colegii

Ghidul alegătorului. AFLĂ AICI COLEGIUL ÎN CARE POŢI VOTA.

27 mai 20205 noiembrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Controversatul vot uninominal a devenit realitate. Anul acesta votăm candidaţi individuali şi nu liste de partid. Cum şi pentru cine votăm? Ce este un colegiu uninominal? COLTUC.RO îţi oferă un ghid al alegătorului în sistemul uninominal.

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin. Vor exista 43 de circumscripţii electorale, 41 pentru judeţele ţării, una pentru Bucureşti şi o circumscripţie pentru românii din străinătate. Fiecare circumscripţie electorală este împărţită în colegii uninominale.

În fiecare colegiu va fi ales un deputat şi un senator dintre candidaţii înscrişi în luptă. Candidaţii sunt desemnaţi de partide, iar o formaţiune politică nu poate avea mai mult de un reprezentant în fiecare colegiu uninominal.
Având în vedere că numărul deputaţilor aleşi este mai mare decât cel al senatorilor, este posibil să aparţineţi de un colegiu uninominal pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi de alt colegiu pentru Senat. Acest lucru nu înseamnă că veţi fi nevoiţi să vă deplasaţi la două secţii de votare. La intrarea în cabina de vot veţi primi două buletine, unul pentru desemnarea unui reprezentat pentru Camera Deputaţilor, şi unul pentru Senat.

Buletinul de vot va conţine numele candidaţilor, alături de sigla partidului din care fac parte sau menţiunea candidaturii în calitate de independent. Nu va exista niciun fel de listă şi nu veţi putea vota decât pentru candidaţii înscrişi în colegiul uninominal de care aparţineţi.

Realitatea.net vine în ajutorul alegătorilor. Alege judeţul în care locuieşti şi află unde poţi vota.

Ai nelămuriri? Noi te ajutăm să înţelegi mai bine procesul electoral uninominal. Lasă aici întrebările şi comentariile tale.

Colegiile electorale, afacerea politică a verii 2008

1 februarie 202428 octombrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ialomiţa se pregăteşte de zor pentru delimitarea colegiilor electorale. Având în vedere numărul de locuitori, partidele politic vor avea dreptul la 4 colegii electorale şi 6 parlamentari. Listele de propuneri, varianta modernă a cutiei Pandorei, au fost deschise săptămâna trecută. Primarii, cheia viitoarelor succese electorale.

Colegii pana la 13 iulie

În ciuda ameninţărilor de amânare a alegerilor din toamnă, partidele locale şi-au luat în serios sarcinile trasate de la centru şi şi-au împărţit tovărăşeşte judeţul. Deşi graniţele nu au fost delimitate oficial, cele 4 colegii electorale din Ialomiţa îşi vor avea epicentrele la Feteşti, Slobozia, Căzăneşti şi Urziceni. Cele 4 zone urmează a oferi Ialomiţei viitori 4 deputaţi de Ialomiţa şi cei doi senatori la care are dreptul. Fiecare partid are dreptul să propună un singur candidat pentru fiecare colegiu electoral. Candidaţii care câştigă 50% plus 1 din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului in care candidează, primesc un mandat. Voturile tuturor candidaţilor unui partid sunt însumate si folosite in scopul determinării numărului de mandate la care are dreptul fiecare partid, după un algoritm proporţional identic cu cel folosit in prezent. Deşi nu a fost stabilit, termenul final pentru finalizarea propunerilor trebuie să preceadă 13 iulie, dată la care Guvernul va prezenta oficial colegiile uninominale din fiecare judeţ. Până în acest moment nici unui dintre şefii partidelor politice locale nu a definitivat lista celor 6 candidaţi pe care are dreptul sa îi propună.

Liste incomplete, lupte de culise

Deşi fiecare dintre partidele politice locale vehiculează nume, în fapt, fiecare dintre liderii politici locali caută cu disperare nume cu notorietate care să confirme sau să dinamizeze procentele obţinute la alegerile locale. Potrivit declaraţiilor oficiale, PSD are pe lista sa două nume certe. Pe Marian Neaşcu, fost director de campanie al lui Gabi Ionaşcu, şi pe Alecsandu Stiucă, deputat în funcţie. La PDL, lista cuprinde 4 nume, nici unl confirmat oficial, în lipsa unui şef care să-şi asume responsabilitatea unei declaraţii: Marian Hoinaru, Marius Hoinaru, Ion Mitrică şi Cazacu Marinică. La PNL, după cum deja s-a publicat în presa locală, preşedintele PNL Petre Gheorghe a reuşit să înlăture printr-o lovotură de palat pe Cristina Pocora de pe lista pentru colegiul Feteşti, adjudecându-şi acest fotoliu în lipsă, Iar restul candidaţilor vehiculaţi, mai puţin cel al primarului de Urziceni Consantin Sava sunt, deocamdată, no name-uri fără rezonanţă pe scena politică locală. Cât despre strategia de campanie, ea poate fi rezumată de declaraţia preşedintelui PSD Ialomiţa, Silvian Ciupercă, al cărui partid a obţinut cele mai bune rezultate la alegerile locale „Selecţia candidaţilor si procedura de lucru este in curs. Vorbim despre candidaţi care şi-au exprimat această intenţie. Urmează să urmărim foarte atent condiţiile de selecţie pentru candidaturi şi, bineînţeles, în funcţie de acele condiţii şi de criteriile pe care le-am stabilit, să vedem dacă vor candida sau nu.”

Primarii, noii Iuda ai alegerilor din toamnă

Într-o traducere exactă, declaraţia preşedintelui Ciupercă înseamnă că locurile pe listele de partid pentru deputaţi şi senatori urmează să fie obţinute în funcţie de capacitatea financiară a celor care se înscriu. Situaţia e valabilă indiferent de partid, iar discuţiile de moment se axează în jurul sumelor care urmează a fi investite pentru campanie.

Totuşi, acesta nu este singurul motiv pentru care listele continuă să rămână deschise. Pentru că dincolo de analizele privitoare la şanse pe care stafurile de campanie le fac privind cu coada ochiului la rezultatele alegerilor locale, acestea trebuie să aibă în vedere şi preţurile nominale ale primarilor. Potrivit unor surse mai bine informate decât noi, hitul acestei veri va fi: „Cât îmi dai să te fac deputat!?” Iar doritori sunt mulţi, pentru că în campaniile locale costurile au fost mari şi golurile se cer acoperite. Şi cum în politică nu există garanţii, situaţia se cere atent cântărită, iar doritorii trebuie să-şi cântărească îndelung buzunarele dacă vor să le ajungă până în toamnă.

Out-siderii, o ameninţare generală

Şi pentru ca tabloul să fie complet, pe lângă capcanele deja existente, trebuie avute în vedere două noi ameninţări. Prima o reprezintă ex-baronul Gheorghe Savu, cel care a reuşit performanţa de a aduna 5000 de semnături în mai puţin de o lună şi a declarat că are la degetul mic jumătate dintre primarii din judeţ, trecuţi, prezenţi şi viitori. Iar cea de-a doua, poate de mai mici dimensiuni, dar la fel de deranjantă o reprezintă actualul deputat Dan Grigore, transferat pentru a treia oară în 4 ani de la PD-L la PC şi care a declarat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă că îşi doreşte să rămână deputat de Ialomiţa. Şi, deşi timpul e scurt, numărul intruşilor ar putea să crească pentru că legea face loc destul, daca balta are peşte de calitate. Ceea ce nu pare să fi luat nimeni în calcul e insă faptul că, potrivit rezultatelor de la alegerile locale, electoratul deja şi a exprimat preferinţele. Potrivit acestora, PSD are dreptul sa spere la doi deputaţi în colegiile electorale din Slobozia şi Căzăneşti, iar PD-L, la alţi doi pentru Feteşti şi Urziceni. La care se adaugă, evident, cate un senator pe post de bonus. Restul vor trebui să aştepte alegerile din 2012.

Sursa principala

Casa de avocatura COLTUC va prezinta ceea ce trebuie sa stiti despre votul uninominal

1 februarie 202428 octombrie 2008 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Votul uninominal este un tip de scrutin menţionat în legislaţia sistemelor electorale, practicat în SUA şi Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidaţi individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viaţa politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporţional) şi este întâlnit şi sub formula „Câştigătorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariţia unor guverne stabile ca urmare a majorităţi stabilite prin vot, dar şi faptul că are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.

* Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
* Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obţinute 51% din voturi de către un candidat

Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripţie electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea ştiinţifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situaţie în care candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripţii electorale cu numai un loc, votanţii trebuie să pună pe buletinul de vot toţi candidaţii în ordinea descrescătoare a preferinţei. Cel care întruneşte majoritatea absolută ca primă preferinţă este ales câştigător. Dacă niciunul nu obţine o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalţi candidaţi urmând preferinţa a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidaţi reuşeşte să obţină majoritatea absolută în calitate de primă preferinţă.

Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidaţi individuali şi nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale şi nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus şi în care apar multe persoane necunoscute şi fără valoare, din punctul lor de vedere.

Dezavantaje

Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburiştii au câştigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.

Există însă şi exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicaţia acestui rezultat este că, cu 3 excepţii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist şi cel Muncitoresc au avut candidaţi unici.

În cazul României, există încă un pericol: s-ar putea ca politicieni compromişi, pentru care niciun partid nu şi-ar asuma răspunderea să ajungă parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câştigat Primăria Sectorului 5 al Bucureştiului ca independent şi a fost reprimit în PSD.

Sursa principala