Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat astăzi, la Cristuru Secuiesc, în faţa a peste 3.000 de maghiari, că „niciodată” românesc va însemna în maghiară „în curând”.

Liderul maghiar s-a referit la afirmaţia politicienilor români, inclusiv la preşedintele Traian Băsescu, potrivit cărora nu va exista niciodată autonomia Ţinutului Secuiesc.

„Ni s-a spus că niciodată nu se va reamplasa din nou Statuia Libertăţii în Arad. Şi ea există astăzi. Mai ieri, am auzit un politican român spunând că niciodată nu va fi autonomie teritorială. La care putem răspunde, de asemenea, doar cu: să aşteptăm până la capăt. Dacă vom fi uniţi, cuvântul românesc niciodată va însemna în maghiară în curând”, a declarat Marko Bela.

El a trecut apoi prin istoria recentă şi a amintit celor prezenţi despre faptul că, la începutul anilor ’90, însemnele în culorile roşu-alb-verde erau aproape interzise, iar imnul unguresc a fost necesar să fie disimulat într-un psalm bisericesc „Binecuvântează-l, Doamne, pe maghiar”. El s-a declarat mulţumit că „astăzi maghiarii pot sărbători liber”. Marko Bela a amintit de Trianon care „a împins milioane de maghiari în minoritate” şi a făcut un apel la unitatea maghiarilor.

realitatea

BEC: Alianta PSD+PC ramane pe primul loc

Alianta PSD+PC ramane pe primul loc dupa ce au fost centralizate datele de la 99,62% dintre sectiile de vot.

Astfel, potrivit datelor comunicate la ora 18:00 de Biroul Electoral Central (BEC), la Camera Deputatilor PSD+PC a obtinut 33,09% din numarul total de voturi, urmata de PD-L cu 32,34%, PNL 18,57%, iar UDMR 6,18%. Celelalte partide nu au atins pragul de 5%.

La Senat PSD+PC conduce din nou cu 34,12% din totalul voturilor, PD-L 33,57%, PNL 18,75%, iar UDMR 6,41%. Din nou niciun alt partid nu a depasit pragul electoral de 5%.

Reprezentantul BEC a precizat ca nu se va mai face nicio alta comunicare in cursul zilei de luni, urmatoarele rezultate urmand sa fie anuntate marti, la ora 10:00. Tot in sedinta de marti vor fi discutate si cele noua contestatii depuse de reprezentantii PNL, PNG-CD si PSD+PC.

PD-L a castigat in Bucuresti

Biroul Electoral Municipal a anuntat, luni, la ora 18:00, rezultatele finale dupa numararea voturilor centralizate de la toate sectiile de votare din Capitala.

Astfel, PD-L a obtinut 37,55% din voturi pentru Camera Deputatilor si 38,37% pentru Senat, in timp ce PSD+PC a adunat 33,42% si respectiv 34,82%, iar PNL are 15,84% la Camera Deputatilor si 15,52% la Senat.

PD-L si PNL, pe primele locuri in votul diasporei

PD-L a obtinut, in strainatate, 46,88% de voturi pentru Senat si 46,60% din voturile pentru Camera Deputatilor, aflandu-se astfel pe primul loc in optiunile electorale ale diasporei, dupa centralizarea voturilor din 206 sectii de votare din cele 221 organizate in strainatate.

Partidul Democrat-Liberal a obtinut la Senat 9.781 dintre voturile romanilor din strainatate, adica 46,88%. A fost urmat de PNL cu 4.873 dintre voturi (23,35%) si de alianta PSD-PC cu 2.752 (13,19%). PRM a primit 6,48% dintre voturi (1.353), UDMR 5,66% (1.182 ) si PNG 3,23% (674).

Pentru Camera Deputatilor romanii din strainatate au ales in mare parte tot cu PD-L, pentru care au votat 9.759 de romani (46,6%). PNL a obtinut 20,45% din voturi (4.283) , alianta PSD-PC 14,82 % (3.105), UDMR 4,46% (972), PRM 4,44% (931) si PNG 3,08% (647).

In total, in strainatate, au votat 24.000 de romani, care vor fi reprezentanti de patru deputati si doi senatori.

Bătălie strânsă pentru scaunul lui Văcăroiu

Senatorii se reunesc azi pentru a decide numele celui de-al doilea om în stat.

Pentru şefia Senatului, rămasă vacantă după demisia lui Nicolae Văcăroiu, s-au anunţat trei candidaţi: Ilie Sârbu (PSD), Radu Câmpeanu (PNL) şi Gyorgy Frunda (UDMR). PDL a anunţat că nu va sprijini nici un candidat şi nu va participa la vot. Conform regulamentului Senatului, este declarat câştigător candidatul care obţine jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, adică 67 de voturi. Dacă nici din primul tur, nici din al doilea, nici un candidat nu obţine 67 de voturi, se organizează un al treilea tur. Aici, câştigător este declarat candidatul care obţine majoritatea opţiunilor senatorilor prezenţi. Condiţia este ca în sală să fie prezenţi cel puţin 67, adică cvorumul necesar şedinţei.

Sârbu, favoritul calculelor pe hârtie

Ilie Sârbu are teoretic toate şansele să fie ales preşedinte al Senatului. Dacă toţi senatorii PSD şi aliaţii lor de la PC s-ar prezenta la şedinţă şi l-ar sprijini, Sârbu ar obţine 54 de voturi. În practică, lucrurile sunt mai complicate. În grupul senatorial al PSD există divergenţe, şi nu toţi sunt dispuşi să-l sprijine pe Sârbu. Candidatura acestuia i-a deranjat pe senatorii mai vechi din gruparea Iliescu, care l-ar fi dorit preşedinte pe Doru Ioan Tărăcilă. Conducerea PSD a optat pentru Sârbu. Disputa a fost tranşată strâns în grupul parlamentar al PSD. Sârbu a obţinut 22 de voturi, iar Tărăcilă doar 17. Nemulţumirile au persistat, şi unii senatori PSD au dat de înţeles că Sârbu nu va ieşi preşedinte. Aşa a apărut candidatul PNL Radu Câmpeanu. Chiar dacă pe hârtie candidatul PNL strânge doar 24 de voturi, cu sprijinul grupării Tărăcilă, şi în turul 2 cu sprijinul senatorilor UDMR, ar putea câştiga în faţa lui Sârbu.

Tărăcilă, şeful senatorilor absenţi

Pentru PSD ar fi însă un semnal prost să piardă şefia Senatului din cauza dezbinării interne. Printre senatori circula ipoteza că azi nu se va reuşi alegerea unui nou preşedinte. Din cauza absenţelor nu se va întruni cvorumul necesar şedinţei, şi astfel procedura de alegere a preşedintelui va eşua. În această situaţie, conducerea Senatului rămâne la interimarul Tărăcilă. Pe această strategie merg adversarii lui Sârbu, adică gruparea Tărăcilă-Iliescu.

Sursa principala