profesia de avocat de catre o entitate ce se autointituleaza Baroul de Avocati Ilfov, prin postarea pe site-ul www.baroul-ilfov.ro a unor informatii de natura sa produca confuzii in randul celor ce aspira sa faca parte din corpul profesional al avocatilor”, dupa cum se afirma in comunicat.

Trebuie amintit faptul ca, prin Hotararea nr. 371/2008, UNBR a stabilit ca Baroul Bucuresti include atat avocatii din municipiul Bucuresti cat si avocatii din judetul Ilfov.

Conform hotararii UNBR, pana la infiintarea si functionarea Tribunalului Ilfov, avocatii din judetul Ilfov raman inscrisi in Tabloul avocatilor din municipiul Bucuresti, urmand ca dupa infiintarea si functionarea Tribunalului Ilfov sa se examineze posibilitatea infiintarii Baroului Bucuresti si al judetului Ilfov.
 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic

Noile reglementari asigura cadrul legal pentru a permite reducerea suprafetei fondului forestier national pentru explorarea si exploatarea resurselor de petrol si gaze naturale, pentru realizarea retelelor de comunicatii si a retelelor de apa potabila.

O alta prevedere ii vizeaza pe operatorii economici care au avut aprobari de ocupare temporara a terenurilor din fondul forestier national, nu le-au restituit apte de a fi impadurite, insa solicita noi aprobari de ocupare.

Astfel, noile reglementari precizeaza ca este interzisa aprobarea ocuparii temporare de terenuri din fondul forestier national pentru operatorii economici care nu au redat circuitului silvic terenurile forestiere ocupate anterior in cadrul aceluiasi ocol, terenuri apte de a fi impadurite. Exceptie fac situatiile de urgenta.

Perioada de timp pentru care poate fi aprobata ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier, este de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Legea energiei electrice modificata

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 787 din data de 25 noiembrie 2008 a fost publicata Ordonanta de urgenta nr. 172 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007.

Ordonanta de urgenta nr. 172 din 19 noiembrie 2008 („Ordonanta”) aduce o serie de modificari Legii energiei electrice nr. 13/2007 („Lege”), ca urmare a declansarii prodedurii de infringement impotriva Romaniei pentru necomunicarea masurilor nationale de transpunere a Directivei 2005/89/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 ianuarie 2006. 

Principalele modificari aduse de Ordonanta sunt urmatoarele: 

– Se adauga un nou obiectiv de baza pentru desfasurarea activitatilor in domeniul energiei electrice si al energiei termice produse in cogenerare, ce consta in imbunatatirea competitivitatii pietei interne de energie electrica si participarea activa la formarea atat a pietei regionale, cat si a pietei interne de energie a Uniunii Europene si la dezvoltarea schimburilor regionale.

– Reglementarile tehnice care stabilesc cerintele minime de proiectare si functionare pentru racordarea la reteaua de transport a instalatiilor de producere, a retelelor de distributie, a echipamentelor consumatorilor conectate direct, a circuitelor interne si a liniilor directe se vor notifica Comisiei Europene.

– ANRE va prezinta rapoarte anual, iar nu trimestrial conform vechii reglementari, primului-ministru si ministerului de resort, privind problemele sesizate si solutiile aplicate in domeniul monitorizarii pentru evaluarea nivelului de eficienta, transparenta, concurenta a pietei de energie electrica si in materie de continuitate in alimentare. Ordonanta detaliaza cuprinsul rapoartelor, elementele care se iau in considerare la elaborarea acestora, precum si modul de elaborare, publicare si notificare catre Comisia Europeana. 

– Pentru informarea Comisiei Europene, ANRE va elabora si va transmite primului-ministru si ministerului de resort un raport cu privire la masurile adoptate pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu universal si serviciu public, inclusiv cele privind protectia consumatorului si protectia mediului si efectul posibil al acestora asupra concurentei la nivel national si international. La fiecare doi ani, acest raport trebuie reactualizat in conditiile prevazute in Ordonanta. 

– In urma consultarii cu ANRE, Consiliul Concurentei va elabora si va transmite factorilor responsabili un raport privind pozitia dominanta pe piata si comportamentul de specula si anticoncurential. Ordonanta reglementeaza cuprinsul raportului, modalitatile si termenele de transmitere catre ministerul de resort si Comisia Europeana.

– Se reglementeaza modalitatile de solutionare a situatiilor neasteptate de criza pe piata de energie si a cazurilor in care este amenintata siguranta fizica sau securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalatiilor ori integritatea sistemului.

– Operatorul de transport si de sistem va fi obligat sa intocmeasca din trei in trei luni un raport cu privire la fluxurile fizice de energie electrica care s-au derulat in cadrul importului de energie electrica din tari terte Uniunii Europene in cursul ultimelor trei luni anterioare datei raportarii, care se transmite ANRE si ministerului de resort in vederea informarii Comisiei Europene.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

George Albu, candidat PNL, dat în judecata pentru faliment

Unul dintre candidatii Partidului National Liberal pentru un mandat de senator în Arad, George Albu, a fost dat în judecata de catre o societate comerciala, care îl acuza de falimentare,plângerea fiind depusa la Tribunalul Arad saptamâna trecuta

Prima înfatisare în fata instantei de judecata va avea loc pe 12 ianuarie.

Sursa: Cotidianul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Dan Voinea a fost audiat la Consiliului Superior al Magistraturii

Procurorul militar, Dan Voinea, a carui revocare a fost ceruta de procurorul general, a fost audiat, miercuri, la Consiliul Superior al Magistraturii, în legatura cu sesizarea Comisiei de disciplina pentru procurori privind abateri disciplinare .

Pe 24 octombrie, sectia pentru procurori a CSM a fost sesizata de Comisia de disciplina cu privire la cazul lui Dan Voinea,  adjunct al Sectiei Parchetelor Militare, care este acuzat de abateri disciplinare în exercitarea functiei.
Procurorul general, Laura Codruta Kovesi, i-a trimis, pe 27 octombrie, ministrului justitiei, Catalin Predoiu, cererea de revocare a adjunctului Sectiei Parchetelor Militare, Dan Voinea, el fiind cel care s-a ocupat de dosarele Revolutiei si ale Mineriadei. Purtatorul de cuvânt al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Robert Cazanciuc, a declarat, pentru NewsIn, ca solicitarea este însotita de o expunere de motive, document în care au fost preluate principalele constatari ale raportului de control al CSM la Sectia Parchetelor Militare.

Potrivit procedurii, pentru a putea fi aprobata cererea de revocare a procurorului genral, ministrul Predoiu trebuie sa analizeze temeinic motivele reclamatiei, iar apoi, daca el considera de cuviinta, trebuie sa ceara un aviz consultativ din partea Sectiei de procurori a CSM. Solicitarea este apoi trimisa sefului statului, care poate accepta sau nu cererea de revocare din functie a lui Voinea. 

Sursa: Adevarul

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Opt soluţii în caz de faliment

Afaceriştii şi-au imaginat ce ar face dacă ar pierde businessurile. „Ce aţi face dacă mâine v-aţi pierde afacerea pe care o deţineţi?”. Asta i-am întrebat pe unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din România.

 

Toţi au început cu „Doamne fereşte!”, după care au trecut la exerciţiul dificil de imaginaţie. Răspunsurile au fost dintre cele mai diverse, dar toate converg către investiţii în domeniul serviciilor şi al comerţului alimentar.

Fie că s-au gândit imediat că şi-ar putea deschide un restaurant sau că ar investi în supermarketuri, că ar cumpăra pământ ieftin, ar produce haine pentru copii sau ar regivora cooperativele meşteşugăreşti de la sate, oamenii de afaceri au găsit rapid soluţii în caz de criză.

Oamenii de afaceri pe care i-am intervievat sunt vizionari şi asta întrucât studiile de piaţă (realizate de Nielsen şi Deloitte) dau ca sigure, în contextul crizei financiare, exact businessurile pentru care aceştia au optat.

Deşi segmentele imobiliar şi bancar sunt unele dintre cele mai afectate de actualul dezechilibru economic, unii dintre presupuşii falimentari s-au arătat interesaţi să investească fix în aceste domenii

Cornel Penescu, cel care deţine lanţul de supermarketuri Pic, spune că şi-ar investi banii în mâncare şi în bănci, singurele două lucruri la care românii n-ar putea renunţa.

„Cu Pic am tras cartea câştigătoare, iar în caz de criză sunt convins că vom mai avea clienţi.

Mâncare sigur vom continua să vindem”, spune Penescu, căruia îi surâde şi o investiţie într-o bancă.

Lanţul Pic are în prezent şase unităţi.

„Haine de copii. Apoi, imobiliare”

 

http://www.adevarul.ro/articole/opt-solutii-in-caz-de-faliment.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Falimentul imobiliarilor. Criza financiara face primele victime printre constructorii de cartiere rezidentiale

Dupa ce au construit mii de apartamente cu bani proveniti din credite bancare, dezvoltatorii imobiliari au ajuns la fundul sacului. Scumpirea creditelor ii pune pe acestia in fata imposibilitatii achitarii mai vechilor angajamente fata de banci, dar si a finalizarii proiectelor deja demarate

 

Construite pe hartie sau partial finalizate, cartiere intregi ar putea trece din patrimoniul constructorilor in cel al bancilor care au finantat astfel de afaceri. Aflati in incapacitate de plata si in dorinta de a scapa de presiunea creditorilor, marii dezvoltatori imobiliari fac apel la legea insolventei. Procedura prevazuta de acest act normativ (care poate dura trei ani) le ofera constructorilor doua avantaje importante: le pune la dispozitie trei ani pentru o eventuala redresare si ii exonereaza de obligatia de a raspunde cu propria avere pentru un eventual faliment.

Pe rolul Tribunalului Bucuresti a fost inregistrat primul dosar de faliment al unuia dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari, Gigant Construct SRL. In actiunea formulata in instanta se arata ca „in prezent, societatea se afla in stare de insolventa”. Legea insolventei (85/2006) prevede faptul ca „insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci când debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; insolventa este iminenta atunci când se  dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate cu fondurile banesti disponibile la data scadentei”, situatie in care, conform documentului citat, s-ar afla Gigant Construct. In actiunea promovata in instanta societatea recunoaste faptul ca  SC Gigant Construct SRL a intreprins unele masuri in vederea redresarii situatiei financiare, insa eficacitatea acestora nu a putut fi corelata cu dimensiunea obligatiilor financiare”. Societatea invoca drept principala cauza a situatiei in care se afla faptul ca „nu mai detine resursele financiare necesare restituirii ratelor scadente ale creditului bancar acordat in anul 2007, in valoare de 3.577.000 de euro, in scopul achizitionarii terenului (in suprafata de 10.200 mp – n.r.) situat in Bucuresti, Aleea Ninsorii, nr. 36”.

 

http://www.gardianul.ro/Falimentul-imobiliarilor.-Criza-financiara-face-primele-victime-printre-constructorii-de-cartiere-rezidentiale-s125037.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Procuror şef de secţie, arestat pentru şpagă de 800 de lei

800 de lei – aceasta este suma pentru  care s-a „mânjit” procurorul Vasile Viorel, şeful secţiei urmărire penală şi criminalistică de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Caraş Severin.a solicitat banii unui inculpat  pentru a da doar amendă administrativă într-un dosar penal

Ghinionul omul legii a fost că persoana căreia i-a solicitat şpaga s-a dus direct la DNA Bucureşti pentru a depune reclamaţie. În baza plângerii, o echipă de la Anticorupţie a venit la Reşiţa pentru realizarea flagrantului. Procurorul a fost prins în offsaid imediat după ce a primit cei 800 de lei, chiar în biroul său de la Parchet. Printre atribuţiile de serviciu ale procurorului Vasile Viorel se afla şi combaterea infracţiunile legate de…corupţie. După ce anchetatorii de la DNA au găsit asupra sa şpaga, au decis reţinere procurorului pentru cercetări

http://www.gandul.info/justitia/procuror-sef-de-sectie-arestat-pentru-spaga-de-800-de-lei.html?6686;3552297

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale – actualizata la 20.11.2008

Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, versiune actualizata la data de 20.11.2008
Versiunea actualizata include modificarile aduse de: – Legea nr. 302/2005 – Legea nr. 85/2006 – Legea nr. 164/2006 – Legea nr. 441/2006 – Legea nr. 516/2006 – O.U.G. nr. 82/2007
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale – versiune actualizata la data de 20.11.2008

Versiunea actualizata  include modificarile aduse de:

   – Legea nr. 302/2005
   – Legea nr. 85/2006
   – Legea nr. 164/2006
   – Legea nr. 441/2006
   – Legea nr. 516/2006
   – O.U.G. nr. 82/2007
   – O.U.G. nr. 52/2008 publicata in MOF nr. 333 din 30.04.2008
   – Legea nr. 284/2008 publicata in MOF nr. 778 din 20.11.2008.

 

   TITLUL I
  Dispozitii generale

 

   Art. 1. – (1) In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
   (2) Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane.
   Art. 2. – Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata.
   Art. 3. – (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
   (2) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati.
   (3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.
   Art. 4. – Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede altfel.

 

   TITLUL II
  Constituirea societatilor comerciale

 

   CAPITOLUL I
  Actul constitutiv al societatii

 

   Art. 5. – (1) Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.
   (2) Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul.
   (3) Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.
   (4) Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii.
   (5) In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.
   (6) Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:
   a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;
   b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
   c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.
   (7) Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.
   Art. 6. – (1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori.
   (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile prevazute de art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta lege, cu modificarile si completarile ulterioare. 
   Art. 7. – Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:
   a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii comanditati; 
   b) forma, denumirea si sediul social; 
   c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
   d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau; 
   e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; 
    e1) in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca sunt numiti cenzori sau auditor financiar, datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar; 
   f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;
   g) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
   h) durata societatii;
   i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
   Art. 8. – Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde:
   a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii comanditati; 
   b) forma, denumirea si sediul social; 
   c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;
   d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia; 
   e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport; 
   f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator; 
    f1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni; 
    f2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni; 
   g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere; 
    g1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; 
   h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; 
   i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar; 
    i1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; 
   j) durata societatii;
   k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;
   l) sediile secundare – sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;
   m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; 
   n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;
   o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire; 
   p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.
   Art. 81. – Datele de identificare prevazute la art. 7 lit. a), e) si e1), respectiv la art. 8 lit. a), g) si h), includ:
   a) pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal si, daca este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia;
   b) pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale aplicabile. 
   Art. 9. – (1) Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica.
   (2) In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:
   a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii;
   b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii. 
   Art. 91. – Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. 
   Art. 10. – (1) Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.
   (2) Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa la un nivel cel putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de prezenta lege.
   (3) Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit. 
Art. 11. – (1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. 
   (2) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
Art. 12. – In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
Art. 13. – (1) In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.
   (2) Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate.
   (3) In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.
Art. 14. – (1) O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata.
   (2) O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.
   (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita.
   (4) Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata.
   Art. 15. – Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
   Art. 16. – (1) Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.
   (2) Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare. 
   (3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84. 
   (4) Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social. 
   (5) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi.
  Art. 17. – (1) La autentificarea actului constitutiv in cazurile prevazute la art. 5 sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata.
   (2) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
   a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;
   b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;
   c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii. 
   (3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

 

   CAPITOLUL II
  Formalitati specifice pentru constituirea societatii pe
actiuni prin subscriptie publica

 

   Art. 18. – (1) Cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor privind pe administratori si directori, respectiv pe membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si pe cenzori sau, dupa caz, pe auditorul financiar, si in care se va stabili data inchiderii subscriptiei. 
   (2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori in forma autentica va trebui depus, inainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul in care se va stabili sediul societatii.
   (3) Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului, constatand indeplinirea conditiilor de la alin. (1) si (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune.
   (4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si indatoririle de actionar.
   Art. 19. – (1) Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat.
   (2) Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.
   (3) Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decat daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.
   Art. 20. – Cel mai tarziu in termen de 15 zile de la data inchiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutiva, printr-o instiintare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in doua ziare cu larga raspandire, cu 15 zile inainte de data fixata pentru adunare. Instiintarea va cuprinde locul si data adunarii, care nu poate depasi doua luni de la data inchiderii subscrierii, si precizarea problemelor care vor face obiectul discutiilor.
   Art. 21. – (1) Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni – C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare.
   (2) Actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.
   Art. 22. – Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decat acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei.
   Art. 23. – (1) Fondatorii sunt obligati sa intocmeasca o lista a celor care, acceptand subscriptia, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, cu mentionarea numarului actiunilor fiecaruia.
   (2) Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile inainte de adunare.
   Art. 24. – (1) Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari.
   (2) Oricare acceptant are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, inainte de a se intra in ordinea de zi a adunarii, care va decide asupra observatiilor.
   Art. 25. – (1) In adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procura speciala.
   (2) Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.
   (3) Acceptantii care au constituit aporturi in natura nu au drept de vot in deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei sunt si subscriitori de actiuni in numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.
   (4) Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotarari cu votul majoritatii simple a celor prezenti.
   Art. 26. – (1) Daca exista aporturi in natura, avantaje acordate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti. Dispozitiile art. 38 si 39 se aplica in mod corespunzator.
   (2) Raportul expertului sau expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa se intruneasca adunarea constitutiva. 
Art. 27. – (1) Abrogat. 
   (2) Daca valoarea aporturilor in natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.
   (3) Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.
   Art. 28. – Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii:
   a) verifica existenta varsamintelor;
   b) examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura;
   c) aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii;
   d) discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentand, in acest scop, si pe cei absenti, si ii desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si indeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii;
   e) numeste primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si primii cenzori sau, dupa caz, primul auditor financiar. 
   Art. 29. – (1) Varsamintele efectuate potrivit art. 21, pentru constituirea societatii prin subscriptie publica, vor fi predate persoanelor insarcinate cu incasarea lor prin actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizie a consiliului de administratie, respectiv a directoratului, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezulta inmatricularea societatii. 
   (2) Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se va face direct acceptantilor.
   Art. 30. – (1) Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii societatii, iar daca, din orice cauza, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot indrepta impotriva acceptantilor.
   (2) Fondatorii sunt obligati sa predea consiliului de administratie, respectiv directoratului, documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii, in termen de 5 zile. 
   Art. 31. – (1) Fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii, fata de societate si de terti pentru:
   – subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv;
   – existenta aporturilor in natura;
   – veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii. 
   (2) Fondatorii sunt raspunzatori, de asemenea, de valabilitatea operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate de aceasta asupra sa.
   (3) Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, pentru raspunderea ce le revine in temeiul prezentului articol si al art. 49 si 53, timp de 5 ani. 
   Art. 32. – (1) Adunarea constitutiva va hotari asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societati constituite prin subscriptie publica.
   (2) Cota prevazuta la alin. (1) nu poate depasi 6% din profitul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.
   (3) In cazul majorarii capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzator capitalului social initial.
   (4) De dispozitiile acestui articol pot beneficia numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv.
   Art. 33. – In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor.
   Art. 34. – Dreptul la actiunea in daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata.
   Art. 35. – Abrogat. 

 

   CAPITOLUL III
  Inmatricularea societatii

 

   Art. 36. – (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii. 
   (2) Cererea va fi insotita de:
   a) actul constitutiv al societatii;
   b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;
   c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
   d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; 
   e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;
   f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si, dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, a primilor cenzori, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege; 
   g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii. 
   (3) Abrogat. 
   Art. 37. – (1) Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat.
   (2) La inceputul fiecarui an judecatoresc, presedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecatori ai tribunalului.
   (3) Judecatorul delegat va putea dispune, prin incheiere motivata, efectuarea unei expertize, in contul partilor, precum si administrarea altor dovezi. 
   Art. 38. – (1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat.
   (2) Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii. 
   Art. 39. – Nu pot fi numiti experti:
   a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor;
   b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura;
   c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia. 
   Art. 40. – (1) In cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul delegat, prin incheiere, pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in registrul comertului, in conditiile prevazute de legea privind acest registru.
   (2) Incheierea de inmatriculare va reda, dupa caz, mentiunile actului constitutiv prevazute la art. 7 si 8.
   Art. 41. – (1) Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.
   (2) Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza inmatricularea societatii comerciale.
   Art. 42. – Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una dintre formele de societate enumerate la art. 2 si in conditiile prevazute pentru acea forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.
   Art. 43. – (1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona.
   (2) Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata.
   (3) Celelalte sedii secundare – agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii – sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal.
   (4) Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. 
   Art. 44. – Societatile comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic.
   Art. 441. – (1) Dobandirea de catre societate, intr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea inceperii activitatii societatii, a unui bun de la un fondator ori actionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentand cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale a actionarilor, precum si prevederilor art. 38 si 39, va fi mentionata in registrul comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar cu larga raspandire.
   (2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobandire efectuate in cadrul activitatii curente a societatii, cele facute din dispozitia unei autoritati administrative sau a unei instante judecatoresti si nici cele facute in cadrul operatiunilor de bursa. 
   Art. 45. – (1) Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data depunerii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere.
   (2) Dispozitia alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor.

 

   CAPITOLUL IV
  Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii

 

   Art. 46. – (1) Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act in incheiere de regularizarile efectuate.
   (2) In cazul in care au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora in conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedura civila.
   Art. 47. – (1) In cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire.
   (2) Daca, totusi, inmatricularea nu s-a efectuat in termenele prevazute de alineatul precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, in afara de cazul in care acesta prevede altfel.
   (3) Daca un asociat a cerut indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie.
   Art. 48. – (1) In cazul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati.
   (2) Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze.
   (3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data inmatricularii societatii.
   Art. 49. – Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile la care se refera art. 46-48.
   Art. 50. – (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau.
   (2) Operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au fost in imposibilitate de a lua cunostinta despre ele.
   Art. 51. – Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.
   Art. 52. – (1) In caz de neconcordanta intre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in presa, societatea nu poate opune tertilor textul publicat. Tertii pot opune societatii textul publicat, cu exceptia situatiei in care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului. 
   (2) In cazul in care neconcordanta prevazuta la alin. (1) intervine din motive ce nu ii sunt imputabile societatii, oficiul registrului comertului sau, dupa caz, Regia Autonoma „Monitorul Oficial”, la cererea societatii, va corecta mentiunea din registru, respectiv va republica textul, pe cheltuiala sa. 
   Art. 53. – (1) Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor.
   (2) In cazul in care societatea, datorita obiectului sau de activitate, nu isi poate incepe activitatea fara a fi autorizata in acest sens, prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile angajamentelor rezultate din contracte incheiate de societate, sub conditia primirii acestei autorizatii. In aceasta situatie, raspunderea revine societatii. 
   Art. 54. – (1) Dupa efectuarea formalitatilor de publicitate in legatura cu persoanele care, ca organe ale societatii, sunt autorizate sa o reprezinte, societatea nu poate opune tertilor nicio neregularitate la numirea acestora, cu exceptia cazului in care societatea face dovada ca tertii respectivi aveau cunostinta de aceasta neregularitate.
   (2) Societatea nu poate invoca fata de terti numirile in functiile prevazute la alin. (1) sau incetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate in conformitate cu legea. 
   Art. 55. – (1) In raporturile cu tertii, societatea este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate al societatii, in afara de cazul in care ea dovedeste ca tertii cunosteau sau, in imprejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia ori cand actele astfel incheiate depasesc limitele puterilor prevazute de lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoasterii. 
   (2) Clauzele actului constitutiv ori hotararile organelor statutare ale societatilor prevazute in alineatul precedent, care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate.
   Art. 56. – Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand:
   a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art. 5 alin. (6);
   b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
   c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
   d) lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii;
   e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
   f) actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris; 
   g) s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
   h) nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.
   Art. 57. – Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.
   Art. 58. – (1) Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator.
   (2) Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii.
   (3) Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras.
   (4) Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art. 3.
   Art. 59. – (1) Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau.
   (2) Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii.

 

   CAPITOLUL V
  Unele dispozitii procedurale

 

   Art. 60. – (1) Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului.
   (2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
   (3) Recursul se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza recursul curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei.
   (4) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata.
   (5) In cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48-49 si 56-59.
   Art. 61. – (1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile.
   (2) In sensul prezentei legi, prin hotararea asociatilor se intelege si hotararea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, in afara de cazul in care din context rezulta altfel.
   Art. 62. – (1) Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente.
   (2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila.
   (3) Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului.
   Art. 63. – Cererile si caile de atac prevazute de prezenta lege, de competenta instantelor judecatoresti, se solutioneaza de instanta locului unde societatea isi are sediul principal.
   Art. 64. – Citarea partilor in fata judecatorului delegat si comunicarea actelor sale se fac, de catre oficiul registrului comertului, prin posta, cu scrisoare recomandata, atasandu-se recipisa la dosar, sau prin agenti ai oficiului registrului comertului, ori in conditiile Codului de procedura civila.

 

   TITLUL III
  Functionarea societatilor comerciale

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii comune

 

   Art. 65. – (1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului.
   (2) Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul.
   Art. 66. – (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare.
   (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.
   Art. 67. – (1) Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend.
   (2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. 
   (3) Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii.
   (4) Dividendele platite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca.
   (5) Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contrar prevederilor alin. (2) si (3), se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. 
   (6) Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.
   Art. 68. – Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi.
   Art. 69. – Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. 
   Art. 70. – (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv.
   (2) Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora.
   Art. 701. – Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi incheiate in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, prin lege, actul constitutiv sau hotararile organelor statutare ale societatii adoptate in conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv al societatii, nefiind necesara o procura speciala si in forma autentica in acest scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie incheiate in forma autentica. 
   Art. 71. – (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres.
   (2) In cazul incalcarii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune.
   (3) Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii.
   Art. 72. – Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege.
   Art. 73. – (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
   a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
   b) existenta reala a dividendelor platite;
   c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
   d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
   e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
   (2) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata.
   Art. 731. – Persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2), nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori sau auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi. 
   Art. 74. – (1) In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert, emanand de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu.
   (2) Daca societatea pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare, in conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevazute la alin. (1) vor contine si mentiunea societate administrata in sistem dualist.
   (3) In documentele prevazute la alin. (1), daca acestea provin de la o societate cu raspundere limitata, se va mentiona si capitalul social, iar daca ele provin de la o societate pe actiuni sau in comandita pe actiuni, se vor mentiona atat capitalul social subscris, cat si cel varsat.
   (4) In situatia in care documentele prevazute la alin. (1) sunt emise de o sucursala, acestea trebuie sa mentioneze si oficiul registrului comertului la care a fost inregistrata sucursala si numarul ei de inregistrare.
   (5) Daca societatea detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) vor fi publicate si pe pagina de internet a societatii. 
   CAPITOLUL II
  Societatile in nume colectiv

 

   Art. 75. – Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv.
   Art. 76. – (1) Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate; in caz de divergenta intre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
   (2) Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlalti, care se gasesc in imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie.
   Art. 77. – (1) Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
   (2) Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv.
   Art. 78. – (1) Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, acesta trebuie sa instiinteze pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta.
   (2) In caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social.
   (3) Operatiunea incheiata in contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie.
   Art. 79. – (1) Asociatul care, intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune.
   (2) Asociatul care contravine dispozitiilor alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
   Art. 80. – Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate.
   Art. 81. – (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii.
   (2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune.
   (3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare.
   Art. 82. – (1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.
   (2) Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.
   (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri.
   (4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare.
   Art. 83. – Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgand din acest aport.
   Art. 84. – (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse.
   (2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor.
   Art. 85. – (1) Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta.
   (2) Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat.
   Art. 86. – (1) Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social.
   (2) Formalitatile de publicitate cu privire la situatiile financiare anuale se vor efectua in conformitate cu prevederile art. 185. 
   Art. 87. – (1) Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv.
   (2) Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital.
   (3) Fata de terti, cedentul ramane raspunzator potrivit art. 225.
   (4) Cand actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 225 si 229.

 

   CAPITOLUL III
  Societatile in comandita simpla

 

   Art. 88. – Administratia societatii in comandita simpla se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati.
   Art. 89. – (1) Comanditarul poate incheia operatiuni in contul societatii numai pe baza unei procuri speciale pentru operatiuni determinate, data de reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului. In caz contrar, comanditarul devine raspunzator fata de terti nelimitat si solidar, pentru toate obligatiunile societatii contractate de la data operatiunii incheiate de el.
   (2) Comanditarul poate indeplini servicii in administratia interna a societatii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea si la revocarea administratorilor, in cazurile prevazute de lege, sau poate acorda, in limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operatiunile ce depasesc puterile lor.
   (3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situatiile financiare anuale si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative.
   Art. 90. – Dispozitiile art. 75, 76 alin. (1), art. 77, 79, 83, 84, 86 si 87 se vor aplica si societatilor in comandita simpla, iar dispozitiile art. 80, 81, 82 si 85, asociatilor comanditati.

 

   CAPITOLUL IV
  Societatile pe actiuni

 

   SECŢIUNEA I
  Despre actiuni

 

   Art. 91. – (1) In societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator.
   (2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; in caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor.
   (3) Abrogat. 
   Art. 92. – (1) Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala.
   (2) Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.
   (3) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta.
   (4) Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115.
   (5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, cand acestea sunt emise in forma materiala.
   Art. 93. – (1) Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 lei. 
   (2) Actiunile vor cuprinde:
   a) denumirea si durata societatii;
   b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea;
   c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;
   d) avantajele acordate fondatorilor.
   (3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.
   (4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic. 
   Art. 94. – (1) Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.
   (2) Se pot emite totusi in conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96.
   Art. 95. – (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:
   a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari;
   b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generala, cu exceptia dreptului de vot. 
   (2) Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.
   (3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. 
   (4) In caz de intarziere a platii dividendelor, actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot, incepand de la data scadentei obligatiei de plata a dividendelor ce urmeaza a fi distribuite in cursul anului urmator sau, daca in anul urmator adunarea generala hotaraste ca nu vor fi distribuite dividende, incepand de la data publicarii respectivei hotarari a adunarii generale, pana la plata efectiva a dividendelor restante. 
   (5) Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115. 
   Art. 96. – Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.
   Art. 97. – In cazul in care nu a emis si nu a eliberat actiuni in forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera cate un certificat de actionar cuprinzand datele prevazute la art. 93 alin. (2) si (3) si, in plus, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este inscris in registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actiunilor.
   Art. 98. – (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor.
   (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital. 
   (3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor.
   Art. 99. – Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora.
   Art. 991. – (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin inscris sub semnatura privata, in care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar in cazul actiunilor la purtator si nominative emise in forma materiala, si prin mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora.
   (2) Garantia se inregistreaza in registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie, respectiv de directorat, sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului in favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia.
   (3) Garantia devine opozabila tertilor si dobandeste rangul in ordinea de preferinta a creditorilor de la data inregistrarii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. 
   Art. 100. – (1) Cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenele prevazute la art. 9 alin. (2) lit. a) si b) si la art. 21 alin. (1), societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar de larga raspandire. 
   (2) In cazul in care nici in urma acestei somatii actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative. 
   (3) Decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate.
   (4) In locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute.
   (5) Sumele obtinute din vanzare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi inapoiat actionarilor.
   (6) Daca pretul obtinut nu este indestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98.
   (7) Daca, in urma indeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de indata la reducerea capitalului social in proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent.
   Art. 101. – (1) Orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.
   (2) Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune.
   (3) Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.
   Art. 102. – (1) Actiunile sunt indivizibile.
   (2) Cand o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea atat timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune.
   (3) De asemenea, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun.
   (4) Atat timp cat o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.
   Art. 103. – (1) Societatea nu poate subscrie propriile actiuni.
   (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora.
   (3) Fondatorii, in faza de constituire a societatii, si membrii consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, in cazul unei majorari a capitalului subscris, sunt obligati sa achite contravaloarea actiunilor subscrise cu incalcarea alin. (1) si, in subsidiar, in raport cu subscriitorul, a actiunilor subscrise in conditiile alin. (2). 
   Art. 1031. – (1) Unei societati i se permite sa dobandeasca propriile actiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii in cauza, cu respectarea urmatoarelor conditii:
   a) autorizarea dobandirii propriilor actiuni este acordata de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor, care va stabili conditiile acestei dobandiri, in special numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, durata pentru care este acordata autorizatia si care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si, in cazul unei dobandiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minima si maxima;
   b) valoarea nominala a actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate deja in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris;
   c) tranzactia poate avea ca obiect doar actiuni integral liberate;
   d) plata actiunilor astfel dobandite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societatii, inscrise in ultima situatie financiara anuala aprobata, cu exceptia rezervelor legale.
   (2) Daca actiunile proprii sunt dobandite pentru a fi distribuite angajatilor societatii, actiunile astfel dobandite trebuie distribuite in termen de 12 luni de la data dobandirii. 
Art. 104. – (1) Restrictiile prevazute la art. 1031 nu se aplica:
   a) actiunilor dobandite in conformitate cu art. 207 alin. (1) lit. c), ca urmare a unei decizii a adunarii generale de reducere a capitalului social;
   b) actiunilor dobandite ca urmare a unui transfer cu titlu universal;
   c) actiunilor integral liberate, dobandite prin efectul unei hotarari judecatoresti, intr-o procedura de executare silita impotriva unui actionar, debitor al societatii;
   d) actiunilor integral liberate, dobandite cu titlu gratuit.
   (2) Restrictiile prevazute la art. 1031, cu exceptia celei prevazute la art. 1031 alin. (1) lit. d), nu se aplica actiunilor dobandite in conformitate cu art. 134. 
Art. 1041. – (1) Actiunile dobandite cu incalcarea prevederilor art. 1031 si 104 trebuie instrainate in termen de un an de la dobandire.
   (2) Daca valoarea nominala a propriilor actiuni dobandite de catre societate in conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b)-d), fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, inclusiv valoarea nominala a actiunilor proprii existente deja in portofoliul societatii, depaseste 10% din capitalul social subscris, actiunile depasind acest procent vor fi instrainate in termen de 3 ani de la dobandire.
   (3) In cazul in care actiunile nu sunt instrainate in termenele prevazute la alin. (1) si (2), aceste actiuni trebuie anulate, societatea fiind obligata sa isi reduca in mod corespunzator capitalul social subscris. 
   Art. 105. – (1) Actiunile dobandite in conformitate cu dispozitiile art. 1031 si 104 nu dau dreptul la dividende pe perioada detinerii lor de catre societate.
   (2) Dreptul de vot conferit de actiunile prevazute la alin. (1) va fi suspendat pe perioada detinerii lor de catre societate.
   (3) In cazul in care actiunile sunt incluse in activul bilantului, in pasivul bilantului se prevede o rezerva de valoare egala, care nu poate fi distribuita. 
   Art. 1051. – Consiliul de administratie va include in raportul ce insoteste situatiile financiare anuale urmatoarele informatii cu privire la dobandirea sau instrainarea de catre societate a propriilor actiuni:
   a) motivele dobandirilor efectuate pe durata exercitiului financiar;
   b) numarul si valoarea nominala a actiunilor dobandite si a celor instrainate pe durata exercitiului financiar si procentul din capitalul social subscris pe care acestea il reprezinta;
   c) in cazul dobandirii sau instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor;
   d) numarul si valoarea nominala a tuturor actiunilor dobandite si detinute de catre societate si procentul din capitalul social subscris pe care acestea il reprezinta. 
   Art. 106. – (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert.
   (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv. 
   Art. 107. – (1) Constituirea de garantii reale asupra propriilor actiuni de catre societate, fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, este considerata a fi dobandire in sensul art. 1031, 104, 1041, 105, 1051 si 106.
   (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul operatiunilor curente ale bancilor si ale altor institutii financiare. 
   Art. 1071. – (1) Subscrierea, dobandirea sau detinerea de actiuni ale unei societati pe actiuni de catre o alta societate la care societatea pe actiuni detine, direct sau indirect, majoritatea drepturilor de vot sau ale carei decizii pot fi influentate in mod semnificativ de societatea pe actiuni este considerata ca fiind efectuata de catre societatea pe actiuni insasi.
   (2) Dispozitiile alin. (1) se vor aplica si atunci cand societatea prin intermediul careia se efectueaza subscrierea, dobandirea sau detinerea de actiuni mentionata este guvernata de legea unui alt stat. 
   Art. 108 – Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica vor proceda conform legislatiei pietei de capital. 
   Art. 109. – Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa in anexa la situatia financiara anuala si, in mod deosebit, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor.

 

   SECŢIUNEA a II-a
  Despre adunarile generale

 

   Art. 110. – (1) Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.
   (2) Cand actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare.
   Art. 111. – (1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. 
   (2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:
   a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul; 
   b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; 
    b1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar; 
   c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv; 
   d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului; 
   e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator;
   f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii.
   Art. 112. – (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate.
   (2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata. 
   Art. 113. – Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:
   a) schimbarea formei juridice a societatii;
   b) mutarea sediului societatii;
   c) schimbarea obiectului de activitate al societatii;
   d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
   e) prelungirea duratei societatii;
   f) majorarea capitalului social;
   g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni;
   h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii;
   i) dizolvarea anticipata a societatii;
    i1) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative; 
   j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta;
   k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni;
   l) emisiunea de obligatiuni;
   m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.
 Art. 114. – (1) Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii. 
   (2) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, este mandatat sa indeplineasca masura prevazuta la art. 113 lit. f), dispozitiile art. 2201 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, in mod corespunzator.
   (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul este mandatat sa indeplineasca masurile prevazute de art. 113 lit. b) si c), dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6) si (7), precum si prevederile art. 133 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, in mod corespunzator. Societatea va fi reprezentata in instanta de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege o alta persoana. 
  Art. 115. – (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot.
   (2) Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.
   (3) In actul constitutiv se pot stipula cerinte de cvorum si de majoritate mai mari. 
   Art. 116. – (1) Hotararea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decat in urma aprobarii acestei hotarari de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie.
   (2) Dispozitiile prezentei sectiuni privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale.
   (3) Hotararile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare.
   Art. 117. – (1) Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar.
   (2) Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   (3) Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. 
   (4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar.
   (5) Modurile de convocare prevazute la alin. (4) nu pot fi folosite daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale.
   (6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, in convocare se va mentiona ca lista cuprinzand informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functia de administrator se afla la dispozitia actionarilor, putand fi consultata si completata de acestia.
   (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. 
   (8) Pentru societatile listate se aplica dispozitiile relevante din legislatia specifica pietei de capital. 
  Art. 1171. – (1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social.
   (2) Cererile se inainteaza consiliului de administratie, respectiv directoratului, in cel mult 15 zile de la publicarea convocarii, in vederea publicarii si aducerii acestora la cunostinta celorlalti actionari. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, si actionarii doresc sa formuleze propuneri de candidaturi, in cerere vor fi incluse informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functiile respective.
   (3) Ordinea de zi completata cu punctele propuse de actionari, ulterior convocarii, trebuie publicata cu indeplinirea cerintelor prevazute de lege si/sau de actul constitutiv pentru convocarea adunarii generale, cu cel putin 10 zile inaintea adunarii generale, la data mentionata in convocatorul initial. 
  Art. 1172. – (1) Situatiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administratie, respectiv raportul directoratului si cel al consiliului de supraveghere, precum si propunerea cu privire la distribuirea de dividende se pun la dispozitia actionarilor la sediul societatii, de la data convocarii adunarii generale. La cerere, actionarilor li se vor elibera copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora.
   (2) In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, convocarea, orice alt punct adaugat pe ordinea de zi la cererea actionarilor, in conformitate cu art. 1171, precum si documentele prevazute la alin. (1) se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al actionarilor.
   (3) Fiecare actionar poate adresa consiliului de administratie, respectiv directoratului, intrebari in scris referitoare la activitatea societatii, inaintea datei de desfasurare a adunarii generale, urmand a i se raspunde in cadrul adunarii. In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, in lipsa unei dispozitii contrare in actul constitutiv, raspunsul se considera dat daca informatia solicitata este publicata pe pagina de internet a societatii, la sectiunea Intrebari frecvente. 
  Art. 118. – (1) In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine.
   (2) A doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare.
   (3) Daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata in instiintarea publicata pentru prima adunare, termenul prevazut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile.
   Art. 119. – (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
   (2) Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii.
   (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.
   (4) Costurile convocarii adunarii generale, precum si cheltuielile de judecata, daca instanta aproba cererea conform alin. (3), sunt suportate de societate. 
  Art. 120. – Actionarii exercita dreptul lor de vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, cu exceptia prevazuta la art. 101 alin. (2).
   Art. 121. – Actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei.
   Art. 122. – In cazul societatilor inchise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale si prin corespondenta.
   Art. 123. – (1) La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare. Secretarul tehnic, desemnat potrivit art. 129 alin. (5), va constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia. 
   (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va stabili o data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarii generale, data ce va ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este convocata din nou din cauza neintrunirii cvorumului. Data de referinta astfel stabilita va fi ulterioara publicarii convocatorului si nu va depasi 60 de zile inainte de data la care adunarea generala este convocata pentru prima oara. 
   (3) Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.
   Art. 124. – (1) Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare.
   (2) Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului.
   Art. 125. – (1) Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala. 
   (2) Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane imputernicire pentru respectiva adunare generala. 
   (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal. 
   (4) Abrogat. 
   (5) Membrii consiliului de administratie, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, ori functionarii societatii nu ii pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. 
   Art. 126. – (1) Actionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administratie, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie.
   (2) Persoanele respective pot vota insa situatia financiara anuala, daca nu se poate forma majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv. 
   Art. 127. – (1) Actionarul care, intr-o anumita operatiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune.
   (2) Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
   Art. 128. – (1) Dreptul de vot nu poate fi cedat.
   (2) Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula. 
  Art. 129. – (1) In ziua si la ora aratate in convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie, respectiv al directoratului, sau de catre acela care ii tine locul. 
   (2) Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, 1 pana la 3 secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare, procesul-verbal intocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale. 
   (3) Adunarea generala va putea hotari ca operatiunile prevazute in alineatul precedent sa fie supravegheate sau indeplinite de un notar public, pe cheltuiala societatii.
   (4) Unul dintre secretari intocmeste procesul-verbal al sedintei adunarii generale.
   (5) Presedintele va putea desemna, dintre angajatii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici, care sa ia parte la executarea operatiunilor prevazute la alineatele precedente. 
   (6) Dupa constatarea indeplinirii cerintelor legale si a prevederilor actului constitutiv pentru tinerea adunarii generale, se intra in ordinea de zi.
   (7) Nu pot fi adoptate hotarari asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate in conformitate cu dispozitiile art. 117 si 1171, cu exceptia cazului in care toti actionarii au fost prezenti sau reprezentati si niciunul dintre acestia nu s-a opus sau nu a contestat aceasta hotarare. 
Art. 130. – (1) Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis.
   (2) Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii. 
 Art. 131. – (1) Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii generale, actionarii prezenti, numarul actiunilor, dezbaterile in rezumat, hotararile luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile facute de ei in sedinta.
   (2) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor.
   (3) Procesul-verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale.
   (4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 
   (5) La cerere, fiecare actionar va fi informat cu privire la rezultatele votului, pentru hotararile luate in cadrul adunarii generale. Daca societatea detine o pagina de internet proprie, rezultatele se vor publica si pe aceasta pagina, in termen de cel mult 15 zile de la data adunarii generale. 
    Art. 132. – (1) Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
   (2) Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei.
   (3) Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata.
   (4) Membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie. 
   (5) Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat. 
   (6) Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va numi un reprezentant. 
   (7) Daca hotararea este atacata de toti membrii directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre consiliul de supraveghere. 
   (8) Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate.
   (9) Cererea se va judeca in camera de consiliu.
   (10) Hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor.
  Art. 133. – (1) O data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotararii atacate.
   (2) Presedintele, incuviintand suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.
   (3) Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
   Art. 134. – (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:
   a) schimbarea obiectului principal de activitate;
   b) mutarea sediului societatii in strainatate;
   c) schimbarea formei societatii;
   d) fuziunea sau divizarea societatii.
   (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).
   (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.
   (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie.
   (5) Costurile de evaluare vor fi suportate de societate. 
 Art. 135. – Abrogat. 
  Art. 136. – (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. 
   (11) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor. 
   (2) Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor in care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta.
 Art. 1361. – Actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari. 
   

 

   SECŢIUNEA a III-a
  Despre administratia societatii

 

   SUBSECŢIUNEA I
  Sistemul unitar 
  
   Art. 137. – (1) Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.
   (2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori.
   (3) Dispozitiile prezentei legi cu privire la consiliul de administratie si care nu privesc sau nu presupun pluralitatea administratorilor se aplica administratorului unic in mod corespunzator. 
    Art. 1371. – (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
   (2) Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari.
   (3) Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului.
   (4) Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese. 
Art. 1372. – (1) In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel, consiliul de administratie procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea adunarii generale ordinare a actionarilor.
   (2) Daca vacanta prevazuta la alin. (1) determina scaderea numarului administratorilor sub minimul legal, administratorii ramasi convoaca de indata adunarea generala ordinara a actionarilor, pentru a completa numarul de membri ai consiliului de administratie.
   (3) In cazul in care administratorii nu isi indeplinesc obligatia de a convoca adunarea generala, orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare.
   (4) Cand este un singur administrator si acesta vrea sa renunte la mandat, el va trebui sa convoace adunarea generala ordinara.
   (5) In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului.
   (6) In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeaza convocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar. Prin aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida. 
     Art. 138. – Abrogat. 
    Art. 1381. – (1) In cazul in care intr-o societate pe actiuni are loc delegarea atributiilor de conducere catre directori, conform art. 143, majoritatea membrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi.
   (2) In intelesul prezentei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143. 
   Art. 1382. – (1) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.
   (2) La desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor va avea in vedere urmatoarele criterii:
   a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii 5 ani;
   b) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de raport de munca in ultimii 5 ani;
   c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administrator neexecutiv;
   d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii;
   e) sa nu aiba sau sa fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin caracterul lor substantial, acestea sunt de natura a-i afecta obiectivitatea;
   f) sa nu fie sau sa fi fost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati controlate de aceasta;
   g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv;
   h) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate;
   i) sa nu aiba relatii de familie cu o persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si d). 
 
   Art. 139. – Abrogat. 
 
   Art. 140. – Abrogat. 
   Art. 1401. – (1) Consiliul de administratie alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Prin actul constitutiv se poate stipula ca presedintele consiliului este numit de adunarea generala ordinara, care numeste consiliul.
   (2) Presedintele este numit pentru o durata care nu poate depasi durata mandatului sau de administrator.
   (3) Presedintele poate fi revocat oricand de catre consiliul de administratie. Daca presedintele a fost numit de adunarea generala, va putea fi revocat numai de aceasta.
   (4) Presedintele coordoneaza activitatea consiliului si raporteaza cu privire la aceasta adunarii generale a actionarilor. El vegheaza la buna functionare a organelor societatii.
   (5) In cazul in care presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe durata starii respective de imposibilitate consiliul de administratie poate insarcina pe un alt administrator cu indeplinirea functiei de presedinte. 
   Art. 1402. – (1) Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si personalului sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului, in mod regulat, rapoarte asupra activitatii lor. 
   (2) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie administrator neexecutiv independent. Comitetul de audit si cel de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
   (3) Abrogat. 
   Art. 141. – (1) Consiliul de administratie se intruneste cel putin o data la 3 luni.
   (2) Presedintele convoaca consiliul de administratie, stabileste ordinea de zi, vegheaza asupra informarii adecvate a membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi si prezideaza intrunirea.
   (3) Consiliul de administratie este, de asemenea, convocat la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii sai sau a directorului general. In acest caz, ordinea de zi este stabilita de catre autorii cererii. Presedintele este obligat sa dea curs unei astfel de cereri.
   (4) Convocarea pentru intrunirea consiliului de administratie va fi transmisa administratorilor cu suficient timp inainte de data intrunirii, termenul putand fi stabilit prin decizie a consiliului de administratie. Convocarea va cuprinde data, locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt prevazute pe ordinea de zi se pot lua decizii doar in cazuri de urgenta. Actul constitutiv poate impune conditii mai stricte cu privire la aspectele reglementate in prezentul alineat.
   (5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt administrator.
   Art. 1411. – Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. Ei nu au drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori. 
   Art. 142. – (1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.
   (2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
   a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
   b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare; 
   c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
   d) supravegherea activitatii directorilor;
   e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;
   f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
   (3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114. 
   Art. 143. – (1) Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.
   (2) Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
   (3) Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
   (4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, delegarea conducerii societatii in conformitate cu alin. (1) este obligatorie.
   (5) In intelesul prezentei legi, director al societatii pe actiuni este numai acea persoana careia i-au fost delegate atributii de conducere a societatii, in conformitate cu alin. (1). Orice alta persoana, indiferent de denumirea tehnica a postului ocupat in cadrul societatii, este exclusa de la aplicarea normelor prezentei legi cu privire la directorii societatii pe actiuni. 
   Art. 1431. – (1) Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor.
   (2) Modul de organizare a activitatii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie.
   (3) Orice administrator poate solicita directorilor informatii cu privire la conducerea operativa a societatii. Directorii vor informa consiliul de administratie, in mod regulat si cuprinzator, asupra operatiunilor intreprinse si asupra celor avute in vedere. 
   (4) Directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, directorul in cauza este indreptatit la plata unor daune-interese. 
   Art. 1432. – (1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
   (2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
   (3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
   (4) In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii in conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Dispozitiile alin. (2)-(4) se aplica directorilor in mod corespunzator. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare a societatii in raporturile cu directorii.
   (5) Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. 
   Art. 144. – Abrogat. 
   Art. 1441. – (1) Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator.
   (2) Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. (1), daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate.
   (3) Decizie de afaceri, in sensul prezentei legi, este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii.
   (4) Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.
   (5) Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator.
   (6) Continutul si durata obligatiilor prevazute la alin. (5) sunt stipulate in contractul de administratie. 
   Art. 1442. – (1) Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73.
   (2) Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.
   (3) Directorii vor instiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor.
   (4) Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar.
   (5) In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar. 
   Art. 1443. – (1) Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune.
   (2) Aceeasi obligatie o are administratorul in cazul in care, intr-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la gradul al IV-lea inclusiv.
   (3) Daca prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la alin. (1) si (2), referitoare la participarea, la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile in cazul in care obiectul votului il constituie:
   a) oferirea spre subscriere, catre un administrator sau catre persoanele mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societatii;
   b) acordarea de catre administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a unui imprumut ori constituirea unei garantii in favoarea societatii.
   (4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) raspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate. 
   Art. 1444. – (1) Este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:
   a) acordarea de imprumuturi administratorilor;
   b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior incheierii de catre societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de servicii sau executare de lucrari;
   c) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a oricaror imprumuturi acordate administratorilor, concomitenta ori ulterioara acordarii imprumutului;
   d) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a executarii de catre administratori a oricaror alte obligatii personale ale acestora fata de terte persoane;
   e) dobandirea cu titlu oneros ori plata, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept obiect un imprumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestatie personala a acestora.
   (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si operatiunilor in care sunt interesati sotul sau sotia, rudele ori afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.
   (3) Prevederile alin. (1) nu se aplica:
   a) in cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului in lei al sumei de 5.000 de euro;
   b) in cazul in care operatiunea este incheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) decat cele pe care, in mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane. 
   Art. 145. – Abrogat. 
  
   Art. 146. – Abrogat. 
   
   Art. 147. – Abrogat. 
  
   Art. 148. – Abrogat. 
   
   Art. 149. – Abrogat. 
   
   Art. 150. – (1) Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 441, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, in nume propriu, sa instraineze, respectiv sa dobandeasca, bunuri catre sau de la societate, avand o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, in conditiile prevazute la art. 115. 
   (11) Abrogat. 
   (2) Prevederile alin. (1) se aplica si operatiunilor de inchiriere sau leasing.
   (3) Valoarea prevazuta la alin. (1) se va calcula prin raportare la situatia financiara aprobata pentru anul financiar precedent celui in care are loc operatiunea ori, dupa caz, la valoarea capitalului social subscris, daca o asemenea situatie financiara nu a fost inca prezentata si aprobata.
   (4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor in care una dintre parti este sotul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, daca operatiunea este incheiata cu o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte.
   
   Art. 151. – Abrogat. 
 
   Art. 152. – (1) Directorii sunt raspunzatori pentru neindeplinirea indatoririlor lor. Prevederile art. 1371 alin. (3), ale art. 1441, 1443, 1444, 150 si ale art. 15312 alin. (4) se aplica directorilor in aceleasi conditii ca si administratorilor.
   (2) Remuneratia directorilor, obtinuta in temeiul contractului de mandat, este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie.
   (3) Prin derogare de la art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, remuneratia directorilor obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata salariului, din punctul de vedere al obligatiilor decurgand pentru director si societatea comerciala din legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, legislatia privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, precum si din legislatia privind asigurarile de sanatate. 
   Art. 1521. – Microintreprinderile si intreprinderile mici, in sensul art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, pot deroga de la prevederile art. 137 alin. (2), art. 1381 alin. (1), art. 1402 alin. (2) si ale art. 143 alin. (4). 
  
   SUBSECŢIUNEA a II-a
  Sistemul dualist 
   

 

   Art. 153. – (1) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni.
   (2) Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.
   (3) Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul dualist de administrare. 
   
   A. Directoratul 

 

   Art. 1531. – (1) Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor.
   (2) Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere.
   (3) Directoratul este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind totdeauna impar.
   (4) Cand este un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. In acest caz, dispozitiile art. 137 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
   (5) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri.
   Art. 1532. – (1) Desemnarea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere, care atribuie totodata unuia dintre ei functia de presedinte al directoratului.
   (2) Actul constitutiv determina durata mandatului directoratului, in limitele prevazute la art. 15312.
   (3) Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere.
   (4) Membrii directoratului pot fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea ca ei pot fi revocati si de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Daca revocarea lor survine fara justa cauza, membrii directoratului sunt indreptatiti la plata unor daune-interese.
   (5) In caz de vacanta a unui post de membru al directoratului, consiliul de supraveghere va proceda fara intarziere la desemnarea unui nou membru, pe durata ramasa pana la expirarea mandatului directoratului.
   (6) Cu privire la drepturile si obligatiile membrilor directoratului, art. 1371 alin. (3), art. 1441, art. 1442 alin. (1), (4) si (5), art. 1443, art. 1444, art. 150 si art. 152 se aplica in mod corespunzator. 
   Art. 1533. – (1) Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie.
   (2) In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna.
   (3) In situatia in care membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, prin acordul lor unanim, acestia il pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
   (4) Consiliul de supraveghere reprezinta societatea in raporturile cu directoratul.
   (5) Directoratul inregistreaza la registrul comertului numele membrilor sai, mentionand daca ei actioneaza impreuna sau separat. Acestia vor depune la registrul comertului specimene de semnatura. 
   Art. 1534 – (1) Cel putin o data la 3 luni, directoratul prezinta un raport scris consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societatii, cu privire la activitatea acesteia si la posibila sa evolutie.
   (2) Pe langa informarea periodica prevazuta la alin. (1), directoratul comunica in timp util consiliului de supraveghere orice informatie cu privire la evenimentele ce ar putea avea o influenta semnificativa asupra situatiei societatii.
   (3) Consiliul de supraveghere poate solicita directoratului orice informatii pe care le considera necesare pentru exercitarea atributiilor sale de control si poate efectua verificari si investigatii corespunzatoare.
   (4) Fiecare membru al consiliului de supraveghere are acces la informatiile transmise consiliului.
   Art. 1535. – (1) Directoratul inainteaza consiliului de supraveghere situatiile financiare anuale si raportul sau anual, imediat dupa elaborarea acestora.
   (2) Totodata, directoratul inainteaza consiliului de supraveghere propunerea sa detaliata cu privire la distribuirea profitului rezultat din bilantul exercitiului financiar, pe care intentioneaza sa o prezinte adunarii generale.
   (3) Dispozitiile art. 1534 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

 

   B. Consiliul de supraveghere 

 

   Art. 1536. – (1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
   (2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
   (3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
   (4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
   (5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
   Art. 1537. – (1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
   (2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante.
   (3) In cazul in care directoratul nu isi indeplineste obligatia de a convoca adunarea generala in conformitate cu alin. (2), orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare.
   Art. 1538. – (1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.
   (2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. 1382 alin. (2).
   (3) Cu privire la drepturile si obligatiile membrilor consiliului de supraveghere, dispozitiile art. 1441, art. 1442 alin. (1) si (5), ale art. 1443, 1444 si 150 se aplica in mod corespunzator.
   Art. 1539. – (1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
   a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
   b) numeste si revoca membrii directoratului;
   c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;
   d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata.
   (2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor.
   (3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
   Art. 15310. – (1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
   (2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
   (3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
   (4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.
   Art. 15311. – (1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea.
   (2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare. 
   (3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
   (4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu.
   (5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.
 
   SUBSECŢIUNEA a III-a
  Dispozitii comune pentru sistemul unitar si sistemul dualist 
  

 

   Art. 15312. – (1) Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Ei sunt reeligibili, cand prin actul constitutiv nu se dispune altfel.
   (2) Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv al primilor membri ai consiliului de supraveghere, nu poate depasi 2 ani.
   (3) Pentru ca numirea unui administrator, respectiv a unui membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere, sa fie valabila din punct de vedere juridic, persoana numita trebuie sa o accepte in mod expres.
   (4) Persoana numita in una dintre functiile prevazute la alin. (3) trebuie sa fie asigurata pentru raspundere profesionala. 
   Art. 15313. – (1) Directorii societatii pe actiuni, in sistemul unitar, respectiv membrii directoratului, in sistemul dualist, sunt persoane fizice.
   (2) O persoana juridica poate fi numita administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societati pe actiuni. Odata cu aceasta numire, persoana juridica este obligata sa isi desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi raspundere civila si penala ca si un administrator sau membru al consiliului de supraveghere, persoana fizica, ce actioneaza in nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara. Cand persoana juridica isi revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca in acelasi timp un inlocuitor. 
   Art. 15314. – Abrogat. 
   Art. 15315. – Directorii unei societati pe actiuni, in sistemul unitar, si membrii directoratului, in sistemul dualist, nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune. 
   Art. 15316. – (1) O persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/sau de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni al caror sediu se afla pe teritoriul Romaniei. Aceasta prevedere se aplica in aceeasi masura persoanei fizice administrator sau membru al consiliului de supraveghere, cat si persoanei fizice reprezentant permanent al unei persoane juridice administrator ori membru al consiliului de supraveghere.
   (2) Interdictia prevazuta la alin. (1) nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii sau este membru in consiliul de administratie ori in consiliul de supraveghere al unei societati pe actiuni ce detine patrimea aratata.
   (3) Persoana care incalca prevederile prezentului articol este obligata sa demisioneze din functiile de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere care depasesc numarul maxim de mandate prevazute la alin. (1), in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de incompatibilitate. La expirarea acestei perioade, el va pierde mandatul obtinut prin depasirea numarului legal de mandate, in ordinea cronologica a numirilor, si va fi obligat la restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite catre societatea in care a exercitat acest mandat. Deliberarile si deciziile la care el a luat parte in exercitarea mandatului respectiv raman valabile. 
   Art. 15317. – Inainte de a fi numita director sau administrator, respectiv membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere intr-o societate pe actiuni, persoana nominalizata va informa organul societatii insarcinat cu numirea sa cu privire la orice aspecte relevante din perspectiva prevederilor art. 15315 si 15316
  Art. 15318. – (1) Remuneratia membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor.
   (2) Remuneratia suplimentara a membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere insarcinati cu functii specifice in cadrul organului respectiv, precum si remuneratia directorilor, in sistemul unitar, ori a membrilor directoratului, in sistemul dualist, sunt stabilite de consiliul de administratie, respectiv de consiliul de supraveghere. Actul constitutiv sau adunarea generala a actionarilor fixeaza limitele generale ale tuturor remuneratiilor acordate in acest fel.
   (3) Orice alte avantaje pot fi acordate numai in conformitate cu alin. (1) si (2).
   (4) Adunarea generala, respectiv consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere si, daca este cazul, comitetul de remunerare se vor asigura, la stabilirea remuneratiilor sau a altor avantaje, ca acestea sunt justificate in raport cu indatoririle specifice ale persoanelor respective si cu situatia economica a societatii. 
   Art. 15319. – Consiliul de administratie va solicita oficiului registrului comertului inregistrarea numirii directorilor, precum si a oricarei schimbari in persoana administratorilor sau directorilor si publicarea acestor date in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Aceeasi obligatie revine directoratului cu privire la inregistrarea primilor membri ai directoratului si a oricarei schimbari in persoana membrilor directoratului sau a membrilor consiliului de supraveghere. 
   Art. 15320. – (1) Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecaruia dintre aceste organe, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.
   (2) Deciziile in cadrul consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea presedintilor acestor organe se iau cu votul majoritatii membrilor consiliului.
   (3) Membrii consiliului de administratie, ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot fi reprezentati la intrunirile organului respectiv doar de catre alti membri ai sai. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.
   (4) Actul constitutiv poate dispune ca participarea la reuniunile consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere poate avea loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta, precizand felul acestora. Totodata, actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate in aceste conditii si poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedura in favoarea unui numar determinat de membri ai organului respectiv.
   (5) Mijloacele de comunicare la distanta prevazute la alin. (4) trebuie sa intruneasca conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora la sedinta consiliului si retransmiterea deliberarilor in mod continuu.
   (6) Daca actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv presedintele consiliului de administratie care este, in acelasi timp, director al societatii.
   (7) Daca presedintele in functie al consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere nu poate sau ii este interzis sa participe la vot in cadrul organului respectiv, ceilalti membri vor putea alege un presedinte de sedinta, avand aceleasi drepturi ca presedintele in functie.
   (8) In caz de paritate de voturi si daca presedintele nu beneficiaza de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa. 
   Art. 15321. – (1) Actul constitutiv poate dispune ca, in cazuri exceptionale, justificate prin urgenta situatiei si prin interesul societatii, deciziile consiliului de administratie sau ale directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat in scris al membrilor, fara a mai fi necesara o intrunire a respectivului organ.
   (2) Nu se poate recurge la procedura prevazuta la alin. (1) in cazul deciziilor consiliului de administratie sau ale directoratului referitoare la situatiile financiare anuale ori la capitalul autorizat. 
   Art. 15322. – Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea sa incheie acte juridice in numele si in contul societatii, prin care sa dobandeasca bunuri pentru aceasta sau sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe ori sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor, data in conditiile art. 115. 
   Art. 15323. – Directorii si membrii consiliului de administratie, respectiv membrii directoratului si cei ai consiliului de supraveghere, sunt obligati sa participe la adunarile generale ale actionarilor. 
   Art. 15324. – (1) Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.
   (2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si in cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat cea prevazuta la alin. (1), stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris.
   (3) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinare intrunite potrivit alin. (1) un raport cu privire la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatii ale cenzorilor sau, dupa caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale, pentru a putea fi consultat de orice actionar interesat. In cadrul adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie, respectiv directoratul, ii va informa pe actionari cu privire la orice fapte relevante survenite dupa redactarea raportului scris.
   (4) Daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste dizolvarea societatii, atunci societatea este obligata ca, cel tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile si sub rezerva dispozitiilor art. 10, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, daca in acest interval activul net al societatii nu a fost reconstituit pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social.
   (5) In cazul neintrunirii adunarii generale extraordinare in conformitate cu alin. (1) sau daca adunarea generala extraordinara nu a putut delibera valabil nici in a doua convocare, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Dizolvarea poate fi ceruta si in cazul in care obligatia impusa societatii potrivit alin. (4) nu este respectata. In oricare dintre aceste cazuri, instanta poate acorda societatii un termen ce nu poate depasi 6 luni pentru regularizarea situatiei. Societatea nu va fi dizolvata daca reconstituirea activului net pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social are loc pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare. 
 
   Art. 154. – Abrogat. 
   
   Art. 155. – (1) Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate, apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112.
   (2) Adunarea generala desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie.
   (3) Cand adunarea generala decide cu privire la situatia financiara anuala, poate lua o hotarare referitoare la raspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, chiar daca aceasta problema nu figureaza pe ordinea de zi.
   (4) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept de la data adoptarii hotararii si adunarea generala, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la inlocuirea lor.
   (5) Daca actiunea se porneste impotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie pana la ramanerea irevocabila a hotararii.
   (6) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra membrilor consiliului de supraveghere cu majoritatea prevazuta la art. 115 alin. (1), mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere inceteaza de drept. Adunarea generala va proceda la inlocuirea lor.
   (7) Actiunea in raspundere impotriva membrilor directoratului poate fi exercitata si de catre consiliul de supraveghere, in urma unei decizii a consiliului insusi. Daca decizia este luata cu o majoritate de doua treimi din numarul total de membri ai consiliului de supraveghere, mandatul membrilor respectivi ai directoratului inceteaza de drept, consiliul de supraveghere procedand la inlocuirea lor.
   Art. 1551. – (1) Daca adunarea generala nu introduce actiunea in raspundere prevazuta la art. 155 si nici nu da curs propunerii unuia sau mai multor actionari de a initia o asemenea actiune, actionarii reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o actiune in despagubiri, in nume propriu, dar in contul societatii, impotriva oricarei persoane prevazute la art. 155 alin. (1).
   (2) Persoanele care exercita dreptul prevazut la alin. (1) trebuie sa fi avut deja calitatea de actionar la data la care a fost dezbatuta in cadrul adunarii generale problema introducerii actiunii in raspundere.
   (3) Cheltuielile de judecata vor fi suportate de actionarii care au introdus actiunea. In caz de admitere, actionarii au dreptul la rambursarea de catre societate a sumelor avansate cu acest titlu.
   (4) Dupa ramanerea irevocabila a hotararii instantei de admitere a actiunii prevazute la alin. (1), adunarea generala a actionarilor, respectiv consiliul de supraveghere, va putea decide incetarea mandatului administratorilor, directorilor si membrilor consiliului de supraveghere, respectiv al membrilor directoratului, si inlocuirea acestora. 
 
   Art. 156. – Abrogat. 
   
   Art. 157. – Abrogat. 
   
   Art. 158. – Abrogat. 
   
   SECŢIUNEA a IV-a
  Auditul financiar, auditul intern si cenzorii

 

   Art. 159. – (1) Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.
   (2) Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.
   (3) Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul.
   (4) La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor. 
   Art. 160. – (1) Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege. 
   (11) Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. 
   (12) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile art. 159 alin. (1), hotararea in acest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor. 
   (2) Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. 
   (3) La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.
   Art. 1601. – Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari. 
   Art. 161. – (1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative. 
   (2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:
   a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
   b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;
   c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si directoratului, in temeiul art. 15314
   d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.
   (3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.
   Art. 162. – (1) In caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare ori renuntare la mandat a unui cenzor, acesta va fi inlocuit de supleant.
   (2) In situatia prevazuta la alin. (1), precum si in situatia in care numarul cenzorilor nu se poate completa prin inlocuirea cu supleanti ori nu mai ramane in functie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala in vederea desemnarii unui nou cenzor. 
   Art. 163. – (1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. 
   (2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. 
   (3) Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.
   (4) Abrogat. 
   (5) Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale. 
   Art. 164. – (1) Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor.
   (2) Abrogat. 
   (3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.
  Art. 1641. – (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala.
   (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.
   (3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala. 
   Art. 165. – (1) Pentru indeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera impreuna; ei insa vor putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale.
   (2) Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.
   (3) Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor.
   Art. 166. – (1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
   (2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.
   (3) Dispozitiile art. 73, art. 15316 si art. 155 se aplica si cenzorilor. 
  

 

   SECŢIUNEA a V-a
  Despre emiterea de obligatiuni

 

   Art. 167. – (1) Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei. 
   (2) Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale.
   (3) Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.
   
   Art. 168. – Abrogat. 
   
   Art. 169. – Abrogat. 
  
   Art. 170. – (1) Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.
   (2) Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.
   (3) Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele prevazute in legislatia pietei de capital. 
   (4) Titlurile vor fi semnate in conformitate cu dispozitiile art. 93 alin. (4).
   (5) Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.
   Art. 171. – (1) Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor.
   (2) Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora.
   (3) Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni, in ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.
   (4) Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, in baza obligatiunilor pe care le poseda.
   (5) Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau functionarii societatii. 
   Art. 172. – (1) Adunarea detinatorilor de obligatiuni legal constituita poate:
   a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixandu-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale;
   b) sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor;
   c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, in acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;
   d) sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni;
   e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni.
   (2) Hotararile adunarii vor fi aduse la cunostinta societatii, in termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor.
   Art. 173. – Pentru validitatea deliberarilor prevazute la art. 172 alin. (1) lit. a), b) si c) hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; in celelalte cazuri este necesara prezenta in adunare a detinatorilor reprezentand cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.
   Art. 174. – (1) Hotararile luate de adunarea detinatorilor de obligatiuni sunt obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.
   (2) Hotararile adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate in justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei, in termenul si cu efectele aratate in art. 132 si 133.
   Art. 175. – Actiunea in justitie a detinatorului de obligatiuni impotriva societatii nu este admisibila daca are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara unei hotarari a adunarii detinatorilor de obligatiuni.
   Art. 176. – (1) Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta.
   (2) Inainte de scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de data tragerii la sorti.
   (3) Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.

 

   SECŢIUNEA a VI-a
  Despre registrele societatii si despre situatiile financiare anuale

 

   Art. 177. – (1) In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:
   a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital; 
   b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
   c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere; 
   d) Abrogat; 
   e) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor; 
   f) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital; 
   g) orice alte registre prevazute de acte normative speciale. 
   (2) Registrele prevazute la alin. (1) lit. a), b) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cel prevazut la lit. c) prin grija organului in cauza, iar cel prevazut la lit. e) prin grija cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni; registrele prevazute la alin. (1) lit. g) vor fi tinute in conditiile prevazute de actele normative respective. 
   Art. 178. – (1) Administratorii, respectiv membrii directoratului, sau, dupa caz, entitatile care tin evidenta actionariatului conform prevederilor legale au obligatia sa puna la dispozitia actionarilor si a oricaror alti solicitanti informatii privind structura actionariatului respectivei societati si sa le elibereze, la cerere, pe cheltuiala lor, certificate privind aceste date. 
   (2) De asemenea, sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor si a detinatorilor de obligatiuni, in aceleasi conditii, registrele prevazute la art. 177 alin. (1) lit. b) si f).
   Art. 179. – Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat.
   Art. 180. – (1) Societatea comerciala poate contracta cu o societate de registru independent privat tinerea registrului actionarilor in sistem computerizat si efectuarea inregistrarilor si a altor operatiuni legate de acest registru.
   (2) Dispozitiile alineatului precedent sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in ceea ce priveste registrul obligatiunilor.
   (3) Tinerea registrului actionarilor si/sau a registrului obligatiunilor de catre o societate de registru independent autorizat este obligatorie in cazurile prevazute de lege.
   (4) In cazul in care registrul actionarilor este tinut de catre o societate de registru independent autorizata, este obligatorie mentionarea in registrul comertului a firmei si a sediului acesteia, precum si a oricaror modificari intervenite cu privire la aceste elemente de identificare.
   Art. 181. – Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative. 
   Art. 182. – (1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.
   (2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.
   Art. 183. – (1) Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
   (2) Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1).
   (3) De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin. (1), excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.
   (4) Fondatorii vor participa la profit, daca acest lucru este prevazut in actul constitutiv ori, in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala extraordinara.
   (5) In toate cazurile, conditiile participarii se vor stabili de adunarea generala, pentru fiecare exercitiu financiar.
   Art. 184. – (1) Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari.
   (2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora. 
   Art. 185. – (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hartie si in forma electronica sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.
   (2) Un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei.
   (3) Pentru societatile comerciale a caror cifra anuala de afaceri nu depaseste 10 milioane lei, anuntul prevazut la alin. (2) va fi publicat, pentru acces gratuit, pe pagina de internet a oficiului registrului comertului.
   (4) Datele cuprinse in situatiile financiare anuale sunt transmise in forma electronica de catre oficiile registrului comertului catre Ministerul Finantelor Publice, in conditiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului. 
   (5) Consiliul de administratie, respectiv directoratul societatii-mama, definite astfel de reglementarile contabile aplicabile, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data aprobarii acestora, sa depuna la oficiul registrului comertului copii ale situatiilor financiare anuale consolidate. 
   Art. 186. – Aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala nu impiedica exercitarea actiunii in raspundere, in conformitate cu prevederile art. 155. 
  
   CAPITOLUL V
  Societatile in comandita pe actiuni

 

   Art. 187. – Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu normele privind societatile pe actiuni, cu exceptia celor referitoare la sistemul dualist de administrare. 
   Art. 188. – (1) Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati.
   (2) Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute la art. 80-83, iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90.
   Art. 189. – (1) In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.
   (2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate, alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau. 
   (3) Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori, daca sunt mai multi.
   (4) Noul administrator devine asociat comanditat.
   (5) Administratorul revocat ramane raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale, putand insa exercita actiune in regres impotriva societatii.
 
Art. 190. – Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor sau, dupa caz, a auditorului financiar, chiar daca poseda actiuni ale societatii. 
  
   CAPITOLUL VI
  Societatile cu raspundere limitata

 

   Art. 191. – (1) Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala.
   (2) Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta.
   Art. 192. – (1) Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.
   (2) Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel.
   Art. 193. – (1) Fiecare parte sociala da dreptul la un vot.
   (2) Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre ele si societate.
   (3) Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.
   Art. 194. – (1) Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale: 
   a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;
   b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii; 
   c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite; 
   d) sa modifice actul constitutiv.
   (2) In acest din urma caz, daca in actul constitutiv se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru ca nu este de acord cu modificarile aduse acestuia, se aplica dispozitiile art. 224 si 225.
   Art. 195. – (1) Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar.
   (2) Un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari.
   (3) Convocarea adunarii se va face in forma prevazuta in actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratandu-se ordinea de zi.
   Art. 196. – Dispozitiile prevazute pentru societatile pe actiuni, in ce priveste dreptul de a ataca hotararile adunarii generale, se aplica si societatilor cu raspundere limitata, termenul de 15 zile prevazut la art. 132 alin. (2) urmand sa curga de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotararea adunarii generale pe care o ataca.
   Art. 1961. – (1) In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita atributiile adunarii generale a asociatilor societatii.
   (2) Asociatul unic va consemna de indata, in scris, orice decizie adoptata in conformitate cu alin. (1).
   (3) Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este. 
   (4) Dispozitiile privitoare la administrarea societatilor pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata, indiferent daca sunt sau nu supuse obligatiei de auditare. 
   Art. 197. – (1) Societatea este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala.
   (2) Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune.
   (3) Dispozitiile art. 75, 76, 77 alin. (1) si 79 se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
   Art. 198. – (1) Societatea trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.
   (2) Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita prin nerespectarea prevederilor de la alin. (1).
   (3) Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori.
   Art. 199. – (1) Dispozitiile art. 160 alin. (1), alin. (12) si alin. (2), precum si ale art. 1601 se aplica in mod corespunzator.
   (2) La societatile comerciale care nu se incadreaza in prevederile art. 160 alin. (1), adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori ori un auditor financiar. 
   (3) Daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.
   (4) Dispozitiile prevazute pentru cenzorii societatilor pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata.
   (5) In lipsa de cenzori sau, dupa caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de control pe care asociatii il au in societatile in nume colectiv. 
  
   Art. 200. – Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni.
   Art. 201. – (1) Situatiile financiare vor fi intocmite dupa normele prevazute pentru societatea pe actiuni. In urma aprobarii lor de catre adunarea generala a asociatilor, administratorii vor depune la registrul comertului, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, copii ale situatiilor financiare anuale, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, spre a fi publicate in conformitate cu art. 185. 
   (2) Dispozitiile prevazute pentru fondurile de rezerva la societatea pe actiuni, ca si acelea privitoare la reducerea capitalului social, se aplica si societatilor cu raspundere limitata.
   Art. 202. – (1) Partile sociale pot fi transmise intre asociati.
   (2) Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.
   (3) In cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel; in acest din urma caz, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat.
   (4) In cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului succesorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal.
   Art. 203. – (1) Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati al societatii.
   (2) Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei in registrul comertului.

 

   TITLUL IV
  Modificarea actului constitutiv

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   Art. 204. – (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotarare a adunarii generale ori a Consiliului de administratie, respectiv directoratului, adoptata in temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotararea instantei judecatoresti, in conditiile art. 223 alin. (3) si ale art. 226 alin. (2). 
   (2) Forma autentica a actului modificator adoptat de asociati este obligatorie atunci cand are ca obiect:
   a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren;
   b) modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;
   c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica.
   (3) Dispozitiile art. 17 alin. (1) se aplica si in cazul schimbarii denumirii ori in cel al continuarii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. 
   (4) Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune la registrul comertului actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile, care vor fi inregistrate in temeiul hotararii judecatorului-delegat, cu exceptia situatiilor stipulate la art. 223 alin. (3) si la art. 226 alin. (2), atunci cand inregistrarea va fi efectuata pe baza hotararii irevocabile de excludere sau de retragere. 
   (5) Oficiul registrului comertului va inainta din oficiu actul modificator astfel inregistrat si o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, spre a fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii. 
   (6) Actul modificator al actului constitutiv al unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla, in forma autentica, se depune la oficiul registrului comertului, cu respectarea prevederilor alin. (4), si se mentioneaza in acest registru, fara a fi obligatorie publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 
   (7) In forma actualizata potrivit alin. (4) se pot omite numele sau denumirea si celelalte date de identificare a fondatorilor si a primilor membri ai organelor societatii. 
   (8) Abrogat. 
   (9) Omisiunea este permisa numai daca au trecut cel putin 5 ani de la data inmatricularii societatii si numai daca actul constitutiv nu prevede altfel.
   Art. 205. – Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.
   Art. 206. – (1) Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie, in conditiile art. 62, impotriva hotararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii.
   (2) Cand opozitia a fost admisa, asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila, daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului.
   (3) In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat.

 

   CAPITOLUL II
  Reducerea sau majorarea capitalului social

 

   Art. 207. – (1) Capitalul social poate fi redus prin:
   a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
   b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
   c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
   (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
   a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
   b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
   c) alte procedee prevazute de lege.
   Art. 208. – (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   (2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
   (3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. 
   (4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. 
   (5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3). 
   Art. 209. – Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.
   Art. 210. – (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
   (2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
   (3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.
   (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
   Art. 211. – Abrogat. 
   Art. 212. – (1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.
   (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: 
   a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
   b) denumirea si sediul societatii;
   c) capitalul social subscris si varsat;
   d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; 
   e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
   f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;
   g) obligatiunile emise de societate;
   h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele.
   (3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
    Art. 213. – Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. 
   Art. 214. – In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. 
   Art. 215. – (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. 
   (2) Aporturi in creante nu sunt admise.
   (3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
   (4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
   Art. 216. – (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
   (2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 2201 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. 
   (3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. 
   Art. 2161. – Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. 
  Art. 217. – (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.
   (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.
   (3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
   (4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   Art. 218. – Abrogat. 
   Art. 219. – (1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
   (2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. 
   Art. 220. – (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
   (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura.
   (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
   (4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
   Art. 2201. – (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.
   (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
   (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.
   (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 
   Art. 221. – Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210. 
   

 

   TITLUL V
  Excluderea si retragerea asociatilor

 

   Art. 222. – (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:
   a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
   b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
   c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;
   d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
   (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni.
   Art. 223. – (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.
   (2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.
   (3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
   (4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   Art. 224. – (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.
   (2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.
   Art. 225. – (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
   (2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.
   Art. 226. – (1) Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
   a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;
   b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
   c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.
   (2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.
   (3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.

 

   TITLUL VI
  Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale

 

   CAPITOLUL I
  Dizolvarea societatilor

 

   Art. 227. – (1) Societatea se dizolva prin:
   a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
   b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
   c) declararea nulitatii societatii;
   d) hotararea adunarii generale;
   e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;
   f) falimentul societatii;
   g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
   (2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie sa fie consultati de catre consiliul de administratie, respectiv de directorat, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii conform art. 119 alin. (3). 
   (3) Daca procedura prevazuta la alin. (2) nu este indeplinita, la expirarea duratei mentionate in actul constitutiv orice persoana interesata sau Oficiul National al Registrului Comertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru constatarea dizolvarii societatii. 
   (4) Lichidarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. 237 alin. (6)-(10). 
   Art. 228. – (1) Societatea pe actiuni se dizolva:
   a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 15324;
   b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3). 
   (2) Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata. 
   Art. 229. – (1) Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.
   (2) Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.
   (3) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.
   Art. 230. – (1) In societatile in nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta.
   (2) Prevederile alin. (1) se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, in afara de cazul cand mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate.
   (3) Mostenitorii raman raspunzatori, potrivit art. 224, pana la publicarea schimbarilor intervenite.
   Art. 231. – (1) In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.
   (2) Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
   (3) Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in conditiile art. 62.
   Art. 232. – (1) Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in afara de cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. a).
   (2) Inscrierea si publicarea se vor face conform art. 204, cand dizolvarea are loc in baza unei hotarari a adunarii generale, si in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila, cand dizolvarea a fost pronuntata de justitie.
   (3) In cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului.
   Art. 233. – (1) Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege.
   (2) Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse. 
   (3) Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca.
   (4) Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.
   Art. 234. – Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   Art. 235. – (1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.
   (2) Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de prezenta lege. 
   (3) Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului. 
   (4) Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara. 
   Art. 236. – Abrogat. 
   Art. 237. – (1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:
   a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;
   b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului;
   c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;
   d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.
   (2) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a fost in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
   (3) Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii.
   (4) In cazul mai multor hotarari judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile prevazute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in forma unui tabel cuprinzand: codul unic de inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data hotararii de dizolvare. In aceste cazuri, tarifele de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.
   (5) Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii, in conditiile alin. (3) si alin. (4). Recurentul va depune o copie a recursului la oficiul registrului comertului in care este inregistrata societatea a carei dizolvare a fost pronuntata. 
   (6) La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra in lichidare, potrivit prevederilor prezentei legi. 
   (7) Daca in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare nu se procedeaza la numirea lichidatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit in temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. 
   (71) Hotararile judecatoresti pronuntate in conditiile alin. (7) se comunica lichidatorului numit, se publica pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului in care este inmatriculata societatea comerciala dizolvata. 
   (8) Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat, in conditiile alin. (7), cu nici o cerere de numire a lichidatorului in termen de 3 luni de la expirarea termenului prevazut la alin. (7), persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun. 
   (9) Incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul. 
   (10) Bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului, in conditiile alin. (8) si (9), revin actionarilor. 
   Art. 2371. – (1) Atunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii.
   (2) Atunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea sa va fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii.
   (3) Asociatul care, in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv lichidate.
   (4) Raspunderea asociatului devine nelimitata in conditiile alin. (3), in special atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal ori al unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi execute obligatiile. 
 
   CAPITOLUL II
  Fuziunea si divizarea societatilor

 

   Art. 238. – (1) Fuziunea este operatiunea prin care:
   a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau
   b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. 
   (2) Divizarea este operatiunea prin care:
   a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;
   b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nouconstituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. 
   (21) Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator. 
   (3) Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite.
   (4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. 
   Art. 239. – (1) Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii.
   (2) Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii/divizarii, in temeiul art. 113 lit. h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115.
   (3) Daca, prin fuziune sau divizare, se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita.
   Art. 240. – Abrogat. 
   Art. 241. – Administratorii societatilor care urmeaza a participa la fuziune sau la divizare vor intocmi un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde:
   a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor implicate in fuziune sau divizare;
   b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;
   c) conditiile alocarii de actiuni la societatea absorbanta sau la societatile beneficiare;
   d) data de la care actiunile sau partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept;
   e) rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar;
   f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare;
   g) drepturile conferite de catre societatea absorbanta sau beneficiara detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile propuse in privinta acestora;
   h) orice avantaj special acordat expertilor la care se face referire la art. 2433 si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune sau in divizare;
   i) data situatiilor financiare ale societatilor participante, care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii sau ale divizarii; 
   j) data de la care tranzactiile societatii absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinand societatii absorbante sau uneia ori alteia dintre societatile beneficiare;
   k) in cazul divizarii:
   – descrierea si repartizarea exacta a activelor si pasivelor care urmeaza a fi transferate fiecareia dintre societatile beneficiare;
   – repartizarea catre actionarii sau asociatii societatii divizate de actiuni, respectiv parti sociale, la societatile beneficiare si criteriul pe baza caruia se face repartizarea. 
   Art. 2411. – (1) Daca un element de activ nu este repartizat in proiectul de divizare si daca interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, elementul de activ in cauza sau contravaloarea acestuia se repartizeaza intre toate societatile beneficiare, proportional cu cota din activul net alocat societatilor in cauza, in conformitate cu proiectul de divizare.
   (2) Daca un element de pasiv nu este repartizat in proiectul de divizare si daca interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, societatile beneficiare raspund solidar pentru elementul de pasiv in cauza. 
   Art. 242. – (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde este inmatriculata fiecare societate, insotit de o declaratie a societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii sau divizarii, despre modul cum a hotarat sa stinga pasivul sau.
   (2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale extraordinare urmeaza a hotari, in temeiul art. 113 lit. h), asupra fuziunii/divizarii.
   Art. 243. – (1) Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului de fuziune sau de divizare si care nu este scadenta la data publicarii, poate face opozitie, in conditiile art. 62.
   (2) Opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazurile in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.
   (3) In cazul divizarii, daca un creditor al societatii careia ii este transferata obligatia in conformitate cu proiectul de divizare nu a obtinut realizarea creantei sale, toate societatile beneficiare sunt raspunzatoare pentru obligatia in cauza, in limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu exceptia societatii careia i-a fost transferata obligatia respectiva, care raspunde nelimitat. 
   Art. 2431. – (1) In cazul unei fuziuni, detinatorilor de valori mobiliare, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie sa li se acorde in cadrul societatii absorbante drepturi cel putin echivalente cu cele pe care le detineau la societatea absorbita, cu exceptia cazului in care modificarea drepturilor in cauza este aprobata de o adunare a detinatorilor de astfel de titluri ori individual de catre detinatorii de astfel de titluri sau a cazului in care detinatorii au dreptul de a obtine rascumpararea titlurilor lor.
   (2) In cazul unei divizari, detinatorilor de valori mobiliare, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie sa li se acorde in cadrul societatilor beneficiare carora li se pot opune drepturile decurgand din asemenea valori mobiliare, in conformitate cu proiectul de divizare, drepturi cel putin echivalente cu cele de care beneficiau in societatea divizata, cu exceptia cazului in care modificarea drepturilor in cauza este aprobata de o adunare a detinatorilor de astfel de valori mobiliare ori de catre acestia in mod individual sau a cazului in care detinatorii au dreptul de a obtine rascumpararea valorilor mobiliare detinute. 
   Art. 2432. – (1) Administratorii societatilor care participa la fuziune sau la divizare trebuie sa intocmeasca un raport scris, detaliat, in care sa explice proiectul de fuziune sau de divizare si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic, in special cu privire la rata de schimb a actiunilor. In cazul divizarii, raportul va include, de asemenea, criteriul de repartizare a actiunilor.
   (2) Raportul trebuie sa descrie, de asemenea, orice dificultati speciale aparute in realizarea evaluarii.
   (3) In cazul divizarii, raportul administratorilor va include si informatii referitoare la intocmirea raportului de evaluare in conformitate cu art. 215, pentru societatile beneficiare, si registrul la care acesta trebuie depus.
   (4) Administratorii societatii divizate trebuie sa informeze adunarea generala a societatii divizate, precum si pe administratorii societatilor beneficiare, astfel incat acestia sa poata informa, la randul lor, adunarile generale ale societatilor respective asupra oricarei modificari substantiale a activelor si pasivelor, intervenita intre data intocmirii proiectului de divizare si data adunarii generale a societatii divizate care urmeaza sa decida asupra proiectului de divizare. 
   Art. 2433. – (1) Unul sau mai multi experti, persoane fizice ori juridice, actionand pe seama fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau divizare, dar independent de acestea, vor fi desemnati de catre judecatorul-delegat pentru a examina proiectul de fuziune sau de divizare si a intocmi un raport scris catre actionari.
   (2) Acest raport va preciza daca rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale este corecta si rezonabila. Raportul va indica, de asemenea, metoda sau metodele folosite pentru a determina rata de schimb propusa, va preciza daca metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv, va indica valorile obtinute prin aplicarea fiecareia dintre aceste metode si va contine opinia expertilor privind ponderea atribuita metodelor in cauza pentru obtinerea valorii retinute in final. Raportul va descrie, de asemenea, orice dificultati deosebite in realizarea evaluarii.
   (3) La cererea comuna a societatilor care participa la fuziune sau la divizare, judecatorul-delegat desemneaza unul sau mai multi experti actionand pentru toate societatile implicate, dar independent de acestea.
   (4) Fiecare dintre expertii desemnati in conformitate cu prezentul articol are dreptul de a obtine de la oricare dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare toate informatiile si documentele relevante si de a face toate investigatiile necesare. 
   (5) Examinarea proiectului de fuziune sau, dupa caz, de divizare si intocmirea raportului prevazut la alin. (1) nu vor fi necesare daca toti actionarii/asociatii sau toti detinatorii altor valori mobiliare care confera drepturi de vot la fiecare dintre societatile participante la fuziune sau la divizare decid astfel.
   Art. 244. – (1) Cu cel putin o luna inainte de data adunarii generale extraordinare care urmeaza sa se pronunte asupra proiectului de fuziune sau de divizare, organele de conducere ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare vor pune la dispozitia actionarilor/asociatilor, la sediul societatii, urmatoarele documente:
   a) proiectul de fuziune sau de divizare;
   b) raportul intocmit de catre organele de conducere in conformitate cu art. 2432;
   c) situatiile financiare anuale si rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exercitii financiare ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare;
   d) situatiile financiare, intocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei proiectului de fuziune sau de divizare, daca ultimele situatii financiare anuale au fost intocmite pentru un exercitiu financiar incheiat cu mai mult de 6 luni inainte de aceasta data;
   e) raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorului financiar;
   f) daca este cazul, raportul intocmit potrivit prevederilor art. 2433
   g) evidenta contractelor cu valori depasind 10.000 lei fiecare si aflate in curs de executare, precum si repartizarea lor in caz de divizare a societatii.
   (2) Actionarii sau asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele. 
   (3) In cazul divizarii, daca toti actionarii/asociatii sau detinatorii altor valori mobiliare care confera drepturi de vot decid astfel, nu sunt necesare redactarea raportului prevazut de art. 2432 si punerea la dispozitia actionarilor/asociatilor a documentelor prevazute de art. 244 alin. (1) lit. b) si d). 
   Art. 245. – (1) Administratorii societatii absorbite sau ai societatii care este divizata raspund civil fata de actionarii sau asociatii acelei societati pentru neregularitatile comise in pregatirea si realizarea fuziunii sau divizarii.
   (2) Expertii care intocmesc raportul prevazut la art. 2433, pe seama societatii absorbite sau divizate, raspund civil fata de actionarii/asociatii acestor societati pentru neregularitatile comise in indeplinirea indatoririlor lor. 
   Art. 246. – (1) In cel mult doua luni de la expirarea termenului de opozitie prevazut la art. 62 sau, dupa caz, de la data la care fuziunea sau divizarea poate fi efectuata in conformitate cu prevederile art. 243 alin. (2), adunarea generala a fiecarei societati participante va hotari asupra fuziunii sau divizarii.
   (2) In cazul unei fuziuni prin infiintarea unei noi societati sau al unei divizari prin infiintarea unor noi societati, proiectul de fuziune sau de divizare si, daca sunt continute intr-un document separat, actul constitutiv sau proiectul de act constitutiv al noii/noilor societati vor fi aprobate de catre adunarea generala a fiecareia dintre societatile care urmeaza sa isi inceteze existenta. 
   Art. 247. – Prin derogare de la prevederile art. 115, atunci cand fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi.
   Art. 248. – (1) Actul modificator al actului constitutiv al societatii absorbante se inregistreaza in registrul comertului in a carui circumscriptie isi are sediul societatea si, vizat de judecatorul delegat, se transmite, din oficiu, la Monitorul Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
   (2) Publicitatea pentru societatile absorbite poate fi efectuata de societatea absorbanta, in cazurile in care acele societati nu au efectuat-o, in termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societatii absorbante de catre judecatorul delegat.
   Art. 249. – Fuziunea/divizarea produce efecte:
   a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, de la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;
   b) in alte cazuri, de la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, care nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare, nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor ce isi transfera patrimoniul. 
   Art. 2491. – In cazul unei fuziuni prin absorbtie, prin care una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera toate activele si pasivele lor unei alte societati care detine toate actiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala, urmatoarele articole nu se vor aplica: art. 241 lit. c), d) si e), art. 2432, art. 2433, art. 244 alin. (1) lit. b) si f), art. 245 si art. 250 alin. (1) lit. b). 
   Art. 250. – (1) Fuziunea sau divizarea are urmatoarele consecinte:
   a) transferul, atat in raporturile dintre societatea absorbita sau divizata si societatea absorbanta/societatile beneficiare, cat si in raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta sau fiecare dintre societatile beneficiare al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune/divizare;
   b) actionarii sau asociatii societatii absorbite sau divizate devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante, respectiv ai societatilor beneficiare, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune/divizare;
   c) societatea absorbita sau divizata inceteaza sa existe.
   (2) Nicio actiune sau parte sociala la societatea absorbanta nu poate fi schimbata pentru actiuni/parti sociale emise de societatea absorbita si care sunt detinute:
   a) de catre societatea absorbanta, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii; sau
   b) de catre societatea absorbita, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii.
   (3) Nicio actiune sau parte sociala la una dintre societatile beneficiare nu poate fi schimbata pentru actiuni la societatea divizata, detinute:
   a) de catre societatea beneficiara in cauza, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii; sau
   b) de catre societatea divizata, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii. 
   Art. 2501. – Prevederile prezentului capitol referitoare la divizare, cu exceptia art. 250 alin. (1) lit. c), se aplica si atunci cand o parte din patrimoniul unei societati se desprinde si este transferata ca intreg uneia sau mai multor societati existente ori unor societati care sunt astfel constituite, in schimbul alocarii de actiuni sau parti sociale ale societatilor beneficiare catre:
   a) actionarii sau asociatii societatii care transfera activele (desprindere in interesul actionarilor ori asociatilor); sau
   b) societatea care transfera activele (desprindere in interesul societatii). 
   Art. 251. – (1) Nulitatea unei fuziuni sau divizari poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca.
   (2) De la data realizarii sale, potrivit art. 249, fuziunea, respectiv divizarea, poate fi declarata nula doar daca nu a fost supusa unui control judiciar in conformitate cu prevederile art. 37 sau daca hotararea uneia dintre adunarile generale care au votat proiectul fuziunii sau al divizarii este nula ori anulabila.
   (3) Procedurile de anulare si de declarare a nulitatii fuziunii sau divizarii nu pot fi initiate dupa expirarea unui termen de 6 luni de la data la care fuziunea sau divizarea a devenit efectiva, in temeiul art. 249, sau daca situatia a fost rectificata. 
   (4) Daca neregularitatea ce poate conduce la declararea nulitatii unei fuziuni sau divizari poate fi remediata, instanta competenta acorda societatilor implicate un termen pentru rectificarea acesteia.
   (5) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii unei fuziuni sau divizari va fi inaintata din oficiu de catre instanta oficiilor registrului comertului de la sediile societatilor implicate in fuziunea sau divizarea respectiva.
   (6) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii unei fuziuni ori divizari nu aduce atingere prin ea insasi valabilitatii obligatiilor nascute in sarcina sau in beneficiul societatii absorbante ori societatilor beneficiare, angajate dupa ce fuziunea sau divizarea au devenit efective, in temeiul art. 249, si inainte ca hotararea de declarare a nulitatii sa fie publicata.
   (7) In cazul declararii nulitatii unei fuziuni, societatile participante la fuziunea respectiva raspund solidar pentru obligatiile societatii absorbante, angajate in perioada mentionata la alin. (6).
   (8) In cazul declararii nulitatii unei divizari, fiecare dintre societatile beneficiare raspunde pentru propriile obligatii, angajate in perioada prevazuta la alin. (6). Societatea divizata raspunde, de asemenea, pentru aceste obligatii, in limita cotei de active nete transferate societatii beneficiare in contul careia au luat nastere obligatiile respective. 
   Art. 2511. – In cazul societatilor organizate potrivit sistemului dualist, obligatiile administratorilor prevazute la art. 241 si 2432, respectiv la art. 245, revin directoratului, respectiv membrilor acestuia. 
   
   CAPITOLUL III
  Fuziunea transfrontaliera
  

 

   SECŢIUNEA 1
  Domeniul de aplicare. Competenta jurisdictionala

 

   Art. 2512. – (1) Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu raspundere limitata – persoane juridice romane – si societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona, in conditiile prezentei legi, cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa caz, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre ale Uniunii Europene sau in state apartinand Spatiului Economic European, denumite in continuare state membre, si care functioneaza in una dintre formele juridice prevazute de art. 1 din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968, de coordonare, in vederea echivalarii, a garantiilor impuse societatilor in statele membre, in sensul art. 58 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunitatilor Europene, pentru protejarea intereselor asociatilor sau tertilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L065 din 14 martie 1968, cu modificarile ulterioare, sau cu societati europene cu sediul social in alte state membre.
   (2) Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu raspundere limitata – persoane juridice romane – si societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa caz, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre si care, fara a se incadra in tipurile de entitati prevazute la alin. (1), au personalitate juridica, detin un patrimoniu propriu ce reprezinta singura sursa care asigura garantarea obligatiilor sociale si sunt supuse unor formalitati de publicitate similare celor prevazute de Directiva Consiliului 68/151/CEE, daca legea acelui stat membru permite astfel de fuziuni.
   (3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentului capitol organismele de plasament colectiv in valori mobiliare si fondurile inchise de investitii, reglementate de Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte entitati avand ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public si care functioneaza pe principiul repartizarii riscurilor si ale caror titluri pot fi rascumparate, direct sau indirect, la cererea detinatorilor, din activele entitatii respective.
   (4) In cazul in care societatea absorbanta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si functionand potrivit legii romane, actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari ai societatii in comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel in hotararea de aprobare a proiectului de fuziune.
   Art. 2513. – Competenta de verificare a legalitatii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmeaza societatile participante la fuziune – persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania – si, daca este cazul, societatea nou-infiintata – persoana juridica romana sau societate europeana cu sediul social in Romania -, apartine judecatorului delegat la oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania participante la fuziune, inclusiv societatea absorbanta, ori, daca este cazul, societatea nou-infiintata.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
  Etape. Efecte. Nulitate

 

   Art. 2514. – (1) Fuziunea transfrontaliera, in sensul prezentei legi, este operatiunea prin care:
   a) una sau mai multe societati, dintre care cel putin doua sunt guvernate de legislatia a doua state membre diferite, sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii/asociatii societatii sau societatilor absorbite de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale astfel repartizate; sau
   b) mai multe societati, dintre care cel putin doua sunt guvernate de legislatia a doua state membre diferite, sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii/asociatii lor de actiuni/parti sociale la societatea nou-infiintata si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale astfel repartizate;
   c) o societate este dizolvata fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului sau unei alte societati care detine totalitatea actiunilor sale/partilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala.
   (2) Plata in numerar poate fi superioara valorii prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca legislatia a cel putin unuia dintre statele membre a caror nationalitate o detin societatile participante la fuziune sau societatea nou-infiintata permite depasirea acestui procent.
   Art. 2515. – (1) Administratorii sau membrii directoratului societatilor care urmeaza a participa la fuziune intocmesc un proiect comun de fuziune care trebuie sa cuprinda cel putin:
   a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor participante la fuziune;
   b) forma, denumirea si sediul social ale societatii nou-infiintate, daca este cazul;
   c) conditiile alocarii de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta sau la societatea nou-infiintata;
   d) rata de schimb a actiunilor/partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar;
   e) data de la care actiunile/partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept;
   f) drepturile acordate de catre societatea absorbanta sau nou-infiintata detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile propuse in privinta acestora;
   g) orice avantaj special acordat expertilor care evalueaza proiectul de fuziune si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune;
   h) informatii privind evaluarea patrimoniului transferat societatii absorbante sau societatii nou-infiintate;
   i) data de la care tranzactiile societatii absorbite sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinand societatii absorbante sau nou-infiintate;
   j) efectele fuziunii asupra locurilor de munca ale angajatilor societatilor participante la fuziune;
   k) data situatiilor financiare ale societatilor participante care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii;
   l) daca este cazul, informatii privind mecanismele de implicare a angajatilor in definirea drepturilor acestora de a participa la activitatea societatii absorbante sau nou-infiintate.
   (2) La proiectul prevazut la alin. (1) va fi anexat proiectul actului constitutiv al societatii ce urmeaza a fi infiintata, respectiv proiectul de act modificator al actului constitutiv al societatii absorbante.
   Art. 2516. – (1) Proiectul comun de fuziune, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile comerciale persoane juridice romane si/sau societatile europene cu sediul in Romania, participante la fuziune.
   (2) Proiectul comun de fuziune, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului-delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale urmeaza a hotari asupra fuziunii.
   (3) Extrasul prevazut la alin. (2) trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele mentiuni:
   a) forma, denumirea si sediul social ale fiecarei societati participante la fuziune;
   b) oficiul registrul comertului la care au fost depuse documentele prevazute la art. 2515;
   c) conditiile in care isi pot exercita dreptul de opozitie creditorii societatii.
   Art. 2517. – (1) Administratorii/membrii directoratului societatilor care participa la fuziune trebuie sa intocmeasca un raport scris, detaliat, in care sa explice proiectul de fuziune si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic.
   (2) Raportul prevazut la alin. (1) se pune la dispozitia actionarilor/asociatilor, iar, in cazurile prevazute la art. 25110, si a reprezentantului angajatilor sau, in cazul in care nu a fost desemnat, a angajatilor, la sediul societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala urmeaza a hotari asupra fuziunii. In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, raportul se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al actionarilor/asociatilor si angajatilor.
   Art. 2518. – (1) Unul sau mai multi experti, persoane fizice ori juridice, actionand pe seama fiecareia dintre societatile persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul in Romania, care participa la fuziune, dar independent de acestea, sunt desemnati de catre judecatorul-delegat pentru a examina proiectul comun de fuziune si a intocmi un raport scris catre actionari/asociati.
   (2) Raportul prevazut la alin. (1) va preciza daca rata de schimb a actiunilor/partilor sociale este corecta si rezonabila. Raportul va indica, de asemenea, metoda sau metodele folosite pentru a determina rata de schimb propusa, va preciza daca metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv, va indica valorile obtinute prin aplicarea fiecareia dintre aceste metode si va contine opinia expertilor privind ponderea atribuita metodelor in cauza pentru obtinerea valorii retinute in final. Raportul va descrie, de asemenea, orice dificultati deosebite in realizarea evaluarii.
   (3) La cererea comuna a societatilor care participa la fuziune, inclusiv a celor care au nationalitatea altui stat membru, judecatorul-delegat desemneaza unul sau mai multi experti actionand pentru toate societatile participante, dar independent de acestea.
   (4) Fiecare dintre expertii desemnati in conformitate cu prezentul articol are dreptul de a obtine de la oricare dintre societatile care participa la fuziune toate informatiile si documentele relevante si de a face toate investigatiile necesare.
   (5) Prin hotarare a tuturor actionarilor/asociatilor societatilor participante la fuziune se poate renunta la examinarea proiectului de fuziune si la intocmirea raportului prevazut la alin. (1).
   Art. 2519. – (1) Creditorii societatilor comerciale – persoane juridice romane sau societati europene cu sediul in Romania – care iau parte la fuziune au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului de fuziune si care nu este scadenta la data publicarii, poate face opozitie in conditiile prevazute la art. 62.
   (2) Opozitia suspenda executarea fuziunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.
   Art. 25110. – (1) Daca societatea absorbanta sau nou-infiintata este o societate europeana cu sediul social in Romania, administratorii societatilor participante la fuziune asigura respectarea dreptului de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene, in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 187/2007 privind procedurile de informare, consultare si alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene.
   (2) Daca in una sau mai multe dintre societatile participante guvernate de legislatia altui stat membru functioneaza un mecanism de implicare a angajatilor in activitatea societatii de tipul celui prevazut de art. 2 lit. k) din Directiva 2001/86/CE din 8 octombrie 2001 pentru completarea statutului societatii europene in ceea ce priveste implicarea lucratorilor sau un alt mecanism de cointeresare a angajatilor, societatea absorbanta sau nou-infiintata – persoana juridica romana – este obligata sa instituie un astfel de mecanism, devenind aplicabile, in mod corespunzator, prevederile art. 3 alin. (1) si (2), art. 4-7, art. 10 alin. (1) si (2) lit. a), g) si h), art. 11-24, 27 si 28 din Hotararea Guvernului nr. 187/2007.
   (3) In cazul in care societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata este o persoana juridica romana, organele de conducere ale societatilor participante la fuziune in care functioneaza mecanisme de implicare a angajatilor pot, fara o negociere prealabila, sa se supuna dispozitiilor de referinta prevazute de art. 12-23 din Hotararea Guvernului nr. 187/2007 sau sa respecte aceste prevederi incepand cu data inregistrarii in registrul comertului a modificarii actului constitutiv al societatii absorbante sau cu data inmatricularii societatii nou-infiintate, despre optiune urmand a se face mentiune in proiectul de fuziune.
   (4) In situatia prevazuta la alin. (3), grupul special de negociere poate decide cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor sai care reprezinta cel putin doua treimi dintre angajati, inclusiv voturile membrilor care reprezinta angajatii din cel putin doua state membre diferite, sa nu declanseze negocieri sau sa inceteze negocierile deja initiate si sa admita aplicarea dispozitiilor de referinta din Hotararea Guvernului nr. 187/2007.
   (5) Atunci cand in cadrul societatii persoana juridica romana, care rezulta din fuziunea transfrontaliera, va functiona un sistem de implicare a angajatilor, administratorii sau, dupa caz, membrii directoratului au obligatia sa asigure protectia drepturilor angajatilor rezultand din acest mecanism in cazul unei fuziuni de drept intern ulterioare, pentru o perioada de 3 ani de la data la care fuziunea transfrontaliera a produs efecte.
   (6) In cazul in care, dupa negocieri prealabile, se aplica normele-standard de participare, adunarea generala a asociatilor/actionarilor poate decide limitarea proportiei de reprezentanti ai angajatilor in cadrul consiliului de administratie/directoratului societatii care rezulta in urma fuziunii transfrontaliere. Cu toate acestea, in cazul in care in una dintre societatile care fuzioneaza reprezentantii angajatilor au constituit cel putin o treime din consiliul de administratie sau de supraveghere, limitarea decisa de adunarea generala a asociatilor/actionarilor nu poate avea ca efect reducerea proportiei de participare a angajatilor la mai putin de o treime.
   Art. 25111. – (1) In termen de cel mult doua luni de la expirarea termenului de opozitie prevazut la art. 62 sau, dupa caz, de la data la care fuziunea poate fi efectuata in conformitate cu prevederile art. 2519 alin. (2), adunarea generala a fiecareia dintre societati hotaraste asupra proiectului comun de fuziune, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv.
   (2) Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115.
   (3) In cazurile prevazute la art. 25110, adunarea generala a actionarilor/asociatilor poate conditiona aprobarea fuziunii de ratificarea expresa de catre adunarea generala a mecanismelor de implicare a angajatilor in activitatea societatii absorbante sau nou-infiintate.
   (4) Atunci cand fuziunea are ca efect marirea obligatiilor actionarilor/asociatilor uneia dintre societatile participante – persoane juridice romane -, hotararea adunarii actionarilor/asociatilor se ia cu unanimitate de voturi.
   Art. 25112. – (1) Actionarii/asociatii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobata fuziunea au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor/partilor sociale de catre societate.
   (2) In cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni, dreptul de retragere va fi exercitat in conformitate cu prevederile art. 134.
   (3) Prin exceptie de prevederile art. 226, in cazul societatilor cu raspundere limitata, dreptul de retragere se va exercita prin aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 134.
   (4) Actionarii/asociatii pot face aplicarea dreptului de retragere reglementat de prezentul articol, doar daca:
   a) legislatia tuturor statelor membre, a caror nationalitate o detin societatile participante la fuziune, prevede un sistem de protectie a asociatilor similar celui prevazut de alin. (1)-(3);
   b) societatile participante la fuziune, guvernate de legislatia altui stat membru care nu confera asociatilor un drept de retragere din societate, au acceptat in mod expres ca asociatii societatii – persoana juridica romana – sa faca uz de acest drept, facandu-se mentiune in acest sens in hotararea adunarii generale de aprobare a fuziunii.
   Art. 25113. – (1) In cazul fuziunii prin absorbtie, judecatorul-delegat dispune inregistrarea in registrul comertului a actului modificator al actului constitutiv al societatii absorbante – persoana juridica romana sau societate europeana cu sediul social in Romania – dupa verificarea existentei certificatelor sau a documentelor similare care atesta indeplinirea conditiilor prevazute de lege, emise de autoritatile competente din celelalte state membre in care au sediul social ori, dupa caz, administratia centrala sau sediul principal celelalte societati participante la fuziune, si a termenului in care acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului, termen ce nu poate depasi 6 luni de la emitere.
   (2) Daca prin fuziune se infiinteaza o noua societate – persoana juridica romana -, controlul de legalitate va fi efectuat in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate a carei constituire a fost convenita, cu verificarea in prealabil a certificatelor sau a documentelor similare prevazute la alin. (1).
   (3) In cazul in care prin fuziune se infiinteaza o societate europeana cu sediul social in Romania, controlul de legalitate al fuziunii si al indeplinirii conditiilor de infiintare a societatii va fi efectuat potrivit Regulamentului (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene si de prezenta lege.
   (4) Judecatorul-delegat verifica, daca este cazul, si caracteristicile mecanismelor de implicare a angajatilor in activitatea societatii absorbante sau nou-constituite.
   (5) Daca societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata este persoana juridica guvernata de legislatia altui stat membru, inclusiv o societate europeana cu sediul social intr-un alt stat membru, judecatorul-delegat verifica legalitatea hotararii de fuziune, depusa de catre administratorii/membrii directoratului la oficiul registrului comertului in care este inregistrata societatea – persoana juridica romana -, si pronunta o incheiere prin care se constata indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege de catre societatea comerciala – persoana juridica romana. Incheierea este comunicata societatii – persoana juridica romana – la sediul acesteia.
   (6) Judecatorul-delegat poate pronunta incheierea prevazuta la alin. (5), chiar daca procedura declansata de cererile de retragere a actionarilor/asociatilor in conformitate cu art. 25112 este in curs, in incheiere indicandu-se faptul ca rascumpararea actiunilor/partilor sociale nu este inca finalizata. Retragerile efectuate de actionari/asociati in conformitate cu art. 25112 sunt opozabile societatii absorbante sau nou-infiintate si actionarilor/asociatilor acesteia.
   Art. 25114. – (1) In cazul fuziunii prin absorbtie, actul modificator, vizat potrivit art. 25113 alin. (1), se transmite, din oficiu, spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii.
   (2) Daca prin fuziune se constituie o noua societate – persoana juridica romana sau o societate europeana cu sediul in Romania -, aceasta este supusa formalitatilor de publicitate prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita.
   (3) Oficiul registrului comertului unde este inmatriculata societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata va notifica de indata, pe cheltuiala societatii, realizarea fuziunii autoritatilor similare din statele membre in care sunt inmatriculate societatile participante la fuziune, in vederea radierii acestora.
   (4) Oficiul registrul comertului unde sunt inmatriculate societatile comerciale absorbite – persoane juridice romane – radiaza din registrul comertului aceste societati, in temeiul notificarii comunicate de autoritatea similara din statul membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata.
   (5) In cazul in care prin fuziunea transfrontaliera este constituita o societate europeana cu sediul in Romania, Oficiul National al Registrului Comertului, pe cheltuiala partilor, comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, in vederea publicarii, un anunt care cuprinde: denumirea societatii, numarul de inmatriculare in registrul comertului in care este inmatriculata, data inmatricularii, numarul Monitorului Oficial al Romaniei in care a fost publicata incheierea judecatorului-delegat de inmatriculare a societatii.
   Art. 25115. – (1) Fuziunea are urmatoarele consecinte:
   a) transferul, atat in raporturile dintre societatea absorbita si societatea absorbanta/nou-infiintata, cat si in raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta/nou-infiintata al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite;
   b) actionarii sau asociatii societatii absorbite/participante la fuziune devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante/nou-infiintate, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune;
   c) societatea absorbita, respectiv societatile care formeaza noua societate prin fuziune inceteaza sa existe.
   (2) Fuziunea produce efecte:
   a) in cazul constituirii unei societati, de la data inmatricularii acesteia in registrul comertului;
   b) in cazul fuziunii prin absorbtie, de la data inregistrarii in registrul comertului a actului modificator al actului constitutiv, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, care nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare si nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor care isi transfera patrimoniul, si controlul judecatorului-delegat prevazut de art. 25113 alin. (1);
   c) in cazul in care prin fuziune se constituie o societate europeana, de la data inmatricularii acesteia.
   (3) Drepturile si obligatiile societatilor absorbite decurgand din raporturile de munca si care exista la data intrarii in vigoare a fuziunii transfrontaliere se transfera de la data prevazuta la alin. (2) societatii absorbante sau nou-infiintate.
   (4) Niciuna dintre actiunile societatii absorbante nu poate fi schimbata cu actiuni la societatea absorbita, detinute:
   a) fie de catre societatea absorbanta sau de catre o persoana care actioneaza in nume propriu, dar pentru societatea respectiva;
   b) fie de catre societatea absorbita sau de catre o persoana care actioneaza in nume propriu, dar pentru societatea respectiva.
   Art. 25116. – (1) Administratorii societatii absorbite sau ai celor ce au format noua societate raspund civil fata de asociatii acelei/acelor societati pentru neregularitatile comise in pregatirea si realizarea fuziunii.
   (2) Expertii care intocmesc raportul prevazut la art. 2518, pe seama societatii absorbite sau a societatilor ce formeaza noua societate, raspund civil fata de asociatii acestor societati pentru neregularitatile comise in indeplinirea indatoririlor lor.
   Art. 25117. – In cazul unei fuziuni prin absorbtie, prin care una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera toate activele si pasivele lor unei alte societati care detine toate actiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala, nu se aplica prevederile art. 2515 alin. (1) lit. c), d) si e), art. 2518, art. 25115 alin. (1) lit. b) si ale art. 25116.
   Art. 25118. – (1) Daca societatea absorbanta este o persoana juridica avand nationalitatea altui stat membru si care detine 90% sau mai mult din capitalul social al societatii/societatilor absorbite, dar nu totalitatea acestuia, societatea participanta la fuziune – persoana juridica romana – nu este obligata sa solicite efectuarea raportului expertilor prevazut la art. 2518, decat daca legislatia statului membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta prevede aceasta obligatie.
   (2) In cazul in care relatia dintre societatea absorbanta si cea absorbita este cea prevazuta la alin. (1), pronuntarea incheierii judecatorului-delegat, emiterea in temeiul acesteia si comunicarea certificatului sau a documentului similar prevazut de art. 25113 alin. (5) nu sunt necesare decat daca legislatia statului membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta prevede aceasta obligatie.
   Art. 25119. – (1) Nulitatea unei fuziuni poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca.
   (2) Nulitatea fuziunii nu poate interveni dupa data la care aceasta a produs efecte, data stabilita potrivit art. 25115 alin. (2).
   (3) Procedurile de anulare si de declarare a nulitatii nu pot fi initiate daca situatia a fost rectificata. Daca neregularitatea ce poate conduce la declararea nulitatii unei fuziuni poate fi remediata, instanta competenta acorda societatilor participante un termen pentru rectificarea acesteia.
   (4) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii fuziunii va fi inaintata din oficiu de catre instanta oficiilor registrului comertului de la sediile societatilor implicate in fuziune.

 

   TITLUL VII
  Lichidarea societatilor comerciale

 

   CAPITOLUL I
  Dispozitii generale

 

   Art. 252. – (1) Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:
   a) pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii si directorii, respectiv membrii directoratului, continua sa-si exercite atributiile, cu exceptia celor prevazute la art. 233; 
   b) actul de numire a lichidatorilor, mentionand puterile conferite acestora sau sentinta care ii tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. 
   (2) Numai dupa indeplinirea formalitatilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor exercita aceasta functie.
   (3) Abrogat. 
   (4) In afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor in lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea.
   (5) Toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare.
   Art. 2521. – Abrogat. 
   Art. 253. – (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti – persoane fizice ale societatii lichidatoare – trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii.
   (2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului.
   (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze.
   (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.
   (5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.
   Art. 254. – In cazul societatilor comerciale a caror activitate s-a desfasurat in baza autorizatiei de mediu prevazute de Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, lichidatorii sunt obligati sa ia masuri pentru efectuarea bilantului de mediu, prevazut de aceasta lege, si sa comunice rezultatele acestui bilant agentiei teritoriale pentru protectia mediului.
   Art. 255. – (1) In afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea:
   a) sa stea in judecata in numele societatii; 
   b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;
   c) sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; 
   d) sa faca tranzactii;
   e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. 
   f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare.
   (2) In lipsa unor dispozitii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, lichidatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu sunt autorizati de instanta. 
   (3) Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor.
   Art. 256. – (1) Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii.
   (2) Asociatii vor putea cere insa ca sumele retinute sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale, chiar in timpul lichidarii, daca, in afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor.
   (3) Impotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societatii pot face opozitie in conditiile art. 62.
   Art. 257. – Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia sunt obligati, potrivit formei societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati in calitate de asociat.
   Art. 258. – Lichidatorii care au achitat datoriile societatii cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite impotriva societatii drepturi mai mari decat acelea ce apartineau creditorilor platiti.
   Art. 259. – Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii, si numai dupa aceea de a se indrepta impotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social.
   Art. 260. – (1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
   (2) In termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de intarziere, care va fi aplicata de judecatorul delegat, in urma sesizarii oricarei parti interesate, prin incheiere. Incheierea judecatorului delegat este executorie si supusa recursului.
   (3) Radierea se poate face si din oficiu.
   (4) Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii.
   Art. 261. – (1) Dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.
   (2) In societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni registrele prevazute de art. 177 alin. 1 lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comertului la care a fost inregistrata societatea, unde orice parte interesata va putea lua cunostinta de ele cu autorizarea judecatorului delegat, iar restul actelor societatii vor fi depuse la Arhivele Nationale.
   (3) Registrele tuturor societatilor vor fi pastrate timp de 5 ani.

 

   CAPITOLUL II
  Lichidarea societatilor in nume colectiv, in comandita
simpla sau cu raspundere limitata

 

   Art. 262. – (1) Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel.
   (2) Daca nu se va putea intruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor.
   (3) Impotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau administratori, in termen de 15 zile de la pronuntare.
   Art. 263. – (1) Dupa terminarea lichidarii societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa intocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului intre asociati.
   (11) Situatia financiara semnata de catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de internet a oficiului registrului comertului. 
   (12) Abrogat. 
   (2) Asociatul nemultumit poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare.
   (3) Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizarii, fata de care lichidatorii pot ramane straini.
   (4) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2) sau dupa ce sentinta asupra opozitiei a ramas irevocabila, situatia financiara de lichidare si repartizare se considera aprobata si lichidatorii sunt liberati.
   
   CAPITOLUL III
  Lichidarea societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni

 

   Art. 264. – (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
   (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
   (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. 
   
   Art. 265. – (1) Administratorii, respectiv membrii directoratului, vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii, pentru timpul trecut de la ultima situatie financiara aprobata pana la inceperea lichidarii. 
   (2) Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta.
   Art. 266. – (1) In cazul in care unul sau mai multi administratori, respectiv membri ai directoratului, sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor, respectiv a directoratului, se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, impreuna cu bilantul final de lichidare. 
   (2) Cand gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la prima situatie financiara pe care lichidatorii o prezinta adunarii generale.
   (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la publicare.
   (4) Toate opozitiile facute vor fi conexate, pentru a fi solutionate printr-o singura sentinta.
   (5) Orice actionar are dreptul sa intervina in instanta, iar hotararea va fi opozabila si actionarilor neintervenienti.
   Art. 267. – Abrogat. 
   Art. 268. – (1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari.
   (2) Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
   (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62.
   Art. 269. – (1) Daca termenul prevazut la art. 266 alin. (3) a expirat fara a se face opozitie, situatia financiara se considera aprobata de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizarii activului societatii.
   (2) Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar.
   Art. 270. – (1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.
   (2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul.
   Art. 2701. – In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. 
   Art. 2702. – Constatand indeplinirea conditiilor prevazute de legea insolventei, judecatorul-sindic va dispune deschiderea procedurii simplificate a insolventei. 
  
   Titlul VII1
  Societatea europeana
   
   Art. 270^2a). – Societatilor europene cu sediul in Romania le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene, cele ale prezentului capitol, precum si cele privitoare la societatile pe actiuni, in masura compatibilitatii lor cu dispozitiile regulamentului comunitar.
   Art. 270^2b). – (1) Societatile europene cu sediul social in Romania au personalitate juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.
   (2) O societate europeana nu poate fi inmatriculata in registrul comertului decat dupa incheierea unui acord privind implicarea angajatilor in activitatea societatii, in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 187/2007.
   (3) In termen de 30 de zile de la inregistrare, Oficiul National al Registrului Comertului va comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anunt privind inmatricularea societatii. Anuntul va cuprinde informatiile prevazute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001.
   Art. 270^2c). – (1) Orice societate europeana inmatriculata in Romania isi poate transfera sediul social intr-un alt stat membru.
   (2) Proiectul de transfer, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala extraordinara urmeaza a hotari asupra transferului.
   (3) Hotararea adunarii generale privind transferul sediului social al societatii europene intr-un alt stat membru se adopta in conditiile art. 115 alin. (2). In cazul in care actionarii reprezentand majoritatea capitalului social sunt prezenti sau reprezentanti, decizia poate fi adoptata cu majoritate simpla.
   Art. 270^2d). – (1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie in conditiile art. 62.
   (2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor.
   Art. 270^2e). – (1) Actionarii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate.
   (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data adoptarii hotararii adunarii generale.
   (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar.
   (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatoruldelegat, in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.
   (5) Judecatorul-delegat, ulterior verificarii legalitatii transferului, pronunta o incheiere ce atesta indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3-5 din prezenta lege si a celor prevazute de art. 8 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/2001.
   (6) Ulterior radierii societatii europene transferate, oficiul registrului comertului va comunica Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societatii, un anunt privind radierea societatii din registrul comertului din Romania ca urmare a transferului sediului acestuia intr-un alt stat membru.

 

   TITLUL VIII
  Contraventii si infractiuni 
 
   Art. 2703. – (1) Incalcarea prevederilor art. 74 constituie contraventie si este sanctionata cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei.
   (2) Incalcarea prevederilor art. 131 alin. (4) constituie contraventie si este sanctionata cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. 
   (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se realizeaza de catre organele cu atributii de control ale Ministerului Finantelor Publice Agentia Nationala de Administrare Fiscala si ale unitatilor sale teritoriale.
   Art. 271. – Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date;
   2. prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale;
   3. refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca insarcinarile primite.
   Art. 272. – (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. dobandeste, in contul societatii, actiuni ale altor societati la un pret pe care il stie vadit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societatii, actiuni pe care aceasta le detine, la preturi despre care are cunostinta ca sunt vadit inferioare valorii lor efective, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in paguba societatii;
   2. foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect;
   3. se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza, suma imprumutata fiind superioara limitei prevazute la art. 1444 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societati sa ii acorde vreo garantie pentru datorii proprii;
   4. incalca dispozitiile art. 183. 
   (2) Nu constituie infractiune fapta prevazuta la alin. (1) pct. 2, daca a fost savarsita de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii in cadrul unor operatiuni de trezorerie intre societate si alte societati controlate de aceasta sau care o controleaza, direct ori indirect. 
   (3) Nu constituie infractiune fapta prevazuta la alin. (1) pct. 3, daca este savarsita de catre o societate comerciala ce are calitatea de fondator, iar imprumutul este realizat de la una dintre societatile controlate ori care o controleaza pe aceasta, direct sau indirect. 
   Art. 2721. – Se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. raspandeste stiri false sau intrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca efect marirea ori scaderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societatii ori a altor titluri ce ii apartin, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in paguba societatii;
   2. incaseaza sau plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, in lipsa de situatie financiara sau contrarii celor rezultate din aceasta. 
   Art. 273. – Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. emite actiuni de o valoare mai mica decat valoarea lor legala ori la un pret inferior valorii nominale sau emite noi actiuni in schimbul aporturilor in numerar, inainte ca actiunile precedente sa fi fost achitate in intregime;
   2. se foloseste, in adunarile generale, de actiunile nesubscrise sau nedistribuite actionarilor;
   3. acorda imprumuturi sau avansuri asupra actiunilor societatii;
   4. preda titularului actiunile inainte de termen sau preda actiuni liberate in total sau in parte, in afara de cazurile stabilite de lege, ori emite actiuni la purtator fara a fi achitate integral;
   5. nu respecta dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate;
   6. emite obligatiuni fara respectarea dispozitiilor legale sau actiuni fara sa cuprinda mentiunile cerute de lege.
   Art. 274. -Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
   1. indeplineste hotararile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, inainte de expirarea termenelor prevazute de lege;
   2. indeplineste hotararile adunarii generale referitoare la reducerea capitalului social, fara ca asociatii sa fi fost executati pentru efectuarea varsamantului datorat ori fara hotararea adunarii generale care ii scuteste de plata varsamintelor ulterioare.
   Art. 275. – (1) Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care:
   1. incalca, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 1443
   2. nu convoaca adunarea generala in cazurile prevazute de lege sau incalca dispozitiile art. 193 alin. (2).
   3. incepe operatiuni in numele unei societati cu raspundere limitata, inainte de a se fi efectuat varsamantul integral al capitalului social;
   4. emite titluri negociabile reprezentand parti sociale ale unei societati cu raspundere limitata;
   5. dobandeste actiuni ale societatii in contul acesteia, in cazurile interzise de lege.
   (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si asociatul care incalca dispozitiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2).
   Art. 276. – Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda cenzorul care nu convoaca adunarea generala in cazurile in care este obligat prin lege.
   Art. 277. – (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a pastrat insarcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat insarcinarea de expert, cu incalcarea dispozitiilor art. 39.
   (2) Hotararile luate de adunarile generale in baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu incalcarea dispozitiilor art. 161 alin. (2) si ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza incalcarii dispozitiilor cuprinse in acele articole.
   (3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul care exercita functiile sau insarcinarile lor cu incalcarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.
   Art. 278. – (1) Dispozitiile art. 271-277 se aplica si lichidatorului, in masura in care se refera la obligatii ce intra in cadrul atributiilor sale.
   (2) Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta la art. 275 lichidatorul care face plati asociatilor cu incalcarea dispozitiilor art. 256.
   Art. 279. – (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care:
   1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, in scopul formarii unei majoritati in adunarea generala, in detrimentul altor actionari sau detinatori de obligatiuni;
   2. voteaza, in adunari generale, in situatia prevazuta la pct. 1, ca proprietar de actiuni sau de obligatiuni care in realitate nu-i apartin;
   3. in cazurile nepermise de lege, isi ia – in schimbul unui avantaj material – obligatia de a vota intr-un anumit sens in adunarile generale sau de a nu lua parte la vot.
   (2) Persoana care determina pe un actionar sau pe un detinator de obligatiuni ca, in schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze intr-un anumit sens in adunarile generale ori sa nu ia parte la vot, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
   Art. 280. – Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani, in afara de raspunderea pentru daunele pricinuite, prin operatiunile sale, statului roman si tertilor, cel care exercita un comert in favoarea si pe seama unor societati constituite in tara straina, in cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati in Romania.
   Art. 2801. – Transmiterea fictiva a partilor sociale sau a actiunilor detinute intr-o societate comerciala, in scopul sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani. 
 
   Art. 2802. – Determinarea inmatricularii unei societati in temeiul unui act constitutiv fals constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani.
   Art. 2803. – Folosirea, cu stiinta, a actelor unei societati radiate ca urmare a neindeplinirii obligatiilor prevazute de lege sau a actelor unei societati create in modalitatea prevazuta la art. 2802, in scopul producerii de efecte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani. 
   Art. 281. – Faptele prevazute in prezentul titlu, daca constituie – potrivit Codului penal sau unor legi speciale – infractiuni mai grave, se pedepsesc in conditiile si cu sanctiunile prevazute acolo.
   Art. 282. – Abrogat. 
   Art. 2821. – Pentru infractiunile prevazute in prezentul titlu, actiunea penala se exercita din oficiu. 

 

   TITLUL IX
  Dispozitii finale si tranzitorii

 

   Art. 283. – (1) Societatile comerciale, organizate in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, privatizate sau care se vor privatiza, pot functiona numai pe baza de statut.
   (2) Modificand, in conditiile legii, statutul, asociatii il pot denumi act constitutiv, fara ca prin aceasta sa ia nastere o societate comerciala noua.
   (3) La societatile existente, asociatii pot modifica actul constitutiv, prevazand in el documentele la care acestia urmeaza sa aiba acces, in sensul art. 8 lit. i).
   (4) Societatile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat pot functiona cu orice numar de asociati.
   Art. 284. – Incadrarea salariatilor la societatile comerciale se face pe baza de contract individual de munca, cu respectarea legislatiei muncii si asigurarilor sociale.
   Art. 285. – Daca asociatul unic dintr-o societate cu raspundere limitata este si administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurarile sociale de stat, in masura in care a varsat contributia la asigurarile sociale si pe aceea pentru pensia suplimentara.
   Art. 286. – Constituirea de societati comerciale cu participare straina, in asociere cu persoane juridice sau persoane fizice romane, sau cu capital integral strain se efectueaza cu respectarea dispozitiilor prezentei legi si ale legii privind regimul investitiilor straine.*)
    ___________
   *) Potrivit art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, aprobata cu modificari prin Legea nr. 195/1997, societatile comerciale reglementate prin legi speciale raman supuse si dispozitiilor acelor legi.

 

   Art. 287. – Activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
   Art. 288. – Pentru autentificarea actului constitutiv se vor plati taxele de timbru si onorariile notariale legale.
   Art. 289. – In sensul prezentei legi, municipiul Bucuresti se asimileaza cu judetul.
   Art. 290. – (1) Intreprinderile mici si asociatiile cu scop lucrativ, persoane juridice, infiintate in baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative si reorganizate, pana la data de 17 septembrie 1991, in una dintre formele de societate prevazute de art. 2 din prezenta lege isi vor putea continua activitatea.
   (2) Ele sunt succesoare de drept ale intreprinderilor mici sau ale asociatiilor cu scop lucrativ din care provin.
   Art. 291. – Prevederile din prezenta lege se completeaza cu dispozitiile Codului comercial.
   Art. 292. – Societatile cu participare straina infiintate pana la data de 17 decembrie 1990 isi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat in conditiile legii.
   Art. 293. – Abrogat. 

 

   Art. 294. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 77 – 220 si 236 din Codul comercial**), prevederile referitoare la intreprinderile mici si la asociatiile cu scop lucrativ, cu personalitate juridica, din Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, Decretul nr. 424/1972 privind constituirea si functionarea societatilor mixte in Romania, cu exceptia art. 15, art. 28 alin. 1, art. 33 si art. 35 alin. 2 si 3, Decretul-lege nr. 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain in Romania.
    ___________
   **) Potrivit art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/1997, aprobata cu modificari prin Legea nr. 195/1997, pe data intrarii in vigoare a acestei ordonante (28 iulie 1997) se abroga art. 237-250 si art. 264-269 din Codul comercial.

Guvernul modifica Legea Azilului

Guvernul a adoptat o Ordonanta de urgenta care modifica si completeaza Legea nr. 112/2006 privind azilul din Romania, astfel incat sa se asigure un acces efectiv si direct la instanta de judecata pentru solicitantul caruia i-a fost respins accesul la procedura de azil romana .

Termenul legal de depunere a plangerii impotriva unei astfel de hotarari este de doua zile de la comunicare. Prin aceasta modificare este indeplinita cerinta privind precizia textului legal, astfel ca momentul de la care va curge termenul de contestare a hotararii in cauza va coincide cu momentul luarii la cunostinta despre aceasta.

In reglementarea anterioara, declarata neconstitutionala, termenul de depunere a plangerii incepea sa curga de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constata ca solicitantul nu se mai afla la ultima resedinta declarata.

Mai mult, au fost impuse si garantii suplimentare pentru ca solicitantul de azil sa aiba acces la instanta, astfel ca efectuarea transferului in statul membru responsabil este suspendata pana la expirarea termenului legal de depunere a plangerii.

Plangerea se depune personal sau prin reprezentant si este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla structura competenta a Oficiului Roman pentru Imigrari care a emis hotararea.

Instanta de judecata solutioneaza plangerea in termen de 5 zile si pronunta o hotarare motivata, definitiva si irevocabila. in cazul in care instanta admite plangerea solicitantului de azil si dispune acordarea accesului la procedura de azil nationala dar solicitantul de azil a fost deja transferat in statul membru responsabil, Oficiul pentru Imigrari va intreprinde demersurile necesare pentru readmiterea solicitantului pe teritoriul tarii.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Adevaratele motive pentru care a fost eliberat Sile Pietroi

Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat referitor la continutul articolului intitulat „Sile Pietroi pus in libertate pentru ca are rate la banci”, publicat in ziarul „Gandul” editia din 25.11.2008, preluat de diferite posturi de televiziune, si, pentru corecta informare a publicului.

Subtitlul articolului face trimitere la un citat din motivarea sentintei pronuntate in dosarul nr. 43902/3/2008. 

Argumentul atribuit judecatoarei nu face parte din considerentele pentru care instanta a dispus revocarea masurii arestarii preventive. 

Motivarea potrivit careia inculpatul ar avea debite la banci a apartinut acestuia, in cadrul ultimului cuvant acordat de catre instanta. 

Inculpatul Fierbantu Vasile a sustinut, in ultimul cuvant, ca este nevinovat, „ca are patru masini luate in leasing pe care trebuie sa le achite cu suma de 300.000.000 lei vechi pe luna, avand si un credit la banca”, solicitand cercetarea sa in stare de libertate.

In mod firesc, incheierea de sedinta a redat spusele inculpatului, dar acestea nu au constituit un argument retinut de catre instanta in decizia luata.

Revocarea masurii arestarii preventive s-a dispus strict pentru chestiuni care tin de faptul ca organele de ancheta nu au mai produs niciun fel de probatorii dupa luarea masurii arestarii preventive.

Solutia Tribunalului Bucuresti este definitiva, fiind confirmata prin decizia pronuntata in recurs de catre Curtea de Apel Bucuresti.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Extinderea proiectului JURINDEX

In premiera pentru Romania, jurisprudenta unei instante a fost publicata integral, facilitand astfel accesul profesionistilor dar si al publicului la hotararile judecatoresti pronuntate, in forma lor completa, exact asa cum au fost pronuntate si cum se gasesc in evidentele oficiale ale instantei.

Incepand din 10.11.2008 pe site sunt publicate 12.038 sentinte si decizii, reprezentand totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de Tribunalul Vrancea intre 2006 si 2008.
La data de 25.11.2008, Jurindex a lansat faza de extindere, adresand tuturor instantelor invitatia de a se alatura proiectului si punand la dispozitia acestora capacitatea tehnica si logistica de prelucrare si publicare a hotararilor judecatoresti, dezvoltata in exclusivitate de Tribunalul Vrancea. 
Intentionam sa dezvoltam www..jurisprudenta.org ca un portal national de jurisprudenta a instantelor,

131 de minori sunt acuzati de furt.Credeti ca ar trebui sa reducem varsta de raspundere penala?

Sute de copii cu vârste cuprinse intre 14 si 16 ani, din judetul Gorj, precum si din alte zone din tara sunt cercetati de inspectoratele de politie judetene pentru diferite infractiuni, in top aflându-se furturile.

Sute de copii din Gorj si nu numai au ajuns sa dea cu subsemnatul la politie si sunt cercetati in dosare penale pentru o gama variata de infractiuni, intre care predomina furturile. Potrivit unei statistici realizate de Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj, in primele noua luni ale anului au fost intocmite 189 de dosare penale in care sunt cercetati minori. Vârsta acestora este cuprinsa intre 14 si 16 ani, iar copiii au domiciliul, in majoritate, in judetul Gorj, dar exista cazuri in care cei anchetati provin in judetele invecinate si chiar din alte regiuni ale tarii. In general, este vorba de copii care au renuntat la scoala si fac parte din familii dezorganizate. Pentru unii dintre acestia, cel mai la indemâna mod de a face rost de bani este furtul, fie ca sustrag bani, fie bunuri pe care ulterior le valorifica la preturi mai mici decât valoarea lor reala. Potrivit lui Ionut Daniel Tica, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie al Judetului Gorj, copiii cercetati sunt acuzati de comiterea a 248 de infractiuni. Cele mai multe sunt furturile, 131, urmate de abaterile de la regimul legislatiei rutiere: „Este o situatie pe care incercam sa o tinem sub control. Sunt multe cazuri in care avem de-a face cu minori cu mai multe dosare penale. Unii pur si simplu au in sânge sa faca asta si se controleaza foarte greu. Avem cazul unui minor sub 16 ani, aflat in incredintarea mamei, care este cercetat in peste 40 de dosare penale. Ultima data a fost prins acum trei saptamâni. Exista si grupuri de minori care fura organizat, cum a fost cazul celui din Rovinari. Este vorba de furturi din auto. Tinta minorilor mai sunt si chioscurile, magazinele, de unde sustrag lucruri marunte sau cauta bani. Din pacate, tot ce putem face este sa asteptam sa implineasca vârsta pentru a putea actiona, sa nu mai ramâna in libertate, ci sa fie incredintati institutiilor de specialitate sau sa raspunda conform legii. Derulam si campanii de prevenire in scoli si nu numai”, a declarat Ionut Daniel Tica.

 

sursa

http://www.gardianul.ro/Sute-de-copii-gorjeni-au-deja-dosare-penale.-131-de-minori-sunt-acuzati-de-furt-s124977.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Incredibil!Rechizitoriul mortii lui «Caiac»

Procurorii au stabilit ca asasinul fostului boxer Mihai Pârvu, cunoscut sub porecla de „Caiac”, si-a impuscat victima inainte ca aceasta sa il agreseze cu sabia. Marian Catalin Mavrichie a fost trimis in judecata, joi, pentru omor calificat si nerespectarea regimului armelor si munitiilor

Gardianul” a intrat in posesia rechizitoriului intocmit de procurorii Parchetului de pe lânga Tribunalul Dolj, prin care Catalin Mavrichie a fost trimis in judecata pentru uciderea prin impuscare a lui Mihai Pârvu, zis „Caiac”. Anchetatorii au retinut ca Mavrichie avea o relatie de prietenie cu „Caiac”, cei doi intâlnindu-se deseori, se vizitau si desfasurau actiuni in comun. In dupa-amiaza zilei de 25 august 2008, „Caiac” l-a sunat pe Mavrichie, caruia i-a propus sa mearga la cazinoul apartinând firmei Mavmar, din cartierul Lapus, cazinou administrat de catre Mavrichie si de prietena acestuia, Alina Madalina Pana, pentru a juca o partida de poker. Mavrichie a fost de acord. O ora mai târziu, la cazinou s-au intâlnit Mavriche, „Caiac”, finul acestuia, Ionel Miu, zis „Chinezu’”, si fratele acestuia, Irinel Ocnareasa. In jurul orei 20.00, Mavrichie s-a asezat, impreuna cu „Chinezu’” la o masa si s-au apucat sa joace table. „Chinezu” a pierdut, cu aceasta ocazie, suma de 500 lei, potrivit declaratiilor facute de Mavrichie. Ulterior, „Caiac” i-a propus lui Mavrichie sa joace poker, dar nu oricum, ci cu carti noi. Astfel, Irinel Ocnareasa a plecat la un magazin din apropiere, de unde a cumparat mai multe pachete de carti de joc.

Partida de poker a fost corecta

Partida de poker a inceput in jurul orei 20.30 si a durat pâna la ora 24.00, interval de timp in care Mavrichie ar fi pierdut suma de 48.000 de euro, asta potrivit declaratiilor lui Mavrichie. La terminarea partidei, „Caiac” ar fi luat banii si a parasit cazinoul, alaturi de „Chinezu’” si de Irinel Ocnareasa, in local ramânând in continuare doar Mavrichie. Acesta s-a enervat foarte tare ca a pierdut banii si, impreuna cu fratele sau Costel, a inceput sa verifice cartile, constatând, spune el, ca erau masluite. Imediat, Mavrichie l-a sunat pe „Caiac”, cerându-i sa se intâlneasca pentru a lamuri situatia. Victima a negat ca l-a inselat la carti, refuzând intâlnirea. A urmat un schimb de injuraturi, dupa care fratele lui Mavrichie, Costel, l-a sunat pe „Chinezu’” pentru a se intâlni. S-au intâlnit la terasa Motor X, unde au cazut de acord sa intermedieze o discutie cu „Caiac”. Acesta din urma a fost de acord sa-l primeasca acasa pe Costel, lucru care s-a si intâmplat, insa „Caiac” a precizat permanent ca nu l-a inselat pe Mavrichie si ca jocul a fost unul corect. La terminarea discutiei, Costel a parasit locuinta lui Caiac si s-a intors la cazinou, unde i-a comunicat lui Mavrichie concluziile discutiilor si faptul ca boxerul nu doreste sa restituie banii. Mavrichie era deja beat, bause cam 300 ml de whisky, iar la ora 4.00 dimineata s-a inarmat cu un pistol revolver Franchi Brescia Italia, s-a urcat in autoturismul sau, Audi Q7, si a plecat catre locuinta lui „Caiac”. Pe drum, l-a sunat de mai multe ori pe „Chinezu’”, care se afla acasa la „Caiac”, cerându-i sa se intâlneasca in oras.  „Chinezu” si Irinel Ocnareasa au parasit imediat apartamentul, s-au urcat in masina si s-au intersectat cu autoturismul lui Mavrichie. Au schimbat câteva vorbe, timp in care au observat ca Mavrichie avea in mâini doua pistoale, era foarte agitat si nemultumit. S-au despartit, iar Mavrichie a parcat masina in capatul aleii blocului in care locuia „Caiac”. „Chinezu’” l-a sunat pe „Caiac” si l-a avertizat sa nu iasa din casa, pentru ca Mavrichie vine sa-l omoare. Irinel Ocnareasa a intors autoturismul, cu intentia de a-l parca in spatele masinii lui Mavrichie, insa pe alee a intrat o alta masina in care se afla prietena asasinului, Alina Madalina Pana, la volanul careia se afla Claudiu Vilviu, angajat la cazinou. „Chinezu” si Ocnareasa au constatat ca Mavrichie coborâse din masina si se deplasa in directia blocului, directie din care se apropiau „Caiac” si fiul sau cel mic, Sorin, care tinea de lant un câine.

Impuscat in timp ce isi proteja fiul

Mavrichie a strigat catre „Caiac” daca l-a inselat la carti, timp in care Alina s-a apropiat de „Caiac”, rugându-l sa il lase in pace pe Mavrichie, pentru ca este beat. „Caiac” a raspuns ca nu se poate dovedi ca l-a inselat la carti, moment in care Mavrichie a tras un foc de arma in aer cu pistolul pe care il tinea in mâna dreapta. In mâna stânga, asasinul avea un alt pistol, cu gaze, marca Rohm, calibru 9 mm. „Caiac” avea asupra lui o sabie si l-a avertizat pe Mavrichie ca, faptul ca a tras cu arma, o sa-i aduca necazuri cu autoritatile. Mavriche s-a enervat si mai tare si a tras cu acelasi pistol cu gloante inspre „Caiac”, unul dintre gloante lovindu-l pe boxer in zona toraco-abdominala stânga, deoarece victima se intorsese pentru a-l proteja pe fiul sau. Dupa ce a tras, Mavrichie  s-a indreptat catre masina, cu intentia de a parasi locul faptei, insa a fost ajuns din urma de „Caiac”, care l-a lovit de mai multe ori cu sabia. Cei doi s-au luat la bataie. Au cazut la pamânt, iar pentru a-i desparti au intervenit fiul lui „Caiac” si celelalte persoane care au asistat la tarasenie. Victima le-a cerut sa cheme Politia si Salvarea, iar Mavrichie  s-a târât in genunchi pâna in strada, de unde a fost recuperat de prietena sa, urcat in masina si transportat la spital. Când a sosit politia, „Caiac” zacea intins pe alee, având in mâna pistolul cu gaze, pe care apucase sa i-l ia lui Mavrichie in timpul confruntarii corp la corp. „Caiac” a fost transportat la spital, unde la ora 6.00 a decedat.

Culmea tupeului

Mavrichie a formulat plângere penala impotriva lui „Caiac”, a lui Irinel Ocnareasa si a lui Ionel Miu, pentru tentativa de omor si inselaciune. Parchetul a stabilit ca cei trei nu se fac vinovati de infractiunile sustinute de asasin. Mai mult decât atât, pus in fata probelor, Mavrichie s-a vazut nevoit sa recunoasca faptul ca a tras cu pistolul incarcat cu munitie de razboi

 

sursa

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=124844&catid=11&p=exclusivitate-rechizitoriul-mortii-lui-caiac.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Sefa detectivilor particulari, acuzata ca emite cecuri fara acoperire.Ce parare aveti?

Presedintele Asociatiei Nationale a Detectivilor Particulari din Romania, Maria Bumbaru, este acuzata chiar din interiorul breslei ca isi bate joc de clienti. Colegii acesteia dau ca exemplu cazul unei femei care ar fi platit 200 de euro pentru o zi de filaj asupra sotului, pe care il banuia de infidelitate.

Dupa o saptamana de supraveghere, platita in avans, femeia s-ar fi ales doar cu o singura fotografie, in care sotul nazdravan era surprins schimband un cauciuc la masina

♦ Bumbaru mai este acuzata si ca a adunat mai multe datorii pe care nu intentioneaza sa le restituie, ceea ce aduce un prejudiciu de imagine asupra intregii bresle a detectivilor particulari. Almanahul Detectivilor Particulari din 2007, neachitat nici pana astazi, este una dintre cele mai mici tepe trase de presedintele detectivilor, de doar 100 de milioane de lei vechi. Altor firme Bumbaru le-a platit marfa sau serviciile prin cecuri fara acoperire sau cu bonuri la ordin refuzate de banca

♦ Cei deranjati de tepele presedintelui asociatiei detectivilor particulari spun ca Maria Bumbaru nu si-ar fi permis sa insele alte firme sau persoane particulare daca nu ar fi beneficiat de bunele relatii cu persoane din fosta sau actuala conducere a Ministerului de Interne.
De altfel, presedinte de onoare al ANDPR este Pavel Abraham, pana mai ieri presedintele Agentiei Nationale Antidrog. Con-tactata de reporterii “Gar-dianul”, Maria Bumbaru a negat toate acuzatiile ce i se aduc

Persoane din lumea relativ mica a detectivilor particulari spun ca “Asociatia Nationala a Detectivilor Particulari din Romania” s-a infiintat in anul 2000, cu sprijinul si la initiativa unor actuali sau fosti importanti ofiteri superiori din cadrul Ministerului de Interne sau ai serviciilor secrete. Ca sa nu bata la ochi, presedinte a fost unsa Maria Bumbaru (foto medalion). Un cuvant greu de spus acolo il are si presedintele de onoare, in persoana chestorului-sef, prof. univ. dr. Pavel Abraham, pana de curand presedintele Agentiei Nationale Antidrog. Problemele asociatiei detectivilor particulari au inceput sa apara de aproximativ doi ani, cand, fiind sigura ca beneficiaza de protectia celor din  Ministerul de Interne, Maria Bumbaru s-a apucat de tras tepe.

Cecuri fara acoperire

Una dintre platile pe care presedintele asociatiei detectivilor a uitat sa le faca este cea pentru tiparirea unui almanah al breslei. Astfel, in urma cu aproximativ un an, Maria Bumbaru a comandat tiparirea unui almanah al detectivilor, pe care a uitat sa il plateasca pana in ziua de astazi. Mai mult, sub promisiunea unor reclame, aceasta a strans bani de la mai multe firme care reclama ca nu s-au mai regasit in almanah. Circa 100 de milioane de lei vechi, fara penalitati, ar fi numai suma datorata societatii care a tiparit almanahul. Insa presedintele detectivilor particulari s-ar parea ca nu sta prea bine nici cu detectivistica. Persoane bine informate din lumea detectivilor particulari povestesc ca, fiind platita cu 200 de euro pe zi, de o femeie, pentru a-i supraveghea sotul pe care il banuia de infidelitate, dupa aproape o saptamana de filaj, Maria Bumbaru i-a adus sotiei banuitoare o singura proba: o fotografie cu respectivul barbat schimband o roata la masina. Insa pagubele mai mari le-au avut de suferit altii. Maria Bumbaru are la ora actuala actiuni la patru societati: Romagent, Eurocom 210, Select Consulting si Specialtehnik. Aceasta din urma societate sta cam prost la plata impozitelor. De altfel, Maria Bumbaru are datorii fata de stat in valoare de 26.501 lei, iar la BRD datoreaza 21.014 lei. Unei societati, SYSCOM, i-a platit 7.312 lei cu un bilet la ordin refuzat la plata, iar societatii Mobilux i-a “achitat” 14.156 de lei printr-un cec fara acoperire. Colegii de breasla care spun ca presedinta-detectiv ii face de rusine sustin ca Maria Bumbaru a trecut toate proprietatile pe care le-a detinut pe numele unor apropiati, ca sa scape de eventualele executari silite, mai ales ca proptelele din minister au cam fost trecute pe linie moarta. Singura proprietate pe care ar mai detine-o aceasta oficial ar fi un apartament in Berlin.

 

sursa

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=nw&id=124894&catid=11&p=sefa-detectivilor-particulari-acuzata-ca-emite-cecuri-fara-acoperire.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

procurorii DNA au finalizat ancheta privind escrocheria cu apartamente din Cluj

Procurorii Serviciului Teritorial Cluj din cadrul Departamentului National Anticoruptie au finalizat cercetarile în dosarul care vizeaza cel mai mare tun imobiliar dat în ultimii ani în municipiul Cluj-Napoca.

În cauza mai sunt cercetati un avocat clujean si administratorul unei agentii imobiliare. Anchetatorii au trecut, începând de ieri, la prezentarea materialului de urmarire penala, urmând ca în scurt timp cele trei persoane sa fie trimise în judecata pentru ca ar fi înselat peste 100 de persoane cu 1,13 milioane de euro.
Sebastian Leontiuc, patron al firmei SC “România Europlan” SRL din Timisoara, este acuzat de înselaciune în conventii cu consecinte deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnatura privata, falsificare si folosire de instrumente oficiale.
În acelasi dosar au mai fost cercetate pentru fapte de înselaciune si uz de fals avocat Nicoleta Bârla si Sanda Chifor, administratorul agentiei imobiliare “Cristal Grup” Cluj-Napoca. Procurorii sustin ca, înainte de a deveni membra a Baroului Cluj, Nicoleta Bârla a fost asociat si administrator al firmei SC “Cristal Grup” SRL, cu care societatea patronata de Leontiuc avea contract exclusiv de vânzare de apartamente. Potrivit procurorilor DNA, Bârla si Chifor au demarat o adevarata campanie de atragere de clienti pentru proiectul imobiliar de pe strada Pasteur nr. 10, în ziarul “Piata de la A la Z”. În acest sens s-au oferit “promotii de pret” si au fost prezentate pliante cu constructia pe care urma s-o faca firma din Timisoara.
Investigatorii au aratat ca Bârlea si Chifor le dadeau asigurari oamenilor interesati sa-si cumpere o locuinta ca actele sunt în regula, iar constructorul este serios. În aceste conditii, SC “Cristal Grup” a încheiat 95 de antecontracte, încasând din comisioane 65.000 de euro. Procurorii anticoruptie au constatat ca, în perioada în care au fost încheiate aceste contracte, firma “România Europlan” nu a facut nici un demers pe lânga municipalitatea clujeana în vederea aprobarii contructiei. Singura cerere depusa la Primarie care avea legatura cu terenul de pe Pasteur nr. 10 a fost a unei alte firme, SC “Europlan” SRL Timisoara, care viza eliberarea unui certificat de urbanism în vederea construirii unui centru de conferinte.

http://www.gardianul.ro/transilvania/Un-milion-de-euro-paguba,-100-de-persoane-inselate-procurorii-DNA-au-finalizat-ancheta-privind-escrocheria-cu-apartamente-din-Cluj-s120569.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Se modifica procedura autorizarii constructiilor

Procedura de autorizare a executarii lucrarilor de constructii va fi modificata, prin includerea etapelor specifice pentru evaluarea impactului investitiilor asupra mediului,conform unui proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL).

 

MDLPL a elaborat un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care transpune Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului (Directiva EIA).

O noua procedura de autorizare a lucrarilor de constructii

Proiectul de lege stabileste urmatoarele etape ale procedurii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, pentru includerea etapelor specifice pentru evaluarea impactului investitiilor asupra mediului, respectiv:
emiterea certificatului de urbanism, in baza cererii solicitantului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Prin certificatul de urbanism se comunica solicitantului obligatia de a contacta autoritatea teritoriala de mediu pentru ca aceasta sa analizeze si sa decida, dupa caz, incadrarea sau neincadrarea proiectului investitiei publice sau private in lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului;
evaluarea initiala a investitiei si stabilirea necesitatii evaluarii efectelor acesteia asupra mediului de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului;
notificarea de catre solicitant a autoritatii administratiei publice locale cu privire la mentinerea solicitarii de autorizare a executarii lucrarilor de constructii, in situatia in care autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste necesitatea evaluarii efectelor investitiei asupra mediului.

„In aplicarea prevederilor Directivei EIA 85/337/CEE, etapa de evaluare a impactului investitiei asupra mediului se realizeaza dupa depunerea notificarii, prin care solicitantul confirma autoritatii locale cererea de emitere a autorizatiei de construire a investitiei”, se arata in expunerea de motive a proiectului de lege.

„In aceste conditii, procedura de evaluare a investitiei si emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, care poate fi dupa caz, declaratia autoritatii pentru protectia mediului (daca investitia nu are efecte asupra mediului), decizia etapei de incadrare (in una dintre procedurile specifice de evaluare de mediu), acordul de mediu (EIA), avizul Natura 2000, se va desfasura dupa emiterea certificatului de urbanism si anterior elaborarii documentatiei tehnice, respectiv anterior depunerii documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice competente”, se explica in aceeasi expunere de motive.

Totodata, se instituie atat mecanismul informarii si consultarii publice cu privire la investitia supusa evaluarii de mediu si autorizarii de construire, cat si obligatiile autoritatii competente pentru emiterea autorizatiei cu privire la centralizarea optiunilor populatiei si formularea unui punct de vedere oficial referitor la realizarea investitiei, in acord cu rezultatele consultarii publice.

emiterea avizelor si acordurilor stabilite prin certificatul de urbanism;
emiterea actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, dupa caz;
elaborarea documentatiei tehnice pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;
depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii la autoritatea administratiei publice locale competente;
emiterea autorizatiei de construire.

Ca urmare a modificarilor incluse in proiectul de lege, in tot cuprinsul legii nr. 50/1991 termenul Proiect din sintagmele “Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii”, “Proiect de organizare a executiei lucrarilor” si “Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare” se inlocuieste cu termenul “Documentatie tehnica”. Astfel, vor fi eliminate si sintagmele “PAC”, “POE” si “PAD”.

Potrivit legislatiei actuale, procesul autorizarii este strucurat in doua etape: emiterea Certificatului de urbanism si emiterea autorizatiei de construire.

Intre cele doua etape se desfasoara activitatea tehnica de proiectare care are in vedere satisfacerea cerintelor din certificatul de urbanism, din reglementarile tehnice ale domeniului constructiilor, precum si ale celorlalte autoritati sectoriale care avizeaza utilitatile urbane (apa, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban, inclusiv pentru restrictiile impuse de retelele de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament, dupa caz), respectiv al institutiilor deconcentrate prevazute de lege (pentru securitatea la incendiu, protectia civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei) si altele, dupa caz.

Documentatia necesara autorizarii

Pentru obtinerea autorizatiei de construire, solicitantii vor trebui sa includa in documentatie si actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, pe langa celelalte documente prevazute de legislatia actuala.

Astfel, documentatia va cuprinde:
a) certificatul de urbanism;
b) dovada titlului asupra imobilului, teren si/sau constructii, in cazul in care legea nu dispune altfel;
c) actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului;
d) avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism;
e) documentatia tehnica;
f) dovada privind achitarea taxelor legale.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Procesul Monei Muscă de revizuire a verdictului CNSAS reîncepe pe 12 ianuarie 2009.Ce solutie credeti ca se va da?

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit pentru 12 ianuarie 2009 următorul termen al procesului în care Mona Muscă cere revizuirea deciziei de colaborare cu Securitatea, după ce dosarul a fost plimbat pe la multe multe instanţe.

Mona Muscă le-a cerut magistraţilor Curţii de Apel, în decembrie 2006, să desfiinţeze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.

Muscă a decis să conteste acestă decizie a Curţii de Apel printr-o cale extraordinară de atac (n.r. revizuire), care se exercită la aceeaşi instanţă, numai în anumite condiţii prevăzute de Codul de Procedură Civilă. 

În cazul Mona Muscă, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale pentru fals în declaraţii, în legătură cu declaraţia pe propria răspundere dată de fostul deputat privind colaborarea cu fosta securitate. Astfel, Mona Muscă a dat o declaraţie pe proprie răspundere, când a devenit parlamentar, că nu a colaborat cu fosta securitate, dar CNSAS a stabilit, ulterior, că fostul deputat a făcut poliţie politică.

 

http://www.realitatea.net/procesul-monei-musca-de-revizuire-a-verdictului-cnsas-reincepe-pe-12-ianuarie_398966.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Cămătarii, capii revoltei din puşcării?Ce parare aveti?

Fac ei ce fac, şi cei mai cunoscuţi interlopi bucureşteni, Nuţu şi Sile Cămătaru, le dau de lucru anchetatorilor. Fraţii, aflaţi în spatele gratiilor pentru numeroasele fărădelegi, sunt a­cum acuzaţi că au pus la cale o mare revoltă în puşcării.

Aproape în acelaşi timp, la Puş­că­ria Rahova, fratele lui, Si­­le, a fost şi el luat pe sus de mascaţi şi dus în ma­re viteză la Cra­io­­va. Acţiunea, desfă­şu­rată în mare secret de mai-marii pe­ni­ten­ciarelor, a avut la ba­ză informaţii po­tri­vit că­rora bandiţii, Nu­ţu şi Sile Că­mă­ta­ru, ar fi fost cei care au pus la ca­le revolte în puş­că­ri­ile din toa­tă ţara. Fra­ţii au a­juns ieri pe mâ­na u­nor comisii de disci­pli­nă, care vor stabili da­că in­terlopii se fac sau nu vinovaţi de plă­­­nu­i­rea manifes­­tă­­ri­­lor vio­lente făcute de colegii de sufe­rinţă

http://www.libertatea.ro/stire/camatarii-capii-revoltei-din-puscarii-221904.html

CSM respinge criticile preşedintelui Băsescu

Consiliul Superior al Magistraturii nu este de acord cu criticile şefului statului referitoare la nerealizările instituţiei şi susţine că, dimpotrivă, s-au înregistrat progrese în justiţia din România de la ultimul raport de ţară al Comisiei Europene.

 

Consiliul Superior al Magistraturii consideră neîntemeiate criticile preşedintelui Traian Băsescu şi susţine că „s-au făcut paşi importanţi de la ultimul raport de ţară până în prezent”, a declarat luni Cecilia Morariu, purtătorul de cuvânt al Consiliului.

Reprezentanţii CSM mai arată că există o colaborare pozitivă cu reprezentanţii societăţii civile şi cu reprezentanţii asociaţiilor magistraţilor. „Considerăm că am reuşit să eliminăm multe din aspectele negative reţinute în ultimul raport de ţară, am elaborat şi pus în discuţie o strategie a resurselor umane şi sperăm că următorul raport va reţine în mod obiectiv progresele realizate în acest domeniu, raport faţă de care noi suntem optimişti”, a completat Morariu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că România nu şi-a respectat angajamentele faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte reformarea sistemului judiciar şi lupta anticorupţie, referindu-se la blocarea justiţiei de către Parlament şi la nerealizările „notabile” ale CSM.

 

http://www.realitatea.net/csm-respinge-criticile-presedintelui-basescu-si-sustine-ca-s-au-facut-progrese-in-justitie_398346.html

Incredibil!Sile Pietroi – pus în libertate pentru că are rate la bănci

Din motivarea sentinţei date de magistratul Maria Tripăduş: „Are 4 maşini luate în leasing, pe care trebuie să le achite cu 300 milioane lei pe lună”

Interlopul Sile Pietroi a fost pus în libertate pentru că trebuia să-şi plătească ratele la maşini şi la bancă. Pe lângă faptul că este cardiac şi nu suportă arestul, Vasile Fierbântu, zis Sile Pietroi, s-a cerut afară din celulă şi pentru că „are 4 maşini luate în leasing, pe care trebuie să le achite cu 300 milioane lei pe lună, având de achitat şi un credit la bancă”, se arată în încheierea şedinţei prin care interlopul a fost eliberat din arest de judecătorul Maria Tripăduş, de la Tribunalul Bucureşti. Instanţa a subliniat şi modul „defectuos” în care se desfăşoară ancheta în care este implicat Fierbântu.

Potrivit judecătorior, Sile Pietroi şi tovarăşul său de celulă, Gică Pârvulescu, pot fi cercetaţi în stare de libertate pentru că nu există riscul ca aceştia să se sustragă de la cercetări şi deoarece procurorii nu au adus probe suficiente. „Pentru că nu s-a făcut dovada de către organul de anchetă a sustragerii de la anchetă a celor doi inculpaţi, faţă de faptul că inculpatul Fierbântu Vasile s-a prezentat la Curtea de Apel Bucureşti la judecarea recursului, apoi s-a predat în vederea arestării, instanţa consideră că nu există pericol concret de sustragere de la cercetări a celor doi inculpaţi”, îşi motivează magistraţii Tribunalului hotărârea de eliberare a celor doi arestaţi preventiv

 

sursa

http://www.gandul.info/actualitatea/sile-pietroi-pus-in-libertate-pentru-ca-are-rate-la-banci.html?3927;3548016

Hotararea CEDO Spinu impotriva Romaniei

Hotararea CEDO in cauza Spinu impotriva Romaniei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 780, din 21.11.2008.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), statuand in cadrul unei camere formate din: Josep Casadevall,
presedinte, Elisabet Fura-Sandström, Corneliu Birsan, Boštjan M. Zupančič, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis López Guerra,
judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu la data de 1 aprilie 2008,
pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceasta data:

Procedura

1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 32.030/02) indreptata impotriva Romaniei, prin care un cetatean al acestui stat, doamna Ecaterina Gabriela Spinu (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 26 aprilie 2001, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul sau, domnul Razvan-Horatiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe.
3. La data de 12 iulie 2006, Curtea a decis sa ii comunice Guvernului capatul de cerere intemeiat pe articolul 6 § 1 din Conventie in ceea ce priveste echitatea procedurii penale. Invocand prevederile art. 29 § 3 din Conventie, ea a decis sa se analizeze in acelasi timp admisibilitatea si fondul cauzei.

IN FAPT

I. Circumstantele cauzei


4. Reclamanta s-a nascut in anul 1971 si locuieste in Ramnicu Valcea.

1. Arestarea preventiva a reclamantei si urmarirea penala impotriva sa

5. La data de 11 ianuarie 1996, reclamanta a fost convocata la sediul politiei din Ramnicu Valcea pentru a fi audiata cu privire la un omor ce avusese loc in Oradea in noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie 1995. In aceeasi zi, ea a fost predata sub escorta la politia din Oradea. Reclamanta afirma ca a fost insultata in mod constant pe traseu de catre ofiterii de politie care o insoteau. Guvernul contesta aceste afirmatii si observa ca niciun element de proba nu a fost adus in sprijinul lor.
6. La data de 12 ianuarie 1996, reclamanta a fost pusa sub acuzare si arestata preventiv pentru o perioada de 30 de zile, dupa ce i-a fost adusa la cunostinta de catre procuror invinuirea de savarsire a infractiunilor de nedenuntare a talhariei urmata de moartea lui N.A., de tentativa de omor si de talharie asupra lui V.T., precum si de detinere de substante toxice, infractiuni prevazute de art. 176, 211, 312 si 262 din Codul penal si de art. 14 din Decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor si substantelor toxice.

7. La prima audiere la politie, reclamanta a negat orice participare la faptele imputate. Ulterior, ea a revenit asupra
declaratiei sale initiale si a recunoscut, in prima faza, faptele referitoare la V.T., precum si participarea sa la omorul savarsit asupra lui N.A. Ea afirma ca a recunoscut faptele imputate ca efect al relelor tratamente la care a fost supusa din partea agentilor de politie. Mai mult, ea sustine ca, in anul 1996, i-a fost prescris si administrat un tratament cu diazepam si alte medicamente pe baza de barbiturice de catre doctorul inchisorii in scopul de a o determina sa recunoasca. Guvernul contesta aceste afirmatii privind supunerea la rele tratamente si observa ca ele nu sunt sustinute.
8. Din dosarul medical al reclamantei tinut in timpul arestului sau preventiv rezulta ca aceasta a suferit de insomnie in anii 1996 si 1997 si ca i-a fost administrat un tratament pe baza de barbiturice.
9. Au avut loc perchezitii la domiciliul reclamantei si al celorlalti 2 suspecti, H.G. si M.M. La domiciliul ultimului mentionat, politia a descoperit o vesta ce ii apartinea lui M.M., cu pete de sange pe interior. Vesta a fost trimisa pentru analiza petelor de sange, insa grupa sanguina nu a putut fi stabilita. In timpul urmaririi penale, acesti 2 coinculpati si-au recunoscut participarea la faptele imputate.
10. La data de 19 februarie 1996 a aparut in presa un articol intitulat „Doi subofiteri ajunsi asasini” (in speta suspectii H.G. si M.M.), ce descria faptele imputate reclamantei. In articolul respectiv nu exista nicio mentiune explicita referitoare la sursa informatiilor pe care le prezenta.
11. Prin rechizitoriul din data de 27 mai 1996, Parchetul de pe langa Tribunalul Judetean Bihor a trimis-o in judecata pe reclamanta in acelasi timp cu M.M. si H.G. pentru infractiunile mentionate mai sus. In opinia parchetului, M.M. si H.G. ar fi comis o infractiune de talharie urmata de moartea lui N.A., pe care reclamanta nu a denuntat-o. Mai mult, reclamanta si H.G. ar fi comis o tentativa de omor si de talharie asupra lui V.T., parte civila in proces. Pentru a savarsi aceste infractiuni, reclamanta ar fi folosit substante toxice.
12. In opinia parchetului, faptele prezentate in rechizitoriu erau stabilite de raportul medico-legal, de declaratiile coinculpatului M.M. si ale reclamantei care recunosteau faptele imputate si de procesul-verbal de confruntare dintre reclamanta si victima V.T. Rechizitoriul preciza si faptul ca marturiile coinculpatului M.M. si ale reclamantei, facute in prezenta avocatilor lor alesi, au fost inregistrate pe o caseta video si consemnate in scris. Pe de alta parte, s-a mentionat ca inculpatii, asistati tot de avocatii lor, au participat la o reconstituire a faptelor.
13. Pentru parchet, faptele erau dovedite de procesul-verbal de cercetare la fata locului, de plansele foto, de reconstituire,
de identificarea unui grup de persoane, de expertizele si de documentele medicale prezentate, pe langa depozitiile martorilor si marturiile inculpatilor.

2. Instanta de fond


14. In sedinta de judecata din data de 14 octombrie 1996, reclamanta a solicitat ca tribunalul sa audieze martorii acuzarii care erau absenti. Printr-o incheiere de sedinta, instanta a dispus ca parchetul sa faca demersurile necesare pentru a-i prezenta la audiere.

15. Prin Incheierea de sedinta din data de 11 noiembrie 1996, instanta a amanat judecata pentru data de 9 decembrie
1996, pentru motivul ca martorii acuzarii nu erau prezenti, si a emis mandate de aducere in sarcina politiei, pentru a-i cauta pe martori la domiciliu si pentru a-i aduce. Un martor al apararii a fost audiat de instanta.

16. In sedinta de judecata din data de 26 ianuarie 1998, dupa mai multe amanari din cauza unor erori de procedura, instanta a constatat lipsa martorilor acuzarii si a dat citire depozitiilor pe care le-au facut in timpul urmaririi penale.
Reclamanta a contestat aceasta citire, aratand ca era necesara audierea martorilor, cu atat mai mult cu cat dovezile aflate la dosar erau contradictorii.

17. In fata instantei, reclamanta si coinculpatii M.M. si H.G. au revenit asupra declaratiilor pe care le-au dat in timpul urmaririi penale: recunoscandu-si participarea la faptele referitoare la V.T., ei au negat in schimb participarea lor la producerea mortii lui N.A.

18. In sedinta de judecata din data de 2 februarie 1998, instanta le-a ordonat reclamantei si celorlalti coinculpati sa nu contacteze mass-media pentru a da detalii despre cauza.

19. In sedinta de judecata din data de 24 aprilie 1998, reclamanta a solicitat din nou instantei sa dispuna audierea martorilor acuzarii. Mai mult, ea a aratat ca, in timpul arestului sau preventiv, a fost supusa unor rele tratamente din partea agentilor de politie si ca a fost drogata pentru a recunoaste faptele.

20. Prin Sentinta din data de 8 iunie 1998, tribunalul a schimbat incadrarea juridica a faptele si a hotarat ca din probele aflate la dosar reiesea ca reclamanta se facea vinovata de complicitate la infractiunea de talharie urmata de moartea lui N.A., de tentativa de talharie asupra lui V.T., precum si de detinere de substante toxice. Instanta a condamnat-o la pedeapsa de 10 ani inchisoare, la pedeapsa complementara a interzicerii de a se afla in orasul Oradea pentru o perioada de 3 ani dupa executarea pedepsei si la plata unor daune-interese catre partile civile.

21. In ceea ce priveste afirmatiile reclamantei privind relele tratamente, instanta a considerat ca acestea nu au fost sustinute, ca daduse declaratia in prezenta avocatului ales si ca din caseta inregistrata in timpul audierii sale nu reiesea ca fusese supusa unor rele tratamente. Totusi, instanta a constatat ca era evident ca reclamanta avusese dificultati sa le indice politistilor traseul urmat in Oradea in noaptea crimei — ceea ce se explica prin faptul ca ea nu cunostea orasul — si ca politistii dadusera dovada de „exces de zel” atunci cand au insistat ca aceasta sa il indice cu exactitate.

22. In ceea ce priveste raspunderea penala a reclamantei pentru complicitatea la infractiunea de omor savarsita asupra lui N.A., instanta a retinut ca ea a fost dovedita de propriile sale marturii si prin cele ale coinculpatului M.M., facute in timpul urmaririi penale in prezenta avocatilor lor, precum si de petele de sange gasite pe vesta acestuia din urma, in ciuda faptului ca spalarea ei facuse imposibila analiza.

23. Un articol aparut la data de 22 septembrie 1998 in ziarul „Evenimentul zilei” a prezentat faptele, mentionand un alibi oferit reclamantei de mama sa, dar care nu fusese luat in considerare de anchetatori.

24. Un articol aparut la data de 31 octombrie 1998 in ziarul „Romania libera” a abordat de asemenea cauza, bazandu-se pe declaratiile catorva martori si ale coinculpatului M.M. Din el reiesea ca autoritatile implicate in ancheta refuzasera sa faca comentarii si sa raspunda la intrebarile ziaristilor. Un alt articol aparut la data de 6 februarie 1999 a expus un „studiu al cauzei”, realizat de ziaristul V.B. Aceste articole nu faceau nicio trimitere directa la sursa informatiilor.

3. Instanta de apel — Curtea de Apel Oradea


25. Reclamanta a formulat apel impotriva Sentintei din 8 iunie 1998, solicitand achitarea sa pentru complicitate la infractiunea de omor si pentru infractiunea de talharie asupra lui N.A., invocand insuficienta probelor. In subsidiar, ea a solicitat schimbarea incadrarii juridice cu privire la faptele imputate in nedenuntarea unei infractiuni. Ea a subliniat ca marturisise faptele intr-un moment in care se afla sub influenta anumitor medicamente.

26. La data de 29 octombrie 1998, curtea de apel a statuat ca probele erau contradictorii si ca reclamanta revenise, in fata tribunalului, asupra declaratiei sale conform careia ar fi comis talharia urmata de moartea lui N.A. La cererea reclamantei, curtea de apel i-a audiat pe martorul S.L. si pe victima V.T.

27. La data de 26 martie 1999, curtea de apel a audiat pe partea civila V.I., mostenitor al lui N.A., si pe martorii acuzarii T.G. si V.C., care au revenit asupra declaratiilor date in timpul urmaririi penale. La cererea parchetului, martorul acuzarii M.G., care asistase la reconstituirea faptelor, a fost audiat. Procesul verbal de reconstituire a faptelor, precum si rapoartele medico-legale au fost analizate de curtea de apel. Reclamanta a declarat ca nu intelege sa mai solicite administrarea altor probe.

28. In sedinta de judecata din data de 2 aprilie 1999, reclamanta, reprezentata prin avocatul sau, si-a prezentat motivele de apel. Avand ultimul cuvant, ea si-a justificat revenirea asupra declaratiei in ceea ce priveste participarea la infractiunea comisa fata de N.A. prin faptul ca, in momentul in care a dat declaratia, ea se afla sub influenta anumitor medicamente. Totusi, reclamanta a recunoscut participarea sa la tentativa de talharie asupra lui V.T.
29. Prin Decizia din data de 7 mai 1999, curtea de apel a admis apelul reclamantei, achitand-o de acuzatia de complicitate la talharie urmata de moartea lui N.A. si respingand cererea de daune-interese a partilor civile. Curtea de apel a apreciat ca situatia de fapt referitoare la decesul lui N.A. retinuta de parchet si de tribunalul judetean nu era confirmata de probele administrate in cauza. Ea a aratat ca era de datoria parchetului sa aduca dovezile suficiente care sa permita condamnarea reclamantei. Or, din dosar nu reiesea ca reclamanta era vinovata de omorul respectiv. Singura proba acuzatorie o constituiau marturiile sale, asupra carora ea a revenit, de altfel, care nu erau coroborate cu alte elemente din dosar, si aceasta cu atat mai mult cu cat martorii acuzarii au revenit ei insisi asupra declaratiilor facute in timpul urmaririi penale. Prin urmare, prezumtia de nevinovatie impunea achitarea ei.

30. Curtea de apel a statuat, in schimb, ca din probele aflate la dosar reiesea ca reclamanta se facea vinovata de savarsirea infractiunii de talharie asupra lui V.T. si de detinere de substante toxice si a condamnat-o la pedeapsa de 2 ani de inchisoare. Pe de alta parte, aceasta a dispus punerea sa in libertate, dupa ce a constatat ca durata arestului preventiv executat era egala cu cea a pedepsei aplicate.

31. Unul dintre judecatorii completului de judecata a redactat o opinie separata, argumentand ca din probe reiesea ca reclamanta era vinovata si de complicitate la talharie urmata de moartea lui N.A. El a evidentiat declaratiile foarte detaliate ale reclamantei si ale coinculpatului M.M. date in timpul urmaririi penale, prin care si-au recunoscut faptele si pe care se baza reconstituirea facuta de anchetatori. De asemenea, el a retinut ca reconstituirea fusese facuta in prezenta inculpatilor si a avocatilor lor, ceea ce excludea orice influenta si constrangere din partea anchetatorilor.

4. Instanta de recurs — Curtea Suprema de Justitie


32. Ministerul public a formulat recurs, aratand ca curtea de apel nu facuse o interpretare corecta a probelor si ca din declaratiile martorilor reiesea ca reclamanta a fost intr-adevar complice la infractiunea de omor savarsita asupra lui N.A. Nu a fost dispusa nicio noua masura de urmarire.

33. La data de 23 mai 2000, Curtea Suprema de Justitie a tinut o prima sedinta la care au fost prezenti reclamanta si ceilalti 2 coinculpati reprezentati de acelasi avocat din oficiu. Totusi, Curtea Suprema de Justitie a amanat judecata din cauza unui viciu de procedura referitor la partile civile. In acelasi timp, ea a dispus numirea unui avocat din oficiu pentru fiecare dintre coinculpati.

34. In sedinta de judecata din data de 3 octombrie 2000, reclamanta si ceilalti 2 coinculpati au fost reprezentati inca o data de acelasi avocat numit din oficiu. Dezbaterile au avut loc in aceeasi zi, iar reclamanta, avand ultimul cuvant, a solicitat respingerea recursului Ministerului Public. Reclamanta precizeaza ca nu a avut timp decat sa aprobe concluziile avocatului si ca sedinta nu a durat decat aproximativ 5 minute.

35. Prin Decizia din data de 7 noiembrie 2000, Curtea Suprema de Justitie a admis recursul parchetului, casand decizia curtii de apel si confirmand sentinta pronuntata in prima instanta. Ea s-a exprimat dupa cum urmeaza:

28 „Din examinarea probelor existente in dosar rezulta ca instanta de fond a pronuntat o solutie temeinica si legala, decizia instantei de apel fiind gresita.
Din analiza atenta a declaratiilor inculpatilor, facute in cursul urmaririi penale, comparativ cu declaratiile lor date ulterior, la instante, se desprinde cu usurinta concluzia ca cele care exprima adevarul sunt relatarile facute in cursul urmaririi penale.
Relatarile inculpatilor facute in cursul urmaririi penale se coroboreaza cu alte probe, din care rezulta, in mod cert, savarsirea de catre ei a infractiunilor retinute in sarcina lor de catre instanta de fond (…).
Referitor la infractiunea de omor, a carei victima a fost N.A., declaratiile inculpatilor M.M. si R.E. [reclamanta], prin care au recunoscut savarsirea faptei, facute in cursul urmaririi, se coroboreaza cu urmele de sange identificate ulterior pe partea interioara a gecii inculpatului M.M.
La evaluarea declaratiilor inculpatilor facute la urmarirea penala (…) este de avut in vedere ca aceste recunoasteri au avut loc in prezenta aparatorilor (…).
Pe langa toate argumentele, logic si coerent prezentate in considerentele sentintei instantei de fond, sunt de avut in vedere si conduc la aceeasi concluzie si motivele exprimate in scris, prin opinia separata a judecatorului P.N. care a facut parte din completul de judecata la judecarea apelului.
Pentru toate aceste considerente, urmeaza a se admite recursul parchetului, a se casa decizia instantei de apel, cu privire la dispozitia de achitare a inculpatilor M.M. (…) si pentru inculpata R.E. [reclamanta], pentru infractiunea prevazuta de art. 26—174—176 lit. d) din Codul penal.”

procedura restituirii impozitului din transferul proprietatilor imobiliare

Prin Ordinul nr. 3384/2008, Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a aprobat procedura de restituire a sumelor reprezentand impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, virate la bugetul de stat

Conform Ordinului MEF, restituirea impozitului pe venitul realizat din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, retinut de catre biroul notarial si virat la bugetul de stat, aferent unor tranzactii desfiintate ulterior achitarii impozitului, se face la cererea contribuabilului.

Restituirea impozitului va fi de competenta organul fiscalui in a carui raza teritoriala isi are domiciliul acesta, respectiv de catre organul fiscal competent in administrarea contribuabililor nerezidenti.

Potrivit procedurii, restituirea impozitului de catre organul fiscal competent se va face prin raportare la cotele de distribuire cuvenite bugetului de stat, stabilite de dispozitiile legale in vigoare la momentul retinerii acestuia de catre biroul notarial.

Cererea de restituire trebuie depusa in termen de 5 ani

Procedura aprobata prin Ordinul MEF nr. 3384/2008 stabileste ca cererea de restituire se depune in cadrul termenului legal de prescriptie a dreptului de a cere restituirea, respectiv in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire.

Cererea de restituire va cuprinde urmatoarele elemente:
a) numele si prenumele contribuabilului – persoana fizica;
b) codul numeric personal, pentru cetatenii romani sau numarul de identificare fiscala, pentru cetatenii straini;
c) domiciliul contribuabilului – persoana fizica;
d) suma si natura creantei solicitate la restituire;
e) contul bancar in care urmeaza a se vira suma de restituit si codul IBAN aferent acestuia sau mentiunea ca aceasta va fi restituita in numerar, dupa caz;
f) datele de identificare ale biroului notarial care a calculat si retinut impozitul in cauza, respectiv denumirea biroului notarial, codul de identificare fiscala si sediul.

La cererea de restituire,  contribuabilul va anexa:
a) copia legalizata a actului de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului ori bunurilor imobile. Pe copia acestui inscris, biroul notarial care a autentificat actul de transfer al dreptului de proprietate, va face o mentiune cu privire la cuantumul impozitului calculat si retinut, cu precizarea numarului si a datei ordinului de plata pentru trezoreria statului prin care acesta a fost virat la buget;
b) copia legalizata a actului de desfiintare cu efect retroactiv a actului de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului ori bunurilor imobile.

Cererea va fi solutionata in termen de 45 de zile. Restituirea se va efectua in numerar sau in contul bancar al solicitantului.

Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare, conform Codului fiscal

Conform articolului 771 din Codul Fiscal, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:

a)
pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
– 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

Noi reglementari privind procedura insolventei

Guvernul a adoptat, in sedinta de saptamana trecuta, o Ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, informeaza un comunicat al Ministerului Justitiei, emis luni.

Actul normativ nu a fost, inca, publicat in Monitorul Oficial.

Ministerul Justitiei precizeaza ca ordonanta de urgenta urmareste, in principal, „asigurarea aplicarii unitare si coerente a legislatiei insolventei si propune, in lumina practicii in materie, reconsiderarea unor solutii pentru a asigura respectarea principiului celeritatii procedurii, protectiei creditorilor si desfasurarii adecvate a activitatii practicienilor in insolventa.”

OUG adoptata de Guvern a modificat dispozitiile legale referitoare la citare si la comunicarea actelor de procedura in sensul celor retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 1137 din 4 decembrie 2007. Astfel, persoanele impotriva carora se va deschide o actiune potrivit dispozitiilor legii, ulterior deschiderii procedurii insolventei, vor beneficia de o prima comunicare a actelor de procedura potrivit Codului de procedura civila.

„In lumina aceleiasi decizii si avandu-se in vedere numeroasele semnale primite din practica, s-a apreciat ca la judecarea recursului trebuie sa se instituie garantii suplimentare pentru asigurarea accesului liber la justitie si a dreptului la aparare, chiar daca prin aceasta se prelungeste, intr-o masura rezonabila insa, durata procedurii”, se mai arata in acelasi comunicat.

In acest sens, ordonanta de urgenta a instituit o noua exceptie de la regula citarii partilor prin Buletinul insolventei in cazul solutionarii recursurilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul sindic.

A fost introdusa, de asemenea, o reglementare expresa a sferei drepturilor pe care le are adunarea creditorilor in situatia in care numarul mic al creditorilor nu permite formarea unui comitet.

De asemenea, scrisoarea prin care creditorii isi pot exprima votul prin corespondentava putea fi comunicata pana in ziua fixata pentru exprimarea votului. Pana in prezent, aceeasta putea fi comunicata cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului.

In plus, a fost eliminata obligativitatea prezentei membrilor comitetului creditorilor pentru reunirea valabila a adunarii creditorilor si crearea posibilitatii reprezentarii salariatilor de catre un singur delegat.

Totodata, OUG mareste rolului persoanei care a declansat procedura, creditor sau debitor, in desemnarea administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu.

Avand in vedere ca numarul dosarelor de insolventa este in continuare in crestere, pentru a evita blocarea activitatii practicienilor in insolventa, a fost extinsa sfera surselor de finantare a fondului de lichidare.

Fondul va fi constituit si din sumele rezultate din preluarea a 1,5% a sumelor recuperate in cadrul procedurilor insolventa, inclusiv din bunurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului.

Aceste sume vor fi virate in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR) de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator

Actele notariale se vor semna pe touch screen

Dumitru Viorel Manescu, presedintele Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR), a declarat la finalul Congresului Notarilor de la Sinaia ca, incepand cu anul urmator, contractele notariale se pot semna in forma digitala, clientii putand folosi semnatura digitala.

Dumitru Viorel Manescu: „‘Noi pana la sfarsitul lunii martie 2009… vom termina de informatizat birourile notariale si vom pune in functiune si portalul’, a declarat Dumitru Viorel Manescu la cel de-al VIII-lea Congres al notarilor publici din Romania. Pana la jumatatea anului viitor, romanii vor putea semna contractele in format electronic. Acest sistem inseamna eliminarea arhivei, nu vom mai avea arhiva pe suport de hartie, totul va fi tinut pe sistem digital. Astfel, actul se semneaza cu un pix special pe touch screen si aceasta va fi semnatura electronica, autentificata de notar. In doua zile, oamenii vor primi acasa si varianta pe hartie, si in format electronic. in prealabil trebuie, insa, modificata legislatia. La noi se va merge cu noul sistem in paralel cu cel vechi, pentru ca sunt si notariate mici, care n-o sa-si permita sa implementeze acest sistem decat cu sprijin financiar de la uniune.

Am semnat un parteneriat cu notariatul francez, care se refera la toate activitatile notariale. Obiectivul este informatizarea notariatului roman. Noi avem o societate comerciala, unde asociat unic este UNNPR. In cadrul acesteia s-au infiintat patru registre electronice, care au fost recunoscute ca legale prin ordin al ministrului justitiei.

Faliment posibil pentru Allianz Tiriac Asigurari, din cauza unui proces intentat de Dumitru Nagy

Dumitru Lucian Nagy a fost la un pas de moarte pentru ca Allianz Tiriac Asigurari, una dintre cele mai mari societati de profil din România, i-a ignorant plângerea cu privire la automobilul personal reparat defectuos.

Acum, compania cu capital social de 66.638.505 lei, e în pericol de faliment pentru ca pagubitul a dat-o în judecata, iar instanta ar putea dispune lichidarea societatii pentru ca debitorul sa îsi încaseze banii.Porsche România, un cosmar de neuitat

Dumitru Lucian Nagy, un întreprinzator bucurestean, si-a asigurat, acum mai bine de un an, automobilului Volkswagen Phaeton de 120.000 de euro, la suma de 63.520 de euro, potrivit politei. Platea 5.000 de euro pe an.

În urma unui accident rutier, Nagy a dus masina la service-ul Porsche din Bucuresti pentru reparatii. Si-a recuperat masina abia dupa 8 luni: cutie de viteza defecta, apa de parbriz nu stropea, farurile se aprindeau si se stingeau singure, iar janta care fusese avariata în accident nu fusese schimbata cu una de acelasi model.

A reclamat situatia la service-ul Porsche si la Allianz Tiriac, unde directorul Liviu Haralambie a pozat automobilul cu telefonul mobil, spunând ca el nu s-ar mai urca într-o asemenea masina (potrivit declaratiei lui Nagy pentru Antena3.ro). Brokerul de asigurari l-a sfatuit, în schimb, sa accepte din partea companiei plata unei jante, în speranta ca nu se va ajunge la judecata. Contactat de Antena3.ro, Liviu Haralambrie nu a dorit sa comenteze incidentul.

S-a dus apoi la service, unde directorul i-a confirmat starea deplorabila a masinii si l-a chemat a doua zi pentru a o înscrie, din nou, în reparatii. În drum spre casa, Nagy a simtit miros de fum, ce iesea prin aerisire. La scurt timp, masina a luat foc, iar soferul a ramas captiv înauntru, întrucât si usile se blocasera. L-a salvat un trecator, care a vazut flacarile si pe Nagy zbatându-se în automobil. Curând, au venit si pompierii, care au stins focul. Concluziile expertizei: scurtcircuit pe instalatia electrica, proaspat iesita de la reparatii.

“Îti platim când vrem noi, nu când vrei tu!”

Cei de la Allianz Tiriac au vrut sa trimita masina într-un alt service, nu înainte de a face expertiza. Au venit trei reprezentanti ai companiei de asigurari si trei de la Porsche, care au analizat automobilul din vedere, fara sa desfaca ceva, spune Nagy. Niciuna dintre parti nu si-a asumat esecul reparatiei.

Dupa lungi discutii, cei de la Allianz Tiriac au recunoscut ca procedura expertizei nu a fost respectata, dar ca nu îi pot înmâna pagubitului dovada noii expertize întrucât nu acesta a platit-o si sa astepte ca, oricum, dosarul sau e în lucru.

“Ma amânau pe diverse motive, Au zis ca ma vor despagubi, dar nu stiu când, ca mai au de lucrat. Le-am cerut o hârtie la mâna, dar nu mi-au raspuns la nicio solicitare”, a declarat Dumtri Nagy, pentru Antena3.ro.

Sursa: Antena3

Examen national pentru primirea in profesia de avocat, din 2009

Guvernul a adoptat, recent, o Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, conform unui comunicat emis luni, de Ministerul Justitiei.

Actul normativ nu a fost publicat, inca, in  Monitorul Oficial. OUG detaliaza, in capitolul destinat asistentei judiciare, cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare, precum si organizarea, in cadrul profesiei, a activitatii de acordare a asistentei judiciare.

Astfel, pe de o parte, sunt reglementate cazurile care, potrivit legii, reprezinta modalitati de acordare a asistentei judiciare, iar pe de alta parte este precizata procedura in urma careia, in cadrul barourilor, se realizeaza desemnarea avocatilor care urmeaza a acorda asistenta judiciara. Coordonarea metodologica a activitatii in cadrul profesiei se realizeaza prin intermediul Departamentului pentru coordonarea asistentei judiciare, care va fi infiintat, in acest scop, in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.

De asemenea, la nivelul fiecarui barou, vor fi organizate servicii de asistenta judiciara care vor avea ca scop organizarea, la nivel local, a activitatii de desemnare a avocatilor care vor acorda asistenta judiciara in cazurile prevazute de lege.

Desemnarea avocatilor care vor indeplini aceasta activitate va avea loc, prin urmare, in urma unei proceduri stabilite prin prezentul proiect, dintre avocatii inscrisi in Registrul de asistenta judiciara ce va fi constituit in temeiul legii.

OUG adoptata de Guvern  reglementeaza, totodata, unele aspecte care tin de organizarea si exercitarea profesiei de avocat, rezultate din experienta practica a aplicarii Legii nr.51/1995 si semnalate, in principal, de reprezentantii avocatilor, in urma Congresului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, desfasurat in luna iunie.

Astfel, sunt avute in vedere aspecte care privesc:
formele de exercitare a profesiei: exercitarea profesiei si in cadrul societatilor profesionale cu raspundere limitata, reglementate prin reconsiderarea formei de exercitare a profesiei in vigoare – societatea civila profesionala cu raspundere limitata;
largirea accesului in profesia de avocat, prin eliminarea conditiei cetateniei romane cerute in acest scop;
crearea cadrului pentru organizarea in mod unitar a accesului in profesie, prin examenul ce va fi organizat la nivel national de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, reglementari ce se vor aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2009, avand in vedere gradul avansat de organizare a examenului de intrare in profesie din anul in curs;
clarificarea efectelor juridice ale folosirii, in afara cadrului legal, a denumirilor specifice profesiei de avocat, organelor reprezentative ale acesteia, precum si a calitatii insesi de avocat, in alte conditii decat cele prevazute de lege.
reconsiderarea unor aspecte care se refera la procedura de alegere a organelor reprezentative ale profesiei.

avocat@coltuc.ro

Lista documentelor necesare pentru autorizare Agenti Economici

Cerere de evaluare
Chestionar autoevaluare
– Anexa A – Organigrama (Structura organizatorica)
– Anexa B – Planul atelierului (cu indicarea surselor de energie electrica, aer comprimat, etc.)

Anexa C – Lista liniilor tehnologice (a schemelor flux), a utilajelor, a echipamentelor de inspectie (se poate figura in Anexa B)
– Copie a Certificatului de atestare profesionala a conducatorului atelierului emis de RAR – Dl. Liviu Anghene – Voluntari, tel.: 0722.357.321, tel./fax.: 021.270.52.74
– Copie statut societate cu domeniul de activitate corespunzator cod CAEN 5020 si/sau 5157 (dezmembrari)
– Copie certificat de inmatriculare societate
– Anexa la certificatul de inregistrare / Certificat constatator avand declarata activitatea cod CAEN 5020/5157 la punctul de lucru
– Contract de autorizare si supravechere
– Dovada platii (factura, ordin de plata)
– Depunere dosar.

avocat@coltuc.ro

Programari RAR

Registrul Auto Roman va pune la dispozitie doua modalitati prin care se pot obtine programari pentru orice reprezentanta R.A.R.

1. PROGRAMARI ONLINE

Va rugam sa introduceti cu atentie datele solicitate, deoarece programarea nu va fi luata in considerare cand va veti prezenta la Registrul Auto Roman pentru efectuarea activitatii.

Programarea este efectuata cu succes atunci cand obtineti numarul de programare, care apare pe ultima pagina, impreuna cu data si intervalul orar programat.

Notati cu grija numarul programarii, deoarece dupa el veti fi regasiti la data cand va veti prezenta pentru efectuarea activitatii. In lipsa acestui numar activitatea pentru care v-ati prezentat nu se va efectua.


2. PROGRAMARI TELEFONICE

  • Programarile se vor face pentru Bucuresti (Grivita si Voluntari) telefonic numai la numarul 021 9672

Amplasarea firmei pe o cladire

cerere tip ( completata de propritarii tabulari ai imobilului).
extras Carte Funciara ( original si copie) nu mai vechi de 30 de zile sau Certificat de Atestare a Dreptului de Proprietate Asupra Terenului, insotit de anexa 4 si 5 ( pentru societati comerciale de stat) sau Act de Concesiune
acte doveditoare a legalitatii functionarii socitatii comerciale in spatiul respectiv daca acestea nu s-au notat in cartea funciara ( autorizatia de construire pentru schimbare de destinatie, autorizatie de functionare)

Dovada achitarii taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism ( Nota de plata se intocmeste in momentul inregistrarii actului)
Plan de situatie ( 2 exemplare) sc. 1:500
Solicitantul are asupra lui Buletinul de Identitate

CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIA DE CONSTRUCTIE !

AUTORIZATIE DE CONSTRUCTIE

cerere tip ( completata de propritar)
extras Carte Funciara ( original si copie) nu mai vechi de 30 de zile sau Certificat de Atestare a Dreptului de Proprietate Asupra Terenului, insotit de anexa 4 si 5 ( pentru societati comerciale de stat) sau Act de Concesiune
avizele solicitate in certificatul de urbanism dupa caz: Aviz Comisia nationala pentru monumente de arhitectura si situri istorice
certificat de inmatriculare firma
autorizatie de functionare ( copie)
proiect firma : – desenul firmei (color) 2 ex. inscrisul panoului va contine in clar denumirea completa a societaii comerciale.
fatada imobilului pe care se monteaza firma, daca este in consola un fragment sectiune sau fatada laterala ( toate in 2 exemplare) sc. 1:50, 1:100
dovada achitarii taxei pentru obtinerea autorizatiei de construire ( nota de plata se intocmeste la inregistrarea actului)

Schimbarea destinatiei

        

cerere tip ( completata de propritarii tabulari ai imobilului).
extras Carte Funciara ( original si copie) nu mai vechi de 30 de zile sau Certificat de Atestare a Dreptului de Proprietate Asupra Terenului, insotit de anexa 4 si 5 ( pentru societati comerciale de stat) sau Act de Concesiune sau contract de inchiriere.

CERTIFICAT DE URBANISM

Dovada achitarii taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism ( Nota de plata se intocmeste in momentul inregistrarii actului)
Memoriu tehnic justificativ
Plan de situatie ( 2 exemplare) sc. 1:500
Solicitantul are asupra lui Buletinul de Identitate
CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIA DE CONSTRUCTIE !

AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE

cerere tip pentru obtinerea autorizatiei de construiere
anexa tip la cererea completata de proiectant
dovada achitarii taxei pentru obtinerea autorizatiei de construire ( nota de plata se intocmeste la inregistrarea actului)
extras Carte Funciara ( original si copie) nu mai vechi de 30 de zile sau Certificat de Atestare a Dreptului de Proprietate Asupra Terenului, insotit de anexa 4 si 5 ( pentru societati comerciale de stat) sau Act de Concesiune
certificatul de urbanism (copie) in termen de valabilitate si corelat cu obiectul cererii de autorizare
avizele si studiile solicitate prin certificatul de urbanism
documentatia tahnica in min. 2 exemplare
                      PIESE SCRISE ( Anexa nr. 1)
                      PIESE DESENATE ( Anexa nr. 2)
Dovada achitarii taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism ( Nota de plata se intocmeste in momentul inregistrarii actului)
Memoriu tehnic justificativ

Dezmembrari – impartire teren sau constructie

CERTIFICATULUI DE URBANISM

cerere tip ( Completata de propritarii tabulari ai imobilului )
extras Carte Funciara ( original si copie) nu mai vechi de 30 de zile
schita de dezmembrare sc. 1:500 ( 1:1000)
Nota: In cazul in care se dezmembreaza pe apartamente cladirile existente acestea trebuie sa fie inscrise in extrasul de Carte Funciara prezentat. In caz contrar se va solicita evidentierea acestora prezentandu-se actele necesare evidentierii.

Solicitantii vor avea asupra lor Buletinul de identitate.

Vanzarea / Cumpararea unei proprietati

In momentul in care intentionati sa cumparati un teren sau o casa este util sa verificati:
Valabilitatea si corectitudinea actelor originale (consultati un avocat sau un notar)
Cereti sa vi se arate dosarul cadastral al terenului si a eventualelor constructii ce se afla pe acest teren

Existenta unor litigii in familia vanzatorului (partaj, succesiuni, etc)
Cereti vanzatorului dovada ca terenul se afla in intravilan (este posibil sa fie in intravilan si sa fie momentan in circuitul agricol- in acest caz se plateste o taxa suplimentara pentru a se putea construi acolo)
Solicitati certificatul de urbanism in vederea vanzarii

? Vanzarea-cumpararea se va face la notariat cu respectarea tuturor cerintelor legale:
Extras de carte funciara – 24 h
Certificat fiscal – 48 h -persoana fizica
Taxele si onorariul notarului sunt suportate de cumparator

? In masura in care realizati casa cu o societate de constructii verificati ca in contract de constructie a casei sunt prinse si:
Numele tuturor partilor implicate in contract
Adresele tuturor partilor
Data contractului
Descrierea proprietatii si adresa unde se va construi
Valoarea contractului
Termene de finantare (optional)
Pasi si termene
Cerinte dpdv ale asigurarilor (optional)
Cand incepe derularea contractului
Planuri, schite, planuri arhitectonice
Specificatii (cat mai complete)
Politica de inlocuiri a unor materiale prevazute in specificatii
Permisii (munca / materiale)
Modificarea ordinii procedurilor sau a preturilor
Excluderi
Conditii de acceptare a intarzierilor
Penalitati si/sau amenzi
Accesul le locul constructiei
Inspectii din partea proprietarului, imprumutatorului sau a unor terti
Metode de rezolvare a litigiilor
Clauze de arbitraj
Termene de instalare
Date de notificare si proceduri
Garantii si politica de service in garantie si post-garantie
Documente cerute de autoritati
Orice fapt asupra caruia pot interveni neantelegeri, dezacorduri, nerealizari, executii neadecvate, greseli, ignorari si orice ar putea crea orice fel de probleme intre parti
Semnaturile si data semnarii contractului vor fi trecute pe toate paginile contractului
 

 

avocat@coltuc.ro

Vanzari si cumparari terenuri

Documente necesare:CERTIFICAT DE URBANISM cerere tip ( Completata de proprietar )
extras Carte Funciara ( original, si copie) nu mai vechi de 30 de zile
plan de situatie sc. 1:500, 1:1000 in 3 exemplare

In cazul in care constructiile existente nu sunt inscrise in cartea funciara este necesara si prezentarea actelor necesare evidentierii acestora:
– solicitantul are asupra lui Buletinul de Identitate

Etape ulterioare infiintarii firmei

Firmele specializate in confectionarea stampilelor, va vor solicita copii dupa actele societatii, o delegatie pentru reprezentantul firmei si, eventual, o copie dupa actul de identitate al acestuia.

La dosarul ce a fost depus la O.N.R.C. ati atasat copii dupa chitantele emise de banca, la care ati depus capitalul social; motivul pentru care ati facut acest lucru este acela ca, dupa inregistrarea firmei, va trebui sa va intoarceti la banca, pentru deschiderea efectiva a unui cont al societatii prezentand chitantele originale.
3. Confectionare registre, tipizate

– registru de casa – se completeaza in mod obligatoriu, zilnic

– registru jurnal – se completeaza de catre contabil

– registru inventar – se completeaza de catre contabil

– NIR-uri (pt facturile de marfa) – se completeaza in maxim 24 de ore de la receptia marfii

– dispozitii de plata/incasare

– raport de gestiune (pt stocul de marfa) – daca acesta este generat de un program de gestiune, nu mai este obligatorie completarea de mana a unui astfel de formular tipizat

– fise de magazie – pentru mijloace fixe, obiecte de inventar, marfa

– bonuri de consum – daca este cazul

– foi de parcurs – daca este cazul

Lista poate varia in functie de specificul activitatii societatii si de organizarea interna a circuitului documentelor.

Firmele specializate va vor solicita actele societatii in original, o delegatie pentru reprezentantul firmei si, eventual, o copie dupa actul de identitate al acestuia; trebuie sa va informati inainte de a da comanda, deoarece timpul de executie a lucrarii variaza de la cateva zile la cateva saptamani, in functie de firma.
4. Declaratia de inregistrare fiscala se depune la Administratia Financiara competenta in termen de 30 de zile de la data infiintarii societatii

In maxim 30 de zile de la data inmatricularii trebuie sa cumparati si sa inregistrati la Administratia Finantelor Publice urmatoarele registre:

– registrul unic de control – sunt necesare unul pentru sediul social si cate unul pentru fiecare sediu secundar/punct de lucru

– registrul de evidenta fiscala – pentru societatile platitoare de impozit pe profit

Tot in 30 de zile de la data inmatricularii societatii sau cel mai tarziu o data cu inregistrarea primului contract de munca, trebuie procurat si inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca un registru de evidenta a salariatilor.

De asemenea, in 30 de zile de la data deschiderii oricarui punct de lucru, acesta va trebui inregistrat printr-o declaratie de sediu secundar la Administratia Finantelor Publice.

Daca sunteti microintreprindere si deci platitor de impozit pe venit, si doriti sa va pastrati in continuare aceasta optiune, atunci este necesar ca in maxim 60 de zile de la data inmatricularii sa inregistrati cel putin un contract de munca pe societate.
5. In caz ca ati deschis o firma fara activitate la sediul social ales urmeaza a va deschide un punct de lucru intr-o alta locatie

Acest lucru presupune depunerea unei declaratii de incepere a activitatii, un act modificator, actul constitutiv „la zi” si contractul de proprietate, inchiriere, comodat, etc. asupra spatiului unde doriti sa deschideti punctul de lucru.
6. Aveti obligatia de a afisa la loc vizibil, atat la sediul social cat si la punctele de lucru, urmatoarele documente:

– programul de functionare/de lucru cu publicul, inclusiv eventualele pauze de masa

– certificatului de inmatriculare (in copie)

– certificatele constatatoare/autorizatiile (in copie)

– limitele de adaos commercial practicat (in cazul societatilor ce desfasoara activitati de comert)

– telefonul pentru oficiul de protectie al consumatorului

– textul privind obligatia clientilor de a solicita si de a pastra bonul fiscal pana la iesirea din unitate (acolo unde este cazul)

– planul de evacuare in caz de incendiu
7. Alte obligatii:

– fiscalizarea, personalizarea si programarea casei de marcat cu coduri pentru fiecare produs

– obtinerea unui aviz metrologic anual pentru cantarele electronice

– afisarea preturilor si a tarifelor

– inregistrarea contractelor de munca in maxim 20 de zile de la data inceperii activitatii salariatilor

– intocmirea fiselor de post ale salariatilor

– redactarea si afisarea regulamentului de ordine interioara

– semnarea unui contract cu un inspector de protectia muncii si PSI, precum si a unui contract separat cu un medic de medicina muncii – pentru societatile care au salariati

– tinerea unei evidente separate a numarului de zile si de ore lucrate si/sau de concediu pentru fiecare slariat (ore suplimentare, ore de noapte, ore lucrate in zilele de sambata si de duminica sau de sarbatorile legale, nr de zile de concediu de odihna sau medical), precum si planificarea concediilor pentru anul urmator

– inventarierea patrimoniului (stoc de marfa, mijloace fixe, obiecte de inventar) cel putin o data pe an, pana la data de 31 decembrie si prezentarea listelor de inventar, in original, la contabilitate
8. Angajarea unui contabil pentru a va efectua cel putin servicii de contabilitate primara si pentru a va relationa corect si legal cu structurile statului.
9. Obtinerea de asistenta juridica de specialitate pentru contractele societatii, pentru negocierile din cadrul intalnirilor de afaceri sau pentru asistenta juridica permanenta.
10. In final, pentru o mai buna organizare a activitatii dvs., va sfatuim:

– sa tineti o evidenta separata a tuturor documentelor dvs, prin alocarea unor numere, inscrise in registre separate, pentru: corespondenta primita (numere de intrare), corespondenta expediata (numere de iesire), documente cu caracter intern (numere interne), contracte (acestea trebuie indosariate cu atentie, pentru a putea fi gasite usor, mai ales ca facturile emise de catre persoanele juridice catre alte persoane juridice sunt conditionate de existenta contractelor incheiate in acest sens).

B. Drepturile si obligatiile contribuabililor pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale:

 

Pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale aveti urmatoarele drepturi:
1. Dreptul de a fi instiintat despre actiunea de inspectie fiscala

Inaintea desfasurarii inspectiei fiscale veti fi instiintat despre aceasta actiune printr-un aviz de inspectie fiscala, care va fi transmis, in scris, de organul fiscal, astfel:
– cu 30 de zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru marii contribuabili;
– cu 15 zile inainte de inceperea actiunii de inspectie fiscala, pentru ceilalti contribuabili.
Prin avizul de inspectie fiscala veti fi instiintat cu privire la:
a) organul de inspectie fiscala care va efectua inspectia fiscala;
b) temeiul juridic al inspectiei fiscale;
c) data de incepere a inspectiei fiscale;
d) obligatiile fiscale si perioadele ce urmeaza a fi supuse inspectiei fiscale;
e) posibilitatea de a solicita amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale.
In cazul in care inspectia fiscala are un caracter inopinat, se desfasoara in vederea solutionarii unor cereri ale dumneavoastra sau in cazul unor actiuni indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, potrivit legii, transmiterea avizului de inspectie fiscala nu este obligatorie.
2. Dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele si contributiile sociale aflate in cadrul termenului de prescriptie

Organul de inspectie fiscala poate verifica situatia dumneavoastra in cadrul termenului de prescriptie. Termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale este de 5 ani, cu exceptia cazului cand legea dispune altfel.
3. Dreptul de a solicita modificarea datei de incepere a inspectiei fiscale

Amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale se poate solicita, o singura data, pentru motive justificate.
In acest caz vi se va comunica data la care a fost reprogramata inspectia fiscala.
4. Dreptul de a fi verificat o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie sociala si pentru fiecare perioada supusa verificarii/impozitarii

Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie sociala si pentru fiecare perioada supusa verificarii/impozitarii.
Totusi, in cazul in care, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare, necunoscute organelor de inspectie fiscala la data efectuarii verificarilor, sau erori de calcul care influenteaza rezultatele acestora, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade.
Datele suplimentare pe care se fundamenteaza decizia de reverificare a unei anumite perioade pot rezulta din situatii cum sunt:
– efectuarea unui control incrucisat asupra documentelor justificative ale unui grup de contribuabili din care faceti parte si dumneavoastra;
– obtinerea pe parcursul actiunilor de inspectie fiscala efectuate la alti contribuabili a unor documente sau informatii suplimentare referitoare la activitatea dumneavoastra, intr-o perioada care a fost deja supusa inspectiei fiscale;
– solicitari ale organelor de urmarire penala ori ale altor organe sau institutii indreptatite potrivit legii;
– informatii obtinute in orice alt mod, de natura sa modifice rezultatele inspectiei fiscale anterioare.
5. Dreptul de a solicita legitimarea organelor de inspectie fiscala

La inceperea inspectiei fiscale, organul de inspectie fiscala este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie fiscala si ordinul de serviciu semnat de conducatorul activitatii de inspectie fiscala. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in Registrul unic de control.
6. Dreptul ca activitatea dumneavoastra sa fie cat mai putin afectata pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale

Organele de inspectie fiscala au obligatia sa exercite activitatea de inspectie fiscala in asa fel incat sa afecteze cat mai putin desfasurarea activitatilor dumneavoastra curente si sa utilizeze eficient timpul destinat inspectiei fiscale.
7. Dreptul de a fi informat

Pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale veti fi informat asupra constatarilor rezultate din inspectia fiscala.
8. Dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informatii

Organul de inspectie fiscala va solicita informatiile necesare pentru determinarea starii de fapt fiscale intai de la dumneavoastra sau de la alta persoana imputernicita de dumneavoastra.
Daca pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale starea de fapt fiscala nu a fost clarificata de catre dumneavoastra, organul de inspectie fiscala poate solicita informatii si altor persoane. Informatiile furnizate de aceste persoane vor fi luate in considerare numai in masura in care sunt confirmate si de alte mijloace de proba.
9. Dreptul de a refuza furnizarea de informatii

Sotul/sotia si rudele dumneavoastra pana la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri.
Preotii, avocatii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditorii, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii pot refuza sa furnizeze informatii cu privire la datele de care au luat cunostinta in exercitarea activitatilor.
Persoanele sus-mentionate, cu exceptia preotilor, pot totusi furniza informatii, dar numai cu acordul persoanei despre care au fost solicitate informatiile.
10. Dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate

Pe toata durata exercitarii inspectiei fiscale aveti dreptul sa beneficiati de asistenta de specialitate sau juridica.
11. Dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal

Aveti dreptul sa fiti protejat pe linia secretului fiscal.
Informatiile pe care le furnizati dumneavoastra organelor de inspectie fiscala, precum si cele pe care acestea le obtin pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale sunt protejate pe linia secretului fiscal.
In categoria informatiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intra datele referitoare la identitatea contribuabililor, natura si cuantumul obligatiilor fiscale, natura, sursa si suma veniturilor debitorului, plati, conturi, incasari, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informatii obtinute din declaratii ori din documente prezentate de catre contribuabil sau orice alte informatii cunoscute de organul fiscal ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.
In acest sens, functionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.
12. Dreptul de a primi dovada scrisa in cazul retinerii unor documente de catre organele
de inspectie fiscala

In cazul in care, in timpul desfasurarii inspectiei fiscale, vi se retin, in scopul protejarii, documente, acte, inscrisuri, registre si documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada stabilirii, inregistrarii si achitarii obligatiilor fiscale de catre dumneavoastra, organul de inspectie fiscala trebuie sa intocmeasca un act in care sunt specificate toate elementele necesare individualizarii probei sau dovezii respective, precum si mentiunea ca aceasta a fost retinuta, potrivit dispozitiilor legale, de catre organul fiscal.
Daca au fost retinute inscrisuri si alte documente, in original, acestea va vor fi inapoiate, organul de inspectie fiscala retinand numai copii ale inscrisurilor relevante din punct de vedere fiscal.
13. Dreptul de a cunoaste rezultatele inspectiei fiscale

La incheierea inspectiei fiscale organul fiscal va purta o discutie finala cu dumneavoastra asupra constatarilor si consecintelor lor fiscale.
Data, ora, locul si problematica discutiei va vor fi comunicate in timp util.
Aveti dreptul sa prezentati in scris punctul dumneavoastra de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale.
De asemenea, dupa incheierea inspectiei fiscale, in cazul in care nu se modifica baza de impunere aferenta impozitelor, taxelor, contributiilor sociale si altor sume datorate bugetului general consolidat, supuse inspectiei fiscale, acest fapt va va fi comunicat in scris.
Daca in urma inspectiei fiscale se modifica baza de impunere a obligatiilor bugetare supuse inspectiei fiscale, vi se va comunica Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala.
14. Dreptul de a contesta decizia de impunere emisa in urma inspectiei fiscale

In cazul in care va simtiti lezat de rezultatul inspectiei fiscale, aveti dreptul sa contestati decizia de impunere emisa cu aceasta ocazie de organul de inspectie fiscala.
Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde:
– datele dumneavoastra de identificare;
– obiectul contestatiei;
– motivele de fapt si de drept;
– dovezile pe care se intemeiaza;
– semnatura dumneavoastra sau a persoanei imputernicite, precum si stampila, in cazul persoanelor juridice.
Contestatia se depune in scris, in termen de 30 de zile de la data comunicarii rezultatelor inspectiei fiscale, la organul fiscal al carui act este atacat.
Contestatiile formulate de dumneavoastra impotriva deciziilor de impunere si actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere se solutioneaza dupa cum urmeaza:
a) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite la nivelul directiilor generale ale finantelor publice la care sunteti inregistrat ca platitor de impozite si taxe;
b) contestatiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite in cadrul respectivelor directii generale de administrare a marilor contribuabili;
c) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum si cele formulate impotriva actelor emise de organele centrale se solutioneaza de catre organele competente de solutionare constituite la nivel central.

In solutionarea contestatiei organul competent se pronunta prin decizie sau dispozitie.
Decizia emisa in solutionarea contestatiei este definitiva in sistemul cailor administrative de atac.

Decizia privind solutionarea contestatiei se comunica dumneavoastra, persoanelor introduse, in conditiile art. 43 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, precum si organului de inspectie fiscala emitent al actului administrativ atacat.

Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.

De asemenea, este bine sa cunoasteti si urmatoarele prevederi:
• Termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a nascut creanta fiscala potrivit art. 23 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, daca legea nu dispune altfel.
• Dreptul de a stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care acestea rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Acest termen curge de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune, sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.
• La contribuabilii mari, perioada supusa inspectiei fiscale incepe de la sfarsitul perioadei controlate anterior.
• La celelalte categorii de contribuabili, inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor nascute in ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale. Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, daca:
a) exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;
b) nu au fost depuse declaratii fiscale;
c) nu au fost indeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.
• Durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organele de inspectie fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, in functie de obiectivele inspectiei, si nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata inspectiei nu poate fi mai mare de 6 luni.

 

Pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale aveti urmatoarele obligatii:
1. Obligatia de a permite accesul organului de inspectie fiscala in incintele dumneavoastra de afaceri

Indiferent de locul unde se desfasoara inspectia fiscala, organul de inspectie fiscala are dreptul sa inspecteze orice incinta de afaceri a dumneavoastra sau orice alte incinte ori locuri in care exista bunuri impozabile sau se desfasoara activitati producatoare de venituri, in prezenta dumneavoastra ori a unei persoane desemnate de catre dumneavoastra.
Aceasta obligatie va revine, de regula, in timpul programului dumneavoastra normal de lucru. Cu acordul dumneavoastra si cu aprobarea conducatorului organului de inspectie fiscala, inspectia fiscala se poate desfasura si in afara programului dumneavoastra de lucru.
Acordul trebuie sa il exprimati in scris, sa il inregistrati la registratura dumneavoastra, urmand a fi anexat la actul incheiat cu ocazia inspectiei fiscale.
2. Obligatia de a asigura un spatiu adecvat si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale

Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in spatiile dumneavoastra de lucru si, prin urmare, trebuie sa puneti la dispozitia organelor de inspectie fiscala un spatiu adecvat, precum si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale.
Prin spatiu adecvat se intelege asigurarea unui spatiu in limita posibilitatilor dumneavoastra, dupa caz, dotat cu necesarul minim de birotica si care sa permita pastrarea in siguranta a documentelor primite pentru inspectia fiscala sau elaborate de organele de inspectie fiscala. In cazul in care dumneavoastra nu puteti asigura un spatiu corespunzator, veti anunta in scris si motivat organul de inspectie fiscala competent.
3. Obligatia de a pune la dispozitie organului de inspectie fiscala toate documentele care stau la baza calcularii impozitelor datorate

In vederea stabilirii starii de fapt fiscale, aveti obligatia de a pune la dispozitie organului de inspectie fiscala registrele de evidenta contabila, documentele de afaceri si orice alte inscrisuri relevante pentru inspectia fiscala. Organul de inspectie fiscala are dreptul de a solicita si altor persoane inscrisuri, daca starea de fapt fiscala nu a fost clarificata pe baza inscrisurilor puse la dispozitie de dumneavoastra.
Aveti obligatia sa dati informatii si sa prezentati la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.
La finalizarea inspectiei fiscale, aveti obligatia de a da o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile relevante pentru inspectia fiscala.
4. Obligatia de a colabora la desfasurarea inspectiei fiscale

Aveti obligatia de a colabora la constatarea starilor de fapt fiscale. Sunteti obligat sa oferiti informatii si sa prezentati la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.
5. Obligatia de a conduce, a pastra si a arhiva evidentele contabile si fiscale intr-un mod adecvat si de a le pastra la domiciliul fiscal sau la sediile dumneavoastra secundare, dupa caz

Aveti obligatia de a conduce si a pastra evidentele contabile si fiscale la domiciliul fiscal sau la sediile dumneavoastra secundare, dupa caz.
Daca ati tinut evidentele contabile si fiscale cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe langa datele arhivate aveti obligatia sa pastrati si sa prezentati si aplicatiile informatice cu ajutorul carora ati generat datele arhivate in format electronic.
6. Obligatia de a furniza organului de inspectie fiscala informatiile solicitate

Dumneavoastra sau alte persoane numite de dumneavoastra aveti obligatia sa furnizati informatiile solicitate de organele de inspectie fiscala. Daca informatiile dumneavoastra sau ale persoanei numite de dumneavoastra sunt insuficiente, atunci organul de inspectie fiscala se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii.
Cererea de furnizare a informatiilor se formuleaza in scris si va specifica natura informatiilor solicitate pentru determinarea starii de fapt fiscale si documentele care sustin informatiile furnizate.
7. Obligatia de a va prezenta la sediul organului fiscal

Aveti obligatia de a va prezenta la sediul organului fiscal pentru a da informatii si lamuriri necesare stabilirii situatiei dumneavoastra fiscale reale. In cazul in care solicitarea de a va prezenta este facuta in scris, aceasta va cuprinde obligatoriu:
– data, ora si locul la care sunteti obligati sa va prezentati;
– baza legala a solicitarii;
– scopul solicitarii;
– documentele pe care sunteti obligati sa le prezentati.
8. Obligatia de a indeplini masurile dispuse de organul de inspectie fiscala

Aveti obligatia de a indeplini masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia inspectiei fiscale, in termenele si in conditiile stabilite de organele de inspectie fiscala.
9. Obligatia de a plati diferentele de impozite, taxe, contributii sociale, stabilite cu ocazia inspectiei fiscale, precum si dobanzile si penalitatile de intarziere aferente acestora

Sunteti obligat sa platiti diferentele de impozite, taxe si contributii sociale, stabilite cu ocazia inspectiei fiscale, precum si dobanzile si penalitatile de intarziere aferente acestora.
Pentru diferentele de impozite, taxe, contributii sociale si pentru dobanzile si penalitatile de intarziere stabilite, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora prin decizia de impunere, astfel:
– daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare;
– daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.
Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala va este comunicata dupa cum urmeaza:
– prin prezentarea dumneavoastra la sediul organului fiscal emitent. In acest caz, data comunicarii deciziei de impunere privind obligatiile fiscale stabilite suplimentar de inspectia fiscala este data ridicarii sub semnatura a actului respectiv;
– prin persoanele imputernicite ale organului fiscal, potrivit legii;
– prin posta, la domiciliul dumneavoastra fiscal, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire, precum si prin alte mijloace cum sunt: fax, telefon, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, iar data comunicarii va fi dovedita prin semnatura dumneavoastra.
Daca se constata lipsa dumneavoastra sau a persoanei imputernicite de catre dumneavoastra sa primeasca decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala, de la domiciliul fiscal, comunicarea se face prin publicarea unui anunt intr-un cotidian national de larga circulatie si intr-un cotidian local sau in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care se mentioneaza ca a fost emis actul pe numele dumneavoastra. Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala produce efecte din momentul comunicarii si se considera comunicata in a cincea zi de la data publicarii anuntului.

 

avocat@coltuc.ro

Impozite şi taxe

Codul fiscal a intrat în vigoare începând cu 01.01.2004 pe baza Legii nr. 571/2003, cuprinzând cadrul legal cu privire la cele mai importante impozite datorate bugetului central şi bugetelor locale.

Impozitul pe profit

Plătitorii de impozit pe profit sunt persoane juridice române, persoane juridice străine care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în România, persoane juridice şi persoane fizice nerezidente, persoane fizice rezidente asociate cu persoanele juridice române şi persoane juridice străine care realizează venituri în legatură cu proprietăţile imobiliare situate în România.

Impozitul pe profit este de 16%.

Taxa pe valoarea adaugată

În sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugată se cuprind operaţiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice, respectiv activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Baza de impozitare – reprezintă tot ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizori ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, preţurile de achiziţie pentru bunurile a căror plată se efecuează în rate, suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii privind utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu au legatură cu activitatea sa economică, sau pentru a putea fi puse la dispoziţie în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane şi prestările de

servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă, în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane.

Cotele de TVA: – cota standard de 19%;

– cota redusă de 9%.

Accize – taxe speciale de consum datorate bugetului statului pentru:

bere;

vin;

băuturi fermentate, altele decât bere şi vin;

produse intermediare;

alcool etilic;

produse din tutun;

ulei mineral.

 

avocat@coltuc.ro

Facilităţi / scutiri acordate investitorilor în România

Codul Fiscal pe care România l-a conceput şi aprobat spre funcţionare şi aplicare, reprezintă documentul principal care poate furniza informaţii, oricărui potenţial investitor, cu privire la aspectele financiare de care acesta trebuie să ţină seama în iniţierea şi funcţionarea corectă şi legală a unei afaceri pe teritoriul României.

Imobiliare
Inapoi
Modificat Categorie
S
Nemodificat
Facilităţi / scutiri acordate investitorilor în România

Codul Fiscal pe care România l-a conceput şi aprobat spre funcţionare şi aplicare, reprezintă documentul principal care poate furniza informaţii, oricărui potenţial investitor, cu privire la aspectele financiare de care acesta trebuie să ţină seama în iniţierea şi funcţionarea corectă şi legală a unei afaceri pe teritoriul României.

Obligaţia reţinerii şi vărsării impozitului revine societăţii comerciale odată cu înregistrarea la registrul comerţului a modificărilor respective.

Orice majorare a capitalului social efectuată prin încorporarea rezervelor, precum şi a profiturilor, cu excepţia rezervelor legale şi a diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului, se impozitează cu o cotă de 10%.

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile obţinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate şi lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câştiguri din orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.

În scopul determinării profitului impozabil se iau în calcul toate câştigurile din orice sursă, inclusiv cele realizate din investiţiile financiare.

Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit :

a) trezoreria statului, pentru operaţiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei;

b) instituţiile publice, pentru fondurile publice constituite potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice;

c) unităţile economice fără personalitate juridică ale organizaţiilor de nevăzători, de invalizi şi ale asociaţiilor persoanelor cu handicap;

d) fundaţiile testamentare;

e) cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate, special organizate, potrivit legii;

f) unităţile aparţinând cultelor religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992, privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult;

g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, potrivit legii;

h) asociaţiile de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, pentru veniturile obţinute din activităţile economice, care sunt utilizate pentru îmbunătăţirea confortului şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.”

La calculul profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării veniturilor. Pentru următoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel:

– cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi a bunurilor imobile vândute, în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a livrării;

– în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de leasing operaţional sau amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar. Amortizarea se va calcula în conformitate cu actele normative în vigoare;

– cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, utilizând mijloacele de informare în masă, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în baza unui contract scris;

– cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrări de intervenţie pentru reducerea riscului seismic al clădirilor şi locuinţelor aflate în proprietate sau în administrare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, care prezintă clasa I de risc seismic, sunt deductibile la data efectuării lor;

– cheltuielile privind transportul şi cazarea salariaţilor, ocazionate de delegarea, detaşarea şi deplasarea acestora în ţară şi în străinătate, sunt deductibile la nivelul sumelor efective, constatate prin documente justificative; – cheltuielile reprezentând tichetele de masă, acordate de angajatori în limitele valorii nominale prevăzute de Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, sunt deductibile la calculul profitului impozabil potrivit prevederilor legii bugetare anuale.

În înţelesul celor mai sus menţionate, veniturile neimpozabile sunt:

a) dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică, română sau străină;

b) diferenţele, favorabile, de valoare a titlurilor de participare, înregistrate, ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanţe la societatea la care se deţin participaţiile;

c) veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea creanţelor, după caz, ca urmare a transferului de acţiuni sau de părţi sociale de la Fondul Proprietăţii de Stat, conform convenţiilor;

d) rambursările de cheltuieli nedeductibile, precum şi veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.

În înţelesul celor mai sus menţionate, cheltuielile nedeductibile sunt:

a) cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu reţinere la sursă plătite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele economice. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine sau în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile;

c) cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 1% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor şi cheltuielilor aferente, inclusiv accizele mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit, şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

d) cheltuielile cu diurna care depăşesc limitele legale stabilite pentru instituţiile publice;

e) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legală, cu excepţia celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate şi a fondului de rezervă potrivit Legii bancare nr. 58/1998, a rezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare şi reasigurare create conform prevederilor legale în materie, precum şi a fondului de rezervă, în limita a 5% din profitul contabil anual, până când acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat. Sunt nedeductibile şi sumele utilizate pentru constituirea sau pentru majorarea rezervelor de către societăţile de asigurare şi reasigurare pentru contractele cedate în reasigurare;

f) sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;

g) sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale;

h) cheltuielile privind bunurile, de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, precum şi pentru activele corporale pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor cheltuieli, taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor, altele decât cele din producţia proprie, acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, precum şi taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă aferentă cheltuielilor care depăşesc limitele prevăzute de lege;

i) cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurările de viaţă ale personalului angajat;

j) orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau a asociaţilor, inclusive dobânzile plătite în cazul contractelor civile, în situaţia în care nu sunt impozitate la persoana fizică;

k) sumele angajate la nivelul contractului de asociere în participaţiune în favoarea partenerului contractual, sub forma unor sume fixe sau cote procentuale raportate la venit, altele decât cele rezultate pe baza decontului întocmit;

l) cheltuielile de conducere şi cheltuielile de administrare, înregistrate de un sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice străine, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află sediul permanent sau în altă parte, care depăşesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din România;

m) cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările ulterioare, condiţiile de document justificativ;

n) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru dreptul de folosinţă a terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau de asociere;

o) cheltuielile de sponsorizare peste limitele prevăzute de normele legale în vigoare;

p) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, altele decât cele acordate de bănci şi de alte persoane juridice autorizate potrivit legii, care depăşesc dobânzile active (medii) ale băncilor, comunicate de Banca Naţională a României;

r) cheltuielile cu serviciile, inclusiv de management sau consultanţă, în situaţia în care nu sunt justificate de un contract scris şi pentru care nu pot fi verificaţi prestatorii în legătură cu natura acestora. Nu sunt deductibile serviciile facturate de persoane fizice şi juridice nerezidente, în situaţia în care plata acestora determină pierdere la nivelul unui exerciţiu financiar sau în situaţia în care aceste servicii nu sunt aferente activităţii entităţii din România.

În acelaşi sens vor fi analizate şi furnizările de bunuri şi de servicii între persoanele juridice controlate în comun sau care participă sub orice formă la conducerea ori la controlul beneficiarului acestora;

s) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, înregistrate la societatea la care se deţin participaţiile, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cumpărarea acestora.” Contribuabilii care au achiziţionat începând cu data de 1 ianuarie, 2000, echipamente tehnologice (maşini, utilaje, instalaţii de lucru) şi mijloace de transport, cu excepţia autoturismelor, beneficiază de o deducere, din profitul impozabil aferent exerciţiului financiar, a unei cote de 10% din preţul de achiziţie al acestora. Deducerea se calculează în luna în care se realizează achiziţia, numai din punct de vedere fiscal, prin înscrierea la cheltuieli deductibile în declaraţia de impunere a sumelor respective. În situaţia în care se realizează pierdere, aceasta se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani.

Pentru investiţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2000 în autoturisme cu o valoare mai mare decât echivalentul în lei a 12.000 euro, nu este permisă deducerea la calculul profitului impozabil a părţii din amortizarea lunară care depăşeşte această valoare.

Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent societăţile de leasing, pentru bunurile de această natură care fac obiectul unui contract de leasing operaţional.

Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum şi din prestări de servicii plătesc o cotă de impozit de 5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii

acestor venituri în volumul total al veniturilor. Reducerea se calculează lunar, iar sumele aferente acesteia se repartizează ca surse proprii de finanţare. Deducerea impozitului pe profit, plătit în străinătate, se efectuează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României la închiderea anului financiar, iar diferenţele de curs până la data plăţii effective sunt cheltuieli deductibile.

La cererea temeinic justificată a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligaţiile fiscale restante, atât înaintea începerii executării silite, cât şi în timpul efectuării acesteia, înlesniri la plată, în condiţiile legii. La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale care administrează aceste bugete, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plată:

a) eşalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenţelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;

b) amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;

c) eşalonări la plata majorărilor de întârziere de orice fel, cu excepţia majorărilor de întârziere datorate pe perioada de eşalonare;

d) amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de majorări de întârziere, cu excepţia majorărilor de întârziere datorate pe perioada de amânare;

e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.

Dictionar Financiar

Avans in cont curent: credite pe termen scurt acordate de banca prin plata cecurilor emise de titularii de cont si in cazul in care acestia nu au disponibilitati banesti in cadrul unei limite convenite.

ATM: dispozitive montate de banci de la care utilizatorii de card pot retrage numerar.
BUBOR: nivelul mediu de referinta al ratelor dobanzii pentru depozitele in lei la diferite termene oferite pe piata interbancara din Romania.

Card de debit: cardul care permite detinatorului sa faca plati numai in limita sumei disponibile in contul curent sau de salariu.

Card de credit: cardul care permite  realizarea de cheltuieli  in limita unei sume stabilite in functie de veniturile si capacitatea de plata a detinatorului de card. Creditul de pe card poate fi garantat prin garantii, cu polita de asigurare pentru riscul financiar sau cu polita de asigurare de viata cesionata in favoarea bancii.

Cec: cecul in care este specificat numele beneficiarului.

Cec la purtator: cecul al carui beneficiar este posesorul care se prezinta pentru incasare.

Cec de virament (de decontare): Cecul care serveste trecerea sumei din contul curent al emitentului in contul curent al beneficiarului.

Cec certificat (acceptat): cecul in care banca confirma pe cecul emis de titular existenta disponibilului in contul curent si asigura beneficiarul de plata cecului la prezentare.

Cec barat: cecul care implica obligatia efectuarii platii prevazute in cec numai catre o instituie bancara.

Cec nominal: ordinul de plata dat de titularul unui cont curent catre banca la care isi tine depozitul, de a elibera o suma de bani persoanei prevazute in cec sau celui care prezinta cecul spre incasare.

Conturi curente: conturi ai caror titulari pot fi persoane fizice sau companii si prin intermediul carora se desfasoara operatiuni de casierie (intrari de sume prin cecuri, virament bancar, ordine de plata depuse de altcineva in favoarea titluarului contului).

Credit comercial: acordarea de credite sub forma de marfa.

Credit revolving: credit care permite ca pe masura rambursarilor  imprumutatul sa beneficieze de obtinerea unor credite ulterioare, in anumite limite stabilite.

Credite de trezorerie: Credite pe termen scurt, in general pana la un an, care au ca scop acoperirea necesarului de lichiditati legat de ciclul de fabricatie si comercializare.

Credite pe termen mediu si lung: creditele destinate finantarii investitiilor. Cu ajutorul acestor imprumuturi se pot achizitiona mijloace fixe (echipamente de productie, masini, cladiri).

Credite de campanie: Credite care au ca scop acoperirea cheltuielilor de productie pentru firme cu activcitati sezoniere.

Credit ipotecar: Creditul prin intermediul caruia se poate achizitiona, construi sau moderniza o locuinta.

Creditul de consum: creditul pe termen scurt sau mediu acordat persoanelor fizice si destinat achizitionarii de bunuri de folosinta indelungata.

Conturi de depozit: Asigura fructificarea unei economii pe un termen mai indelungat. Conturile de depozit pot fi deschise atat de persoane fizice cat si de cele juridice.

Creditor: Instituie financiara (bancara) care acorda un imprumut unui solicitant de credit, pe o anumita  perioada de timp.

Corporate banking: oferta de produse si servicii bancare adresata clientilor companii.Include, pe langa depozite, carduri si servicii asociate, si operatiuni curente, consultanta si operatiuni specializate.

Debitor: persoana fizica sau compania care solicita un credit bancar si care se obliga prin contract sa plateasca bancii, la o anumita scadenta, imprumutul solicitat. De regula, debitor este orice individ sau entitate juridica a carei obligatie este de a plati o anumita suma de bani, intr-un termen stabilit, unui tert.

Depozit la vedere: deponentul poate utiliza oricand sumele existente in contul de depozit, pentru efectuarea de plati in cont sau retrageri din cont.

Depozitele la termen: Depozitele din care deponentul nu poate retrage suma existenta in contul de depozit decat dupa expirarea perioadei de maturitate a contului (la scadenta).

Dobanda: Pretul ce revine bancii ca urmare a folosirii de catre imprumutat a unei sume de bani pe care banca i-a pus-o la dispozitie pe o anumita perioada de timp. Dobanda mai reprezinta si remunerarea riscului pe care il implica imprumutul acordat de banca unui client.

Dobanda fixa: dobanda acceptata de solicitantul de credit si de banca, pentru intregul imprumut si pe toata durata creditului.

Dobanda variabila: Dobanda care se modifica periodic, in functie de nivelul dobanzii pe piata nationala sau internationala.

Euribor: Varianta europeana a LIBOR si care serveste drept punct de referinta pentru ratele de dobanda pe termen scurt practicate pe pietele monetare europene.

Gaj: Bunul remis de catre imprumutat bancii, in garantia creditului acordat de catre banca. Gajul poate fi cu sau fara deposedare.

Garantii bancare: Bunuri mobile sau imobile solicitate de banca si care in cazul nerambursarii creditului trec in proprietatea bancii.

Girantul: Persoana care se angajeaza ca in cazul in care imprumutatul nu achita creditul bancar, sa ramburseze total sau partial  imprumutul.

Ipoteca: Imprumutatul acorda bancii drept asupra unui imobil.

Ipoteca convenita: ipoteca convenita prin contract.

Ipoteca legala: ipoteca prevazuta de lege.

Ipoteca juridica: Ipoteca acordata de organele judecatoresti.

LIBOR (London inter-bank offer rate): Rata dobanzii la care cele mai mari banci internationale contracteaza imprumuturi interbancare.

Leasing: Operatiune de inchiriere de utilaje, echipamente industriale sau imobile, care apartin unei banci sau societati financiare. Scopul final este achizitia de catre chirias a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing. Principalele forme de leasing sunt leasingul mobiliar, imobiliar si industrial.

Leasing financiar: la sfarsitul perioadei de leasing, bunul intra in proprietatea celui care a platit ratele de leasing.

Leasing operational: Bunul care a facut obiectul contractului de leasing ramane in proprietatea companiei care il detine.

Linie de credit – un tip de credit care presupune rezervarea de catre banca a unei sume pentru o perioada determinata de timp. Clientul poate folosi aceasta suma (linie de credit) prin retrageri de numerar sau plati si poate acoperi suma utilizata ori de cate ori doreste pe parcursul perioadei si in limita aprobata. Dobanda se aplica sumelor utilizate, iar diferentei de suma i se aplica de multe ori un comision, numit comision de neutilizare.

Overdraft (descoperit de cont) – posibilitatea clientului de a retrage numerar sau de a realiza plati pana la o anumita limita, care depaseste soldul (nivelul din prezent) al disponibilului sau din contul curent. Avantajul este: clientul poate folosi acesti bani cand este necesar, fiind returnati prin alimentarea contului (nu exista o rata lunara fixa), iar dobanda care trebuie platita este aplicata numai pentru suma de bani care a fost utilizata si pentru zilele cand aceste fonduri au fost folosite.

Perioada de rambursare: durata pe care se acorda imprumutul. Ea variaza in functie de natura creditului, de la cateva luni (la creditele pe termen scurt) pana la cativa ani (credite pe termen mediu) sau chiar zeci de ani (creditele pe termen lung).

Perioada de gratie: Perioada acordata de banca in care solicitantul creditului achita numai dobanzile si comisioanele datorate bancii.

Privilegiu: dreptul conferit prin lege unor creditori, , de a avea prioritate in a fi platiti atunci cand dispun de o garantie asupra unei parti  sau asupra totalitatii patrimoniului solicitantului de credit.

Principalul creditului – suma initiala a creditului acordat, capitalul imprumutat initial.

Plan de rambursare (scadentar de plata) – Planul de plati contine descrierea datelor (zilelor) si sumelor tuturor ratelor pe care clientul trebuie sa le plateasca cand returneaza un credit.

Perioada de gratie – este perioada (in luni de obicei) de la inceputul creditului, in care debitorul va plati doar dobanda aferenta capitalului imprumutat. In anumite cazuri si aceasta dobanda se poate acumula devenind scadenta dupa perioada de gratie. Procedeul este de obicei folosit in cazul creditelor pentru investitii, pentru a acorda un ragaz debitorului de a da in folosinta obiectul investitiei respective.

POS: terminal la punctele de vanzare, montat de catre banca la comercianti, prin intermediul caruia se pot face plati pe card.

Rata dobanzii – nivelul procentual aplicat capitalului imprumutat pe perioada derularii creditului

Rata dobanzii anuale efective DAE – arata care este costul real al unui credit luand in calcul nu numai cheltuielile cu rata dobanzii, dar si celelalte taxe, comisioane si unele asigurari care trebuie platite de catre client. Cand se calculeaza aceasta rata a dobanzii este luata in considerare si perioada in care sunt efectuate aceste cheltuieli, precum si valoarea banilor in timp!

Retail banking: oferta de produse si servicii a unei banci adresate persoanelor fizice (credite, depozite, carduri si servicii asociate cardurilor)

Risc de nerambursare: Probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata din cauza conjuncturii nefavorabile, a unor dificultati sectoriale sau a unor deficiente ale imprumutatului.

Scadenta: data la care imprumutatul se obliga sa achite creditul si dobanda aferenta acestuia.

Scadenta (maturitatea) ratei – acesta este termenul in care rata scadenta pentru fiecare luna trebuie platita. Scadenta fiecarei rate este continuta in planul de plati sau in contractul de credit

Warrant: Documentul care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general

Infiintare Asociatie – ONG

Cerere adresata Judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are sediul asociatia;
Act Constitutiv si Statut se incheie in forma autentica ori atestat de catre avocat.
Actul constitutiv cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
a) datele de identificare a asociatilor (minim trei asociati fondatori): numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;

b) exprimarea vointei de asociere si a scopului propus;
c) denumirea asociatiei;
d) sediul asociatiei;
e) durata de functionare a asociatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, în valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei, este alcatuit din aportul în natura si / sau in bani al asociatilor. In cazul aportului in natura, forma autentica a actului constitutiv si a statutului este obligatorie;
g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei;
h) persoana sau persoanele împuternicite sa desfasoare procedura de dobândire a personalitatii juridice;
i) semnaturile membrilor asociati.
Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
a) elementele prevazute in cazul Actului Constitutiv, cu exceptia celor de la lit. g) si h);
b) explicitarea scopului si a obiectivelor asociatiei;
c) modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat;
d) drepturile si obligatiile asociatilor;
e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;
f) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei;
g) destinatia bunurilor, în cazul dizolvarii asociatiei;
Dovada sediului: contract de inchiriere sau de comodat.
Dovada patrimoniului: deschidere de cont la CEC / banca aleasa de catre membrii asociati, aport minim 500 RON.
Dovada disponibilitate denumire: de la Min. Justitiei (5 RON): valabila doar trei luni.
Taxa judiciara de timbru + timbru judiciar: 39 RON + 0,3 RON.
Caziere fiscale ale asociatilor fondatori: 5 RON in 10 zile lucratoare sau 20 RON in 5 zile lucratoare, pentru fiecare asociat, valabile 15 zile de la emitere.
Dovada ca cenzorul este expert contabil: (copie legitimatie / autorizatie + copie CI / BI).

 

avocat@coltuc.ro

Infiintare fundatie

: REZERVAREA DENUMIRII
A: Pentru Bucuresti:
Dovada disponibilitatii denumirii alese de voi pentru FUNDATIE se obtine de la Ministerul Justitiei, Serviciul de relatii cu publicul si cooperare cu ONG-uri, strada Apolodor nr. 17, sector 5, telefon/fax: (021)410.72.72, (021)312.40.23; persoane de contact: Ana Mihaila – sef serviciu sau Paula Popa – consilier juridic. La Administratia Financiara platiti taxa de 50.000 lei in contul Ministerului Justitiei. La registratura Ministerului Justitiei completati o cerere tip la care anexati dovada platii taxei (chitanta).

Pentru alte localitati:
Daca nu sunteti din Bucuresti, nu e nevoie sa va deplasati – dovada va va fi trimisa prin posta in termen de 14 zile . Cererea in vederea eliberarii dovezi de disponibilitate denumire se poate trimite prin scrisoare recomandata insotita de originalul chitantei ce atesta plata taxei de 50.000 lei.

Pasul 2: INTOCMIREA ACTULUI CONSTITUTIV SI A STATUTULUI
Pentru infiintare va sunt necesare un Statut (care defineste scopul si obiectivele asociatiei, patrimoniul, sediul, drepturile membrilor etc.) si un Act constitutiv (care consfinteste hotararea fondatorilor de infiintare a Fundatiei si desemneaza organele de conducere). Actul constitutiv si statutul se autentifica la notar, in mai multe exemplare fiecare. Costuri estimative: 12 milioane lei vechi.

Pasul 3: SEDIUL
Aveti nevoie de sediu ca sa existati! Chiar si de un sediu pe hartie… Cel mai simplu este sa desemnati drept sediu apartamentul unuia dintre membrii fondatori (cu conditia sa fie proprietarul acestuia). Ulterior, in functie de obiectul de activitate, veti putea cauta un altul.
Proprietarul locuintei incheie un contract de comodat cu Fundatia in curs de constituire reprezentata prin imputernicit. Acest contract se autentifica la notarul public ori se atesta de catre avocat.
Daca aveti la dispozitie un spatiu inchiriat, veti avea nevoie de contractul de inchiriere, in copie xerox.
Daca sediul este stabilit intr-un imobil ce cuprinde mai multe proprietati (bloc, vila), se mai cer urmatoarele:
Acordul vecinilor cu pereti comuni cu apart-sediu (un simplu tabel cu semnaturi cum ca sunt de acord cu functionarea sediului Fundatiei in apartamentul respectiv).
Acordul Asociatiei de Proprietari (Locatari, dupa caz). Acordul se da pe un formular tip, care este pus la dispozitie de Uniunea Nationala a Asociatiilor de Proprietari. Adresati-va administratorului imobilului. Daca ati primit acordul de mai sus, NU are dreptul sa va refuze.

Pasul 4: CONSTITUIREA PATRIMONIULUI
Patrimoniul legal necesar infiintarii ONG-ului are un cuantum de 3500 RON (35.000.000 ROL). Se constituie prin depunerea banilor la o unitate CEC sau la alta únitate bancara. Trebuie sa completati un formular si sa anexati o copii xerox de pe actul constitutiv si statut autentificate. Se obtine o chitanta doveditoare. Banii raman blocati la CEC/banca pana la obtinerea sentintei de infiintare, cind veti putea transfera banii intr-un cont bancar.

Pasul 5: DEPUNEREA DOSARULUI LA JUDECATORIE
Puneti intr-un dosar actele de mai sus si mergeti cu dosarul la judecatorul de serviciu de la Judecatoria pe raza careia se afla sediul, pentru verificare. Vedeti daca dosarul este complet, sau ce mai trebuie adus.
Achitati taxa juridica la Directia de Finante Publice Locale (DFPL) pe raza careia se afla Judecatoria, 180.000 lei.
Depuneti dosarul complet, insotit de timbru judiciar de 3.000 lei la Judecatorie. Termenul de judecata este in mod normal de 3 zile, maxim 1 saptamana (este procedura de urgenta). Nu lipsiti la termen! In mod normal pronuntarea se poate face si in absenta, dar daca Presedintele completului doreste sa va mai intrebe ceva, e bine sa fiti de fata. Ca sa nu spunem ca e si o dovada de seriozitate din partea voastra…
Daca totul e in regula, pronuntarea Sentintei civile se da in aceeasi sedinta. Daca nu, primiti termen in cateva zile. Dupa pronuntare, trebuie sa treaca 5 zile pana ce Sentinta sa devina definitiva si irevocabila.

Pasul 6: ELIBERAREA COPIEI DE PE INCHEIERE
La 2 saptamani dupa pronuntare, depuneti cerere la Judecatorie pentru eliberarea Incheierii (avizului de functionare) si a Certificatului de Inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor (RAF). Model de cerere se obtine de la Grefierul de serviciu.
Platiti la CEC taxa pentru eliberarea unui numar de copii autentificate de pe Incheiere (SFAT: e bine sa cereti 4-5 copii). Taxa judiciara de timbru este de 20.000 lei/fiecare exemplar pentru legalizare sentinta civila si 10.000 lei pentru eliberare cerificat; timbru judicial de 1.500 lei/fiecare ejemplar +certificat.
Ridicati de la Judecatorie Sentinta si Certificatul, autentificate + copiile autentificate, si Certificatul de inscriere in RAF.

Pasul 7: ATRIBUIREA DE COD FISCAL
Pentru a putea desfasura operatiuni financiare aveti nevoie de un Cod Fiscal (atentie: organizatiile non-profit nu primesc si numar de inregistrare in Registrul Comertului, asa cum au societatile comerciale!)
La DFPL de care apartine imobilul in care aveti sediul, depuneti dosar cu: Statut, Act constitutiv, Incheiere (aviz de functionare), Certificatul de inscriere in RAF (toate in copie), timbru fiscal 30.000 lei, doua cereri „cod 010” (pe care vi le da inspectorul fiscal) completate. Termen: 14 zile.

Pasul 8: OBLIGATORIU: STAMPILA SI IMPRIMATE CU REGIM SPECIAL
Stampila este necesara pentru a insoti practic orice semnatura a membrilor consiliului director si chiar pentru deschiderea contului bancar. Costuri: 600.000 lei/buc, in circa 24 ore, dupa pretentii si firma. SFAT: faceti 2 stampile, una de birou si una de buzunar. La comandare se prezinta o copie de pe CF. Apoi ar trebui sa va comandati facturier si chitantier si sa va luati fisa de magazie pentru evidenta formularelor cu regim special…

Pasul 9: DESCHIDEREA CONTULUI BANCAR
Ca sa puteti efectua operatiuni financiare, deschideti cont la orice banca va convine. Contul se deschide pe loc: mergeti la primul ofiter de credit liber, avand la voi Incheierea, Certificatul care atesta inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor si Codul Fiscal, in copie legalizata (care se va inapoia) si inca o copie xerox (care se retine) precum si dovada de depunere a patrimoniului in original. In cazul in care depunerea s-a facut printr-o únitate CEC transferati prin Ordin de plata la banca, banii depusi .
Operatiunea dureaza circa 3 zile. Banii se deblocheaza astfel si se pot utiliza pentru nevoile Fundatiei.

Pasul 10: ALTELE
Cereti la Ministerul Justitiei sa vi se comunice numarul de inregistrare in registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial (nu este taxa si nici formular-tip pentru asta). Este diferit de numarul din RAF-ul de la Judecatorie.

LEGISLATIE UTILA
OG 37 / 2003
OG 26/2000
Lege 246/2005
Recomandam ca toate cheltuielile facute (taxe, stampila, autentificari etc.) sa se faca pe numele Fundatiei, pentru ca sunt deductibile.
Costurile mentionate sunt orientative; ele sunt supuse unor fluctuatii determinate de piata serviciilor notariale sau de modificarea taxelor catre stat.
In ziua in care aveti termen la Judecatorie, verificati numarul de ordine pe lista Completului unde ati fost repartizati. Daca sunteti spre coada listei, veti fi nevoiti sa asteptati pana dupa pranz, pana cand toate dosarele dinainte sunt rezolvate.
In desfasurarea activitatii voastre, in conformitate cu legea, doar semnatura membrilor Consiliului Director angajeaza raspunderea persoanei juridice pe care o reprezinta. Aplicarea stampilei o intareste, dar nu ii tine locul! NIMENI nu poate avea drept de semnatura in locul persoanelor abilitate – fie ca e vorba de operatiuni bancare, fie de o simpla adresa remisa prin posta.

 

avocat@coltuc.ro

Acte necesare nou nascut

Acte pentru eliberarea CERTIFICAT CONSTATATOR DE NASTERE (la maternitate):

– acte identitate parinti;

– certificate nastere parinti;

– certificat casatorie.

Acte necesare CERTIFICAT NASTERE COPIL (in termen de 15 zile):

– certificat constatator de nastere;

– acte identitate parinti;

– certificate nastere parinti;

– certificat casatorie.

3. Acte necesare pentru TRUSOU NOU-NASCUT:

– certificat nastere nou-nascut (original si copie xerox);

– acte identitate parinti (original si copie xerox);

-cerere tip – dublu exemplar (prezenta obligatorie a ambilor parinti).

4. Acte necesare acordarii ALOCATIEI DE STAT (0-2 ani)

– cerere tip;

– act de identitate al unuia dintre parinti (copie si original);

– certificat nastere nou-nascut (copie si original);

– dosar cu sina.

5. Acte necesare pentru INDEMNIZATIA LUNARA PENTRU CRESTERE COPIL PANA LA 2 ANI:

– cerere tip;

– act de identitate solicitant;

– certificat nastere copil (original si copie);

– adeverinta tip eliberata de angajator ( din care sa rezulte: veniturile salariale timp de 12 luni pana la

nasterea copilului, prima si ultima zi de concediu maternitate, data implinirii celor 42 zile- concediu de lauzie, prima zi de concediu de crestere copil);

– dosar cu sina.

Pasaport pentru copii

De la varsta de 14 ani copiii au dreptul la pasaport individual, dar la cererea ambilor parinti ori a reprezentantului legal in situatii motivate, se poate elibera pasaport individual si copiilor care nu au implinit aceasta varsta.

Copiii de pana la 14 ani pot fi inscrisi in pasaportul parintilor ori al reprezentantului lor legal. Pentru minorul incredintat unuia dintre parinti prin hotarare judecatoreasca definitiva, pasaportul individual se poate elibera numai la cererea parintelui caruia i-a fost incredintat. Pentru eliberarea pasapoartelor individuale pentru copiii cu varste de pana la 14 ani aveti nevoie de:

cerere tip;
– certificatul de nastere (original si copie);
– actele de identitate ale parintilor sau ale reprezentantului legal (original si copie);
– consimtamantul ambilor parinti sau al reprezentantului legal, autentificat la notariat, sau dat in fata lucratorului de la pasapoarte;
– documente care motiveze solicitarea;
– dupa caz, hotararea judecatoreasca definitiva prin care minorul a fost incredintat unuia dintre parinti (original si copie);
– chitantele CEC sau trezorerie privind achitarea taxelor de emitere a pasaportului pasaportul anterior, dupa caz.

Pentru includerea ulterioara in pasapoartele parintilor a minorilor cu varsta sub 14 ani sunt necesare:

cerere tip;
– certificatul de nastere al minorului (original si copie);
– actele de identitate ale parintilor (original si copie);
– consimtamantul celuilalt parinte, autentificat la notariat, sau dat in fata lucratorului de la pasapoarte;
– hotararea judecatoreasca definitiva prin care minorul a fost incredintat unuia dintre parinti (original si copie);
– chitantele privind achitarea taxelor (3 lei – taxa includere, 3 lei – taxa inregistrare cerere);
pasaportul in care urmeaza sa se efectueze includerea.

Pasaportul trebuie sa fie valabil minimum sase luni. Reprezentantii DGP va sfatuiesc sa verificati valabilitatea pasapoartelor si sa nu lasati pentru ultimul moment demersurile pentru obtinerea unui nou document de calatorie in strainatate si aceasta pentru ca din cauza numarului mare de solicitari care aglomereaza, de regula, ghiseele DGP, in luna decembrie termenul de eliberare a pasaportului poate fi mai mare de 20 de zile, asa cum este in acest moment.

Eliberare ori preschimbare pasaport simplu

cererea tip, model 1, care se gaseste la sediul biroului (compartimentului) de pasapoarte;
– actul de identitate (cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate) in original si copie xerox (numai in partile ce contin datele de identitate, fotografia si mentiunile privind domiciliul ori resedinta);
– certificatul de nastere si casatorie, dupa caz, in original si copie xerox;
– chitantele CEC sau trezorerie privind achitarea taxelor de emitere a pasaportului, respectiv taxa consulara (31,5 lei) si taxa reprezentand costul pasaportului (61 lei);
– in cazul preschimbarii pasaportului, solicitantul va prezenta si pasaportul anterior

Schimbare carte de identitate

Cerere tip pentru eliberarea cartii de identitate;
Certificatul de nastere al solicitantului, in original si copie;
Certificatul de casatorie, in original si copie (daca este cazul);
Adeverinta de identitate sau actul de identitate initial;

Hotararea judecatoreasca de divort (daca este cazul);
Certificatul de deces sot/sotie pentru persoanele vaduve;
Livret militar, dupa caz;
Timbru fiscal;
Chitanta contravaloare carte de identitate.

Eliberare carte de identitate

Prima carte de identitate se elibereaza la implinirea varstei de 14 ani, cu termen de valabilitate de 10 ani, de catre formatiunea de evidenta populatiei de la locul de domiciliu (resedinta) al persoanei in cauza, pe baza completarii unei cereri tip si a urmatoarelor documente:

Cerere tip pentru eliberarea cartiii de identitate;
Certificat de nastere al minorului, in original si copie;
Actul de identitate al unuia dintre parinti;
Certificatul de casatorie al parintilor, in original si copie, sau hotararea judecatoreasca de divort, in original si copie, daca este cazul;
Actul prin care se face dovada spatiului de locuit, in original si copie;
Timbru fiscal;
Taxa reprezentand contravaloarea cartii de identitate care se achita la ghiseul Serviciului de Evidenta Populatiei.

Acte necesare obtinerii subventiei pentru panouri solare

Programul Casa Verde, prin care romanii vor putea sa isi instaleze sisteme de incalzire solara, demareaza in 2009, incepand cu data de 5 ianuarie.

 

Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reprezinta consimtamantul dat de cumparator pentru o valoare sau o cantitate de bunuri mai mica decat cea inscrisa in documentul de decontare, prin care banca este autorizata sa plateasca numai contravaloarea acestora.
O conventie între stat si concesionar prin care ultimul capata dreptul de a exploata terenuri petroliere, miniere, întreprinderi etc. apartinând statului (proprietatii publice). .
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Cuvant care, impreuna cu numele de familie, alcatuieste numele persoanei fizice.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ministerul Mediului, prin care se desfasoara acest program, similar programului Rabla, a prezentat care sunt pasii pentru aplicarea la o astfel de subventie. Persoanele fizice interesate isi vor putea depune dosarul pentru achizitia sistemului de incalzire la unul dintre agentii care comercializeaza si instaleaza astfel de sisteme, si care vor fi validati de Administratia Fondului pentru Mediu. Lista acestor agenti va fi pusa la dispozitia publicului in jurul datei de 20 decembrie, atat pe site-ul Ministerului Mediului, www.mmediu.ro, cat si pe cel al Administratiei Fondului pentru Mediu, www.afm.ro. Odata selectat unul dintre acest agenti instalatori, dosarul impreuna cu o cerere de inscriere se depune la sediul agentului care va emite nota de acceptare .

Incepand cu data de 5 ianuarie 2009 – data la care oricine se poate inscrie in program printr-un simplu dosar care trebuie sa contina urmatoarele documente :

Incepand cu data de 5 ianuarie 2009 – data la care oricine se poate inscrie in program printr-un simplu dosar care trebuie sa contina urmatoarele documente :

– actul de identitate, in copie;
– copia legalizata dupa actul de proprietate, de concesiune sau de locatiune, al imobilului pentru care se achizitioneaza sistemul de incalzire;
– actul autentificat de notarul public, prin care proprietarii sau coproprietarii isi exprima acordul de efectuarea lucrarilor de instalare a sistemului, daca este cazul;
– si copia dupa documentul care atesta o situatie particulara: casatorie, desfacere casatorie, schimbare nume si/sau prenume etc.

Persoanele fizice care vor sa instaleze sistemele curate in propriile locuinte si care vor beneficia de finantarea de 90% – nu vor primi suma de bani in mod direct – aceasta fiind virata in contul instalatorului ales, imediat dupa ce sistemul este functional in locuinta solicitantului.

Sursa: mmediu.ro                  

CASA DE AVOCATURA COLTUC VA AJUTA

Infiintarea de firme (societati comerciale, asociatii familiale, persoane fizice autorizate)-redactare act constitutiv, declaratii pe propria raspundere, contract de comodat

-data certa

-obtinere cazier fiscal

– rezervare denumire

-depunere dosar si reprezentare in fata judecatorului delegat de la Registrul Comertului

2. Intocmire acte aditionale modificatoare

– schimbare sediu social
– infiintare sau inchidere punct de lucru
– majorare sau reducere capital social
– cesiuni de actiuni sau parti sociale (schimbare asociati)
– extindere (completare) obiect de activitate
– numire, retragere, revocare administratori
– schimbarea numelui de firma
– înmatriculare filiale, sucursale
 

5. Intocmire contracte comerciale

Antecontract de vanzare cumparare
Contract de
– administrare
– cesiune
– comodat
– antrepriza
– donatie
– prestari servicii ( diverse )
– inchiriere
– management
– intermediere
– sponsorizare
– individual de munca
– colectiv de munca
– consultanta
etc

6. Intocmire fise post, regulament de ordine interioara, consiliere pe dreptul muncii

7.Redactare notificari, somatii de plata

Dictionar juridic

ANTECONTRACT – Conventia prin care o parte sau ambele parti se obliga sa semneze in viitor un anumit contract, contract ale carui clauze principale sunt determinate in prezent .

AFINI – Persoanele intre care exista o legatura de rudenie ( sotii intre ei nu sunt afini, asa cum nici rudele unuia dintre soti nu sunt afini cu rudele celuilalt sot)

ACT SUB SEMNATURA PRIVATA – Mijloc de proba din categoria inscrisurilor, prevazut in art. 1176 si urm. Codul civil, cuprinde pe langa continut si iscalitura partilor, acestea fiind elementele necesare pentru valabilitatea lui. actul poate fi scris de mana, la masina, imprimat, cu exceptia testamentului olograf care trebuie sa fie scris in intregime de mana testatorului. Actele sub semnatura privata spre deosebire de cele autentice, nu au putere executorie, pentru aceasta fiind necesar obtinerea unei hotarari judecatoresti.

 ABUZ DE INCREDERE Infractiune din categoria infractiunilor contra avutului personal sau particular si public si consta in insusirea un bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept sau refuzul de a-l restitui.

ACHIESARE – A incuviinta, a fi de acord, a recunoaste un act, un drept, o hotarare. In civil reprezinta recunoasterea din partea paratului a pretentiilor reclamantului.

ACT AUTENTIC – Actul care s-a facut cu solemnitatea ceruta de lege.

ACT SUB SEMNATURA PRIVATA – ca sa fie valabil trebuie sa cuprinda pe langa continut si iscalitura partilor.Nu are putere executorie.

 

CAPACITATE DE FOLOSINTA – Conform decretului 31/1954 reprezinta capacitatea de a avea drepturi si obligatii.Aceasta incepe la nasterea persoanei si inceteaza o data cu moartea acesteia.

CAPACITATE DE EXERCITIU – Potrivit  decretului 31/1954 reprezinta capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatiile, savarsind acte juridice( fie personal, fie prin reprezentantul legal, parinte sau tutore). Aceasta se dobandeste la data la care persoana devine majora (18 ani ) si inceteza o data cu moartea persoanei sau cu ocazia punerii sub interdictie judecatoreasca.

CERTIFICAT DE MOSTENITOR – Este un titlu in temeiul caruia persoana pentru care s-a emis face dovada calitatii sale de mostenitor. Este reglementat de Legea nr. 36/1995. El se elibereaza pe baza incheierii finale, data in cadrul procedurii succesorale notariale, de catre notarul in raza caruia defunctul a avut ultimul domiciliu.
Certificatul cuprinde referiri la masa succesorala, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.

CLAUZA – Este o prevedere sau stipulatie cuprinsa intr-un act juridic. Clauza contractuala se stabileste in contract prin acordul de vointa al partilor. Clauza penala este clauza prin care partile evalueaza, anticipat si prin apreciere, daunele ce se cuvin creditorului in caz de neexecutare, executare cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiilor contractuale.
Ea are o larga aplicare in contractele economice, in contractele comerciale internationale etc. art. 1066 si urm. din Codul civil reglementeaza obligatiile cu clauza penala.

DOL – Consta in inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene, ori dolosive cu scopul de a incheia un act juridic, un contract sau un alt act. Daca nu s-ar fi intrebuintat astfel de mijloace viclene, persoana care a fost dusa in eroare nu ar fi incheiat acel act. Dolul este unul din elementele care afecteaza caracterul liber al consimtamantului. Codul civil (art. 960) prevede ca „Dolul este o cauza de nulitate a conventiei, cand mijloacele viclene intrebuintate de una din parti, sunt astfel incat este evident ca, fara aceste masinatii, cealalta parte n-ar fi contractat”.

DREPT DE SERVITUTE – Reprezinta o sarcina impusa asupra unui fond ( teren ) pentru utilitatea unui alt fond invecinat care apartine unui alt proprietar. Exemplificand se poate spune ca dreptul proprietarului unui teren infundat de a trece peste terenurile invecinate pentru a ajunge la o cale publica reprezinta o servitute ( de trecere ).

DREPT DE SUPERFICIE – Este alcatuit din dreptul de proprietate asupra unei constructii si dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste cladirea respectiva.

DREPT DE IPOTECA – Reprezinta un drept real imobiliar care are menirea sa garanteze o creanta si care confera creditorului ipotecar posibilitatea ca, la nevoie, sa isi satisfaca dreptul de creanta valorificand bunul ce formeaza obiectul ipotecii. Ipoteca mai confera titularului si dreptul de preferinta, adica creditorul ipotecar aflat in concurs cu alti creditori isi va satisface cu prioritate creanta sa, in raport cu ceilalti creditori.Asadar ipoteca are ca obiect bunuri imobile, care raman in patrimoniul debitorului.

DREPT DE ABITATIE – drept de uz avand ca obiect o casa de locuit. In principiu, nu poate fi cedat si nici inchiriat; prin exceptie titularul sau poate inchiria altcuiva partea din casa pe care nu o locuieste.

 

EVICTIUNE – Pierderea totala sau partiala a lucrului vandut ca urmare a unei hotarari judecatoresti care pornind de la o cauza anterioara ii recunoaste unui tert fie un drept de proprietate, fie un alt drept din categoria drepturilor reale asupra aceluiasi lucru.

GAJUL – Se mai numeste si amanet si este tot o garantie reala, indeplinind aceeasi functie ca si ipoteca cu deosebirea ca are intotdeauna ca obiect bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert.

INOPOZABILITATE – Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.

IPOTECA – Garantie reala si accesorie care nu deposedeaza pe debitorul proprietar de bunul ipotecat. Ea da posibilitatea creditorului sa urmareasca bunul pentru a primi creanta sa cu preferinta. Este reglementata in cartea III, t. XVIII, cap. II, art. 1746 si urm. Codul civil.
 

VICII ASCUNSE – desemneaza in mod generic defectele sau deficientele calitative ale bunului vandut, inchiriat, sau ale lucrarilor executate, care, existand in momentul predarii bunului nu au fost cunoscute de catre dobanditor si nici nu puteau fi descoperite de el prin mijloacele obisnuite de verificare sau receptie si care fac ca bunul sa nu poata fi intrebuintat conform destinatiei sale ori ii micsoreaza posibilitatile de intrebuintare in asa masura incat se poate presupune ca dobanditorul n-ar fi contractat sau n-ar fi consimtit sa plateasca pretul contractual stabilit daca l-ar fi cunoscut

 

avocat@coltuc.ro

Totul despre prezentarea in instanta

Cel care are un litigiu si doreste sa se adreseze instantei in vederea solutionarii acestuia demareaza un proces civil prin cererea de chemare in judecata. Pentru ca aceasta sa fie valida, trebuie sa respecte conditiile impuse de lege.

Obiectul cererii reprezinta pretentia concreta a reclamantului, cum ar fi: obligatia de a face sau a nu face un anumit lucru, anularea unui act juridic, revendicarea unui bun, restituirea unei sume de bani, desfacerea casatoriei, constatarea nulităţii unui contract etc.
Cererea de chemare in judecata trebuie sa fie motivata in fapt (reclamantul trebuie sa povesteasca, pe scurt, ce s-a intamplat, cum s-a ajuns la respectivul litigiu ) si in drept ( indicarea articolelor din lege pe care se bazeaza ).
Conform art. 1169 C. civ. “cel ce face o propunere in fata judecatii trebuie sa o dovedeasca”.Asadar,existenta dreptului precum si incalcarea acestuia trebuie dovedita. In acest sens, reclamantul va propune probe si va solicita instantei admiterea acestora.

Proba cu inscrisuri – orice act care poate dovedi cele sustinute. Se mentioneaza in cerere denumirea actelor.

Proba cu martori – in cazul in care sunt persoane care pot dovedi adevarul prin marturia lor. Martorii pot fi citati chiar si in cazul in care acestia refuza. Se va indica numele si domiciliul fiecarui martor.

Proba cu interogatoriul partii adverse pe situatia de fapt.

Cererea se redacteaza in atatea exemplare cati parati sunt plus un exemplar pentru instanta si se depune la registratura instantei competente.Trebuie sa fie insotita obligatoriu de inscrisurile pe care se intemeiaza cererea (cate un exemplar pentru fiecare parat si unul pentru instanta),chitanta prin care se dovedeste plata taxei judiciare de timbru (in cuantumul prevazut de lege pentru actiunea respectiva),timbrul judiciar (conform valorii prevazute de lege).
Taxa de timbru se plateste la CEC iar timbrul judiciar se achizitioneaza de la posta. Valoarea acestora se poate afla de la judecatorul de serviciu.


Paratul, raspunde la acuzatiile care i se aduc prin intampinare,conform art. 115 C. proc. Civ. Aceasta se aseamana cu cererea de chemare in judecata si trebuie sa contina : exceptii procesuale,motivarea in fapt si in drept ( se raspunde la fiewcare capat de cerere),dovezile cu care se apara( se depun copii certificate de pe inscrisuri) si semnatura.(este obligatorie).

Ce sunt exceptiile? – sunt motivele juridice care pot sa duca la amanarea sau suspendarea judecatii. Se impart in doua categorii: exceptii de fond si exceptii de procedura. Exceptiile de fond – cele mai frecvente sunt: prescriptia (cand cererea de chemare in judecata a fost initiata dupa trecerea termenului prevazut de lege in acest sens), puterea lucrului judecat (cand cauza respectiva a mai fost judecata o data si s-a dat o sentinta definitiva si irevocabila), lipsa de calitate (cand cel care a initiat actiunea in instanta nu avea acest drept). Exceptiile de procedura – incalcarea unor reguli de procedura (citare cu mentionarea gresita a numelui sau a adresei), de competenta sau de organizare judecatoreasca.

Cine le poate invoca? – partea interesata sau din oficiu.


In general la primul termen, instanta ii aduce la cunostinta paratului motivele chemarii in judecata, il intreaba daca intelege sa depuna intampinare ( cand aceasta nu e obligatorie ) si il intreaba de ce probe intelege sa se foloseasca. Paratul poate formula pe langa intampinare si o cerere reconventionala
La al doilea termen, dosarul se ia la amanare pentru a se lua la cunostinta despre intampinare si inscrisuri .

Legea prevede posibilitatea amanarii judecatii in anumite situatii. La prima infatisare, partea interesata poate solicita amanare pentru lipsa aparator (avocat), iar aceasta este posibil doar o singura data – ulterior, daca partea respectiva nu si-a angajat aparator, nu va mai putea solicita amanare pentru acest motiv. Alte motive sunt: probleme grave de sanatate (dovedite cu acte medicale) care impiedica prezenta partii la proces, lipsa unui martor, necesitatea efectuarii unei expertize, etc.

In cazul in care una dintre parti cauzeaza prejudicii celeilalte prin amanare (amanari succesive, tergiversarea procesului prin amanari), partea afectata (indiferent daca este parat sau reclamant) poate solicita despagubiri (art. 154 C. proc. civ).


Probele pot fi: inscrisuri (acte, chitante, registre, declaratii, etc), martori, interogatoriul (partii adverse), expertiza. Pentru ca instanta sa incuviinteze proba propusa este nevoie de indeplinirea unor conditii: sa fie legala,  sa fie verosimila,   sa fie pertinenta (sa aiba legatura ca obiectul cauzei),  sa fie concludenta (sa duca la solutionarea cauzei).
Daca probele nu au fost propuse instantei in cererea de chemare in judecata sau in intampinare, se mai pot propune in prima zi de infatisare. In cazul in care nici cu aceasta ocazie nu se propun, partea respectiva va pierde dreptul de a “administra” probe, insa art. 138 C. proc. civ . prevede cateva exceptii de la aceasta regula: cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea un o putea prevedea si cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii, cand dovada nu a fost ceruta in conditiile articolelor 112,115,132 din pricina nestiintei si lipsei de pregatire a partii.
Proba cu inscrisuri – reprezinta orice declaratie cu privire la un act sau fapt juridic (scris cu mana, dactilografiat, litografiat sau imprimat pe hartie sau orice alt material). Inscrisurile sunt: autentice si sub semnatura privata.

Proba cu interogatoriul paratului ( se incearca demonstrarea adevarului pe baza marturisirii partii adverse ). In acest scop, partea care a propus aceasta proba va depune la dosar lista cu intrebarile pe care instanta le va adresa partii adverse. Intrebarile se formuleaza astfel: “Recunoasteti ca …”, “Este adevart ca…”

Proba prin expertiză.In situatiile in care, pentru demonstrarea adevarului, este nevoie de o expertiza, partea interesata poate recurge la aceasta, cu conditia sa o faca in termenul prevazut pentru propunerea probelor si sa achite contravaloarea expertizei (cheltuieli ce vor fi incluse in cheltuielile de judecata).

Proba cu martori. Cu exceptia divortului, nu pot fi martori rudele si afinii pana la gradul 3 inclusiv, sotul sau fostul sot, persoanele condamnate pentru marturie mincinoasa. Nu pot fi citati ca martori: preotii, avocatii, notarii, medicii si orice alta persoana a carei marturie ar tine de secret profesional. Partea adversa se adreseaza martorului prin intermediul instantei: “Domnule presedinte, va rog sa intrebati martorul daca…”.

Tot ce tine de administrarea probelor trebuie efectuat inainte de a incepe dezbaterile pe fond.


Cererea reconventionala este o actiune prevazuta pentru situatiile in care paratul poate avea la randul sau pretentii fata de cele ale reclamantului. Astfel, paratul poate deveni la randul lui reclamant, iar reclamantul va deveni parat Daca cererea este acceptata, pe parcursul procesului se vor numi parat – reclamant si reclamant – parat. Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.

Conf art 119 C pr civ: : “Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare. Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala va fi depusa cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit”


Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii. Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor.

Se asculta intai reclamantul si apoi paratul.

 

avocat@coltuc.ro

 

Totul despre adoptie

Adoptia este o masura speciala de protectie a drepturilor copilului prin care se stabileste filiatia dintre cel care adopta si copil, precum si rudenia dintre copil si rudele parintelui adoptiv.
Adoptia se face numai pentru protejarea intereselor superioare ale copilului.
Adoptia isi produce efectele de la data pronuntarii irevocabile a hotararii judecatoresti; in momentul respectiv, filiatia dintre copil si parintii sau naturali inceteaza

Familia care doreste sa ia in adoptie un copil, trebuie sa depuna la Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului o cerere pentru luarea in evidenta.
Urmeaza o perioada de evaluare a familei, efectuata de catre asistenti sociali profesionisti. Evaluarea are drept finalitate o propunere care se face Comisiei pentru Protectia Copilului, pentru eliberarea atestatului necesar adoptiei (pe baza documentatiei).
Urmatorul pas se refera la luarea in evidenta a cererilor de incredintare, pe baza preferintelor exprimate din lista cu copii adoptabili, existatenta la nivelul judetului sau a comunicarilor Directiei Generale Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului se identifica copilul pentru familia adoptiva atestata si va urma procesul de potrivire dintre familie si copil (realizat de catre asistentul social).
Seful Serviciului de Protectie de Tip Familial impreuna cu asistentul social responsabil de caz propune Comisiei pentru Protectia Copilului, pe baza documentelor existente la dosar si a Raportului privind Ancheta Psiho-Sociala care aproba incredintarea in vederea adoptiei a copilului dorit de familia adoptiva.
Timp de 90 de zile, aceasta incredintare este monitorizata de catre asistentul social, monitorizare care are drept rezultat final intocmirea a 6 rapoarte.
La sfarsitul perioadei de maximum 90 de zile, Comisia pentru Protectia Copilului, hotaraste eliberarea avizului favorabi adoptiei, la propunerea Directiei Generale Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului.
Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului inainteaza dosarul la Autoritatea Nationala pentru Protectia drepturilor Copilului si Adoptii pentru obtinerea confirmarii de respectare a termenelor si procedurilor legale.
Parintii naturali nu pot fi citati la Tribunal, datorita confidentialitatii adoptiei si irevocabilitatii consinmtamintului dupa expirarea termenului de 45 de zile stabilite.
Dosarul este restituit la Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului in vederea transpunerii lui impreuna cu cererea de incuvintarea a adoptiei instantei de judecata (tribunalul).
Adoptia isi produce efectele de la data ramanerii irevocabile a hotaririi judecatoresti.
Asistentul social responsabil de caz este obligat sa consemneze timp de doi ani, patru rapoarte post-adoptie, informind Comisia pentru Drepturile Copilului.
O comisie pluri-disciplinara (asistenti sociali, psihologi, juristi) ofera consiliere pre- si post-adoptie.
Toate demersurile, in cazurile de adoptie, inclusiv promovarea actiunii la Tribunal sint confidentiale.
 

Pot adopta persoanele sau familiile care prezinta conditii materiale si garantii morale necesare asigurarii dezvoltarii armonioase a copilului.
Nu pot adopta decit persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si care sint cu cel putin 18 ani mai in varsta decit cei pe care doresc sa ii adopte.
Adoptia intre frati este interzisa.
Adoptia unui copil de catre mai multe persoane este interzisa, cu exceptia cazului in care ea se face de catre sot si sotie, simultan sau succesiv.
Daca persoana care doreste sa adopte este casatorita, va fi necesar si consimtamintul celuilalt sot, cu exceptia cazurilor in care acesta este in imposibilitatea de a-si manifesta dorinta.

Poate fi adoptat orice copil aflat pe lista Directiei Generale Judetene pentru Protectia Drepturilor Copilului, copii care se gasesc in urmatoarele situatii:

– este declarat judecatoreste abandonat;
– exista consimtamantul parintilor naturali de adoptie;
– daca parintii (parintele) copilului sint decazuti din drepturile parintesti, decedati, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau necunoscuti;

Lista copiilor adoptabili se intocmeste de catre Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului din fiecare judet si se trimite Comitetului Roman pentru Adoptii.
Exceptie fac cazurile in care sotul adopta copii celuilat sot si adoptia in familia extinsa

 

avocat@coltuc.ro

Totul despre divort

Divortul este un mijloc de desfacere a casatoriei. Exista 2 modalitati prevazute de lege: prin acordul partilor sau cand raporturile dintre soti sunt grav vatamate.

Introducerea acţiunii de divorţ
Pentru declanşarea procedurii de desfacere a căsătoriei trebuie introdusă acţiunea de divorţ. Aceasta trebuie să cuprindă:

– numele şi adresa reclamantului
– numele şi adresa pârâtului
– data şi locul unde a fost încheiată căsătoria
– date privind copiii: dacă există – numele şi data naşterii acestora; dacă nu există – se menţionează acest lucru.
– date cu privire la locuinţă
– date cu privire la nume, dacă se solicită păstrarea numelui sau revenirea la cel anterior căsătoriei
– solicitarea pensiei de întreţinere (dacă este cazul)
– motivele care au dus la destrămarea relaţiilor de familie. Este indicat ca acestea să fie descrise cronologic. Se menţionează dacă au existat acte de violenţă morală sau fizică, dacă soţul pârât manifesta dezinteres pentru viaţa de familie, dacă întreţinea relaţii extraconjugale, dacă era consumator de băuturi alcoolice, dacă au existat despărţiri etc.
– dacă se solicită cheltuieli de judecată

Soţul reclamant trebuie să depună personal acţiunea la judecătorul de serviciu de la Judecătoria în raza căreia se află ultimul domiciliu comun al soţilor, în două exemplare dacă soţii nu au copii minori şi în trei exemplare dacă au. În unele oraşe mici există regula ca acţiunile de divorţ să fie depuse direct la Preşedintele Judecătoriei, deoarece instanţa are obligaţia ca, la început, să încerce împăcarea celor doi soţi.

 
La acţiune se ataşează o serie de acte:

– certificatul de căsătorie în original. Dacă acesta este pierdut sau este reţinut de către soţul care nu este de acord cu divorţul, este nevoie ca persoana în cauză să se adreseze serviciului de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria şi să solicite un duplicat.
– copiile actelor de naştere ale copiilor (când e cazul)
– certificate medico-legale (când e cazul). Este recomandabil ca acestea să nu se depună în original, pentru a evita sustragerea lor de către celălalt soţ.
– chitanţa doveditoare pentru plata taxei judiciare de timbru. Taxa judiciară de timbru este de 39 lei dacă cererea se întemeiază pe art.38 alin.1 şi 2 din Codul Familiei şi 68.000 lei dacă este întemeiată pe art.38 alin.3 din Codul fam. sau dacă soţul reclamant nu are venituri.

Acestă taxă se plăteşte la CEC, în contul judecătoriei la care se introduce acţiunea de divorţ.

In materia probatiunii judiciare, in procedura divortului exista cateva derogari de la dreptul comun, astfel in procesul de divort un se poate lua interogatoriu partilor pentru dovedirea motivelor de divort pentru a se evita pronuntarea unui divort prin acordul partilor.
In divort pot fi audiati in calitate de martori si rudele si afinii cu exceptia descendentilor partilor in proces.

Pentru admiterea actiunii de divort, reclamantul trebuie sa dovedeasca motivele temeinice, care implica o anumita gravitate a neintelegerilor dintre parti.

Posibile motive temeinice: parasirea nejustificata a domiciliului comun de unul dintre soti; separatia in fapt imputabila unuia dintre acestia; infidelitatea unuia dintre soti; rele purtari de ordin fizic sau moral care duc la destramarea vietii de familie; existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, etc

Temeiul divortului il poate constitui doar indeplinirea cumulativa a trei conditii care un pot fi apreciate separat una de alta: – existenta unor motive temeinice; – aceste motive sa destramat grav raporturile dintre soti incat continuarea casatoriei este vadit imposibila; – imposibilitatea continuarii casatoriei sa existe pentru cel care cere desfacerea ei.

Divortul se poate pronunta doar din vina exclusiva a paratului sau din vina ambelor parti cand culpa concurenta a sotului reclamant este grava si ar fi putut duce ea singura la desfacerea casatoriei.
Atunci cand din probele administrate reiese vina exclusiva a reclamantului, instanta va respinge cererea de divort.

Un alt motiv special de divort este atunci cand starea de sanatate a unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei. Cererea trebuie facuta de sotul bolnav, deoarece imbolnavirea impune respectarea obligatiei sprijin moral si reciproc, iar in acest caz divortul un se va putea pronunta din vina unuia dintyre soti, ci se va dispune doar desfacerea casatoriei.


Cererea reconvenţională. Soţul pârât poate face cerere reconvenţională cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare publică, pentru
faptele petrecute înainte de această dată. Când s-a introdus cerere reconvenţională, aceasta se judecă împreună cu cea a reclamantului, operând prorogarea de competenţă în favoarea instanţei învestite cu judecarea ultimei dintre aceste două cereri.

Instanta competenta pt solutionarea cererilor de divort, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor de la data introducerii actiunii.

Taxa de timbru pt cererile de divort intemeiate pe acordul partilor sau pe vinovatia sotului parat conf art 38 alin 1 si 2 C.Fam. este de 39 lei, iar pt cererea de divort intemeiata pe art.38 alin 3 C.Fam.( cand sanatatea unuia din soti face imposibila continuarea casatoriei), precum si in cazul in care reclamantul nu realizeaza venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe tara , este de 6,8 lei.

Prezenta reclamantului este obligatorie incepand de la introducerea cererii de chemare in judecata. Lipsa nejustificata a reclamantului in instanta si prezentarea paratului duce la respingerea cererii de divort ca nesustinuta. Aceasta sanctiune este aplicabila atat in fata instantei de fond cat si in caile de atac.

Hotararea de divort prezinta un aspect particular important si anume aceasta un se va motiva daca ambele parti solicita instantei aceasta . Termenul de apel ca si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la comunicarea hotararii.

Hotărârea de divorţ poate cuprinde şi unele menţiuni facultative, cum ar fi cele privind: numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, stabilirea pensiei de întreţinere între soţi, împărţirea bunurilor comune, părintele care va administra bunurile minorului îl va reprezenta, îi va încuviinţa actele înviitor. Data când hotărârea rămâne definitivă se consideră a fi cea a desfacerii căsătoriei.

Executarea hotărârii de divorţ

. După rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, instanţa o va comunica din oficiu Serviciului de stare civilă, pentru a face menţiunea pe marginea actului de căsătorie Efectuarea menţiunii despre hotărârea de divorţ pe actul de căsătorie constituie o măsură publicitară, ce are ca scop de a face opozabilă faţă de terţi desfacerea căsătoriei

 

avocat@coltuc.ro

 

Pledoarie pentru avocatii stagiari si nu numai

Dupa 4-5 ani de facultate, dupa disperarea cu care ne cautam un maestru ( care daca avem noroc, ne si explica de ce face ceea ce face ), dupa examenul de intrare in profesie ( care ne usureaza de cateva milioane bune ), in sfarsit, dupa plata anticipata a taxelor – pentru a putea obtine legitimatia si celelalte, ne dam seama ca teoria e una si practica e alta. Ne punem legitimatia in servieta, stampila de care suntem atat de mandri si pornim catre judecatorie. Deocamdata acolo ne vom face veacul…

Acolo este o poveste intreaga…
Holul este un furnicar in miscare browniana. Robe peste paltoane, justitiabili timorati sau infuriati, cu totii se ingramadesc catre usile instantelor acolo unde sunt afisate cauzele de la completul respectiv, pentru a vedea ce pozitie are dosarul…Dupa care trebuie sa-ti iei avant ca sa poti ajunge in sala.
Robele se indreapta spre dosare cu legitimatiile in mana.Servietele sunt aruncate pe unde se poate, paltoanele de asemenea, unele peste altele, inghesuite, mototolite. Robele cerceteaza febril dosarele, noteaza cate ceva pe marginea ferestrei…
Intra instanta, adica un judecator de obicei foarte tanar, care cu o mina impasibila declara sedinta deschisa.
Si incepe un joc cu numere…Din sala se aude 2,4,9…Acestea sunt dosarele la amanare. Te uiti la pozitia 20 de exemplu, dosar care n-a fost cerut la amanare si urmaresti cam cand ajunge sa-i vina randul.
Incep amanarile iar acum auzi si motive de amanare – cele mai multe sunt pentru a lua la cunostinta de inscrisurile depuse la dosar de partea adversa, pentru lipsa de aparare, probatoriu suplimentar si …sa fiu sincera, cam atat am auzit.
Unele sunt acceptate altele nu si raman la ordin.
Amanarile dureaza cam 1 1/2-2 ore, dupa cat este de expeditiv judecatorul.
Robele mai „noi” cerceteaza codurile, cele mai „vechi”se plictisesc.
Urmeaza dosarele la ordin dar…totul se intrerupe, a intrat procurorul, gata, trecem la penale.
Dupa ce pleaca procurorul se reia ordinea si observi ca nr 20, pe care l-ai urmarit tu, se judeca pe 19,30.
Ca sfat pentru toti avocatii tineri, primul pas este sala de judecata.
Stai in sala si asa te familiarizezi cu termenii, cu formulele, auzi pledoarii, unele searbede si fara continut, altele sclipitoare si impresionante…interogatorii, pledoarii in contradictoriu, etc.
Daca ai pornit in avocatura din pasiune, in scurt timp vei ajunge sa nu mai vezi decat partea frumoasa a acestei profesii si vei dori sa fii ca roba aia…care asa frumos a stiut sa convinga pe toata lumea ca ea are dreptate.
Credeti-ma, oricat de mult doriti sa fiti ca roba aia, fara sa studiati nu se poate. Procedurile, in primul rand, apoi celelalte…apoi jurisprudenta, adica spete, dragii mei – si tot asa, niciodata nu e prea mult cat cititi. Studiul nu e pierdere de vreme. Luati cu voi codurile cand mergeti in sala si incercati sa va explicati de ce s-a procedat cum s-a procedat.
Nu uitati, nimeni nu s-a nascut invatat. Cu cat veti stapani mai bine materia cu atat sansele voastre vor creste.
Am vazut avocati tineri, care, cinste lor, s-au confruntat in fata instantei cu diverse probleme si au facut fata superb si pe altii care s-au balbait si au rasfoit cartile fara rezultat.
Ganditi-va cu care ati vrea sa semanati…
Multi dintre noi imprumuta din personalitatea maestrului – nu e rau

Dar mai bine, fiti voi insiva!

Anca Popescu

Daune morale. Omor calificat. Inculpat minor

Intre victima M.S. si martorul A.L., in ziua de 21 ian 1999, a izbucnit un conflict generat de faptul ca victima a aruncat gheozdanul martorului pe jos, totul degenerand in bataie.In ziua de 2 febr, A.L. a venit cu fratele sau, inculpatul MMN si insotiti de alte aprox 10 persoane ( cam de aceeasi varsta cu ei). La un moment dat inculpatul a inceput sa-l loveasca pe C.M. iar victima AL:C a intervenit sa-i desparta moment in care a fost lovita de inculpat cu un cutit, in abdomen

Mai mult, inculpatul a scos cutitul din abdomenul victimei , amenintand si pe ceilalti baieti ca-i va omori.

In urma loviturii, victimaALC a decedat desi a fost dus la spital si s-a intervenit chirurgical.

SENTINTA ( prima instanta )

Inculpatul minor este condamnat la pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor calificat prev de art 174-175 lit a si i cu aplicarea art 99 si urmatoarele din Codul Penal. A fost mentinuta starea de arest a inculpatului si s-a dedus perioada arestarii preventive de la 3 februarie la zi. Inculpatul minor a fost obligat in solidar cu partile responsabile civilmente la 30 000 000 lei despagubiri civile si 200 000 000 lei daune morale catre partile civile AS si C. De asemenea inculpatul a fost obligat in solidar cu partile civilmente responsabile la cheltieli judiciare catre partile civile si catre stat.

APEL

Impotriva acestei sentinte au declarat apel partile civile AS si C., inculpatul si partile responsabile civilmente.

DECIZIA ( instanta de apel )

Se admit apelurile declarate de inculpat si partile civilmente responsabile si se reduce cuantumul daunelor morale stabilite de prima instanta de la 200 000 000 la 50 000 000. Motivatia este ca prima instanta a stabilit cuantumul in mod arbitrar, suma fiind prea mare, ca dispare efectul compensatoriu si devine imbogatire fara just temei pentru partile civile. D e aceea este respins si apelul partilor civile care cerea majorarea despagubirilor morale la 500 000 000.

RECURS

Impotriva acestei decizii declara recurs partile civile si inculpatul.

Partile civile cer in continuare majorare la 500 000 000 motivand ca abia reprezinta o reparatie simbolica pt pierderea copilului lor de 17 ani. Inculpatul cere o noua expertiza medico-legala psihiatrica si reducerea pedepsei.

Se admite recursul partilor civile. Din actele dosarului rezulta ca victima, unicul copil al partilor civile era singurul sprijin la batranete.Toate investitiile facute de acestia , de ordin moral si material pt ca fiul lor sa se incadreze in plan social si sa le fie sprijin la batranete au fost curmate de fapta inculpatului. Viata lor s-a schimbat radical, devenind din niste oameni veseli si sociabili, niste oameni retrasi si singuratici.

Concluzie: stabilirea daunelor morale este o chestiune de fapt si se invedereaza cazul de casarte prevazut de art 385 indice 9 pct 18 C pr pen.

Recursul inculpatului este respins.

Pentru fapta savarsita, pedeapsa a fost corect individualizata.

Se mentine hotararea instantei de fond pt partile civile.

Dividende. Achitare cu intarziere. Dobanzi

In cazul achitarii cu intarziere a dividendelor( acestea reprezentand o datorie comerciala), se pot pretinde dobanzile prevazute de art 43 C. com.Speta: La data de 05.02.1997 reclamanta [..X.] a chemat in judecata pe parata[..Y] pt ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata la plata sumei de 300.000.000 reprezentand suma de 200.000.000lei cu titlu de dividende pt anul 1996 si 100.000.000 lei cu titlu de dobanzi la 1 ian-30 iunie 1996.

Instanta de fond a retinut ca primul capat de cerere privind plata dividendelor nu mai are obiect, parata facand plata, fapt recunoscut si de reclamanta.In ceea ce priveste dobanzile, se apreciaza ca acestea nu sunt datorate , intrucat, cf art 1086C civ, reclamanta nu a facut dovada legaturii de cauzalitate dintre prejudiciul pretins si fapta culpabila a paratei.

Tribunalul- sectia comerciala, prin sentinta nr xxxxxa admis in parte actiunea reclamantei si a dispus obligarea paratei la plata de 5.000.000 cheltuieli de judecata dar respinge capatul de cerere privind dividendelele ca ramas fara obiect prin plata dupa sesizare si cererea pentru dobanzi ca neintemeiata.

Reclamanta declara apel impotriva sentintei primei instante care este respins.

Reclamanta declara recurs impotriva acestei deciziii, considerand ca a fost data cu incalcarea prevederilor legale precum si aprecierea eronata a situatiei de fapt, invocand ca temei de drept art 304 pct9 si 11 C.pr.civ.De asemenea, recurenta sustine ca prin actiunea sa s-a solicitat dobanda comerciala conf art 43 C com si nu daune conf 1086 C civ.Recurenta arata ca s-a facut confuzie intre raspunderea cu despagubiri si raspunderea cu daune.

Parata-intimanta face intampinare in care solicita respingerea recursului, sustinand ca dobanzile pretinse nu sunt datorate deoarece nu exista un raport de cauzalitate intre prejudiciul pretins si plata cu intarziere a dividendelor.

Solutia: recursul este intemeiat.Instantele au interpretat gresit actul judiciar dedus judecatii  cu privire la dobanzi ca fiind  de daune.

In obligatiile comerciale, potrivit art 43 C com, debitorul este de drept in intarziere din momentul scadentei, spre deosebire de obligatiile civile unde este obligatorie punerea in inarziere  a debitorului.Dobanda este aceea pe care ar fi primit-o reclamanta daca ar fi depus dividendele la banca unde reclamanta isi are depozitul bancar sau conf obiceiului sau de activitate de a face investitii financiare.

Refuzul de a omologa rezultatul de la concurs

AAA scoate la concurs un post de expert pe 12 aprilie 1995, reclamanta castigandu-l.

Sentinta ( prima instanta ):

Se declina competenta catre CAp, sectia de contencios administrativ.

Urmarea caii contenciosului administrativ presupune respectarea tuturor conditiilor prevazute de art 5 din L 29/1990, care stabilesc drept o conditie de admisibilitate a actiunii, efectuarea unei proceduri prealabile la autoritatea emitenta a actului sau la autoritatea ierarhic supoerioara si termenele in care se poate face sesizarea instantei.

Reclamanta cere omologarea concursului castigat pe 12 aprilie 1995 si obligarea paratului AAA sa o incadreze pe post.

De asemenea se cere obligarea la plata daunelor cominatorii pe fiecare zi de intarziere in executarea obligatiei in cuantum de 100 000lei/zi de intarziere pana la executare.

Se admite cererea si paratul este obligat sa omologheze rezultatul concursului si sa o incadreze pe reclamanta.

AAA formuleaza recurs care este respins ca nefondat.

Nu poate fi primita motivarea paratului ca reclamanta este pensionabila.Trebuia ca paratul sa fi stabilit anterior concursului o limita de varsta pt candidati.


Act administrativ. Refuz nejustificat de a efectua inregistrarea unui teren in Registrul Cadastral General.

Reclamantul solicita obligarea Oficiului de Cadastru sa inregistreze in Cadastrul General al comunei […], terenul sau in suprafata de 4500mp dobandit prin decizia civila nr[..]. Tribunalul respinge ca prematur formulata cererea retinand ca inregistrarea respectivului teren se va face odata cu intocmirea lucrarii de cadastru funciar al teritoriului.

Reclamantul declara recurs intemeiat.

Oficiul de Cadastrui are obligatia conf art39 din L 59/1974, sa organizeze, sa indrume, sa execute lucrarile de cadastru funciar general tinand la zi evidentele cadastrale pentru terenurile si constructiile situate in perimetrul sau de activitate.In raport cu aceste dispozitii, se constata ca in mod nejustificat Oficiul, intimat, prin adresa depusa la dosar, a refuzat reclamantului inregistrarea terenului proprietatea sa, dobandit prin hotarare judecatoreasca, ramasa definitiva inaintea aparitiei Legii 18/1991, care, in art 98 alin 2, precizeaza ca pana la intrarea in vigoare a noii legi se vor aplica actualele reglementari cu privire la evidenta terenurilor si publicitatea imobiliara.

Ca urmare se admite actiunea, se modifica sentinta si se obliga Oficiul intimat la efectuarea inregistrarii

 

Ce trebuie sa stiti cu privire la divort?

Potrivit art 607 C.proc. civ. cererea de despartenie este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu al sotilor, cu conditia prevazuta expres de acelasi text; in situatia in care nici unul din soti nu mai locuieste in localitatea unde au avut domiciliul comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul, paratul.
Fiind vorba de o competenta teritoriala obligatorie de la care nu se poate deroga si cum in cauza opereaza dispozitiile din partea finala a art.607 C.proc.civ., competenta sa solutioneze cererea de divort este judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul.

2. Cu privire la culpa in destramarea casatoriei, atat probele testimoniale, cat si probele cu martori( fotografii, corespondenta paratului cu diverse femei, procese verbale incheiate de politie), atesta ca vina principala apartine paratului care si-a neglijat familia, dand prioritate raporturilor de serviciu care ii ocupau tot timpul si preocuparile. Fata de familie paratul avea comportament agresiv, adresandu-le chiar in prezenta martorilor injurii, izgonind din locuinta cu ocazia crizelor de furie atat pe sotie cat si pe copii. Martorii propusi de parat nu au fost in locuinta partilor si au facut relatari numai din povestirile acestuia.
Ca atare, se constata ca raporturile dintre soti au fost grav si iremediabil vatamate, continuarea casatoriei fiind imposibila, datorita culpei exclusive a paratului.
Cu privire la numele purtat de reclamanta in timpul casatoriei, conform art 27, se retin urmatoarele:
Conf art 40 alin 2 teza a doua din C.Fam., instanta, pentru motive temeinice, poate sa incuviinteze sotului care a purtat numele celuilalt sot, sa-l pastreze in continuare, chiar dupa desfacerea casatoriei.
In speta, reclamanta a formulat o atare cerere, dar fata de opunerea paratului, instantele au respins-o.
Curtea constata ca exista suficiente argumente pentru a permite reclamantei sa pastreze, in continuare, numele, pe care, prin casatorie l-a dobandit in anul 1968, sub care a devenit cunoscuta in societate, nume pe care il poarta si copiii partilor, foarte atasati mamei, dar nu in ultimul rand, numele profesional al reclamantei, care de circa 30 de ani practica profesia de medic, indreptateste o atare incuviintare, fiind identificate motive temeinice, in sensul art 40 alin.2 teza a II-a din C.Fam.
Fata de considerentele anterioare expuse, recursul in anulare va fi admis, urmand a fi modificate hotararile pronuntate in cauza, sub aspectul culpei in desfacerea casatoriei, fiind mentinuta dispozitia din sentinta de fond privind pastrarea numelui din timpul casatoriei.

3. Sotul interesat poate cere, in timpul casatoriei, sa se constate pe cale judecatoreasca , care sunt bunurile proprii ale fiecarui sot, intrucat aceste bunuri nu fac parte din regimul legal al comunitatii. Interesul poate rezulta din faptul ca sotii nu locuiesc impreuna, iar unul dintre ei vrea sa impiedice ca celalalt sa se amestece in administrarea averii sale proprii.

4. Este inadmisibila actiunea in constatare, introdusa de unul dintre soti, spre a stabili bunurile comune si cele proprii din moment ce se poate introduce o actiune in realizarea drepturilor pentru impartirea bunurilor comune.

5. Instanta nu poate sa transforme din oficiu actiunea principala in constatare, intr-o actiune in realizarea dreptului.

6. Este admisibila actiunea in constatare pentru a se stabili ca o creanta realizata prin prestatii facute de ambii soti in timpul casatoriei unei terte persoane este un bun comun si ca, astfel, jumatate din suma valorificata in justitie de unul dintre soti fata de debitor I se cuvine celuilalt sot.
 

7. Pensia de intretinere nu poate fi acordata decat din momentul introducerii actiunii, deoarece, pentru perioada anterioara, cel indreptatit la pensie este prezumat ca n-a avut nevoie de ea daca n-a cerut-o. Aceasta prezumtie poate fi inlaturata in cazul in care reclamantul va dovedi ca intarzierea introducerii actiunii nu-i este imputabila.

Asociatiunea in participatiune.CONTRACT DE ASOCIERE ÎN PARTICIPAŢIUNE

PĂRŢILE CONTRACTANTE
Societatea Comercială ………………. cu sediul social în ………….. str. …………. nr. ……….. înmatriculată în Registrul comerţului ……… sub nr. ……….. având contul de virament nr. …………………….. deschis la Banca ……………….. reprezentată legal prin ………………
Societatea Comercială ……………. cu sediul social în …………….. str. ……….. nr. ……… înmatriculată în Registrul comerţului ………. sub nr. ………. având contul de virament nr. ………… deschis la Banca ………………… reprezentată legal prin …………………
Au convenit sa incheie prezentul contract de asociere in participatiune
Art. 2. DISPOZIŢII GENERALE
Asociaţia creată prin prezentul contract are ca temei legal art. 251-256 din Codul Comercial, este o asociaţie fără personalitate juridică, creată în baza
Hotarararii AGA nr …din adata de…a Societatii 1 si a Hotararii AGA nr …din adata de…a Societatii 2
Asociaţia îşi desfăşoară activitatea respectand urmatoarele principii:

CONTRACT DE SPONSORIZARE

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ………………………………………………………………………………………., cu sediul social în  ………………………, str. ……………………………….. nr. …………………., bloc ……………., scara ………………., etaj …….., apartament ……., judeţ/sector ………………………., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ……………………………………., sub nr. …………………… din ……………………………….., cod fiscal nr. …………………… din …………………………., având contul nr. ………………………………………, deschis la ……………………………………………………, reprezentată de ……………………., cu funcţia de ……………………………, în calitate de sponsor, pe de o parte, şi

1.2 (numele instituţiei, ) ………………………………………………………………………….. cu sediul în  …………….., sectorul/judeţul ……….., reprezentată prin ………………………….., funcţia ………………………………………………………………., în calitate de beneficiar, pe de altă parte,

au convenit să încheie prezentul contract de sponsorizare, cu respectarea următoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

III. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

IV. DURATA CONTRACTULUI

V. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

VI. FORŢA MAJORĂ

VII. NOTIFICĂRI

VIII. LITIGII

IX. CLAUZE FINALE

SPONSOR,

BENEFICIAR,

CONTRACT DE PRESTĂRI DE SERVICII

Încheiat astăzi ………………
la ………………………………..

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ……………………………………………………………………………………….. ., cu sediul social în  ………………………., str. …………………………… nr. …………………….., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judeţ/sector …………………………………, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ……………………………………, sub nr. …………………… din ……………………………, cod fiscal nr. ………………….. din ………………………………, având contul nr. ……………………….. deschis la ……………………….., reprezentată de …………………………………., în calitate de prestator, pe de o parte, şi

1.2. S.C. ………………………………………………………………………………………, cu sediul social în  …………………….., str. ………………………………. nr. ……………………, bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judeţ/sector …………………………………., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului …………………………………………., sub nr. ……………… din ……………………………, cod fiscal nr. ………………………… din …………………………, având contul nr. …………………….. deschis la ……………………, reprezentată de ………………………………………….,  în calitate de beneficiar, pe de altă parte,
sau ( persoana fizica )
au convenit să încheie prezentul contract de prestări de servicii, cu respectarea următoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
III. DURATA CONTRACTULUI
IV. PREŢUL CONTRACTULUI
V. GARANŢII
VI. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

VII. CLAUZA PENALĂ
VIII. ÎNCETAREA CONTRACTULUI
IX. FORŢA MAJORĂ
X. NOTIFICĂRI


X. LITIGII


XI. CLAUZE FINALE

PRESTATOR

BENEFICIAR

CONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE COMERCIALĂ

 

1. PĂRŢILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. ……………………………………………………………………………………….. ., cu sediul social în ……………………., str. …………………………………….. nr. ……………., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judeţ/sector …………………………………, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ……………………………………, sub nr. …………………… din ……………………………, cod fiscal nr. ………………………………… din …………………………., având contul nr. …………………………………………, deschis la …………………………………………, existând şi funcţionând potrivit legislaţiei statului …………………………….., reprezentată de ………………………,  posesor act de identitate/paşaport ……………………., în calitate de vânzător, şi

 

1.2. S.C. ……………………………………………………………………………………….. ., cu sediul social în ……………………………, str. ……………………………. nr. ………………. bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judeţ/sector …………………………………, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ……………………………………, sub nr. …………………… din ……………………………, cod fiscal nr. ……………………… din ………………………….., având contul nr. ………………………………………., deschis la ……………………………………………………., existând şi funcţionând potrivit legislaţiei statului …………………….., reprezentată de ………………………………, posesor act de identitate/paşaport …………………………………., în calitate de cumpărător,

 convenit să încheie prezentul contract de vânzare-cumpărare, în următoarele condiţii:

 

2. OBIECTUL CONTRACTULUI

3. DURATA CONTRACTULUI

4. TERMENE DE LIVRARE

5. PREŢUL CONTRACTULUI

6. MODALITĂŢI DE PLATĂ ŞI CONDIŢII

7. AMBALAJUL ŞI MARCAREA

8. CONDIŢII DE LIVRARE

9. GARANŢII

10. CONTROLUL ŞI RECEPŢIA MĂRFII

11. MODUL DE EFECTUARE A TRANSPORTULUI:

12. RECLAMAŢII

13. INVALIDAREA PARŢIALĂ

14. CESIUNEA CONTRACTULUI

15. FORŢA MAJORĂ

16. CLAUZA PENALĂ

17. NOTIFICĂRI

18. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

19. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

20. CLAUZE FINALE

VÂNZĂTOR

 

CUMPĂRĂTOR

CONTRACT DE TRANZACTIE

 

1. PARTILE CONTRACTANTE

1.1. D ………………………………………………………………., domiciliat in ……………………………………………., str. ……………………………., nr. ………….., bloc ………., scara ………., etaj ………., apartament …….. sector/judet ……………………, nascut la data de (ziua, luna, anul) …………………………………………. in  ………………………….. sector/judet …………………….., fiul lui ………………………………… si al ………………………, posesorul BI ( CI )  seria ………, nr. ………………….., eliberat de …………………………., cod numeric personal ……………………………………., in calitate de reclamant(a), pe de o parte, si

1.2. D ………………………………………………………………., domiciliat in ……………………………………………., str. …………………………….., nr. ………….., bloc ………., scara ………., etaj ………., apartament ……. sector/judet ……………………, nascut la data de (ziua, luna, anul) …………………………………………. in  …………………………. sector/judet ……………………….., fiul lui ………………………………. si al ………………………, posesorul BI ( CI ) seria ………, nr. ………………….., eliberat de ………………., cod numeric personal …………………………………., in calitate de parat(a), pe de alta parte, parti in procesul civil, dosar nr. ……………………………, aflat pe rolul judecatoriei, tribunalului sau Curtii de Apel …………………………………………………………. cu termen de judecata la data de ………………………….., avand ca obiect …………………………….. .

       In vederea incheierii acestui proces, a intervenit prezentul contract de tranzactie, cu respectarea urmatoarelor clauze:

2. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Reclamantul va primi de la parat urmatoarele bunuri :

2.2. Aceasta intelegere scrisa reprezinta vointa libera a partilor, act pe care il depunem la instanta de judecata cu rugamintea de a fi consfintit printr-o hotarare judecatoreasca definitiva (fara drept de apel), in temeiul art. 271-273 Cod procedura civila.

 

3. CLAUZA PENALA

3.1. In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati/daune-interese in valoare de [], astfel:[]

 

4. CLAUZE FINALE

 

4.1. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de [] exemplare, din care cate unul pentru fiecare parte si unul pentru instanta de judecata.

 

RECLAMANT,

 

PARAT,

Deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului

Subscrisa, S.C.[…]S.A./S.R.L., cu sediul in […], reprezentata de[…], domiciliat in[…], identificat cu B.I.( C.I.) seria[…]nr[…], in calitate de […], va solicitam sa pronuntati o hotarare prin care sa dispuneti:

Deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului pentru S.C.[…]S.A./S.R.L.

 

            Motivare:

            In fapt, […]( se va arata, pe scurt, ca sunt indeplinite conditiile necesare introducerii cererii pentru declansarea procedurii reorganizarii judiciare: existenta unei datorii certe, lichide si exigibile si incetarea platilor de catre debitor; de asemenea se va arata ca societateanu a mai introdus cereri de reorganizare si nu a mai fost obiectul unei astfel de cereri introduse de creditori in ultimii 5 ani).

            In drept, imi intemeiez cererea pe dispozitiile art.20-23 din Legea nr.64/1995, modificata prin OG nr.38/1996, OUG nr 58/1997 si Legea nr 99/1999.

 

            In dovedirea prezentei inteleg sa ma folosesc de proba cu acte.

 

            Depun prezenta in dublu exemplar in vederea comunicarii.

 

            In conformitate cu dispozitiile art 21 Legea nr 64/1995 depun alaturat urmatoarele acte:

            – bilantul si copiile de pe registrele contabile curente;

            – lista tuturor bunurilor societatii;

            – lista numelor si adreselor creditorilor;

            – contul de profit si pierderi pe anul anterior;

            – lista asociatilor cu raspundere nelimitata ( daca este cazul);

            – declaratia prin care imi exprim intentia de a-mi reorganiza activitatea/de a-mi lichida averea.

 

            Depun copie de pe actele ce sustin prezenta cerere, in vederea comunicarii acestora odata cu cererea introductiva.

 

            Anexez, in original, chitanta de plata a taxei de timbru in val de […]lei si timbru judiciar in val de […]lei.

 

Data[…]

Semnatura{…]

 

Domnului Presedinte al […]

Cerere pt eliberarea unui act din dosar

Subsemnatul………,domiciliat in……..,reclamant ( parat ) in dosarul nr…..al acestei instante,

cu termen de judecata la data de…., va rog sa-mi eliberati o copie de pe incheierea de sedinta

din data de…..( sau alt act ).

Depun timbru fiscal in valoare de…….lei si timbru judiciar in valoare de ……lei.

 

 

Data………                                                                                      Semnatura……..

 

Domnului Presedinte

amanarea judecarii cauzei

Subsemnatul ……………. domiciliat in ……, jud (sector)………., str………, nr. , et………, ap….., reclamant/parat in cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. ….. al acestei instante, va rog sa dispuneti la termenul de………., amanarea judecarii cauzei intrucat ………………….

Numele, prenumele si semnatura

Domnului Presedinte al ……………………………………………………

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!