rural

Mos Nicolae vine cu a cincea editie a campaniei „Marea debarasare”

de
Populatia care detine echipamente electrice si electronice vechi, defecte sau pe care nu le mai foloseste le poate scoate in strada sambata, de Mos Nicolae.

Acestea vor fi ridicate in cadrul etapei din decembrie a campaniei „Marea debarasare”, a anuntat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD).

Editia de sambata va cuprinde numeroase localitati din mediul rural din 24 de judete, Asociatia Ecotic anuntand ca va colecta deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) din 20 dintre acestea – Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Cluj, Dambovita, Giurgiu, Iasi, Ilfov, Hunedoara, Neamt, Satu Mare, Salaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea.

Celelalte patru judete implicate in aceasta etapa a Marii debarasari sunt Constanta, Covasna, Harghita si Tulcea. In afara de Ecotic, in colectarea de DEEE sunt implicate firmele Recolamp si Environ.

Persoanele pot renunta la aparate de uz casnic de dimensiuni mici sau mari, precum aspiratoare, aparate de calcat, frigidere, congelatoare, masini de spalat, de gatit sau masini de cusut, sobe electrice, cuptoare cu microunde, aparate electrice de incalzit, aparate de aer conditionat, echipamente IT, aparate radio si televizoare, unelte electrice si electronice, echipamente de iluminat etc.

In cadrul celor cinci editii anterioare ale campaniei (patru in 2008 si una in 2007) au fost colectate intre 400 si 640 tone deseuri de acest fel. Potrivit normelor europene, in 2008, Romania are de colectat si valorificat 4 kilograme de deseuri electrice si electronice pe locuitor.

PRINCIPALELE MODIFICARI ALE NOII LEGI A VIEI SI VINULUI

de

PRINCIPALELE MODIFICARI ALE NOII LEGI A VIEI SI VINULUI Actul va intra in vigoare la data de 11 mai 2007 Sediul materiei: Legea viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 Fara ca lista sa fie exhaustive va prezentam principalele modficari aduse la legea viei si vinului Plantatiile de vita-de-vie se grupeaza, teritorial, in zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole.

Definitiile acestora sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege. Evidenta plantatiilor viticole se realizeaza prin Registrul plantatiilor viticole, care cuprinde datele de identificare a tarlalelor, parcelelor viticole si suprafetelor pe soiuri din fiecare parcela, pe persoana fizica si juridica detinatoare, intocmit in baza cadastrului agricol si a planurilor cadastrale actualizate. Registrul plantatiilor viticole, actualizat, este tinut la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene si a municipiului Bucuresti. Modelul si instructiunile de completare a Registrului plantatiilor viticole se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului administratiei si internelor.” Producatorii de struguri pentru vin au obligatia de a tine evidenta productiei si a modului de valorificare a acesteia in carnetul de viticultor, al carui model se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.” Lista soiurilor de vita-de-vie admise in cultura se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale pentru fiecare regiune viticola, podgorie, centru viticol si directie de productie, pe baza propunerilor facute de Oficiul National al Viei si Vinului, denumit in continuare O.N.V.V., impreuna cu Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri, denumit in continuare, O.N.D.O.V., si de asociatiile de producatori. Pentru obtinerea vinurilor cu denumire de origine controlata se stabileste o lista a soiurilor pentru fiecare dintre denumirile de origine controlata aprobate.” Infiintarea plantatiilor de vita-de-vie se face in areale viticole delimitate din podgorii si centre viticole, cu exceptia plantatiilor infiintate pentru consumul familial sau in scop ornamental.” Autorizatia plantarii/replantarii vitei-de-vie si de inscriere in Registrul plantatiilor viticole se elibereaza pe baza unui drept de plantare noua sau de replantare ori de plantare pe o rezerva. Crearea rezervei regionale, judetene si/sau nationale a drepturilor de plantare a vitei-de-vie are scopul de a permite administratiei publice locale si centrale atribuirea dreptului de plantare a vitei-de-vie acelor persoane fizice/juridice care, pe baza unor criterii obiective, vor justifica necesitatea obtinerii acestor drepturi. Dreptul individual de replantare neexercitat intr-o perioada de 8 campanii viticole de la data acordarii inceteaza pentru titularul acestuia. Dreptul individual de plantare noua este valabil pe durata a doua campanii viticole de la data acordarii, dreptul individual de plantare pe rezerva regionala sau judeteana este valabil pe o durata de 3 campanii viticole de la data alocarii, iar dreptul individual de plantare pe rezerva nationala este valabil pe o durata de doua campanii viticole de la data alocarii. Procedura si conditiile de acordare a dreptului de plantare noua, de replantare ori de plantare pe o rezerva se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.” Infiintarea plantatiilor de vita-de-vie in suprafata de peste 0,1 ha de operator economic sau de familie se face numai cu soiuri admise in cultura.” Defrisarea plantatiilor de vita-de-vie in suprafata mai mare de 0,1 ha de operator economic sau de familie se face la cererea persoanei interesate, pe baza autorizatiei de defrisare a plantatiilor viticole, eliberate de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz. Persoanele care primesc autorizatia de defrisare beneficiaza de un drept individual de replantare, in suprafata echivalenta de cultura pura cu cea propusa pentru defrisare. Dreptul individual de replantare poate fi exercitat in termen de 8 ani de la data acordarii acestuia. Prin cultura pura se intelege suprafata efectiva ocupata cu butucii de vita-de-vie, inclusiv suprafata ocupata de alei, drumuri de acces si zone de intoarcere la capetele parcelei viticole.” Este interzisa fabricarea pichetului, obtinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, cu sau fara adaos de zahar, in vederea comercializarii pentru consumul uman direct. Vinurile si celelalte produse obtinute din must si/sau vin, in momentul punerii lor in consum, trebuie sa corespunda caracteristicilor organoleptice si de compozitie stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.” Practicile si tratamentele autorizate pentru a fi aplicate in producerea musturilor, a vinurilor si a celorlalte produse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, urmand sa fie permanent actualizate in functie de progresele realizate in acest domeniu. Prepararea musturilor, a vinurilor si a produselor vinicole din alte materii prime decat cele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi sau schimbarea compozitiei acestora prin adaugarea sau amestecarea unor substante, altele decat cele permise de lege, este interzisa. Constituie falsificari: diluarea vinului cu apa, mascarea unor defecte sau alterari ale vinurilor sau a bauturilor pe baza de must si/sau vin prin adaosuri care determina modificari ale gustului, aromei si compozitiei naturale ale acestora, prepararea vinului din drojdie sau tescovina, precum si folosirea oricaror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Prin substituire se intelege prezentarea sub o identitate falsa a musturilor, vinurilor sau a produselor vinicole. Identitate falsa reprezinta utilizarea fara drept a denumirii unui soi de struguri, a unui areal de productie, a unei categorii de calitate, indicatie geografica sau denumire de origine controlata, contrafacerea sau folosirea fara drept a insemnelor de certificare a calitatii.” Persoanele fizice si persoanele juridice care produc, depoziteaza si comercializeaza produse vitivinicole au obligatia de a intocmi si de a depune, in termenul prevazut de normele metodologice de aplicare a prezentei legi, documente de evidenta a productiei vitivinicole privind declaratii de stocuri, declaratii de recolta, declaratii de productie si de a completa operativ registrele de evidenta obligatorii a produselor vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale. In cazul solicitarii dreptului de utilizare a unei denumiri de origine controlata, un exemplar al declaratiei de recolta si de productie va fi depus si la inspectorii teritoriali ai O.N.D.O.V. Persoanele fizice si juridice care detin o suprafata totala de vie de pana la 0,5 ha nu sunt obligate sa faca declaratii de stocuri, de recolta si de productie. Comerciantii care detin o cantitate de pana la 2.000 l de vin nu sunt obligati sa faca declaratii de stocuri.” Producatorii de vin care poseda licenta de fabricatie eliberata in conditiile legii pot cumpara struguri pentru vinificatie numai de la producatorii care detin carnet de viticultor in anul de recolta respectiv, cu obligatia de a mentiona in evidentele primare cantitatea si soiul strugurilor cumparati. Producatorii si comerciantii de vinuri in vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Producatorii care detin o suprafata de vie de pana la 0,5 ha si nu comercializeaza vinuri in vrac nu au obligatia de a tine evidenta prevazuta la alin. (1). Comercializarea vinului de masa in vrac sub denumire de soi, indicatie geografica sau denumire de origine controlata este interzisa. Conditiile de comercializare a vinului de masa in vrac se stabilesc prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului sanatatii publice si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.” Vinurile si celelalte bauturi pe baza de must si vin pot fi puse in consum sub forma imbuteliata sau neimbuteliata. Imbutelierea este obligatorie in cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlata, vinurilor cu indicatie geografica, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu exceptia pelinului. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului

de

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului Alte stiri la aceasta categorie Confuzii legate de accesarea si implementarea proiectelor cu fonduri europene & antidoturi posibile Sibiul european sarbatoreste Ziua Copiilor prin cultura Sesiune de Training in campus – proiecte finantat din Fonduri Europene Inscrieri pentru un job la UE – cum sa lucrezi, ca roman, pentru Uniunea Europeana Alinierea tarifelor de roaming va reduce competitia pe piata telecom, spun oficialii Orange BERD a acordat CEC 10 milioane euro pentru promovarea produselor destinate mediului rural Honda nu va mai investi in Marea Britanie, din cauza refuzului de a trece la euro Noi atasati pe probleme de munca si sociale la Berlin si Londra Parlamentul European nu vrea suprimare brusca a sistemului de interventie pe piata cerealelor Fonduri europene – parteneriat intre Agentia de dezvoltare durabila Brasov si Eurolink CEDO poate fi sesizata numai dupa epuizarea cailor de recurs interne si intr-un termen de 6 luni incepand cu data hotararii interne definitive.

Formularele-tip ale cererii, precum si informatiile suplimentare necesare se pot descarca de pe site-ul oficial al Curtii. Curtea nu va retine o cerere daca aceasta este anonima sau este identica cu o cerere examinata anterior de Curte sau deja supusa unei instante internationale de ancheta sau de reglementare si in conditiile in care nu contine fapte noi. Orice stat contractant (cerere statala) sau persoana care pretinde a fi victima unei incalcari a Conventiei (cerere individuala) poate depune direct la Curtea de la Strasbourg o cerere prin care invoca o incalcare de catre un stat contractant a unuia dintre drepturile garantate prin Conventie. O nota informativa pentru reclamanti si formulare de cereri pot fi obtinute de la Grefa. Procedura in fata noii Curti Europene a Drepturilor Omului este contradictorie si publica. Audientele, care nu se tin decat intr-un numar redus de cazuri, sunt publice, cu exceptia cazurilor cand camera/Marea Camera ia o alta decizie in situatii exceptionale. Memoriile si alte documente inaintate Grefei Curtii de catre parti sunt, in principiu, accesibile publicului. Reclamantii individuali isi pot prezenta ei insisi cazul in fata Curtii, dar o reprezentare facuta de un avocat este recomandata si in marea majoritate a cazurilor, chiar ceruta expres, odata ce cererea a fost comunicata guvernului in cauza. Consiliul Europei a pus in practica un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii care nu dispun de suficiente mijloace materiale pentru a fi reprezentati in fata Curtii de catre un avocat. Reclamantii individuali pot inainta ei insisi cererile, dar se recomanda sa fie reprezentati de un avocat, si chiar se cere acest lucru pentru audiente sau din momentul in care cererea a fost declarata admisibila. Consiliul Europei a elaborat un sistem de acordare a asistentei juridice pentru reclamantii care au resurse insuficiente. Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza, dar cererile pot fi scrise in una din limbile oficiale ale statelor contractante. Odata ce cererea a fost declarata admisibila, una dintre limbile oficiale ale Curtii trebuie sa fie utilizata, cu exceptia cazurilor când presedintele camerei/Marii Camere va autoriza utilizarea in continuare a limbii in care s-a facut cererea. Fiecare cerere individuala este repartizata unei sectiuni, al carei presedinte numeste un raportor. Dupa o examinare prealabila a cauzei, raportorul decide daca aceasta trebuie examinata de un comitet alcatuit din trei membri sau de o camera. Un comitet poate, in unanimitate, sa declare o cerere inadmisibila sau sa o radieze de pe rolul Curtii cand o astfel de decizie poate fi luata fara vreo alta examinare. Prima faza a procedurii este in general scrisa, chiar daca uneori camera poate lua decizia de a tine o audienta publica, caz in care se vor face, de asemenea, referiri la fondul cauzei. Hotararile camerei referitoare la admisibilitate, care sunt luate prin majoritate de voturi, trebuie sa fie motivate si facute publice. Dupa ce camera a decis sa admita cererea, ea poate invita partile sa prezinte probe suplimentare si sa depuna observatii scrise, inclusiv o eventuala cerere pentru satisfactie echitabila din partea reclamantului. Daca in faza de examinare a admisibilitatii cererii nu s-a tinut o audienta, ea poate sa decida organizarea unei audiente cu privire la fondul cauzei Presedintele camerei poate, in interesul unei administrari corecte a justitiei, sa invite sau sa autorizeze orice stat contractant, care nu este parte la procedura, sau orice persoana interesata, alta decat reclamantul, sa depuna observatii scrise si in circumstante exceptionale, sa ia parte la audienta. Un stat contractant, al carui cetatean este un reclamant intr-o cauza, poate interveni de drept. In timpul procedurii referitoare la fond, negocierile purtate in vederea asigurarii unei reglementari amiabile pot fi purtate prin intermediul Grefierului. Negocierile sunt confidentiale. Camerele hotarasc cu majoritate de voturi. Orice judecator care a luat parte la examinarea dosarului are dreptul sa anexeze la hotarare fie opinia sa separata concordanta sau disidenta, fie o simpla declaratie de disociere. Intr-un termen de trei luni de la adoptarea hotarârii de catre camera, oricare dintre parti poate cere retrimiterea cauzei in fata Marii Camere, daca prin aceasta se ridica o problema grava relativa la interpretarea sau la aplicarea Conventiei, ori a protocoalelor sale, sau o problema grava cu caracter general. O hotarare a unei camere devine definitiva la expirarea termenului de trei luni sau mai devreme daca partile declara ca nu au intentia de a cere retrimiterea cauzei la Marea Camera, ori in cazul in care colegiul de cinci judecatori a respins cererea de retrimitere in fata Marii Camere. Toate hotarârile definitive ale Curtii sunt obligatorii pentru statele parate in cauza.

Aspecte procedurale privind alegerile pentru Parlamenul European

de

In conditiile in care Romania pregateste pentru perioada urmatoare primele alegeri pentru Parlamentul European, Cabinetul Avocat Coltuc Marius Vicentiu (www.coltuc.ro) a realizat pentru www.SMARTfinancial.ro un material de prezentare a aspectelor procedurale privind aceste alegeri. Membrii din Romania in Parlamentul European sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile prezentei legi.

Mandatul membrilor din Romania in Parlamentul European este de 5 ani. Cetatenii romani care fac parte din urmatoarele categorii – judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organica – nu pot fi alesi ca membri din Romania in Parlamentul European. Listele electorale sunt permanente si speciale. Alegatorii resortisanti sunt inscrisi in listele electorale permanente. Dispozitiile Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, privind listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator. Alegatorii comunitari care, in conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt inscrisi, la cerere, de catre primarul unitatii administrativ-teritoriale in care au resedinta sau domiciliul, intr-o lista electorala speciala. Cererea prevazuta la alin. (3) se depune cu cel putin 60 de zile inaintea alegerilor insotita de un document valabil de identitate sau de orice alt asemenea document care atesta identitatea, precum si de o declaratie oficiala, pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, din statul membru de origine, pe ale carei liste electorale acesta este inscris; c) mentiunea ca isi exercita dreptul de vot numai in Romania; d) mentiunea ca nu este lipsit, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, de dreptul de vot in statul membru de origine. In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), primarul unitatii administrativ-teritoriale respective inainteaza cererea, insotita de declaratia pe propria raspundere, Autoritatii Electorale Permanente. In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), Autoritatea Electorala Permanenta hotaraste asupra indeplinirii conditiilor prevazute de lege de catre alegatorul comunitar privind exercitarea dreptului de a alege membri din Romania in Parlamentul European. In cazul in care alegatorul comunitar indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege, Autoritatea Electorala Permanenta comunica primarului unitatii administrativ-teritoriale hotararea sa pentru inscrierea solicitantului in listele electorale speciale prevazute la alin. (3). Comunicarea este insotita de o dovada pe baza careia solicitantul isi poate exercita dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, la orice sectie de votare organizata pentru aceste alegeri. Autoritatea Electorala Permanenta informeaza institutiile cu responsabilitati similare din statul membru al Uniunii Europene al carui cetatean este ca acestuia i s-a acordat dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European. Primarul respinge cererea de inscriere in listele electorale speciale in baza raspunsului negativ al Autoritatii Electorale Permanente in cazul in care, in urma verificarilor efectuate potrivit art. 11 alin. (1), se constata neindeplinirea cerintelor prevazute la alin. (4) lit. d). Solutia data de primar poate fi contestata potrivit dispozitiilor Legii nr. 373/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Alegatorii comunitari care nu mai indeplinesc cerintele prezentei legi se radiaza din listele electorale speciale de catre primarul localitatii pe raza careia isi au resedinta sau domiciliul, in baza comunicarii scrise din partea Autoritatii Electorale Permanente. Pentru a-si exercita dreptul de a fi ales ca membru din Romania in Parlamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, unei aliante politice, aliante electorale ori ca independent, o persoana eligibila comunitar este obligata ca, pe langa actele necesare candidatilor care sunt cetateni romani, sa prezinte Biroului Electoral Central documente valabile care sa ateste identitatea, precum si o declaratie oficiala pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, in statul membru de origine, pe ale carei liste electorale este inscris; c) mentiunea ca nu candideaza pentru obtinerea unui mandat de parlamentar european in alt stat membru al Uniunii Europene. Persoanele eligibile comunitar, care candideaza in cadrul alegerii membrilor din Romania in Parlamentul European, trebuie sa prezinte, odata cu propunerea de candidatura, un certificat in traducere oficiala, eliberat de autoritatea competenta din statul al carui cetatean este, care sa ateste ca nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales in acel stat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Biroul Electoral Central respinge prin hotarare, in 24 de ore de la depunere, propunerile de candidaturi care nu sunt insotite de certificatul prevazut la alin. (2). In termen de 24 de ore de la inregistrare, Biroul Electoral Central inainteaza catre Autoritatea Electorala Permanenta o copie a propunerii de candidatura insotita de o copie a declaratiei pe propria raspundere, in vederea informarii statului membru de origine asupra intentiei persoanei eligibile comunitar de a candida la alegerile organizate pentru desemnarea membrilor din Romania in Parlamentul Europei Propunerile de candidaturi pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European se depun si se inregistreaza la Biroul Electoral Central cel mai tarziu cu 60 de zile inainte de ziua de referinta. Listele de candidati pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European trebuie intocmite astfel incat sa asigure reprezentarea ambelor sexe. Numarul de candidati de pe fiecare lista poate fi cu maximum 10 mai mare decat numarul mandatelor repartizate Romaniei in Parlamentul European. Sectiile de votare se organizeaza dupa cum urmeaza: a) in localitatile urbane, cate o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b) in comune, cate o sectie de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizeaza sectii de votare, de regula, in fiecare sat; pot fi organizate sectii de votare si in satele sau in grupurile de sate cu populatie de pana la 500 de locuitori.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!