Care sunt pașii votării in 2020 pentru primarii si consilii locale

Votarea se desfășoară după următorul program: duminică 7-21
Veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. Citește mai multe aici despre SIMPV și cum funcționează
După scanarea actului de identitatea și validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se încadrează în condițiile legale, președintele biroului electoral al secției de votare ia o decizie în acest sens.
După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală veți primi buletinele de vot
Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe buletinul de vot (de regulă pe spate) este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul!
Dacă este aglomerație și credeţi că secretul votului dumneavoastră poate fi încălcat, mai bine mai așteptaţi sau înștiințaţi președintele secției de votare. Accesul alegătorilor în sala de votare trebuie să aibă loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Aplicaţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit
Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară, și introduceţi-l apoi în urnă corespunzătoare astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
Dacă greșiți aplicarea ștampilei, puteți cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat
Restituiţi ștampila și primiţi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărțile de identitate).

Bine de știut:

Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. În acest scop, puterile lui se întind și în afara localului secției de votare, până la o distanță de 500 metri. – Art 83 (1). Pentru menținerea ordinii în localul secției de votare și în împrejurimile acestuia, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziție prin grija prefecților. -art 83 (6)

(1) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăși o oră și este anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore.

(2) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în același timp.

(3) Persoanele care, potrivit art. 83 alin. (5), au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării operațiunilor. – art 89

În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, operatorilor de calculator ai biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-mediei români și străini, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. – Art 83 (5)

Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare este interzisă. – Art. 81 (5)
Campania în ziua alegerilor este interzisă sub orice formă, în special în secția de votare. Dacă găsiţi afișe electorale în secția de votare sau pe clădirea unde este amplasată, raportaţi președintelui biroului electoral al secției de votare. Acesta dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării.
Votul este secret; nu dezvăluţi cu cine aţi votat și nici nu permiteţi nimănui să violeze secretul opțiunii dumneavoastră. Nu fotografiaţi buletinul de vot și evitaţi fotografierea sau filmarea în secția de votare.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoțitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților. – Art 90 (2)
Votarea se încheie la ora 21, iar după ora respectivă mai pot vota doar cei care sunt în interiorul secției de votare. Spre deosebire de alegerile prezidențiale, votarea nu se poate prelungi până la ora 23:59.

(1) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot.

(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.

(3) La ora 21,00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot. – Art 92

Aspectele juridice va sunt oferite de https://avocatzamfirescu.ro/

Votul uninominal este un tip de scrutin menţionat în legislaţia sistemelor electorale, practicat în SUA şi Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidaţi individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viaţa politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporţional) şi este întâlnit şi sub formula „Câştigătorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariţia unor guverne stabile ca urmare a majorităţi stabilite prin vot, dar şi faptul că are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.

* Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
* Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obţinute 51% din voturi de către un candidat

Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripţie electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea ştiinţifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situaţie în care candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripţii electorale cu numai un loc, votanţii trebuie să pună pe buletinul de vot toţi candidaţii în ordinea descrescătoare a preferinţei. Cel care întruneşte majoritatea absolută ca primă preferinţă este ales câştigător. Dacă niciunul nu obţine o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalţi candidaţi urmând preferinţa a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidaţi reuşeşte să obţină majoritatea absolută în calitate de primă preferinţă.

Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidaţi individuali şi nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale şi nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus şi în care apar multe persoane necunoscute şi fără valoare, din punctul lor de vedere.

Dezavantaje

Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburiştii au câştigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.

Există însă şi exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicaţia acestui rezultat este că, cu 3 excepţii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist şi cel Muncitoresc au avut candidaţi unici.

În cazul României, există încă un pericol: s-ar putea ca politicieni compromişi, pentru care niciun partid nu şi-ar asuma răspunderea să ajungă parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câştigat Primăria Sectorului 5 al Bucureştiului ca independent şi a fost reprimit în PSD.

Sursa principala