radiere

Radiere

de

Radiere

radiere, operaţiune de ştergere a unei înregistrări/unei persoane dintr-un registru public destinată să asigure publicitatea faţă de persoanele interesate a unor activităţi, acte, fapte şi împrejurări prevăzute de lege; operaţiune opusă înmatriculării. R., ca şi înmatricularea, este întâlnită în diferite domenii de activitate, fiind rezultatul unei prevederi legale care obligă la acest demers pe cei care desfăşoară activităţi apreciate ca fiind importante de legiuitor. Modalitatea şi condiţiile în care se realizează r. sunt prevăzute de lege şi sunt date în supravegherea unei autorităţi publice sau de interes public. R. poate fi voluntară, dar poate fi şi o sancţiune, de cele mai multe ori severă şi ultimă, aplicată de autoritatea de supraveghere. în cazurile în care de existenţa înmatriculării în registru depinde însăşi fiinţa (personalitatea juridică) unei persoane juridice sau abilitarea unei persoane – fizice sau juridice – de a desfăşura o anumită activitate, r. din registru are drept consecinţă dispariţia din ordinea juridică a respectivei persoane juridice sau imposibilitatea desfăşurării acelei activităţi de către persoana fizică/juridică respectivă.

1. În materia înregistrărilor în registrul comerţului. Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul să ceară r. înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului. Cererea se depune şi se menţionează în registrul comerţului la care s-a făcut înmatricularea comerciantului. în termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comerţului înaintează cererea tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ, tribunalului din acel judeţ. Tribunalul se pronunţă asupra cererii cu citarea O.R.C. şi a comerciantului. Hotărârea judecătorească de soluţionare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunţare, pentru părţile prezente, şi de la comunicare, pentru părţile lipsă. Oficiul registrului comerţului va efectua r. şi va publica hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţii care a introdus cererea. în acest scop, instanţa va comunica O.R.C. hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu menţiunea rămânerii irevocabile (art. 25 din Legea nr. 26/1990).

Prin decizia nr. X/2006 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — secţiile unite în soluţionarea recursului în interesul legii declarat de Procurorul General, art. 25 din Legea nr. 26/1990 a fost interpretat în sensul că, pentru a putea fi exercitată acţiunea în r. reglementată prin acest text de lege este necesar să fie îndeplinite, cumulativ, următoarele trei condiţii: să existe o hotărâre judecătorească anterioară irevocabilă, prin care să fi fost desfiinţate sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită r., să nu se fi dispus prin acea hotărâre efectuarea de menţiuni în registrul comerţului privind desfiinţarea ori modificarea actului care a stat la baza înregistrării, iar persoana interesată să facă dovada că i s-a cauzat un prejudiciu prin înregistrarea a cărei r. o solicită. O atare rezolvare este impusă şi de reglementarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, potrivit căreia „Instanţele judecătoreşti sunt obligate să trimită registrului comerţului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte şi menţiuni a căror înregistrare în registrul comerţului o
dispun, conform legii”, precum şi de prevederea explicită din alin. (2) al aceluiaşi articol că „în aceste încheieri şi hotărâri instanţele judecătoreşti vor dispune efectuarea înregistrărilor în registrul comerţului”. Ca urmare, în ipoteza în care instanţele de judecată nu s-au conformat prevederilor legale menţionate, partea prejudiciată printr-o înmatriculare sau menţiune în registrul comerţului are posibilitatea să formuleze acţiune separată, în r., în condiţiile reglementate prin art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/1990. în acest fel, r. înmatriculării sau a unei menţiuni în registrul comerţului, ca operaţiune derivată, complementară şi subsecventă altei operaţiuni principale, efectuată anterior, se poate dispune numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, pronunţată la cererea persoanei interesate. De aceea, procedura instituită prin art. 25 din Legea nr. 26/1990 are caracter necontencios, iar instanţei judecătoreşti învestite cu o acţiune în r. îi revine doar obligaţia de a verifica, sub aspect formal, dacă sunt întrunite cumulativ cele trei condiţii prevăzute în acest text de lege, pe o atare cale neputându-se dispune şi cu privire la existenţa şi valabilitatea titlului sau a raporturilor juridice dintre părţi. într-adevăr, în raport cu prevederile legale aplicabile, r. unei menţiuni în condiţiile în care actele juridice care au stat la baza înregistrării nu au fost desfiinţate printr-o hotărâre judecătorească anterioară irevocabilă ar fi posibilă numai pe calea acţiunii în anulare, în cadrul unei proceduri cu caracter contencios, iar nu şi pe calea unei cereri necontencioase, formulată în temeiul art. 25 din Legea nr. 26/1990. Această interpretare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanţele de judecată (art. 329 C.proc.civ.).

în urma modificărilor aduse Legii nr. 26/1990 prin O.U.G. nr. 116/2009, r. din registrul comerţului ca urmare a dizolvării în temeiul art. 237 din Legea nr. 31/1990 şi al art. 30 şi 31 din Legea nr. 359/2004 se dispune de secţia comercială a tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul comerciantul. Cererea se soluţionează de urgenţă şi cu precădere, în camera de consiliu, cu citarea părţilor, pronunţându-se o sentinţă care este executorie şi este supusă numai recursului. Sentinţa pronunţată se comunică persoanei juridice la sediul social, Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, pe cale electronică, se publică pe pagina de internet a O.N.R.C. şi se afişează la sediul oficiului registrului comerţului în care este înregistrată persoana juridică (art. 3 din O.U.G. nr. 116/2009). în cazul fuziunii, inclusiv al fuziunii transfrontaliere, şi în cazul divizării, competenţa de verificare a legalităţii hotărârii asupra fuziunii/divizării, precum şi, după caz, a actului constitutiv ori a actului modificator şi de a dispune înregistrarea acestora în registrul comerţului aparţine secţiei comerciale a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul comerciantului. Cererea de înregistrare în registrul comerţului a menţiunilor privitoare la fuziune, fuziune trans-frontalieră, divizare şi înscrisurile în susţinerea acesteia se depun la oficiul registrului comerţului, care le înaintează, în termen de 3 zile de la primire, instanţei competente. Cererea se soluţionează potrivit dispoziţiilor art. 331-339 C.proc.civ. referitoare la procedura necontencioasă (art. 4 din O.U.G nr. 116/2009). Prin hotărârea pronunţată, instanţa dispune şi înregistrarea în registrul comerţului a menţiunilor de fuziune, fuziune transfrontalieră, divizare, precum şi radierea societăţii care îşi încetează existenţa.

2. În materia furnizării serviciilor de certificare a semnăturii electronice. R. furnizorilor de servicii de certificare din Registru se efectuează pe baza comunicării făcute de către furnizor autorităţii de reglementare şi supraveghere specializate în domeniu cu cel puţin 30 de zile înainte de data încetării activităţii sale. R. se poate efectua şi din oficiu de către autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu, în situaţia în care aceasta constată pe orice altă cale că furnizorul şi-a încetat activitatea (art. 35 din Legea nr. 455/2001). Neînde-plinirea în termenul stabilit a obligaţiei de conformare la dispoziţiile legii şi reglementările emise de autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu constituie motiv pentru autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu de a dispune încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare şi r. acestuia din Registru. în cazul în care se constată o încălcare gravă a dispoziţiilor legale, autoritatea de reglementare şi supraveghere specializată în domeniu poate dispune direct şi imediat încetarea activităţii furnizorului de servicii de certificare şi radierea acestuia din Registru (art. 33 din Legea nr. 455/2001).

3. În materia persoanelor fizice şi întreprinderilor familiale. PFA îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri: i) prin deces; ii) prin voinţa acesteia; iii) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990. Cererea de r., însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la O.R.C. de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată şi este soluţionată prin rezoluţie motivată de directorul O.R.C. de pe lângă tribunal (art. 21 din O.U.G. nr. 44/2008). întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi încetează activitatea şi este radiat din registrul comerţului în următoarele cazuri: i) prin deces; ii) prin voinţa acestuia; iii) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990. Cererea de r., însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la O.R.C. de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată. în cazul decesului întreprinzătorului persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă îşi manifestă voinţa, printr-o decalraţie autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai mulţi moştenitori, aceştia îşi vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activităţii economice ca întreprindere familială. Dispoziţiile referitoare la înregistrarea în registrul comerţului sunt aplicabile şi în această situaţie în mod corespunzător. Activitatea va putea fi continuată sub aceeaşi firmă, cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor (art. 27 din O.U.G. nr. 44/2008).

4. Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri: i) mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat; ii) mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din întreprindere; iii) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990. Cererea de r., însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la O.R.C. de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată. Dispoziţiile referitoare la înregistrarea în registrul comerţului sunt aplicabile şi în această situaţie în mod corespunzător (art. 33 din O.U.G. nr. 44/2008).

Persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate şi înregistrate în registrul comerţului în temeiul unor acte normative anterioare ordonanţei de urgenţă pot funcţiona în baza certificatului de înregistrare, emis de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal, o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Până la împlinirea termenului de 2 ani, persoanele arătate vor opta pentru desfăşurarea activităţii în una dintre formele prevăzute de prezenţa ordonanţa de urgenţă. Persoanele care nu şi-au exercitat dreptul de opţiune îşi încetează activitatea şi vor fi radiate din registrul comerţului, din oficiu, fără nicio altă formalitate (art. 39 din O.U.G. nr. 44/2008). V. persoană fizică autorizată, întreprindere familială, registrul comerţului, comerciant, oficiul registrului comerţului, sucursală, dizolvare, sediu, înregistrare fuziune, divizare, act constitutiv, furnizor de servicii de certificare.

Patrimoniul cultural naţional. Clasarea sau radierea unui bun ca aparţinând acestui patrimoniu

de

Prin sentinţa civilă nr.882 din 19 iunie 2001, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată  de reclamanta H.I.R. în contradictoriu cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi:

– a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a soluţiona cererea reclamantei de radiere a imobilului în litigiu de pe lista monumentelor istorice ale municipiului Bucureşti;

– a dispus radierea imobilului în cauză, situat în municipiul Bucureşti, sector 1, str.Barbu Delavrancea nr.47 din lista monumentelor instorice cu valoare memorială;

– a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei;

– a luat act că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:

Printr-o hotărâre judecătorească reclamantei i-a fost restituit imobilul în cauză, care aparţinuse tatălui său şi în privinţa căruia fusese aplicat în mod nelegal Decretul nr.92/1950, astfel că reclamanta are legitimare procesuală activă cu privire la cererile formulate pentru radirea acestui imobil din lista monumentelor istorice cu valoare memorială.

Prin acţiunea adresată instanţei de contencios administrativ reclamanta a cerut să se constată refuzul nejustificat al Ministerului Culturii şi Cultelor de a răspunde şi soluţiona în termen legal cererea de radiere a imobilului în cauză de pe lista monumentelor istorice cu valoare memorială a municipiului Bucureşti, unde a fost înregistrat drept „Casa Mihail Sadoveanu”. A mai cerut obligarea ministerului pârât să procedeze la radierea imobilului în cauză de pe lista respectivă.

Instanţa de fond a reţinut pe de o parte că ministerul pârât a refuzat în mod  nejustificat  să soluţioneze cererea reclamantei de radiere a imobblului în litigiu de pe lista respectivă şi, pe de altă parte, a apreciat că acest imobil nu este o casă memorială, deoarece din actele depuse la dosar a rezultat că Mihail Sadoveanu a locuit doar ca chiriaş în acea casă, că imobilul se află într-o stare avansată de degradare şi că nu întruneşte condiţiile de clasificare pe lista monumentelor istorice.

Impotriva acestei hotărâri a formulat recurs Ministerul Culturii şi Cultelor criticând-o sub următoarele aspecte:

– în mod greşit a reţinut instanţa de fond că ar exista un refuz nejustificat de rezolvare a cererilor reclamantei, ministerul răspunzându-i la toate petiţiile sale;

– în mod greşit a soluţionat instanţa de fond excepţia privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantei;

– în mod greşit a reţinut instanţa existenţa unei vătămări şi a dispus radierea acelui imobil de pe lista respectivă.

Recursul este întemeiat.

1. Actelor normative în vigoare la data soluţionării cauzei sunt Ordonanţa de Urgenţă nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.41/1995, Ordinul nr.1284 din 12 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile unice de clasare a bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional, Ordinul nr.2013 din 22 februarie 2000 privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice.

Ulterior, reglementările au fost completate şi cu prevederile Legii nr.422/18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicate în Monitorul Oficial nr.407 din 24 iulie 2001.

In conformitate cu prevederile legale de mai sus, clasarea sau radierea/ declasarea unui bun ca aparţinând patrimoniului cultural naţional este o prerogativă ce aparţine minstrului culturii şi cultelor  şi Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, organism ştiinţific  care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor.

După ce imobilul în cauză a fost restituit reclamantei şi aceasta a aflat că imobilul era clasat şi inclus pe Lista monumentelor istorice cu valoare memorială a municipiului Bucureşti, a formulat mai multe cereri prin care a cerut declasarea imobilului la care Ministerul Culturii şi Cultelor a răspuns cu adresele din 18 decembrie 1998, 2 decembrie 1998 şi 11 august 1999 în sensul că cererile sale au fost respinse şi că nu se acceptă declasarea imobilului din Lista monumentelor istorice Bucureşti (filele 18-19, 15 din dosarul nr.577/2000).

Astfel fiind, în mod greşit a reţinut instanţa că ar fi existat un refuz nejustificat în sensul art.1 din Legea nr.29/1990 din partea  Ministerului Culturii şi Cultelor.

Potrivit prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990 privind contencios administrativ, orice persoană dacă se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti.

Dar, în cauză, ministerul pârât a rezolvat cererile reclamantei, în sensul că a respins solicitarea de radiere / declasare a imobilului din lista respectivă.

Or, actul prin care o autoritate administrativă a rezolvat negativ o cerere nu poate fi asimilat cu un refuz nejustificat, din partea acestei autorităţi, de rezolvare a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege, în sensul prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990.

Deci, în mod nelegal, prin interpretarea  şi aplicarea greşită   a prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990, instanţa de fond a constatat existenţa unui refuz nejustificat din partea Ministerului Culturii şi Cultelor de rezolvare a cererilor prin care reclamanta solicitase radierea / declasarea imobilului din Lista monumentelor istorice a municipiului Bucureşti, din moment ce această autoritate publică, luând act de avizul negativ, a respins cererea respectivă.

Reclamanta putea, potrivit prevederilor Legii nr.29/1990, să constate legalitatea acestui act administrativ prin care i s-a respins cererea de radiere /declasare a imobilului, dar nu a făcut-o, înţelegând să-şi fundamenteze acţiunea pe dispoziţiile legale privitoare la refuzul nejustificat al autorităţii, pe care l-a invocat expres şi l-a susţinut în mod consecvent.

2. Totodată, instanţa de fond a reţinut în mod greşit că, în cauză, ar fi fost dovedită existenţa unei vătămări a dreptului de proprietate al reclamantei asuptra imobilului în litigiu.

Potrivit prevederilor art.480 din Codul de procedură civilă, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.

Prin reglementările instituite de O.G.nr.68/1994 şi respectiv, Legea nr.422/2001 au fost prevăzute unele măsuri care au drept scop protejarea patrimoniului cultural, în general şi a monumentelor istorice, în special, aceste dispoziţii fiind unele dintre cele la care face referire art.480 din Codul civil şi care constituie limite de exercitare a dreptului de proprietate.

In concluzie, în nici un caz nu se poate reţine că limitele legale de exercitare a   dreptului de proprietate ar constitui o vătămare a acestui drept în sensul prevederilor art.1 din Legea nr.29/1990 aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

3.  Constatând  că imobilul respectiv nu este o casă memorială şi dispunând radierea acestuia din Lista monumentelor istorice cu valore memorială, instanţa de fond s-a substituit autorităţilor administrative, acordând chiar şi cea ce nu i s-a cerut.

Astfel, potrivit prevederilor legale în materie, arătate mai sus, Ministerul Culturii şi Cultelor  şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice sunt autorităţile la care au competenţa legală de a dispune clasarea sau radierea/declasarea unui bun ca aparţinând sau nu patrimoniului cultural naţional.

Potrivit prin art.11 din Legea nr.29/1990, instanţa putea, în cauză, admiţând acţiunea să oblige pe autoritatea administrativă să emită actul administrativ de radiere/declasare a imobilului respectiv.

De fapt, prin acţiunea formulată, reclamanta nu ceruse radierea imobilului din lista respectivă, ci obligarea autorităţii pârâte să procedeze la această operaţiune.

In concluzie, având în vedere considerentele de mai sus, motivele de recurs fiind întemeiate, recursul a fost admis, hotărârea atacată a fost casată, iar acţiunea respinsă ca neîntemeiată.

Radiere auto

de

RADIEREA LA SCHIMBAREA PROPRIETARULUI (vehicul instrainat)

Documente necesare:

  • Cerere tip
  • Cartea de identitate a vehiculului in care este inscris fostul proprietar
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare pentru fostul proprietar si semnaturile fostului si actualului proprietar
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare semnat de fostul proprietar
  • Placile cu numere de inmatriculare. Acestea nu se mai retin daca vehiculul se reinmatriculeaza la aceeasi formatiune teritoriala si placile raman pe vehicul, ne fiind pastrate de fostul proprietar, iar noul proprietar nu a solicitat alte placi, la rand sau preferential
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA LA SCHIMBAREA DOMICILIULUI IN ALT JUDET

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare de la fostul domiciliu/sediu
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Actul de identitate (buletin, adeverinta sau cartea de identitate) care atesta schimbarea domiciliului in cazul persoanelor fizice sau hotarare judecatoreasca, lege, ordonata, HG, care atesta schimbarea sediului in cazul persoanei juridice
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA IN CAZUL EXPORTULUI

Aceasta operatiune de radiere se efectueaza numai simultan cu inmatricularea temporara pentru export. Se excepteaza cazurile in care vehiculul este deja exportat si se prezint dovada exportului sau a unei inmatriculari in strainatate.

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Daca vehiculul este deja exportat, se solicita un document care atesta exportul vehiculului (document vamal romanesc de export, document strain vamal de import, document de inmatriculare in strainatate sau alte inscrisuri oficiale straine din care rezulta exportul ori inmatricularea in strainatate). Se poate da curs radierii si fara cartea de identitate a vehiculului, certificatul de inmatriculare si placi, daca se face dovada ca acestea au fost retinute de autoritatile straine
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA IN CAZUL DEZMEMBRARII VEHICULELOR

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Document care atesta dezmembrarea vehiculului
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA LA CEREREA PROPRIETARULUI

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare pentru proprietar
  • Cerere/adresa a proprietarului prin care se solicita radierea la cerere, insotita de copia unui document care atesta detinerea unui garaj/curte/teren/parcare unde va fi depozitat vehiculul respectiv
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare

RADIEREA IN CAZUL FURTULUI

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Document emis de politie care atesta furtul vehiculului in tara sau strainatate, in urma cu cel putin trei luni
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA CA URMARE A UNEI HOTARARI JUDECATORESTI

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Hotarare judecatoreasca ramasa definitiva care impune in mod expres radierea din circulatie a unui vehicul
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numarul de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.