Cand face o ancheta Dna-ul si pe piata recuperarilor de creante bancare?Prejudiciu de peste 10 miliarde in ultimii 3 ani

 SCHEMA ESTE SIMPLA : BANCA X PRIN FIRMA DE RECUPERARI INTERPUSA CU SEDIUL IN PARADIS FISCAL VINDE CATRE O FIRMA DE RECUPERARI TOT DIN PARADIS FISCAL.BANII IES DIN ROMANIA PRINTR-UN SISTEM SUVEICA

 

măreşte imaginea

 

* Clientul BCR: „Din 2008 şi până acum, nu am avut nicio zi întârziere la plata ratelor; banca nu m-a anunţat că mi-a înstrăinat creditul”
* Firma către care BCR a cesionat împrumutul – Tonescu Finance – apare înregistrată în Luxemburg şi are ca mandatar la noi societatea Asset Portfolio Servicing România SRL, cu unic asociat APS Holding
* Operaţiunea de înstrăinare a ipotecii – înregistrată la OCPI
BCR a cesionat mai multe credite imobiliare către Tonescu Finance, o firmă care, potrivit informaţiilor exis¬tente, apare înregistrată în Luxemburg. Cel puţin unul dintre acestea este performant, persoana împrumutată susţinând că nu a avut niciodată vreo întârziere la plata ratelor.
Clientul în cauză ne-a declarat: „Sunt la zi cu toate plăţile şi nu am avut niciodată întârzieri la plata creditului, din anul 2008, de când l-am contractat. L-am plătit întotdeauna la acelaşi ghişeu. Inclusiv astăzi (n.r. ieri) am verificat cu directorul sucursalei de unde m-am împrumutat şi mi s-a confirmat că sunt la zi cu plăţile”.
Mai mult decât atât, reprezentanţii băncii spun că nu ştiu nimic despre acest lucru, potrivit debitorului: „Doamna director de la sucursală, care spune că este imposibil să-mi fi fost cesionat creditul, a trimis email la trei directori zonali de la Timişoara şi a zis că nimeni nu ştie nimic.
În schimb, la Oficiul pentru Cadastru am un dosar întreg, unde apare şi această cesiune. Am văzut chiar un tabel întreg cu persoane cărora le-au fost înstrăinate creditele. Nu cunosc care este situaţia creanţelor lor, dar de mine pot să vă spun cu siguranţă că nu am restanţe la plăţi”.
Operaţiunea de cesiune a fost înregistrată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), conform încheierii OCPI, obţinută de ziarul BURSA. De altfel, OCPI este cel care a înştiinţat clientul în legătură cu cesiunea împrumutului, de la bancă debitorul neprimind nicio notificare în acest sens, pe niciuna din căile de comunicare – în scris, online sau telefonic, după cum susţine clientul BCR.
După cum ne-au transmis reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) încă din anul 2015, în Capitolul VI – Cesiunea de drepturi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările ulterioare, „cesiunea individuală sau în cadrul unui portofoliu de creanţe se notifică de către cedent consumatorului în termen de zece zile de la încheierea contractului de cesiune, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire”.
În plus, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), ne-a dat asigurări, în 2015, că împrumuturile performante nu pot fi vândute, în condiţiile în care clienţii s-au plâns în mod continuu că li s-au vândut creditele, la câteva zile după contractarea acestora.
BCR nu a răspuns solicitării noastre de a ne oferi detalii pe subiect, până la închiderea ediţiei.
Ziarul BURSA a anunţat, anul trecut, că ANAF a iniţiat controale în rândul băncilor, identificând nereguli care au consecinţe grave.
Ionuţ Mişa, care, la vremea respectivă, ocupa funcţia de director general al Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF, ne-a spus, atunci, că un exemplu în acest sens este vânzarea pachetelor de credite de către instituţiile bancare. În octombrie 2016, domnia sa ne-a explicat: „Băncile constituie portofolii de credite, în care includ atât performante, cât şi neperformante şi pe care le vând la preţuri mult mai mici unor societăţi care se ocupă să recupereze sumele neachitate în anii următori vânzării. Există situaţii în care au fost vândute şi performante, aceste active fiind puse în acelaşi pachet cu neperformantele. Este indiscutabil că băncile au un interes pentru care vând împrumuturi fără restanţe. Este posibil ca băncile să-şi mute profiturile către altă zonă de fiscalitate. Acele profituri înregistrate din creditele performante trebuie înregistrate ca profituri în România, însă, fiind integrate în acele pachete de neperformante, profiturile sunt înregistrate în alte părţi, astfel încât băncile să îşi diminueze profitul şi să nu mai plătească taxele şi impozitele aferente. Există situaţii în care băncile sunt acţionari majoritari la societăţile afiliate, către care îşi vând creditele. Însă, sunt şi societăţi care nu sunt afiliate, dar acest lucru nu înseamnă că nu au legătură cu băncile. Pentru că sunt situaţii în care în companiile respective pot fi identificate ca acţionari alte companii, care să aibă, la rândul lor, acţionari majoritari – băncile. Ştim că există astfel de practici, dar nu avem acces la informaţii şi este foarte greu să ajungem la ele. Sperăm că acum, cu acordurile privind accesul la informaţii, să reuşim să demonstrăm aceste practici, pentru că ele există, chiar dacă la a treia – a patra verigă. Avem semnale că există astfel de practici şi la bănci, din diferite surse, inclusiv din media. Au fost vândute pachete de credite de 100 de milioane de euro cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, ceea ce înseamnă că băncile şi-au diminuat profitul”.
Ionuţ Mişa ne-a mai spus, în toamna anului trecut, că, dacă ANAF constată că o persoană juridică (indiferent dacă face sau nu parte din sistemul bancar) nu a declarat că societatea cu care colaborează îi este afiliată şi se constată că a vândut, de fapt, unui afiliat, atunci va fi întocmit un dosar al preţurilor de transfer şi tranzacţia va fi retractată, respectiv recalificată la preţul pieţei, fiind stabilit un impozit mai mare la plată sau diminuându-se pierderea.
Fostul reprezententant al ANAF ne-a mai spus, anul trecut: „Dacă operaţiunea respectivă încalcă o normă legală care are consecinţe penale, dacă demonstrăm că a urmărit să se sustragă de la plata taxelor la buget şi constatăm că a dorit să facă evaziune, atunci sesizăm Parchetul. Avem situaţii în care am sesizat DIICOT asupra unor operaţiuni – este drept, nu în sistemul bancar – prin care se intenţiona sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor”.
În urma inspecţiilor de specialitate derulate în sistemul bancar, ANAF a descoperit că una din băncile care acţionează pe piaţa noastră are datorii la stat de circa 9 milioane de euro, după cum ne-au declarat reprezentanţii instituţiei fiscale.
Oficialii ANAF ne-au precizat, recent, răspunzând unei întrebări adresate de ziarul BURSA: „Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a inclus în programul de activitate din anul 2016 şi inspecţii fiscale parţiale la societăţi din sistemul bancar, dintre care una a fost finalizată, celelalte fiind în curs de desfăşurare. Organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au stabilit în sarcina contribuabilului la care controlul a fost finalizat sume suplimentare în valoare totală de aproximativ 9 milioane de euro”. ANAF nu ne-a transmis şi numele băncii la care a fost încheiată inspecţia fiscală.
Conform informaţiilor existente, Tonescu Finance din Luxemburg a cumpărat mai multe credite de la BCR şi are ca mandatar în ţara noastră societatea Asset Portfolio Servicing România SRL, parte a unui grup din Cehia. Asociatul unic al Asset Portfolio Servicing SRL este APS Holding AS, care a achiziţionat portofolii însemnate de credite neperformante de la Banca Comercială Română.
Băncile din ţara noastră nu plătesc impozit la stat decât dacă doresc, ele având un sistem de raportare a profitului foarte complicat, după cum ne-au spus unele surse guvernamentale. Acestea ne-au precizat că există instituţii financiare care nu au plătit impozit pe profit timp de zece ani, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniază sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL). Potrivit cifrelor existente, în perioada 2011-2015, din 46 de bănci, 19 au plătit impozit pe profit în unii din aceşti ani, iar celelalte bănci nu au plătit niciodată nimic, au conchis cei de la Bursa ro

Prejudiciu

Prejudiciu

prejudiciu, condiţie a răspunderii civile, constând în consecinţele negative, patrimoniale şi morale suferite de către o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârşite către o altă persoană ori a acţiunii unui animal sau lucru aflat sub paza juridică a altei persoane. Constituie prejudiciu, distrugerea sau degradarea unui bun, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane, lezarea onoarei sau a reputaţiei a unei persoane etc.

prejudiciu – 1. rezultat al infracţiunii constând într-o vătămare materială (fizică) adusă valorilor sociale apărate de legea penală (de ex., vătămarea corporală a persoanei, distrugerea de bunuri etc.). 2. element (condiţie) a răspunderii civile, constând în consecinţele negative patrimoniale şi morale suferite de către o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârşite de către o altă persoană, ori a acţiunii unui animal sau lucru aflat sub paza juridică a altei persoane.

Grup infractional organizat-evaziune fiscala

Grup infractional organizat

evaziune fiscala

societati comerciale

Prezumtia de nevinovatie

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Ploiesti, impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul B.C.C.O. Ploiesti, au procedat la destructurarea unui grup infractional organizat, constituit din 15 persoane, specializat in savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala si spalare de bani.

In acest sens, procurorii DIICOT efectueaza un numar de 15 perchezitii domiciliare pe raza judetelor Prahova -10, Giurgiu -1, Vrancea -2, Timis -1 si Tulcea -1, la locuintele invinuitilor precum si la sediile unor societati comerciale.

Membrii gruparii au obtinut beneficii financiare substantiale, utilizand un numar de 8 societati comerciale, pentru derularea, in mod ilegal, de activitati de comert cu produse energetice.

Astfel, ca mod de operare, invinuitii au infiintat in Bulgaria societati comerciale in numele carora erau efectuate achizitii intracomunitare de marfuri din Romania.

In realitate, prin utilizarea de documente false, marfurile erau comercializate pe teritoriul Romaniei, fara plata taxelor si impozitelor aferente, prin intermediul altor societati comerciale, tip „fantoma”, controlate de catre membrii gruparii.

Prejudiciul total cauzat prin eludarea platii taxelor si impozitelor aferente bugetului de stat este de circa 4.000.000 de Euro.

La sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploiesti vor fi conduse 20 de persoane in vederea audierii, urmand ca dupa finalizarea audierilor fata de invinuiti sa fie dispuse masurile legale in cauza.

Procurorii anticoruptie fac, joi, perchezitii la firmele Romstrade si Blue Air

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a reziliat recent contractul pentru construirea primului tronson al autostrazii Nadlac-Arad, incheiat cu o asociere din care face compania Romstrade, controlata de omul de afaceri Nelu Iordache, motivul principal fiind intarzierea lucrarilor. Directorul general al CNADNR, Mircea Pop, declara ca motivul principal

al rezilierii contractului este reprezentat de intarzierile in executie, proiectul fiind in prezent la stadiul de 20%, fata de 70%, cat ar fi fost indicat. Pop adauga ca exista si alte motive pentru rezilierea contractului. ,,Este un complex de imprejurari, mai amplu„, preciza seful CNADNR.

Premierul Ponta afirma ca proiectul de constructie a autostrazii Arad-Nadlac, finantat si de catre Uniunea Europeana, a fost licitat in conditii considerate de Comisia Europeana ca fiind gresite, astfel ca este posibila rezilierea contractului si organizarea unei noi licitatii.

Oficialii Comisiei Europene pregateau inca din luna iulie o scrisoare de intrerupere a uneia din platile solicitate de catre CNADNR pentru un contract de constructie a autostrazii Arad-Nadlac in contextul in care au fost identificate ,,iregularitati si suspiciuni de frauda„.

Constructia autostrazii Nadlac-Arad a fost impartita in doua loturi, pe o distanta totala de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea romano-portugheza Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul al doilea revine companiei germane Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro. Finantarea era asigurata din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene.

Lucrarile au inceput in toamna anului trecut, termenul de finalizare a ambelor tronsoane ale Autostrazii Nadlac-Arad fiind anul 2013.

Romstrade a inregistrat, in 2011, un profit de 2,6 milioane de euro, adica jumatate din cel obtinut in 2010, potrivit Forbes Romania. In urma cu doi ani, cifra de afaceri a companiei era de 134 milioane de euro. In 2009, Romstrade era cel mai mare constructor local, avand un profit de peste 31 milioane de euro si o cifra de afaceri de 268 milioane de euro. In 2011, Romstrade avea, potrivit datelor depuse la Ministerul Finantelor, 1.623 de salariati.

Trei sferturi dintre pagubitii FNI au fost despagubiti

“Datorita numarului mare de cereri de despagubire, AVAS a avut si are mari probleme in a face aceste plati. Ca o stare de fapt, putem sa spunem au fost perioade in care conturile noastre au fost blocate cu titluri executorii depuse de catre pagubiti care isi asteptau restituirea sumelor cuvenite.

La nivel national este vorba de o suma de aproximativ 35 de milioane de lei, insa in momentul de fata ritmul platilor nu mai tine de noi, ritmul lor tinand de aceste titluri executorii depuse pe conturile noastre”, a spus Marius Lucian Obreja.

Potrivit acestuia, Aradul se afla cu cinci procente peste media pe tara, din cele 449 de persoane care au solicitat despagubiri mai trebuind sa fie despagubite numai circa 120.

Sursa: Capital.ro

O grupare specializată în fraude intracomunitare care a prejudiciat bugetul statului cu peste două milioane de lei a fost destructurată de poliţişti

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova remis, luni, presei, ofiţerii de investigare a fraudelor din judeţele Prahova şi Buzău, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, cu sprijinul

luptătorilor din cadrul SIR Prahova, au efectuat, vineri, cinci percheziţii în imobile şi spaţii comerciale deţinute de patru suspecţi cercetaţi pentru fraude în tranzacţiile intracomunitare.

În urma cercetărilor, s-a stabilit că cei patru, care au vârsta cuprinsă între 25 şi 48 de ani, au achiziţionat, în cursul acestui an, mărfuri de la societăţi comerciale din România, simulând o livrare intracomunitară suspensivă de la plata TVA către societăţi comerciale cu sediul în Bulgaria, în timp ce marfa era, de fapt, comercializată pe teritoriul României prin societăţi ‘fantomă’.

În acest fel, bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 2,3 milioane de lei.

De asemenea, aceştia au mai prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de aproximativ 450.000 de lei, după ce au cumpărat în perioada noiembrie 2008 – mai 2011 ulei comestibil de la societăţi comerciale din Bulgaria, produs scutit de plata TVA-ului, pe care l-au introdus în ţară şi l-au comercializat fără să îl înregistreze şi fără să achite TVA-ul aferent şi impozitul pe profitul obţinut.

Unul dintre suspecţi este cercetat şi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de înşelăciune cu file CEC şi bilete la ordin, fapte prin care au fost prejudiciate mai multe persoane juridice, cu suma de 450.000 de lei.

Lovitura pentru mafia cerealelor!

Ion Bogdanel Dragan (administrator la SC Deltroco SRL) si Elisabeta Kiss (administrator al SC GRESOERJI SRL) au fost deferiti justitiei de procurorii DNA, fiind acuzati de evaziune fiscala. Potrivit rechizitoriului de trimitere in

judecata, cei doi administratori de firma au derulat afaceri de comercializare a cerealelor, fara a achita taxele catre bugetul de stat. „In perioada 2007 – 2009, inculpatul Dragan Bogdanel Ion, in calitate de reprezentant legal al unui numar de cinci societati comerciale, a derulat activitati comerciale avand ca obiect in principal achizitia si vanzarea de cereale fara a inregistra aceste acte de comert in contabilitatea acestor firme. De asemenea, inculpatul a evidentiat cheltuieli fictive si, pentru ca activitatea sa evazionista sa fie dificil de depistat, a cesionat formal partile sociale ale acestor firme catre alte persoane.In aceasta modalitate, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 8.557.392 lei, echivalentul a aproximativ 2.778.472 euro, reprezentand impozit pe profit si TVA”, se arata in rechizitoriu.

 Potrivit documentului citat, Elisabeta Kiss a folosit aceeasi metoda pentru a ocoli legea, prejudiciind bugetul de stat cu aproximativ 500.000 de euro. Directia Generala a Finantelor Publice Arad s-a constituit parte civila cu suma totala de 12.292.635 lei, echivalentul a aproximativ 3.432.822 euro”, se mai arata in rechizitoriu. In vederea recuperarii prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unui imobil si a unui bun mobil apartinand inculpatei Kiss Elisabeta. In proprietatea lui  Dragan Bogdanel Ion nu au fost identificate bunuri care sa poata fi indisponibilizate. Dosarul a fost trimis pentru judecata la Tribunalul Arad.