Organ

Organ

organ – persoană ori grup de persoane care îndeplineşte o funcţie publică sau administrativă. Organul este învestit cu o anumită competenţă. ~ de cercetare penală, organ care efectuează cercetarea penală. Acestea sunt: ~ de cercetare penală ale poliţiei, ~ de cercetare penală speciale. Organele poliţiei au competenţă materială generală, în sensul că ori de câte ori legea nu atribuie altui organ competenţa cercetării unei cauze aceasta revine organelor poliţiei. Ca organe de cercetare ale poliţiei funcţionează lucrători operativi anume desemnaţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Organele de cercetare penală speciale sunt organe care efectuează cercetarea penală în anumite cazuri speciale: ofiţeri anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare, corp aparte şi similare pentru cercetarea infracţiunilor săvârşite de militarii în subordine ori de angajaţii civili ai acestor unităţi; ofiţeri anume desemnaţi de către şefii comendui-rilor de garnizoană, pentru cercetarea infracţiunilor săvârşite de militari în afara unităţilor militare, ofiţeri de grăniceri şi ofiţeri anume desemnaţi de Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru cercetarea infracţiunilor de frontieră, căpitanii porturilor pentru infracţiunile la regimul navigaţiei maritime şi fluviale. în primele trei cazuri de mai sus cercetarea poate fi efectuată şi personal de către comandant. ~ de constatare sunt organe care, fără a fi organe de cercetare, au obligaţia legală să procedeze la luare de declaraţii de la făptuitor şi de la martorii care au fost de faţă la săvârşirea unei infracţiuni şi să întocmească proces verbal despre împrejurările concrete ale săvârşirii acesteia (organe specializate pentru infracţiunile ce constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează potrivit legii; ~ de executare, v. şi instanţă de executare, judecător delegat cu executarea. ~ de jurisdicţie -organe care au atribuţii în legătură cu rezolvarea litigiilor de orice fel (implicit cele care pot fi sesizate cu judecarea cauzelor penale). ~ judiciare – organe care au atribuţii în legătură cu descoperirea, urmărirea şi judecarea infracţiunilor (organe de urmărire penală şi instanţe de judecată). ~ judecătoreşti -organe care soluţionează pricinile date de lege în competenţa lor (înalta Curte Supremă de Casaţie şi Justiţie, tribunalele, judecătoriile). Organele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în ţara noastră, v. şi instanţe de judecată. ~ de urmărire penală, organe care efectuează urmărirea penală (procurori şi organe de cercetare penală).

organ competent, organ care, în sensul legii procesual penale, este îndrituit să desfăşoare o activitate procesuală. Activitatea o.e., dacă se desfăşoară potrivit reglementărilor legale, produce efectele juridice prevăzute de lege.

organ necompetent, organ care, în sensul legii procesual penale, nu are dreptul să desfăşoare anumite activităţi în cadrul procesului penal. Actele procesuale sau procedurale efectuate de un o.n. nu produc efecte juridice. Există totuşi unele situaţii în care legea autorizează ori obligă o.n. să îndeplinească anumite acte sau recunoaşte ca valabile actele sale. Astfel, în cazuri urgente, organul de cercetare penală este obligat să efectueze actele de cercetare ce nu suferă amînare, chiar dacă acestea privesc o cauză care nu este de competenţa lui. De asemenea, în caz de declinare de competenţă pentru necompetenţă teritorială, actele îndeplinite ori măsurile dispuse de o.n. se menţin (art. 42, alin. 3, C.p.p.).

BEC: Alianta PSD+PC ramane pe primul loc

Alianta PSD+PC ramane pe primul loc dupa ce au fost centralizate datele de la 99,62% dintre sectiile de vot.

Astfel, potrivit datelor comunicate la ora 18:00 de Biroul Electoral Central (BEC), la Camera Deputatilor PSD+PC a obtinut 33,09% din numarul total de voturi, urmata de PD-L cu 32,34%, PNL 18,57%, iar UDMR 6,18%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.

La Senat PSD+PC conduce din nou cu 34,12% din totalul voturilor, PD-L 33,57%, PNL 18,75%, iar UDMR 6,41%. Din nou niciun alt partid nu a depasit pragul electoral de 5%.

Reprezentantul BEC a precizat ca nu se va mai face nicio alta comunicare in cursul zilei de luni, urmatoarele rezultate urmand sa fie anuntate marti, la ora 10:00. Tot in sedinta de marti vor fi discutate si cele noua contestatii depuse de reprezentantii PNL, PNG-CD si PSD+PC.

PD-L a castigat in Bucuresti

Biroul Electoral Municipal a anuntat, luni, la ora 18:00, rezultatele finale dupa numararea voturilor centralizate de la toate sectiile de votare din Capitala.

Astfel, PD-L a obtinut 37,55% din voturi pentru Camera Deputatilor si 38,37% pentru Senat, in timp ce PSD+PC a adunat 33,42% si respectiv 34,82%, iar PNL are 15,84% la Camera Deputatilor si 15,52% la Senat.

PD-L si PNL, pe primele locuri in votul diasporei

PD-L a obtinut, in strainatate, 46,88% de voturi pentru Senat si 46,60% din voturile pentru Camera Deputatilor, aflandu-se astfel pe primul loc in optiunile electorale ale diasporei, dupa centralizarea voturilor din 206 sectii de votare din cele 221 organizate in strainatate.

Partidul Democrat-Liberal a obtinut la Senat 9.781 dintre voturile romanilor din strainatate, adica 46,88%. A fost urmat de PNL cu 4.873 dintre voturi (23,35%) si de alianta PSD-PC cu 2.752 (13,19%). PRM a primit 6,48% dintre voturi (1.353), UDMR 5,66% (1.182 ) si PNG 3,23% (674).

Pentru Camera Deputatilor romanii din strainatate au ales in mare parte tot cu PD-L, pentru care au votat 9.759 de romani (46,6%). PNL a obtinut 20,45% din voturi (4.283) , alianta PSD-PC 14,82 % (3.105), UDMR 4,46% (972), PRM 4,44% (931) si PNG 3,08% (647).

In total, in strainatate, au votat 24.000 de romani, care vor fi reprezentanti de patru deputati si doi senatori.

Act al Uniunii Avocaţilor din România. Admisibilitatea verificării legalităţii actului Uniunii

Reclamantul S.I.T. a solicitat să se dispună anularea deciziei nr.8523 din 15.12.2001 a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România şi  obligarea  Uniunii să-l primească în profesia de avocat cu scutire de examen.

Reclamantul a susţinut  că, deşi  întruneşte condiţiile legale, cererea sa a primit aviz negativ din partea Baroului de Avocaţi Braşov, aviz care a stat la baza respingerii de către Consiliul Uniunii Avocaţilor a cererii sale prin Decizia ce s-a cerut a fi anulată.

Curtea de Apel Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa  nr.46/F din 14 mai 2002, a admis excepţia  inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea.

S-a reţinut, în esenţă, că Uniunea Avocaţilor din România este o uniune cu caracter profesional, deciziile sale nu se impun prin atribute specifice puterii administrative, şi deci, calea de  urmat pentru anularea actelor sale nu este aceea prevăzută de Legea nr.29/1990, ci o  acţiune de drept comun la instanţa competentă.

Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs  reclamantul, reţinându-se următoarele: în înţelesul prevederilor art.1 din Legea nr.29/1990, legea contenciosului administrativ, acte administrative pot fi nu numai actele efectuate de organele administrative de stat, ci şi actele juridice efectuate de autorităţile ce au calitatea de organe administrative şi care sunt investite prin lege  să îndeplinească funcţiuni administrative, funcţiuni în cadrul cărora îndeplinesc şi adoptă acte juridice.

Esenţial pentru a constata că un act este administrativ în sensul Legii nr.29/1990 este nu numai ca actul să fie emis  sau adoptat de la un organ al statului, ci de un organ de autoritate administrativă mai exact de la o organizare cuprinsă în sistemul de  structuri stabilit pentru îndeplinirea nevoilor sociale şi funcţionare în acest scop, a serviciilor publice, de asemenea manieră încât printr-o  oganizare  cît  mai calificată, să fie satisfăcute aceste cerinţe, şi să se  poată interveni atunci când se impune  cu măsuri pentru realizarea ordinii de drept, pentru menţinerea stării de legalitate în cadrul competenţelor de strictă aplicare stabilite prin lege.

Sub aspectul celor expuse,  Uniunea Avocaţilor din  România, formă organizatorică  cu competenţe şi structură stabilite prin lege privind desfăşurarea activităţii de avocatură, este cuprinsă şi face parte din autorităţile administrative, iar actele Uniunii sunt acte administrative.

Faţă de considerentele expuse, Curtea a admis recursul, a casat sentinţa recurată  şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeiaşi  instanţă, care va analiza toate celelalte apărări ale părţilor.

Venitul net anual impozabil

Stabilirea venitului net anual impozabil

Art. 80. – (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.

(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.

(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.

(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.

(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:

a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal si netransmisibil;

c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.

Declaratii de venit estimat

Art. 81. – (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.

(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.

(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.

(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.

Stabilirea platilor anticipate de impozit

Art. 82. – (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.

(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.

(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.

(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%, prevazuta la art. 43 alin. (1).

Declaratia privind venitul realizat

Art. 83. – (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole determinate in sistem real au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.

(2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net anual/pierderea neta anuala, generata de:

a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;

b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

(3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri:

a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;

b) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;

c) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;

d) venituri din pensii;

e) venituri din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);

f) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;

g) venituri din alte surse.

Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil

Art. 84. – (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/castigul net anual din anul fiscal respectiv, cu exceptia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).

(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, castigul net anual din operatiuni de vanzarecumpa rare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

(3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:

a) venitul net anual impozabil;

b) castigul net anual din transferul titlurilor de valoare;

c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.