violenta in familie

Dezincriminarea agresorului în cazul în care ajunge la împăcare cu victima – Violenta in familie 2018

de

Senatul a adoptat tacit un proiect de lege care va permite, în cazul violenţei în familie, dezincriminarea agresorului în cazul în care ajunge la împăcare cu victima la prima plângere penală, dar nu şi la următoarele.

lege, justitie

Deşi România s-a angajat printr-o convenţie internaţională că nu va tolera actele de violenţă în familie, Parlamentul are altă interpretare.

Aleşii din Senat au tărăgănat o iniţiativă pentru schimbarea Legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie până când aceasta nu a mai fost discutată în plen, de toţi parlamentarii, fiind adoptată tacit, marţi, în forma sa iniţială. Proiectul iniţiat de deputaţi şi senatori ai UDMR, dar care a primit şi semnăturile de susţinere de la parlamentari ai PSD, PNL şi USR, are şi o prevedere discutabilă, aceeasta fiind legată de faptul că în cazul în care există o singură plângere penală în ceea ce priveşte un agresor, iar victima ajunge la împăcare cu acesta, atunci acesta nu mai răspunde penal.

Violenta impotriva femeilor

de

Violenta impotriva femeilor

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/7g4YwjuCwVB

Violenta impotriva femeilor

Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania a fost prima organizatie care impreuna cu un grup de avocati, procurori si judecatori a realizat un proiect de lege pe violenta domestica ce a fost prezentat reprezentantilor Parlamentului si a devenit lege – 217/2003. APFR este totodata prima organizatie care a infiintat o linie telefonica de criza, „Telefonul Albastru” (0256.293.203) pentru femei victime ale violentei in familie si abuzului sexual, in judetul Timis si in partea de vest a Romaniei.

„Poate cineva sa spuna cu mana pe inima ca nu stie nici un caz de violenta domestica? Greu de crezut, in Romania de azi. Majoritatea covarsitoare a romanilor se declara impotriva unui astfel de comportament. Raportam insa aceste cazuri? Mai degraba nu. Prin campaniile noastre, vrem sa dam un exemplu societatii si sa ii determinam pe oameni – atat pe victime cat si pe martorii acestor abuzuri – sa ia atitudine.

Noi am facut primul pas in momentul in care am infiintat Telefonul Albastru. Sper ca romanii sa inteleaga importanta unui astfel de instrument. El nu se rezuma la o simpla raportare ci oferim atat consiliere psihologica cat si sprijin real victimelor violentei domestice,” spune Adela Dinu, director executiv APFR.

Scopul campaniei: sa ii determine pe oameni sa raporteze cazuri de violenta domestica catre APFR, o organizatie care ofera sprijin victimelor violentei domestice.

Violenta psihica in familie

de

Violenta psihica in familie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/BaFUaQ5TBcR

Violenta psihica in familie

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
violenţă în familie – orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alţi membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum şi contra proprietăţii comune sau personale;

violenţă fizică – vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţii prin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acţiuni cu efect similar;

  violenţă psihologică – impunere a voinţei sau a controlului personal, provocare a stărilor de tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în derîdere, înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor, prin ameninţări verbale, prin afişare ostentativă a armelor sau prin lovire a animalelor domestice; neglijare; implicare în viaţa personală; acte de gelozie;

impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială; izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicere a frecventării instituţiei de învăţămînt; deposedare de acte de identitate; privare intenţionată de acces la informaţie; alte acţiuni cu efect similar;


Violenta psihica

de

Violenta psihica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Rn6q3DP4Qkr

Violence conjugale

Articolul 5.  Principiile de bază ale prevenirii
şi combaterii violenţei în familie
Prevenirea şi combaterea violenţei în familie se efectuează pe următoarele principii:

a) legalitatea;
b) egalitatea;
c) confidenţialitatea;

d) accesul la justiţie;
e) protecţia şi securitatea victimei;
f) cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu societatea civilă şi cu organizaţiile internaţionale.
Articolul 6. Sfera de acţiune a legii

Prevederile prezentei legi se aplică în egală măsură cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc pe teritoriul ei.


Principiul penalul tine in loc civilul

de

Principiul penalul tine in loc civilul

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/X4yVriitHKn

Principiul penalul tine in loc civilulpenalul ţine în loc civilul, (în limba franceză ,,le criminel tient le civil en état”), regulă potrivit căreia judecarea unei acţiuni civile în faţa instanţei civile se suspendă, dacă există un proces penal pendinte cu privire la aceeaşi faptă, pînă la rezolvarea definitivă a acţiunii penale (art. 19, alin. 2, C.p.p.).

Hotărarea instanţei penale are autoritate da lucru judecat ]n faţa instanţei civile ]n condiţiile prevăzute de lege. V. şi autoritate de lucru judecat.


Legea privind prevenirea si combaterea violentei

de

Legea privind prevenirea si combaterea violentei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dSQus2Ky1m5

M375/0009

Articolul 5.  Principiile de bază ale prevenirii
şi combaterii violenţei în familie
Prevenirea şi combaterea violenţei în familie se efectuează pe următoarele principii:

a) legalitatea;
b) egalitatea;
c) confidenţialitatea;

d) accesul la justiţie;
e) protecţia şi securitatea victimei;
f) cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu societatea civilă şi cu organizaţiile internaţionale.
Articolul 6. Sfera de acţiune a legii

Prevederile prezentei legi se aplică în egală măsură cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc pe teritoriul ei.

Divort, incredintare minor

de

Divort, incredintare minor

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/TQfaouB2SHo

Divort, incredintare minor

Articolul 7. Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii
de prevenire şi de combatere a violenţei în
familie
(1) Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii  de prevenire şi de combatere a violenţei în familie sînt:
a) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei);

b) autorităţile administraţiei publice locale de specialitate:
– secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei;
– direcţiile generale de învăţămînt, tineret şi sport;
– organele ocrotirii sănătăţii;
– organele afacerilor interne;
c) comisiile pentru probleme sociale de pe lîngă autorităţile administraţiei publice locale;
d) centrele/serviciile de reabilitare a victimelor şi agresorilor;
e) alte organizaţii cu activităţi specializate în domeniu.

 (2) Autoritatea publică centrală abilitată cu funcţii de elaborare şi de promovare a politicilor de prevenire şi de combatere a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor este Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
(3) Pe lîngă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se creează Consiliul coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, în componenţa căruia intră cîte un reprezentant al autorităţilor centrale, conform alin. (1), reprezentanţii societăţii civile şi alte părţi interesate. Consiliul coordonator interministerial este responsabil de asigurarea coordonării şi colaborării dintre ministere şi alte autorităţi administrative centrale cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Regulamentul Consiliului coordonator interministerial este aprobat prin hotărîre de Guvern.
[Art.7 al.(3) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(4) Autoritatea publică locală abilitată cu funcţii de implementare a politicilor de prevenire a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şi agresorilor este secţia/direcţia raională de asistenţă socială şi protecţie a familiei, în cadrul căreia se desemnează un specialist responsabil de domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.
[Art.7 al.(4) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]

(5) Celelalte servicii publice de nivel local vor desemna persoane cu atribuţii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, responsabile de coordonarea activităţilor specifice în cadrul instituţiei sale şi de colaborarea în desfăşurarea activităţilor comune la nivelul teritoriului administrativ, în baza unor proceduri stabilite de conlucrare în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie.
[Art.7 al.(5) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]


Violenta in familie

de

Violenta in familie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VLMXaXyQQHD

VIOLENTA IN FAMILIEArticolul 11. Dreptul la protecţie al victimei
(1) Victimei i se garantează apărarea drepturilor şi intereselor  legitime.
(2) Persoanele cu funcţie de răspundere, alte persoane care cunosc existenţa  unui pericol pentru viaţa şi sănătatea unei potenţiale victime trebuie să comunice acest fapt autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie.

(21) Victima are dreptul la asistenţă pentru recuperare fizică, psihologică şi socială prin acţiuni speciale medicale, psihologice, juridice şi sociale. Acordarea serviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiţionată de dorinţa victimei de a face declaraţii şi a participa la procese de urmărire în justiţie a agresorului. Dreptul la viaţa privată şi confidenţialitatea informaţiei privind victima sînt garantate.
[Art.11 al.(21) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
3) Autorităţile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie sînt obligate să reacţioneze prompt la orice sesizare şi să informeze victimele despre drepturile lor, despre autorităţile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie; despre tipul serviciilor şi organizaţiile la care se pot adresa după ajutor; despre asistenţa disponibilă pentru ele; unde şi cum pot depune o plîngere; despre procedura ce urmează după depunerea plîngerii şi rolul lor după asemenea proceduri; cum pot obţine protecţie; în ce măsură şi în ce condiţii au acces la consultanţă sau asistenţă juridică; dacă există un pericol pentru viaţa sau sănătatea lor în cazul eliberării unei persoane reţinute sau condamnate; dacă a fost anulată ordonanţa de protecţie.

[Art.11 al.(3) în redacţia LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(4) Cazurile de violenţă în familie pot fi supuse medierii, la cererea părţilor. Medierea se efectuează de către mediatori atestaţi, iar în lipsa acestora, de către comisiile pentru probleme sociale, cu participarea, după caz, a asistentului social.
(5) Victima are dreptul la asistenţă juridică primară şi calificată gratuită conform legislaţiei cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.
[Art.11 al.(5) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(6) Victimei i se acordă asistenţă medicală de instituţiile medico-sanitare în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.

    [Art.11 al.(6) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]
(7) Viaţa privată şi identitatea victimei sînt protejate. Înregistrarea, păstrarea şi utilizarea datelor cu caracter personal privind victima se efectuează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
[Art.11 al.(7) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]


Intrebare – violenta domestica

de

Intrebare – violenta domestica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XvypK6aKpaL

Intrebare - violenta domestica

Persoanele care pot depune cerere despre comiterea actelor de violenţă în familie sînt:
a) victima;
b) în situaţie de criză, membrii de familie;

c) persoanele cu funcţie de răspundere şi profesioniştii care vin în contact cu familia;
d) autoritatea tutelară;

e) alte persoane care deţin informaţii despre pericolul iminent de săvîrşire a unor acte de violenţă sau despre săvîrşirea lor.


AJUTOR (violenta domestica)

de

AJUTOR (violenta domestica)

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/28h2ZF534Ep

AJUTOR (violenta domestica)

8. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 5
(1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.

(2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie.

(3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie.
(4) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie.

(5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administatiei si Internelor.”


Dovada violenta domestica

de

Dovada violenta domestica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gHjTsJXr8f5

Dovada violenta domestica

Se numeşte “violenţa în familie” orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri.

Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare.

Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze.


VIOLENTA IN FAMILIE

de

VIOLENTA IN FAMILIE

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/8w7XfQkLxk2

VIOLENTA IN FAMILIE

Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft:

”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin; ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”.

Se numeşte “violenţa în familie” orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze.

Soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin.

Pe de altă parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim al căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.


Sesizare violenta domestica

de

Sesizare violenta domestica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dZqvJX6RPqY

M375/0009

Violenta domestica consta intr-o serie de comportamente sistematic repetate, de atac fizic, agresivitate verbala si psihologica, sexuala si economica, pe care un partener le manifesta asupra celuilalt in cadrul oficializat al familiei sau in relatia de convietuire in acelasi spatiu.

Intr-un sens mai larg, violenta domestica este perceputa ca o amenintare sau producere a unei rani fizice, in trecutul sau in prezentul convietuirii cu partenerul. Atacul fizic sau sexual poate fi acompaniat de intimidari si abuzuri verbale; distrugerea unor bunuri personale ale victimei; izolarea ei fortata fata de prieteni, de restul familiei si de alte persoane care ar putea constitui un potential ajutor pentru victima; amenintari la adresa unor persoane semnificative pentru victima, incluzand aici si copiii; crearea unei atmosfere de amenintari si teroare in jurul victimei; controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale, hrana, mijloace de transport, telefon si alte surse de protectie sau ingrijire de care ar putea beneficia.

Termenul de violenta provine din latinescul vis care inseamna forta, deci utilizarea fortei pentru a demonstra superioritatea. Specialistii sunt de parere ca violenta in cadrul familiei nu include doar violenta fizica (omor, vatamare, lovire) ci si violenta sexuala (violul marital), violenta psihologica (santaj, denigrare, umilire, ignorare, abandon, izolare), violenta verbala (insulta, amenintare) si cea economica (privarea femeii de mijloace si bunuri vitale).
Violenta domestica este definita in termeni legislativi ca fiind orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material ” ( Legea. 217/2003 ). Violenta in familie este o infractiune, prevazuta si sanctionata ca atare de Codul penal roman incepand cu anul 2000 (Legea 197/2000).

Violenta in familie poate avea consecinte grave asupra persoanelor, copii sau adulti, atat pe plan fizic, cat si pe plan emotional. De obicei, efectele abuzurilor se fac resimtite o lunga perioada de timp dupa savarsirea lor si influenteaza viata si comportamentul adultilor sau copiilor.


Proiectul privind combaterea violentei in familie, care prevede ca victima violentei in familie poate cere instantei un ordin de protectie si de restrictie fata de agresor, a fost adoptat, marti, de catre Camera Deputatilor.

de

Actul normativ, pentru care Camera Deputatilor este for decizional, a fost adoptat cu 166 voturi „pentru”, trei voturi „impotriva” si doua abtineri.Conform proiectului, violenta in familie se poate manifesta prin violenta verbala, psihologica, fizica, sexuala, sociala sau spirituala.

Victima violentei in familie are dreptul la respectarea personalitatii, demnitatii si vietii sale private, la protectie speciala, la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare, asistenta medicala gratuita, sociala, consiliere si asistenta juridica gratuita, relateaza Mediafax.

Potrivit proiectului, victima are dreptul sa se adreseze instantei sa solicite ordin de protectie cu caracter provizoriu, iar instanta poate sa interzica agresorului sa ramana sau sa se reintoarca in locuinta comuna, sa-l oblige pe agresor sa suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecata, cele generate de adapostirea victimei.

Ordinul de restrictie prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, pastrarea distantei de minim 200 de metri fata de persoana vatamata, interzicerea oricarui contact telefonic, corespondente. Actul normativ stipuleaza ca acest ordin de interdictie nu poate depasi 2 ani.

In proiect este stipulat si faptul ca refuzul primirii in adapost sau refuzul de a acorda asistenta medicala victimelor sunt sanctionate cu amenda intre 1.000 si 5.000 de lei. De asemenea, actul normativ prevede si alte sanctiuni: amenda intre 500 si 1.000 de lei pentru refuzul parasirii adapostului in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut, amenda intre 500 si 1.000 de lei pentru incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla victima

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!