Lună: septembrie 2011

Casa de avocatura Coltuc a avut inca odata dreptate:Borbely-Taxa auto ramane neschimbata pana in 2013

de

In ceea ce priveste Cartea Verde, sunt mai multe aspecte, pentru ca sunt mai multe tari in UE care aplica acest sistem. Va trebui sa avem discutii si cu cei implicati cu RAR, cu cei care trebuie sa se implice. Ceea ce pot sa spun sigur e ca pana in 2013 nu va fi un alt sistem, va fi taxa de prima inmatriculare care exista acum”, a spus Borbely, citat de Mediafax.

 

Ministrul Mediului asteapta ca Parlamentul sa adopte cat mai repede modificarile la taxa auto, care presupune o reducere de 25% a taxei platita de cumparator la prima vanzare, pentru toate masinile inmatriculate dupa 1.01.2007.

 

„In legatura cu taxa auto, sa fie foarte clar: noi vom aplica deocamdata aceasta taxa auto care a existat si pana acum cu modificarile pe care le-am propus in lege. Eu sper ca Senatul si Camera Deputatilor sa adopte cat mai repede aceasta lege, care inseamna 25% reducere la taxa auto si la prima vanzare a masinilor inmatriculate inainte de 1 ianuarie 2007, va trebui sa fie platita de catre cumparator aceasta taxa”, precizeaza ministrul Mediului.

La inceputul acestei luni, Borbely a avansat ideea eliminarii taxei auto de prima inmatriculare la jumatatea lui 2012 sau inceputul anului 2013. Aceasta ar urma sa fie inlocuita cu o carte verde care sa mentioneze gradul de poluare.

Taxa de poluare va fi achitata o singura data pentru masinile noi sau la mana a doua inmatriculate pentru prima data in Romania, indiferent daca autovehiculul este produs in tara sau peste hotare, cat si pentru masinile inmatriculate inainte de 2007 pentru ca nu a fost achitata o asemenea taxa.

In cazul masinilor inscrise inainte de 2007, taxa de poluare va fi platita la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a masinilor, in cazul instrainarii acestora, dupa ce intra in vigoare noua reglementare.

Taxa auto va fi calculata in functie de tipul motorizarii, capacitatea cilindrica, emisiile de dioxid de carbon si deprecierea autoturismului (in situatia in care nu are dotari, precum geamuri electrice, aer conditionat, servodirectie, abs etc).

VINERI, 30.09.2011, Casa de avocatura Coltuc va organiza conferinta de presa in cadrul careia se vor trata doua teme de actualitate:

de

A. “Noul Cod Civil si implicatiile pentru lumea afacerilor.”

B. “Noua forma a taxei de poluare si inmatricularea pe Bulgaria.”

Evenimentul va avea loc in sala Van Gogh din incinta Bucharest Unirii Square Hotel/ Bucharest City Hotel (Str. Nerva Traian, nr.3A), incepand cu ora 11 a.m.

 

 

 

 

Dintre subiectele ce vor fi dezbatute in cadrul acestei conferinte, amintim:

A. 1. Consecintele noului Cod Civil asupra contractelor bancare.

2. Noua lege si problemele de cuplu.

3. Impactul noului Cod Civil in activitatea societatilor comerciale.

4. Probleme practice in aplicarea noului Cod Civil.

 

B. 1. Exista o noua forma a legii in vigoare; ce lege se aplica acum?

2. Termenul limita al inmatricularilor pe Bulgaria.

3. Problemele masinilor inmatriculate in Bulgaria.

 

SPEAKERI:          Av. Coltuc Marius, fondator al C.A.Coltuc, membru al Baroului Bucuresti

Carmen Cretu, consilier juridic, colaborator C.A.Coltuc

 

Daca sunteti journalist si doriti sa participati la conferinta va rugam sa confirmati prezenta pana miercuri, 28.09.2011, ora 24.00 la adresa de e-mail marketing@coltuc.ro sau la numarul de telefon : 031.425.93.85 (Dania Radu)

Va multumim!

 

Despre C.A. Coltuc

Fondata in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu, Casa de Avocatura Coltuc a reusit sa se integreze pe deplin in piata juridica din Romania, oferind clientilor sai servicii profesionale prompte si eficiente. Departamente: recuperari creante, litigii, consultanta, registrul comertului, marketing si relatii cu clientii. De asemenea, are pe rol peste 1000 de procese cu speta taxei de poluare.

Se prelungeste termenul pentru achizitionarea semnaturii digitale anunta Casa de avocatura Coltuc

de

O buna parte din angajatorii autohtoni continua sa mearga cu formularele la ghiseele administratiilor financiare. De aceea, termenul pana la care acestia pot achizitiona semantura digitala s-a prelungit cu trei luni.

 

 

Desi, teoretic, firmele nu mai au voie sa depuna la ghiseu declaratia unica, asa cum prevede hotararea de guvern care reglementeaza acest formular, practic mai pot amana cateva luni achizitia certificatului digital, datorita acestei circulare interne.

Cu toate acestea, incet, dar sigur, lucrurile avanseaza si, luna de luna, creste numarul firmelor care depun declaratiile pe internet, pe portalul e-Romania, spun func?ionarii de la administratiile financiare, lucru demonstrat si de cifre.

Raportat la inceputul anului, cand au fost depuse online circa 60.000 de declaratii unice, in aprilie numarul acestora urcase cu 57%, pana la circa 94.200, ca sa ajunga la 314.500 in august, in crestere de peste cinci ori fata de primele luni din 2011, conform datelor .

Sursa: EVZ

Redobandirea cetateniei romane.Lista persoanelor care depun juramantul in septembrie 2011

de

Depunerea jurământului de credinţă faţă de România va avea loc în ziua de 26 septembrie 2011, la ora 08:30, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din str. Blănari nr. 25 (vis a vis de Biserica Sf. Nicolae Şelari). Persoanele care şi-au redobândit cetăţenia română şi care vor

 

 

depune jurământul în această zi vor trebui să prezinte un act de identitate (paşaportul, permisul de şedere permanentă sau cartea de rezidenţă, plus 2 fotografii tip legitimaţie).

Redobândirea cetăţeniei române. Lista persoanelor care depun jurământul pe 26 septembrie 2011, 0ra 08:30

Nr. crt Numele şi prenumele Nr. dosar

1. ABEDINI KOUSAR 7326/2010
2. ANDRIUŢĂ OLEG 37920/2010
3. ANTOCI ZINAIDA 147058/2010
4. BALAN IGOR 154722/2010
5. BALANUŢA DUMITRU 155421/2010
6. BANARIUC IVAN 53463/2010
7. BANCESCU SEVASTIAN 143910/2010
8. BARBĂLATĂ NELEA 104554/2010
9. BĂNICĂ VASILE 67864/2010
10. BEGA VALERIA 35843/2010
11. BELINSCHI OXANA 104909 /2010
12. BÎTCA NADEJDA 154790/2010
13. BORŞ SERGIU 147166/2010
14. BUDEANU ANATOLIE 104577/2010
15. BURCIU ELENA 27799/2010
16. BURCIU EUGENIU 27799/2010
17. CĂLIN DIANA 44463/2010
18. CERNOGAL EUGENIU 149420/2010
19. CERNOPOLC ADELA 49456/2010
20. CHIRIŢA VIRGILIU 45783/2010
21. COCERU SNEJANA 147259/2010
22. CONDRUC VIORICA 33936/2010
23. COROTAŞ IURII 148519/2010
24. CRAVEŢ ANATOLIE 22672/2010
25. CRAVEŢ INA 22671/2010
26. CUCULESCU ION 149417/2010
27. DANDALII TAMARA 30298/2010
28. DOBROVOLSCHI IULIAN 155768/2010
29. DORDEA MIHAELA 156874/2010
30. DUMITRAŞCU CRISTINA 145690/2010
31. DUMITRESCU NICULINA 36893/2010
32. FOLEŞTEANU ELENA 151856/2010
33. GANCIUC ALIONA 105423/2010
34. GÎSCA SVETLANA 151263/2010
35. GRATI NATALIA 157000/2010
36. GRICIUC DIANA 105424/2010
37. GUŢANU NATALIA 105535/2010
38. GUŢU ELENA 22661/2010
39. IGNAT OLESEA 31270/2010
40. ILHAN MEHMET 28034/2010
41. ILUŞCA IGOR 147644/2010
42. JELEAZCOVA ECATERINA 80184/2010
43. KARAUSHU GEORGIY 104558/2010
44. KARAUSHU IVAN 104557/2010
45. MAZÎLU ANGELA 150432/2010
46. MĂMĂLIGĂ ALEXANDRA 149413/2010
47. MILITARU OXANA 104555/2010
48. MIRON ELENA 49451/2010
49. MOCANU VALENTIN 65995/2010
50. NEDERIŢĂ VASILE 145958/2010
51. OLEINIC FEODORA 49455/2010
52. PANUŞ DIANA 150218/2010
53. PEREU CORNELIU 143030/2010
54. PÎNTEA ILONA 104914 /2010
55. POPA ELVIRA 104938 /2010
56. POPOV VALENTYN 3023/2009
57. PROFIR LIVIA 151310/2010
58. RAICU CRISTINA 30800/2010
59. RUSSU VLADIMIR 31931/2010
60. SAVA OCTAVIAN 159554/2010
61. SCLIFOS NATALIA 151224/2010
62. SCOROPAT DUMITRU 151293/2010
63. SFICHI NATALIA 105403/2010
64. SHLOSBERG ELLA SUSANNE 3829/2010
65. STRAISTARI SERGHEI 7560/2010
66. ŞMULCO IGOR 104016/2010
67. ŞVITCHII IULIA 147461/2010
68. TEACĂ NINA 31355/2010
69. ŢĂRANU IULIA 53461/2010
70. VODZINSCHI SERGHEI 28691/2010
71. ZELENIVSCHII ELENA 105519/2010
72. ZELENIVSCHII VALERIU 104923 /2010
73. ZELENIVSCHII VIORICA 104921 /2010

Drepturile basarabenilor în România

de

Conform OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în 2008, străinul reprezintă orice persoană care nu are cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European. Chiar dacă potrivit legislaţiei în vigoare

 

 

cetăţenii moldoveni sunt consideraţi străini pe teritoriul României, mulţi dintre aceştia consideră că etnia reprezintă un factor mult mai relevant decât cetăţenia atunci când sunt abordate discuţii referitoare la drepturile de care ar trebui să beneficieze din partea statului român. Din motive istorice, aceştia consideră că graniţa cu România ar trebui să fie mult mai permisivă decât celelalte graniţe ale continentului European.

Toţi facem parte din aceeaşi naţie, chiar dacă unii ne numim moldoveni, iar alţii sunt români. Avem aceleaşi rădăcini, aceeaşi limbă, aceleaşi sărbători, rude care trăiesc în România şi copii care studiază acolo, explică un intervievat.

Raportul mai arată că diferenţele de limbaj reprezintă adesea un motiv de discriminare a basarabenilor atât în relaţie cu cetăţenii români, cât şi cu reprezentanţii instituţiilor statului care operează adesea cu stereotipurile des întâlnite în raportarea la Celălalt pe care îl consideră diferit de el.

Studiul „Imigrant în România: Perspective şi riscuri” face parte din programul „Migraţie şi dezvoltare” şi reprezintă o continuare a cercetării „Piaţa forţei de muncă şi imigraţia” din 2007.

De anul trecut, studenţii basarabeni pot obţine o autorizaţie de muncă prin îndeplinirea condiţiilor legii, însă pot lucra numai 4 ore pe zi.

“În perioada în care încă eram student, eu, ca basarabean, nu puteam să lucrez pe numele meu. Dar trebuia să lucrez ca să mă întreţin şi o făceam pe numele unui coleg român”, spune un tânăr de 24 ani.

În ceea ce priveşte dreptul la muncă, ca orice alt străin, aceştia au nevoie de o autorizaţie de muncă eliberată de către Oficiul Român pentru Imigrări, în baza depunerii dosarului cu toate documentele necesare.

Până în 2008, cetăţenii moldoveni trebuiau să dovedească faptul că sunt plătiţi cu salariul mediu pe economie, situaţie care i-a descurajat pe mulţi în procesul de găsire a unui loc de muncă corespunzător.

Angajarea unui cetăţean moldovean presupunea costuri mari, atât din partea angajatului, costuri de dosar şi taxa de 200 euro, precum şi pentru angajator, care trebuia să plătească taxe suplimentare la stat şi să dovedească faptul ca nu a găsit un angajat român care să ocupe postul respectiv.

În baza autorizaţiei de muncă se obţinea viza de lunga şedere în scop de muncă sau permisul de şedere în scop de muncă. Pe perioada şederii în România, cetăţenii basarabeni nu au dreptul de a avea două sau mai multe slujbe concomitent, chiar dacă acestea sunt doar cu jumătate de normă. Şi studenţii moldoveni se confruntă cu problemele birocratice din România : cuantumul mic al bursei, care a rămas constant în perioada 1997-2007, respectiv 50 de dolari pentru un student pe lună şi care este insuficient pentru acoperirea cheltuielilor de bază, imposibilitatea de a aplica la programe de schimburi internaţionale de studenţi, precum şi imposibilitatea de a lucra pe perioada studiilor. În 2002, România a implementat regimul paşapoartelor pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, începând cu 2006 aceştia aveau nevoie de o invitaţie din partea unui cetăţean român pe care să o prezinte împreună cu documentul de călătorie la punctele de trecere a frontierei. Şederea acestora pe teritoriul României era de maxim 90 de zile de la data intrării.

Începând cu luna ianuarie 2007, cetăţenii moldoveni au nevoie de viză pentru a putea intra în România. Deşi vizele se oferă gratuit, procedura este destul de anevoioasă şi îndelungată, dovedindu-se nerentabilă în special pentru cei care doresc să obţină o viză de scurtă şedere.

Pentru că singurul loc de unde se poate aplica pentru aceste vize este la Consulatul României din Chişinău, cozile sunt foarte mari, iar oamenii petrec chiar zile întregi, dormind pe iarbă, în faţa consulatului, după cum povesteşte unul dintre cei intervievaţi.
În prezent, în lipsa unei nevoi de organizare resimţite din partea autorităţilor de la Chişinău, cetăţenii basarabeni şi-au creat propriile sisteme de organizare în faţa Consulatului.

 

 

Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Fondator Casa de avocatura Coltuc

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745.150.894

Cai de aflarea stadiului dosarului de cetatenie

de

Urgentarea dosarului

Daca procesul de obtinere a cetateniei dureaza prea mult exista posibilitatea de a urgenta aceasta procedura.

 

 

 

Sunt doua posibilitati:

1. Deplasarea personala la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie sau delegarea unui reprezentant din Romania pentru a face aceste demersuri.

2. Trimiterea de scrisori tip/ model recomandate cu aviz de receptie la urmatoarele adrese:

•  Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie

Adresa: Strada Smârdan nr.3, sector 3, Bucuresti.

Presedinte doamna Nicoleta-Ecaterina Eucarie

•  Domnului GABRIEL-CRISTIAN PISCOCIU, Consilier de Stat Palatul Cotroceni,

Adresa: Bulevardul Geniului nr. 1-3, Sector 6 – Bucuresti – Romania, Cod postal 060116
•  Ministerului Justitiei al Romaniei Direcţia Cetatenie

Adresa: Bucureşti, Str. Apolodor, Nr.17, sector 5. ROMANIA

• prin e-mail la presedentie procetatean@presidency.ro

( Sursa: www.vreaucetatenie.ro, www.basarabeni.ro )

 

Model de scrisoare:

Carte Domnul …………………………..

 

Eu subsemnatul (NUMELE SI PRENUMELE), fiul lui (NUMELE PRENUMELE TATALUI)
si (NUMELE PRENUMELE MAMEI), născut la ziua/luna/anul in localitatea(DENUMIREA LOCALITATII), cetăţean moldovean (sau alta cetatenie), de origine română, cu reşedinţa actuală in Republica Moldova (sau tara de resedinta),str. n. satul/orasul , raionul, regiunea  am depus
dosarul pentru redobândirea cetăţeniei române la (SPECIFICA UNDE AI DEPUS
DOSARUL) in data de ziua/luna/anul. Am trimis multe cereri catre „Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie”, ca se mi se comunice informatii referitor la dosarul meu de redobandire a cetateniei romane , dar n-am primit nici un raspuns. De aceea v-as fi recunoscator daca imi puteti ajuta sa aflu numarul de inregistrare si stadiul solutionarii dosarului meu de redobandire a cetateniei romane. Vă
mulţumesc anticipat.

 

NUMELE PRENUMELE

Semnătura _______________

Email:

Tel.:

Data ( ziua/luna/anul ):

 

Aceste forme sunt facultative si fiecare alege forma de aflare a stadiului dosarului.

 

Av. Coltuc Marius Vicentiu

Aspecte juridice practice ale basarabenilor din România

de

Cetăţenia română se poate dobândi în patru moduri:

 

 


 

1. prin naştere;

Persoana care se naşte pe teritoriul unui stat primeşte cetăţenia statului respectiv. Sunt unele state în care nu se practică cele spuse.

2. prin înfiere (adopţie);

Persoana care este înfiată în condiţiile legii de către o persoană ce are o altă cetăţenie, va primi şi ea această cetăţenie

3. prin repatriere;

Persoana care a pierdut cetăţenia română o poate redobândi prin efectul repatrierii, dacă îşi exprimă dorinţa în acest sens.

Părinţii care se repatriază hotărăsc pentru copiii lor minori privind cetăţenia. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.

Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nici o consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care se repatriază poate cere dobândirea cetăţeniei române, în condiţiile prezentei legi.

 

Pregatirea documentelor pentru redobindirea cetateniei romane

 

Pentru a redobândi cetăţenia română este necesar să perfectaţi un set de documente care include urmatoarele acte:

– paşaport original (internaţional) – copie legalizată la notar;

– buletinul de identitate original – copie legalizată la notar;

– cazier judiciar din România- în original;

– cazier judiciar din Republica Moldova – în original;

– certificatul de naştere – copie autentificată la notar;

– certificatul de căsătorie sau divorţ – copie autentificată la notar;

– certificate de naştere sau de deces ale părinţilor – copii autentificate la notar;

– certificate de căsătorie sau de divorţ ale părinţilor – copii autentificate la notar;

– certificate de naştere sau de deces ale bunicilor din partea mamei sau a tatălui – copii autentificate la notar;

– acordul soţilor pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori – declaraţie autentificată la notar;

– certificate de căsătorie sau de divorţ ale bunicilor din partea mamei sau a tatălui – copii autentificate la notar;

– declaraţie de consimţământ pentru obţinerea cetăţeniei române data către minorii care au implinit vârsta de 14 ani;

– acordul soţilor pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori – declaraţie autentificată la notar;

– cerere personală  din care să rezulte că nu aţi depus o altă cerere de redobândire a cetăţeniei române – autentificată la un notar;

– declaraţie din care să rezulte că nu sprijiniţi acţiuni împotriva ordinei de drept a României – autentificată la un notar;

– un dosar cu şină.

 

 

Persoanele care se află în afara Republicii Moldova pot beneficia de serviciile companiei perfectând o procură la Consulatul Republicii Moldova sau la un Notar din ţara în care se află ( în cazul Notarului va mai fi nevoie să apostilaţi procura, unii notari prestează şi acest serviciu).

 

Depunerea dosarului la Direcţia Cetăţenie din România

Următoarea etapă în procesul de redobândire a cetăţeniei române, după colectarea setului de documente, este depunerea actelor la Direcţia Cetăţenie din România.

Acte primare:

 

–  buletin de identitate;

–  paşaport;

–  extras din contul bancar;

–  foto 3×4;

–  certificat de la locul de muncă/studii.

 

 

Persoanele care au depus dosarele pentru a redobândi cetăţenia româna şi nu au fost soluţionate de către autorităţile din România în termenii stipulaţi în legislaţia româna au dreptul de a cere prin intermediul Instanţelor de Judecată respectarea acestor termeni.

 

Obţinerea C. N. P.

 

Codul numeric personal reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.

 

Acte primare:

 

–  buletin de identitate;

– actul de stare civilă.

 

 

Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Fondator Casa de avocatura Coltuc

www.coltuc.ro

 

Verificarea procedurii de atribuire a contractelor de achizitie publica

de

Astfel, prin modificarile aduse, se detaliaza verificarea procedurilor de atribuire a contractelor, in mod selectiv, indiferent de valoare. Aceasta modificare se impune cu atat mai mult cu cat functia de verificare procedurala are rp; preventiv, permitand autoritatilor contractante remedierea in

 

 

 

timp real a nonconformitatilor, constatate de observatori prin aplicarea recomandarilor acestora.

S-a introdus si obligativitatea verificarii tuturor procedurilor de negociere fara publicare a unui anunt de participare.

Proiectul va contribui la cresterea absorbtiei de fonduri europene si implicit la dezvoltarea mediului de afaceri prin realizarea de noi investitii.

Proiectul urmareste mentinerea stabilitatii si asigurarii capacitatii administrative a sistemului achizitiilor publice. De asemenea, realizarea de noi investitii presupune crearea de noi locuri de munca.

Noi reglementari privind dobanda legala in 2011

de

In Monitorul Oficial nr. 607 din 29 august 2011 a fost publicata O.G. nr. 13/2011 privind remuneratorie si penalizatoare pentru , precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

 

 


Actul normativ vizeaza:

• abrogarea O.G. nr.9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti si adoptarea Ordonantei Guvernului privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti
• modificarea si completarea Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare si pentru modificarea si completarea O.G. nr. 9/2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 222/2004.

De asemenea, in contextul obligatiilor asumate prin Aranjamentul stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, ratificat prin O.U.G. nr. 99/2009, respectiv prin O.U.G. nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intentie, semnata de autoritatile romane la Bucuresti la 5 februarie 2010 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 19 februarie 2010, autoritatile romane si-au asumat angajamentul, prin Scrisorile de Intentie din 9 septembrie 2010, 22 decembrie 2010, 10 martie 2011 si 9 iunie 2011, de a amenda legislatia Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar pentru a permite utilizarea resurselor administrate de acesta (inclusiv prin emiterea de garantii) pentru a facilita masurile de restructurare autorizate de BNR referitoare la transferul de depozite, inclusiv tranzactii de vanzare de active cu asumare de pasive, daca aceasta utilizare este mai putin costisitoare decat plata directa a compensatiilor aferente respectivelor depozitelor garantate, precum si de a asigura corelarea prevederilor actelor normative in materia administrarii speciale a institutiilor de credit (O.U.G. nr. 99/2006 privind si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare), a garantarii depozitelor (O.G. nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) si respectiv a celei privind falimentul institutiilor de credit (O.G. nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit).

Luarea acestor masuri se impune pentru a asigura corelarea legislativa a actelor normative in domeniul financiar. Totodata, calitatea de stat membru al Uniunii Europene incumba Romaniei obligatia de preluare in legislatia nationala a prevederilor directivelor Uniunii Europene in materia institutiilor de credit, prin amendarea corespunzatoare a legislatiei interne aferente.

I. Abrogarea O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti si adoptarea Ordonantei Guvernului privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti

Pentru a asigura o mai buna reflectare a dobanzii de referinta fata de conditiile pietei romanesti, in data de 18 ianuarie 2002, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a luat decizia inlocuirii taxei scontului cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, precum si adaptarea cadrului legislativ, prin inlocuirea cu dobanda de referinta, in toate actele normative care fac referire la taxa scontului si alte tipuri de dobanzi ale bancii centrale. Decizia de inlocuire a fost anuntata public printr-un comunicat de presa, care definea aceasta dobanda ca fiind, pentru perioada urmatoare, media aritmetica, ponderata cu volumul tranzactiilor, a ratelor dobanzilor depozitelor atrase si operatiunilor reverse repo din luna anterioara celei pentru care se face anuntul.

Adaptarea cadrului legal s-a realizat in data de 6 iunie 2002, cand a fost publicata Legea nr.356 pentru aprobarea cu modificari si completari a O.G. nr.9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti, in cuprinsul careia se mentioneaza ca „Dobanda legala se stabileste, in materie comerciala, la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei” care „se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de Banca Nationala a Romaniei si vanzarile reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul”.

Aparitia noului Cod Civil (Legea nr.287/2009) si respectiv a Legii privind punerea in aplicare a noului Cod Civil (Legea nr. 71/2011) impune in prezent delimitarea a doua categorii de dobanzi conventionale, si anume dobanda remuneratorie si dobanda penalizatoare, separat definite, denumirea „dobanda” ramanand o notiune generica a carei acceptiune poate include cele doua categorii mentionate, fara a se limita neaparat la acestea. Astfel, potrivit principiului libertatii contractuale, partile isi pot stabili neingradit, prin conventii, rata dobanzii atat pentru restituirea unui imprumut al unei sume de bani, cat si pentru intirzierea la plata a unei obligatii banesti. in lipsa unei astfel de stipulatii, devine aplicabila dobanda legala pentru fiecare din cele doua categorii. Noul mecanism al aplicarii dobanzii legale urmeaza a fi reglementat de prevederile Ordonantei Guvernului privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti. Pe cale de consecinta, dispozitiile cu privire la dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei se impun a fi abrogate, atat din perspectiva aparitiei celor doua categorii de dobanzi, distinct definite, dar mai ales ca urmare a obligatiei de transpunere, pana la data de 16 martie 2013, a dispozitiilor Directivei 2011/7/UE privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale.

II. Modificarea si completarea Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare si pentru modificarea si completarea O.G. nr. 9/2004 privind unele contracte de garantie financiara.

Propunerea legislativa are in vedere transpunerea integrala a prevederilor Directivei 2009/44/CE a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si de decontare a instrumentelor financiare si a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garantie financiara in ceea ce priveste sistemele interoperabile si creantele private, precum si ale art.1 din Directiva 2010/78/EU a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010, de modificare a Directivelor 98/26/EC, 2002/87/EC, 2003/6/EC, 2003/41/EC, 2003/71/EC, 2004/39/EC, 2004/109/EC, 2005/60/EC, 2006/48/EC, 2006/49/EC si 2009/65/EC in privinta atributiilor Autoritatii Europene de Supraveghere (Autoritatea Bancara Europeana), Autoritatii Europene de Supraveghere (Autoritatea Europeana in domeniul Asigurarilor si Pensiilor Ocupationale) si Autoritatii Europene de Supraveghere (Autoritatea Europeana pentru Piete si Valori Mobiliare). Transpunerea prevederilor celor doua Directive mentionate se realizeaza prin modificarea Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare si a O.G. nr. 9/2004 privind unele contracte de garantie financiara, aprobata cu modificari prin Legea nr. 222/2004.

Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare si O.G. nr. 9/2004 privind unele contracte de garantie financiara, aprobata cu modificari prin Legea nr. 222/2004 sunt actele normative prin care au fost transpuse in legislatia romana Directiva 98/26/CE privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si de decontare a instrumentelor financiare, respectiv Directiva 2002/47/CE privind contractele de garantie financiara. Acestea reglementeaza domeniile compensarii, decontarii si garantiilor financiare, asigurandu-se protectia drepturilor si obligatiilor unui participant la un sistem de plata si/sau de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare, in legatura cu participarea acestuia la respectivul sistem chiar si in cazul insolventei unui participant la sistem, in scopul minimizarii riscului sistemic, precum si utilizarea garantiilor financiare.

a) Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si in sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare asigura fundamentul legal pentru reducerea riscurilor asociate participarii la sistemele de plati si la sistemele de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare si se aplica sistemelor mentionate, participantilor la acestea, garantiilor constituite de acestia in legatura cu participarea la sistem sau cu operatiunile efectuate cu bancile centrale ale statelor membre.
Legea in cauza vizeaza reducerea riscului sistemic prin stabilirea caracterului definitiv al decontarii, cuprinzand prevederi care au ca scop reducerea disfunctionalitatilor din cadrul unui sistem, prin protejarea ordinelor de transfer, a compensarii si a garantiilor furnizate in legatura cu obligatiile participantilor la sistemele care sunt desemnate ca intrand sub incidenta acestei legi, chiar si in cazul deschiderii procedurii de insolventa asupra unui participant.

Totodata, legea reglementeaza momentul irevocabilitatii ordinelor de transfer introduse in sistem de participanti, precum si faptul ca deschiderea procedurii de insolventa asupra unui participant nu are efect retroactiv asupra drepturilor si obligatiilor sale, care decurg din participarea la sistem sau sunt legate de aceasta participare si care au luat nastere anterior momentului deschiderii acestei proceduri.

Legea nr. 253/2004 stabileste autoritatile nationale competente care trebuie sa informeze si sa fie informate cu privire la deschiderea procedurii de insolventa impotriva unui participant la un sistem, respectiv Banca Nationala a Romaniei si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si autoritatea competenta pentru desemnarea sistemelor care intra sub incidenta acestei legi, respectiv Banca Nationala a Romaniei.

b) O.G. nr. 9/2004 privind unele contracte de garantie financiara, aprobata cu modificari prin Legea nr. 222/2004 completeaza cadrul juridic aplicabil sistemelor de plata si decontare a operatiunilor cu instrumente financiare, prin reglementarea garantiilor financiare sub forma fondurilor si/sau a instrumentelor financiare, asigurand astfel functionarea eficienta a pietei financiare si stabilitatea sistemului financiar.

In scopul simplificarii utilizarii garantiilor financiare, ordonanta stabileste faptul ca incheierea, valabilitatea, executarea sau admiterea ca proba a contractului de garantie financiara, precum si punerea la dispozitia beneficiarului a garantiei financiare nu sunt conditionate de indeplinirea vreunei formalitati, ci doar de probarea prin inscris, sau alta forma echivalenta din punct de vedere juridic, a contractului de garantie financiara si a punerii la dispozitie a garantiei.

Totodata, ordonanta consolideaza certitudinea juridica a contractelor de garantie financiara, asigurand ca anumite dispozitii ale legislatiei in domeniul insolventei nu se aplica unor astfel de contracte, fiind vizate in special acele dispozitii care ar impiedica executarea efectiva a garantiei financiare sau ar genera incertitudini in ceea ce priveste validitatea unor clauze referitoare la compensarea cu exigibilitate imediata sau la constituirea garantiilor suplimentare, inlocuirea ori retragerea surplusului de garantii.

Deschiderea unei proceduri de reorganizare judiciara sau faliment a obligatului principal sau a altui furnizor al garantiei financiare nu afecteaza valabilitatea contractelor de garantie financiara care au fost incheiate sau a garantiilor financiare care au fost puse la dispozitia beneficiarului intr-una din modalitatile prevazute in ordonanta.

In cazul unui contract de garantie financiara fara transfer de proprietate, beneficiarul garantiei financiare are dreptul de a utiliza garantia in conditiile precizate in contractul respectiv, cu respectarea prevederilor ordonantei. Utilizarea garantiei financiare de catre beneficiarul acesteia nu afecteaza valabilitatea sau exercitarea celorlalte drepturi ale beneficiarului garantiei ce decurg din respectivul contract.

III. Modificarea si completarea O.U.G. nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 227/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

a) O.U.G. nr. 99/2006 cuprinde prevederi specifice care reglementeaza procedura administrarii speciale.
In contextul angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei prin Aranjamentul Stand-by incheiat cu Fondul Monetar International in 2009, aceasta procedura a fost modificata substantial in anul 2010, prin O.U.G. nr. 26/2010 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.231/2010, pentru a permite Bancii Nationale a Romaniei sa intervina rapid si eficient in cazul unei institutii de credit aflata in dificultate.

Obiectivul principal al amendamentelor adoptate in acest sens l-a constituit intarirea competentelor administratorului special in privinta unei institutii de credit aflata in dificultate, astfel incat acesta sa dispuna de autoritatea de a implementa cu promptitudine o serie de masuri de restructurare autorizate de Banca Nationala a Romaniei, cum ar fi transferul de depozite si vanzarea de active cu asumare de pasive.

Prevederile aplicabile masurilor de restructurare este necesar sa fie completate si corelate cu amendamentele preconizate care vor permite utilizarea resurselor Fondului de garantare a depozitelor pentru sustinerea financiara a unor astfel de masuri.

b) O.U.G. nr. 99/2006 cuprinde, de asemenea, prevederi care au preluat dispozitii ale directivelor Uniunii Europene in materie, referitoare la realizarea supravegherii in cadrul aranjamentelor si formelor de cooperare intre autoritatile competente din statele membre, prevederi necesar a fi adaptate la atributiile conferite noului organism de supraveghere creat la nivelul Uniunii, respectiv Autoritatea Bancara Europeana, asigurandu-se astfel, transpunerea, pentru supravegherea sectorului bancar, a prevederilor Directivei nr. 2010/78/UE de modificare a Directivelor 98/26/EC, 2002/87/EC, 2003/6/EC, 2003/41/EC, 2003/71/EC, 2004/39/EC, 2004/109/EC, 2005/60/EC, 2006/48/EC, 2006/49/EC si 2009/65/EC in ceea ce priveste competentele Autoritatii Europene de Supraveghere (Autoritatea Bancara Europeana), ale Autoritatii Europene de Supraveghere (Autoritatea Europeana pentru Asigurari si Pensii Ocupationale) si ale Autoritatii Europene de Supraveghere (Autoritatea Europeana pentru Valori Mobiliare si Piete), denumita si Directiva Omnibus, ale carei prevederi trebui transpuse in legislatia interna pana la data de 31 decembrie 2011.

c) O.U.G. nr. 99/2006 cuprinde, de asemenea, prevederi aplicabile sistemelor de plati, aflate sub monitorizarea Bancii Nationale a Romaniei. Una dintre aceste prevederi impune accesul nediscriminatoriu la sistemele de plati al prestatorilor de servicii de plata, institutii de credit si institutii de plata, drept conferit prin prevederile Directivei 2007/64/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plata in cadrul pietei interne, de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE si 2006/48/CE si de abrogare a Directivei 97/5/CE. Modificarea, odata cu adoptarea Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica, care a transpus principalele prevederi ale Directivei 2009/110/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfasurarea si supravegherea prudentiala a activitatii institutiilor emitente de moneda electronica, de modificare a Directivelor 2005/60/CE si 2006/48/CE si de abrogare a Directivei 2000/46/CE, a statutului institutiilor emitente de moneda electronica, in sensul excluderii acestora din categoria institutiilor de credit si crearii unui statut distinct, de entitati ce au si calitatea de furnizori de servicii de plata (altii decat institutiile de credit ori institutiile de plata) impune necesitatea mentinerii tratamentului actual al institutiilor emitente de moneda electronica cu privire la accesul lor la sistemele de plati, prin mentionarea lor distincta in cuprinsul prevederilor relevante din O.U.G. nr. 99/2006.

IV. Modificarea si completarea O.G. nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, cu modificarile si completarile ulterioare.

O.G. nr. 39/1996 reglementeaza activitatea schemei de garantare, ce are drept scop protejarea deponentilor prin garantarea depozitelor (inclusiv creantele atasate) detinute de rezidenti si nerezidenti, la institutiile de credit participante la Fond, in eventualitatea indisponibilizarii depozitelor. Garantarea consta in plata compensatiilor, limitate la nivelul plafonului de garantare. in categoria deponentilor garantati sunt cuprinse persoanele fizice si persoanele juridice, altele decat cele mentionate in lista depozitelor negarantate din anexa la O.G. nr. 39/1996 (r2), cu modificarile si completarile ulterioare, iar plafonul de garantare aplicabil este echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro.
in conformitate cu prevederile O.G. nr. 39/1996 (r2), cu modificarile si completarile ulterioare, resursele financiare ale Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar cuprind atat resurse disponibile cat si imprumuturi, inclusiv imprumuturi de la Guvern acordate in situatii exceptionale in care resursele financiare ale Fondului sunt insuficiente pentru acoperirea platii compensatiilor.

Prin modificarile si completarile aduse prevederilor O.G. nr. 39/1996 (r2) prin O.U.G. nr. 131/2010, ca urmare a conditionalitatilor asumate prin Aranjamentul Stand-by incheiat cu Fondul Monetar International, a fost creat mecanismul privind operationalizarea fondului special pentru despagubirea persoanelor prejudiciate prin masurile dispuse si implementate in cursul administrarii speciale.

Mecanismul in cauza este in mare masura similar celui aplicabil constituirii resurselor destinate garantarii depozitelor, a depozitelor fiind administratorul fondului special pentru despagubiri, iar baza de calcul (pasivul negarantat) in functie de care se determina cotizatia fiecarei institutii de credit la fondul special pentru despagubiri fiind raportata la valoarea elementelor bilantiere de pasiv ale institutiei de credit din care se deduce soldul depozitelor garantate.

V. Modificarea si completarea O.G. nr.10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.278/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

O.G. nr. 10/2004 cuprinde o serie de referiri la actele normative in domeniul institutiilor de credit, inclusiv la cel aplicabil garantarii depozitelor, referiri care este necesar sa fie corelate cu modificarile succesive intervenite in timp ale acestor acte normative, inclusiv cu modificarile preconizate a fi aduse prin prezentul proiect.

De asemenea, O.G. nr.10/2004 face trimitere la legislatia incidenta in procedura falimentului (in domeniul organizarii judecatoresti, a activitatii practicienilor in insolventa), fiind necesara actualizarea acestei legislatii.

Intrucat modificarile ce se preconizeaza a fi aduse O.U.G. nr. 99/2006, O.G. nr. 39/1996 si O.G. 10/2004actelor normative mentionate, in contextul angajamentelor asumate cu Fondul Monetar International, impun corelarea celor trei acte normative, este necesara promovarea amendamentelor printr-un act normativ comun.

Astfel, este oportun ca, simultan cu promovarea propunerilor legislative motivate de respectarea angajamentelor decurgand din Acordul Stand-by, sa fie preluate si acele prevederi ale directivelor Uniunii Europene care necesita amendarea inclusiv a O.U.G. nr. 99/2006, ale caror termene de transpunere sunt prevazute in cursul anului 2011.

Conform art. 18 din O.G. nr. 13/2011,

(1)  Pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, dispozitiile art. 3 alin. (1) si (2) se aplica pentru stabilirea dobanzii in materie comerciala.

(2)  Pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 287/2009, republicata, sintagma „in raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata“ din art. 3 alin. (3) si art. 5 alin. (1) se va citi „in raporturile civile“.

(3)  Dispozitiile art. 8 alin. (3) si art. 10 intra in vigoare la data de 1 octombrie 2011.

(4)  Dispozitiile art. 8 alin. (2) se aplica numai pana la data de 1 octombrie 2011.

 

 

 

Noul Cod Civil apara debitorul Tv Ziare.com

de

http://www.ziare.com/economie/datorii/noul-cod-civil-apara-debitorul-tv-ziare-com-1121653

 

 

 

„S-a reusit o modificare a situatiilor. Daca, inainte, banca era cea care dicta in cadrul contractelor de credit, avea context prestabilit, prin interventia noului Cod Civil, clientul poate modifica aceasta situatie. Instanta poate interveni sa spuna ca modificarea impusa de banca clientului nu era motivata. Trebuie sa precizam ca rau platnicii nu sunt protejati de noul Cod Civil, ci debitorului poate sa i se acorde 15 zile sa plateasca creditul respectiv, in anumite conditii”, a declarat avocatul.

O alta modificare inclusa se refera la perfectarea ipotecilor. Se pot impotrivi executarii si persoanele care nu sunt inscrise in cartea funciara ca fiind detinatorii unui imobil.

De asemenea, in ceea ce priveste conturile bancare, clientii pot dispune in mod liber de sumele din cont, singura conditie fiind notificarea prealabila, daca aceasta a fost introdusa in contractul initial.

Noul Cod Civil prevede ca instanta poate interveni impunand suspendarea platii ratelor sau micsorarea ratelor, pe o anumita perioada de timp, in cazul in care debitorul ramane fara loc de munca.

„Aceste modificari incearca sa apere si debitorul, in special clientii care de cele mai multe ori sunt buni platitori, dar nu isi doresc sa fie furati de banca”, a completat avocatul.

Modificarile noului Cod Civil asupra contractelor de credit se vor aplica incepand de la 1 octombrie, cand acesta va intra in vigoare.

Cesiunea de creanta conform Noului Cod civil

de

Art. 1.566. Notiune
(1) Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert.
(2) Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica:

 

 

 

a) transferului creantelor in cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal;
b) transferului titlurilor de valoare si altor instrumente financiare, cu exceptia dispozitiilor sectiunii a 2-a din prezentul capitol.

Art. 1.567. Felurile cesiunii
(1) Cesiunea de creanta poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
(2) Daca cesiunea este cu titlu gratuit, dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza in mod corespunzator cu cele din materia contractului de donatie.
(3) Daca cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile prezentului capitol se completeaza in mod corespunzator cu cele din materia contractului de vanzare-cumparare sau, dupa caz, cu cele care reglementeaza orice alta operatiune juridica in cadrul careia partile au convenit sa se execute prestatia constand in transmiterea unei creante.

Art. 1.568. Transferul drepturilor
(1) Cesiunea de creanta transfera cesionarului:

a) toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata;
b) drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate.

(2) Cu toate acestea, cedentul nu poate sa predea cesionarului, fara acordul constituitorului, posesia bunului luat in gaj. in cazul in care constituitorul se opune, bunul gajat ramane in custodia cedentului.

Art. 1.569. Creante care nu pot fi cedate
(1) Nu pot face obiectul unei cesiuni creantele care sunt declarate netransmisibile de lege.
(2) Creanta ce are ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani poate fi cedata numai daca cesiunea nu face ca obligatia sa fie, in mod substantial, mai oneroasa.

Art. 1.570. Clauza de inalienabilitate
(1) Cesiunea care este interzisa sau limitata prin conventia cedentului cu debitorul nu produce efecte in privinta debitorului decat daca:

a) debitorul a consimtit la cesiune;
b) interdictia nu este expres mentionata in inscrisul constatator al creantei, iar cesionarul nu a cunoscut si nu trebuia sa cunoasca existenta interdictiei la momentul cesiunii;
c) cesiunea priveste o creanta ce are ca obiect o suma de bani.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu limiteaza raspunderea cedentului fata de debitor pentru incalcarea interdictiei de a ceda creanta.

Art. 1.571. Cesiunea partiala
(1) Creanta privitoare la o suma de bani poate fi cedata in parte.
(2) Creanta ce are ca obiect o alta prestatie nu poate fi cedata in parte decat daca obligatia este divizibila, iar cesiunea nu face ca aceasta sa devina, in mod substantial, mai oneroasa pentru debitor.

Art. 1.572. Creante viitoare
(1) in caz de cesiune a unei creante viitoare, actul trebuie sa cuprinda elementele care permit identificarea creantei cedate.
(2) Creanta se considera transferata din momentul incheierii contractului de cesiune.

Art. 1.573. Forma cesiunii
(1) Creanta este cedata prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului, fara notificarea debitorului.
(2) Consimtamantul debitorului nu este cerut decat atunci cand, dupa imprejurari, creanta este legata in mod esential de persoana creditorului.

Art. 1.574. Predarea inscrisului constatator al creantei
(1) Cedentul este obligat sa remita cesionarului titlul constatator al creantei aflat in posesia sa, precum si orice alte inscrisuri doveditoare ale dreptului transmis.
(2) in caz de cesiune partiala a creantei, cesionarul are dreptul la o copie legalizata a inscrisului constatator al creantei, precum si la mentionarea cesiunii, cu semnatura partilor, pe inscrisul original. Daca cesionarul dobandeste si restul creantei, devin aplicabile dispozitiile alin. (1).

Art. 1.575. Efectele cesiunii inainte de notificare
(1) Cesiunea de creanta produce efecte intre cedent si cesionar, iar acesta din urma poate pretinde tot ceea ce primeste cedentul de la debitor, chiar daca cesiunea nu a fost facuta opozabila debitorului.
(2) Cesionarul poate, in aceleasi imprejurari, sa faca acte de conservare cu privire la dreptul cedat.

Art. 1.576. Dobanzile scadente si neincasate
Daca nu s-a convenit altfel, dobanzile si orice alte venituri aferente creantei, devenite scadente, dar neincasate inca de cedent, se cuvin cesionarului, cu incepere de la data cesiunii.

Art. 1.577. Costuri suplimentare
Debitorul are dreptul sa fie despagubit de cedent si de cesionar pentru orice cheltuieli suplimentare cauzate de cesiune.

Art. 1.578. Comunicarea si acceptarea cesiunii
(1) Debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul in care:

a) accepta cesiunea printr-un inscris cu data certa;
b) primeste o comunicare scrisa a cesiunii, pe suport hartie sau in format electronic, in care se arata identitatea cesionarului, se identifica in mod rezonabil creanta cedata si se solicita debitorului sa plateasca cesionarului. in cazul unei cesiuni partiale, trebuie indicata si intinderea cesiunii.

(2) inainte de acceptare sau de primirea comunicarii, debitorul nu se poate libera decat platind cedentului.
(3) Atunci cand comunicarea cesiunii este facuta de cesionar, debitorul ii poate cere acestuia sa ii prezinte dovada scrisa a cesiunii.
(4) Pana la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate sa suspende plata.
(5) Comunicarea cesiunii nu produce efecte daca dovada scrisa a cesiunii nu este comunicata debitorului.

Art. 1.579. Opozabilitatea cesiunii unei universalitati de creante
Cesiunea unei universalitati de creante, actuale sau viitoare, nu este opozabila tertilor decat prin inscrierea cesiunii in arhiva. Cu toate acestea, cesiunea nu este opozabila debitorilor decat din momentul comunicarii ei.

Art. 1.580. Comunicarea odata cu cererea de chemare in judecata
Atunci cand cesiunea se comunica odata cu actiunea intentata impotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecata daca plateste pana la primul termen, afara de cazul in care, la momentul comunicarii cesiunii, debitorul se afla deja in intarziere.

Art. 1.581. Opozabilitatea cesiunii fata de fideiusor
Cesiunea nu este opozabila fideiusorului decat daca formalitatile prevazute pentru opozabilitatea cesiunii fata de debitor au fost indeplinite si in privinta fideiusorului insusi.

Art. 1.582. Efectele cesiunii intre cesionar si debitorul cedat
(1) Debitorul poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca impotriva cedentului. Astfel, el poate sa opuna plata facuta cedentului inainte ca cesiunea sa ii fi devenit opozabila, indiferent daca are sau nu cunostinta de existenta altor cesiuni, precum si orice alta cauza de stingere a obligatiilor survenita inainte de acel moment.
(2) Debitorul poate, de asemenea, sa opuna cesionarului plata pe care el insusi ori fideiusorul sau a facut-o cu buna-credinta unui creditor aparent, chiar daca au fost indeplinite formalitatile cerute pentru a face opozabila cesiunea debitorului si tertilor.
(3) In cazul in care cesiunea i-a devenit opozabila prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensatia pe care o putea invoca in raporturile cu cedentul.

Art. 1.583. Cesiuni succesive
(1) Atunci cand cedentul a transmis aceeasi creanta mai multor cesionari succesivi, debitorul se libereaza platind in temeiul cesiunii care i-a fost comunicata mai intai sau pe care a acceptat-o mai intai printr-un inscris cu data certa.
(2) In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante este preferat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la arhiva, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia catre debitor.

Art. 1.584. Efectele cesiunii partiale intre cesionarii creantei
in cazul unei cesiuni partiale, cedentul si cesionarul sunt platiti proportional cu valoarea creantei fiecaruia dintre ei. Aceasta regula se aplica in mod corespunzator cesionarilor care dobandesc impreuna aceeasi creanta.

Art. 1.585. Obligatia de garantie
(1) Daca cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obligatia de garantie fata de cesionar.
(2) Astfel, cedentul garanteaza existenta creantei in raport cu data cesiunii, fara a raspunde si de solvabilitatea debitorului cedat. Daca cedentul s-a obligat expres sa garanteze pentru solvabilitatea debitorului cedat, se prezuma, in lipsa unei stipulatii contrare, ca s-a avut in vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii.
(3) Raspunderea pentru solvabilitatea debitorului cedat se intinde pana la concurenta pretului cesiunii, la care se adauga cheltuielile suportate de cesionar in legatura cu cesiunea.
(4) De asemenea, daca cedentul cunostea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a debitorului cedat, sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile legale privind raspunderea vanzatorului de rea-credinta pentru viciile ascunse ale bunului vandut.
(5) In lipsa de stipulatie contrara, cedentul cu titlu gratuit nu garanteaza nici macar existenta creantei la data cesiunii.

Art. 1.586. Raspunderea cedentului pentru evictiune
(1) In toate cazurile, cedentul raspunde daca, prin fapta sa proprie, singura ori concurenta cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobandeste creanta in patrimoniul sau ori nu poate sa o faca opozabila tertilor.
(2) Intr-un asemenea caz, intinderea raspunderii cedentului se determina potrivit dispozitiilor art. 1.585 alin. (4).

SECTIUNEA a 2-a. Cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtator

Art. 1.587. Notiune si feluri
(1) Creantele incorporate in titluri nominative, la ordin ori la purtator nu se pot transmite prin simplul acord de vointa al partilor.
(2) Regimul titlurilor mentionate la alin. (1), precum si al altor titluri de valoare se stabileste prin lege speciala.

Art. 1.588. Modalitati de transmitere
(1) In cazul titlurilor nominative, transmisiunea se mentioneaza atat pe inscrisul respectiv, cat si in registrul tinut pentru evidenta acestora.
(2) Pentru transmiterea titlurilor la ordin este necesar girul, efectuat potrivit dispozitiilor aplicabile in materia cambiilor.
(3) Creanta incorporata intr-un titlu la purtator se transmite prin remiterea materiala a titlului. Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.

Art. 1.589. Mijloace de aparare
(1) Debitorul nu poate opune detinatorului titlului alte exceptii decat cele care privesc nulitatea titlului, cele care reies neindoielnic din cuprinsul acestuia, precum si cele care pot fi invocate personal impotriva detinatorului.
(2) Cu toate acestea, detinatorul care a dobandit titlul in frauda debitorului nu se poate prevala de dispozitiile alin. (1).

Art. 1.590. Plata creantei
Debitorul care a emis titlul la purtator este tinut sa plateasca creanta constatata prin acel titlu oricarui detinator care ii remite titlul, cu exceptia cazului in care i s-a comunicat o hotarare judecatoreasca prin care este obligat sa refuze plata.

Art. 1.591. Punerea in circulatie fara voia emitentului
Debitorul care a emis titlul la purtator ramane tinut fata de orice detinator de buna-credinta, chiar daca demonstreaza ca titlul a fost pus in circulatie impotriva vointei sale.

Art. 1.592. Actiunea detinatorului deposedat in mod nelegitim
Cel care a fost deposedat in mod nelegitim de un titlu la purtator nu il poate impiedica pe debitor sa plateasca creanta celui care ii prezinta titlul decat prin comunicarea unei hotarari judecatoresti. in acest caz, instanta se va pronunta pe cale de ordonanta presedintiala.

Dezbatere publica:Poate fi condamnat Cioaca pentru uciderea Elodiei fara cadavru?

de

Probele nu au valoare mai dinainte stabilită
Nici în sistemul judiciar român, probarea infracţiunii de omor nu e condiţionată de găsirea cadavrului. Nu există „regina probelor” sau „Cenuşăreasa probelor”. Conform art. 63 din Codul de Procedură Penală: „(1) Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei. (2)

 

 Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului”.

 

Condamnare pentru omor, în absenţa unui corp este posibil; deşi istoric, cazuri de acest tip au fost greu de dovedit, urmărirea penală trebuie să se bazeze pe alte dovezi, de obicei, circumstanţiale

Regulă în limba engleză drept comun care un organism este necesară pentru a dovedi crima se spune că a apărut de la ” Campden Wonder „, caz care a avut loc în anii 1660. A local official vanished and after interrogation, which possibly included torture , three individuals were hanged for his murder. Un oficial local a dispărut şi după interogatoriu, care a inclus, eventual, tortura , trei persoane au fost spânzuraţi pentru uciderea lui. Shortly afterwards, the supposed victim appeared alive and well, telling a story of having been abducted and enslaved in Turkey . La scurt timp după aceea, victima trebuie apărut în viaţă şi bine, a spune o poveste de care a fost răpit şi înrobit în Turcia . The rule „no body, no murder” persisted into the twentieth century. [ 1 ] Regula „nici un organism, nici o crimă”, a persistat în secolul al XX-lea. [1]

In 1937, however, a young girl called Mona Tinsley disappeared and Frederick Nodder was suspected of having killed her; he claimed that she had been alive when he last saw her, and on the basis of the rule was prosecuted only for abduction . In 1937, cu toate acestea, o tânără numită Mona Tinsley a dispărut şi Frederick Nodder a fost suspectat de a fi ucis-o, el a susţinut că ea a fost în viaţă, când a văzut-o ultima, şi pe baza regulii a fost condamnat doar pentru răpire . Tinsley’s body was found some time later and Nodder was then prosecuted for her murder; his defence was that he had already been acquitted of this charge, but this plea was rejected and he was hanged. [ 2 ] Organismul Tinsley a fost găsit ceva timp mai târziu şi a fost apoi Nodder judecat pentru crima ei; apărarea lui a fost că el a fost deja achitat de această acuzaţie, dar acest motiv a fost respinsă şi el a fost spânzurat. [2]

The idea that a body was required to prove murder was John George Haigh ‘s mistake. Ideea că un organism era obligată să dovedească omorul a fost John George Haigh e greseala. Already a convicted fraudster , he believed that dissolving a body in acid would make a conviction for murder impossible. Deja condamnat un infractor , el credea că dizolvarea unui organism în acid ar face o condamnare pentru omor imposibil. In 1949, however, the remains of his last victim, a Mrs. Durand-Deacon, were found to contain part of her dentures ; from this, her dentist was able to identify the remains, and Haigh was hanged. [ 3 ] Haigh had misinterpreted the Latin legal phrase corpus delicti (referring to the body of evidence which establish a crime) to mean an actual human body; this was one of the first instances of forensic science being used in such cases. [ 4 ] În 1949, cu toate acestea, rămâne de ultima sa victima, o doamna Durand-Deacon, s-au gasit sa contina o parte din ei protezelor dentare , de la această, dentistul ei a fost în măsură să identifice în continuare, şi Haigh a fost spânzurat. [3] Haigh a avut interpretat în mod greşit latină expresia juridice corpurile delicte (referindu-se la corpul de dovezi care stabilesc o crimă), în sensul unui organism uman real, acesta a fost unul dintre primele cazuri de ştiinţă medico-legale . a fi utilizate în astfel de cazuri, [4]

 Eliminarea „nici un organism, nici o crimă”

The rule was finally abolished for practical purposes in the UK with the 1954 case of Michail Onufrejczyk. Regula a fost în cele din urmă eliminat pentru scopuri practice, în Marea Britanie, cu 1954 de cazul Michail Onufrejczyk. He and a fellow Pole , Stanislaw Sykut, had stayed in the United Kingdom after the Second World War and ran a farm together in Wales. El şi un coleg polonez , Stanislaw Sykut, a rămas în Regatul Unit după al Doilea Război Mondial şi a condus o fermă împreună în Ţara Galilor. Sykut disappeared and Onufrejczyk claimed that he had returned to Poland. Sykut dispărut şi Onufrejczyk a susţinut că el sa întors în Polonia. Bone fragments and blood spatters were found in the farm kitchen, although forensic technology was then insufficiently advanced to identify them. Fragmente de oase şi stropi de sânge s-au găsit în bucătărie agricole, deşi tehnologia medico-legale a fost apoi sunt insuficient avansate pentru a le identifica. Charged with Sykut’s murder, Onufrejczyk claimed that the remains were those of rabbits he had killed, but the jury disbelieved him and he was sentenced to death, but reprieved. [ 5 ] He appealed, [ 6 ] but this was dismissed by the Lord Chief Justice , Lord Goddard , saying that „things had moved on since the days of the Camden Wonder” [ 1 ] and also Acuzat de omor Sykut lui, Onufrejczyk susţinut că rămâne au fost cele de iepuri de el a ucis, dar juriul-l crede, şi el a fost condamnat la moarte, dar gratiati. [5] El a făcut apel, [6] , dar aceasta a fost respinsă de către şeful Domnul Justiţie , Doamne Goddard , spunând că „lucrurile s-au mutat pe de zile de la Camden Wonder” [1] şi, de asemenea,

„… it is equally clear that the fact of death, like any other fact, can be proved by circumstantial evidence, that is to say, evidence of facts which lead to one conclusion, provided that the jury are satisfied and are warned that it must lead to one conclusion only.” [ 7 ] „… Este la fel de clar că faptul de a morţii, ca orice alt fapt, poate fi demonstrat prin dovezi indirecte, adică, fapte care conduc la o singură concluzie, cu condiţia ca juriul sunt îndeplinite şi sunt avertizaţi că trebuie să să conducă la o singură concluzie numai „. [7]

The United States case of People v. Scott 176 Cal. Statele Unite cazul în care statele de Oameni v. Scott Cal 176. App. App. 2d 458 (1960) held that „circumstantial evidence, when sufficient to exclude every other reasonable hypothesis, may prove the death of a missing person, the existence of a homicide and the guilt of the accused”. [ 8 ] 2d 458 (1960) a considerat că „dovezi circumstanţiale, atunci când suficiente pentru a exclude orice alte ipoteze rezonabile, se poate dovedi moartea unei persoane dispărute, existenţa unui omor şi vinovăţia acuzatului”. [8] 

 Mai multe cazuri recente

More recently, absence of a body has been less of an obstacle to conviction for murder. Mai recent, absenţa unui organism a fost mai puţin de un obstacol pentru condamnare pentru omor. For example, circumstantial evidence was originally deemed sufficient in the Australian ” Dingo baby case „, and in others such as Bradley John Murdoch and the murder of Thomas and Jackie Hawks . De exemplu, dovezile circumstanţiale a fost iniţial considerată suficientă în australian ” caz copilul Dingo „, iar în altele, cum ar fi Bradley John Murdoch şi uciderea lui Thomas şi Jackie Hawks . In the 2002 murder of Danielle Jones , the required circumstantial evidence was provided by forensic analysis of text messages sent by the accused. In 2002 asasinarea Danielle Jones , dovezile circumstanţiale necesare au fost furnizate de analiza medico-legală a mesaje text trimise de către acuzat.

In the Australian no-body murder of Keith William Allan evidence from forensic accountants established a motive for his murder. În australian nu-corp asasinarea Keith William Allan probe de la contabili criminalistice a stabilit un motiv pentru uciderea lui. The chance police finding of one perpetrator driving Allan’s car and the conduct of all perpetrators, in particular mobile telephone records, were also important factors in their conviction. [ 9 ] Poliţia sansa de constatare de un autor de conducere auto Allan şi comportamentul tuturor făptuitorilor, în special înregistrările de telefonie mobilă, au fost, de asemenea, factori importanţi în convingerea lor. [9]

The murder of Arlene Fraser is another such recent case, although the conviction of Nat Fraser was subsequently quashed in Fraser v HM Advocate . Uciderea Arlene Fraser este un alt astfel de caz recent, deşi condamnarea de Nat Fraser a fost ulterior anulată în Fraser v avocatului HM .

However, the possibility of the supposed victim turning up alive remains. Cu toate acestea, posibilitatea de a victimei presupuse de cotitură în sus rămâne în viaţă. In 2003, Leonard Fraser , having allegedly confessed to the murder of teenager Natasha Ryan, was on trial for this, and other murders, when she reappeared after having been missing for four years. [ 10 ] În 2003, Leonard Fraser , ar fi mărturisit având în vedere uciderea de adolescent Natasha Ryan, a fost judecat pentru acest lucru, şi alte crime, atunci când ea a reapărut după ce a fost lipsă de patru ani. [10]

sursa

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Murder_conviction_without_a_body

Anunt de ultima ora:Se analizează posibilitatea trimiterii în judecată a lui Ciocă îl lipsa cadavrului Elodiei

de

Se efectuează constant activităţi multiple pentru descoperirea cadavrului. Se aşteaptă hotărârea judecătorească de declarare a morţii Elodiei Ghinescu, context în care procurorii vor analiza posibilitatea trimiterii în judecată a învinuitului, chiar în absenţa cadavrului”, a comunicat, vineri, pentru MEDIAFAX, Biroul de presă al Ministerului Public.

Solicitarea de declarare a decesului în cazul Elodiei Ghinescu, avocată în cadrul Baroului Bucureşti, dispărută în 29 august 2007, a fost depusă la Judecătoria Braşov de către avocatul familiei, primul termen de judecată în acest caz fiind stabilit pentru 28 februarie 2012.

Elodia Marilena Ghinescu (38 de ani) a dispărut de acasă, din Braşov, la sfârşitul lunii august 2007. Soţul acesteia, poliţistul Cristian Cioacă, a anunţat Poliţia despre dispariţia femeii abia în 5 septembrie 2007, la solicitarea şefei acesteia, timp în care bărbatul a apelat la cunoştinţe pentru a intra în corespondenţa electronică a avocatei, scopul fiind – potrivit acestuia – acela de a vedea cu ce bărbat se conversa.

Cioacă a spus că doar a căutat indicii cu privire la locul unde ar putea fi, el negând faptul că soţia sa ar fi moartă.

Anchetatorii au luat în calcul, din primele momente, varianta crimei în cazul avocatei, principalul suspect fiind Cristian Cioacă, deoarece s-au găsit urme de sânge în apartamentul celor doi soţi şi în autoturismul bărbatului. De altfel, instanţa supremă a reţinut infracţiunea de omor atunci când anchetatorii au propus arestarea poliţistului, însă, în lipsa cadavrului, judecătorii l-au eliberat.

Ulteriror, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)-Biroul Teritorial Braşov au dispus începerea urmăririi penale în cauza constituită ca urmare a plângerilor formulate de familia avocatei dispărute şi a Baroului de Avocaţi din Braşov faţă de Cioacă – pentru instigare la acces fără drept la sisteme informatice, instigare la restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi instigare la transferul neautorizat de date informatice, fapte aflate în concurs real, precum şi faţă de Marius Sebastian Breazu şi Marius Adrian Niţu – pentru acces fără drept la sisteme informatice, restricţionare fără drept a accesului la date informatice şi transfer neautorizat de date informatice, fapte aflate, de asemenea, în concurs real.

În acest caz, pe numele lui Cristian Cioacă a fost emis mandat de arestare preventivă, în 24 ianuarie 2008, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, el stând doar câteva zile încarcerat, întrucât instanţa de recurs a admis cererea poliţistului de a fi eliberat sub control judiciar.

Cioacă a motivat sarcastic, în faţa instanţei supreme, că doar a căutat indicii cu privire la locul unde ar putea fi, el negând faptul că soţia sa ar fi moartă.

De altfel, poliţistul a susţinut că a primit şi cadouri din străinătate de la femeie, fără să inte în detalii cu privire la ţara de destinaţie a obiectelor pe care le-ar fi primit, iar ca ofiţer judiciarist nu a întreprins nicio acţiune de găsire a femeii cu care are un copil. Mai mult, el a sugerat zâmbind că soţia sa era imorală.

În 27 septembrie 2010, Cristian Cioacă a fost condamnat, de către Curtea de Apel Braşov, la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei în procesul în care este acuzat de violarea corespondenţei electronice a avocatei Elodia Ghinescu.

De asemenea, în 5 august 2010, poliţistul Cristian Cioacă a fost trimis în judecată pentru furt, de către procurorii Parchetului Tribunalului Braşov, fiind acuzat că şi-a însuşit bunuri ale soţiei sale dispărute, valoarea totală a bunurilor fiind evaluată la 700.000 de lei.

Poliţistul Cristian Cioacă declara jurnaliştilor, care l-au întrebat ce va lăsa moştenire fiului său din bunurile avocatei Elodia Ghinescu, că îi va lăsa chiloţii acesteia.

În 18 septembrie 2008, părinţii Elodiei Ghinescu au solicitat autorităţilor punerea sub sechestru asiguratoriu a apartamentului din Braşov al cuplului, pentru ca Cioacă să nu îl poată vinde, aşa cum intenţiona.

Cristian Cioacă a mai fost chemat la audieri, însă acesta nu mai vrea să dea nicio declaraţie şi refuză în mod constant să mai fie testat la poligraf deşi „e principalul suspect”. „Pe domnul Cioacă nu l-am mai chemat pentru că de vreo doi ani de zile nu vrea să mai colaboreze în sensul că nu mai dă nicio declaraţie, nu solicită administrarea vreunei probe şi refuză în mod constant să mai fie testat la poligraf încă o dată. Şi atâta timp cât nu are ce să spună şi nu mai vrea să dea nicio declaraţie n-are rost să-l mai chemăm. E principalul suspect cum a fost de la început!”, a declarat, într-o conferinţă de presă din februarie, procurorul şef Marius Iacob

Reguli mai stricte la acordarea creditelor pentru persoane fizice

de

“Proiectul de Regulament privind creditele destinate persoanelor fizice este elaborat in contextul preocuparii constante a bancii centrale asupra aspectelor legate de ponderea creditului in valuta in total credit acordat sectorului neguvernamental si a celor privind

 

 

componenta creditului de consum in valuta acordat clientilor persoane fizice, neprotejate la riscul valutar, avand in vedere inclusiv angajamentele asumate de Romania in cadrul pachetului financiar contractat cu FMI si UE”, se arata in prezentarea proiectului de regulament privind creditele destinate persoanelor fizice publicat de BNR.

Creditul de consum, acordat pe cel mult 5 ani

Printre restrictiile impuse de BNR prin acest proiect se numara limitarea acordarii creditelor de consum pe o durata de maxim 5 ani.

De asemenea, conform noilor prevederi, la acordarea acestui tip de credite in valuta sau indexate la cursul unei valute, solicitantul trebuie sa dispuna de garantii reale si/sau personale la un nivel de minimum 133% din valoarea creditului. In acelasi timp, nivelul maxim al gradului de indatorare aferent creditului de consum in valuta sau indexat la cursul unei valute, alta decat cea in care debitorul obtine venituri eligibile, nu va putea depasi 10%.

Creditul imobiliar in lei, cel mult 85% din valoarea imobilului

In acelasi timp, potrivit proiectului, creditele pentru investitii imobiliare nu pot depasi 85% din valoarea imobilului pentru achizitionarea caruia se solicita creditul si/sau din valoarea devizului estimativ in cazul creditelor acordate in lei, 70% in cazul creditelor in euro sau indexate la cursul euro si 60% in cazul creditelor in alte valute sau indexate la cursul unor alte valute.

Totodata, in regulamentul propus de BNR se prevede ca noile reglementari sa nu se aplice creditelor pentru investitii imobiliare garantate integral sau partial de stat.

Cum vrea BNR o creditare mai sanatoasa din partea bancilor

“Imprumutatorii trebuie sa isi organizeze activitatea de creditare astfel incat sa asigure separarea clara si efectiva a functiei de promovare si vanzare a produselor de creditare de functia de analiza a riscului de credit si monitorizare a expunerii”, se arata in proiectul de Regulament.

Venitul aferent anului anterior va fi stabilit pe baza fisei fiscale puse la dispozitia clientului de catre angajator, in cazul salariatilor si al persoanelor care obtin venituri asimilate salariilor, si/sau, dupa caz, a documentului fiscal depus de catre client la unitatile administratiei financiare. In acelasi timp, bancile vor putea lua in calcul si veniturile care depasesc nivelul stabilit dupa obtinerea de la client a documentelor justificative care sa demonstreze caracterul de continuitate in viitor a acestora.

“Documentele justificative trebuie sa dovedeasca modificarile intervenite in situatia veniturilor clientului, cum ar fi schimbarea incadrarii in functie, schimbarea locului de munca sau modificari cu impact semnificativ asupra cresterii volumului afacerilor persoanelor care obtin venituri din activitati independente”, se arata in proiectul de Regulament.

Noile reglementari elaborate de BNR se aplica si sucursalelor institutiilor de credit din statele membre UE.

Potrivit regulamentului propus, bancile vor avea posibilitatea de a stabili categoriile de clienti eligibili pentru finantare, procedura de clasificare a clientelei-tinta pe categorii de risc de nerambursare, dar si categoriile de venituri considerate eligibile.

De asemenea, bancile vor putea institui nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare, inclusiv fundamentarea acestora, diferentiate pe categoriile de clientela, pe destinatia creditului, pe tipul creditului. Insa, in cazul creditelor de consum, nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare sunt stabilite inclusiv pe baza riscului valutar, a riscului de rata a dobanzii, si a riscului de diminuare a veniturilor disponibile pe perioada de derulare a creditului.

Parlamentul European vrea contracte de creditare mai flexibile

Pe de alta parte, la Parlamentul European s-a discutat recent despre necesitatea unei reforme pe piata creditarii, mai ales in ce priveste protectia debitorilor si consolidarea industriei europene de credit. Conform institutiei, creditele acordate in mod eronat au fost una dintre cauzele principale ale crizei financiare, criza care a dus la actuala criza a datoriilor.

“Supra-indatorarea inca se afla in centrul crizei. Reglementarea pietelor de credit ipotecar ar putea fi un prim pas important pentru a combate acest fenomen”, a declarat, in acest context, eurodeputatul Antolin Sanchez Presedo.

Printre masurile propuse de acesta in Legislativul European se numara un tip de contracte mai flexibile care sa se poata adapta la situatia debitorului, permitandu-i acestuia sa isi ramburseze imprumutul mai devreme, dar si posibilitatea de a schimba creditorii si despre posibilitatea de a converti un imprumut in valuta in moneda nationala a debitorului pentru ca acesta sa poata evita riscuri pe care nu le poate gestiona

S-a modificat din nou Codul fiscal

de

Ordonanta Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 626, din 2 septembrie 2011.

 
Se achita intai datoriile principale, apoi accesoriile

Potrivit noilor prevederi, s-a modificat ordinea de stingere a obligatiilor fiscale, in situatia in care contribuabilul datoreaza mai multe tipuri de creante fiscale, iar suma platita nu este suficienta pentru a le plati in totalitate.

Astfel, incepand cu 1 octombrie 2011, vor fi stinse cu prioritate toate obligatiile principale in ordinea vechimii lor si abia apoi se vor acoperi accesoriile, tot in ordinea vechimii pe care acestea o au.

Estimarea bazei de impunere

Noile prevederi ale Codului de Procedura Fiscala precizeaza ca organul fiscal poate stabili obligatii fiscale prin estimarea “rezonabila” a bazei de impozitare, “folosind orice si mijloc de proba prevazute de lege, ori de cate ori acesta nu poate determina situatia fiscala corecta”.

Concret, organul fiscal se poate folosi de aceasta posibilitate daca:

  • contribuabilul nu a depus declaratii fiscale;
  • organele de inspectie fiscala constata ca evidentele contabile sau fiscale, declaratiile fiscale sau documentele si informatiile prezentate in cursul inspectiei fiscale sunt incorecte, incomplete sau nu exista ori nu sunt puse la dispozitia organelor de inspectie fiscala.

“Cuantumul obligatiilor fiscale rezultate din aplicarea prevederilor prezentului articol sunt stabilite sub rezerva verificarii ulterioare, cu exceptia celor stabilite in cadrul unei inspectii fiscale”, mai precizeaza OG nr. 29/2011.

Certificatul de atestare fiscala va cuprinde si datoriile statului fata de contribuabili

Modificarile la Codul de Procedura Fiscala reglementeaza si posibilitatea organului fiscal de a inscrie in certificatul de atestare fiscala sumele certe, lichide si exigibile pe care contribuabilul solicitant al documentului le are de incasat de la autoritatile sau institutiile publice care atribuie contracte de achizitie publica.

Inscrierea se face in baza unui document eliberat de autoritatea contractanta prin care se certifica faptul ca sumele sunt certe, lichide si exigibile.

Clarificarea situatiei fiscale se va face printr-o verificarea documentara

OG nr. 29/2011 a introdus posibilitatea ca organul fiscal sa efectueze o verificare documentara pentru stabilirea corecta a situatiei fiscale a contribuabililor.

Aceasta verificare “consta in efectuarea unei analize de coerenta a situatiei fiscale a contribuabilului” si se face pe baza documentelor existente la dosarul fiscal, precum si pe baza oricaror informatii si documente transmise de terti sau detinute de organul fiscal, care au relevanta pentru determinarea situatiei fiscale.

In situatia in care, ca urmare a verificarii documentare, organul fiscal constata diferente fata de obligatiile fiscale declarate de contribuabil, il va notifica pe contribuabil. Odata cu notificarea, va solicita contribuabilului si documente suplimentare care sa clarifice situatia fiscala.

Daca documentele solicitate nu au fost prezentate de contribuabil in termen de 30 de zile de la comunicarea notificarii sau documentele prezentate nu sunt suficiente pentru clarificarea situatiei fiscale, “organul fiscal procedeaza la stabilirea diferentelor de obligatii fiscale datorate prin emiterea unei decizii sau dispune masurile necesare respectarii prevederilor legale, dupa caz”, mai prevede ordonanta de modificare a Codului de procedura fiscala.

Procedura exacta va fi stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Certificatul de inregistrare fiscala, eliberat intr-un termen mai scurt

Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare fiscala care contine codul de identificare fiscala s-a redus de la 15 la 10 zile, calculate de la data depunerii declaratiei de inregistrare fiscala sau a cererii de catre contribuabil.

Cum se indreapta erorile materiale din actul administrativ fiscal

OG nr. 29/2011 stabileste ca organul fiscal poate indrepta erorile materiale din cuprinsul actului administrativ fiscal din oficiu sau la cererea contribuabilului.

Erorile materiale sunt reprezentate de greseli de redactare, omisiuni sau mentiuni gresite din actele administrative fiscale, cu exceptia acelora care atrag nulitatea actului administrativ fiscal, potrivit legii, sau care privesc fondul actului administrativ fiscal.

Indreptarea acestor erori materiale se face prin emiterea unui act de indreptare a erorii materiale.

In cazul in care, dupa comunicarea actului administrativ fiscal, organul fiscal constata, din oficiu, ca exista erori materiale in cuprinsul documentului, va comunica contribuabilului actul de indreptare a erorii materiale.

Insa, in situatia in care indreptarea erorii materiale este solicitata de contribuabil, organul fiscal analizeaza cererea, iar daca aceasta este intemeiata, emite contribuabilului actul de indreptare a erorii materiale.

Daca se constata ca cererea nu este intemeiata, organul fiscal respinge cererea printr-o decizie ce se comunica contribuabilului.

Cum se comunica actul administrativ fiscal

Noul act normativ stabileste ca actul administrativ fiscal se comunica cu prioritate prin posta, printr-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Daca acest lucru nu este posibil, se utilizeaza, potrivit modificarilor, “cel putin unul dintre urmatoarele mijloace”, si anume:

  • remiterea actului administrativ fiscal de catre persoanele imputernicite ale organului fiscal sau prin prezentarea contribuabilului/imputernicitului la sediul organului fiscal, daca se asigura primirea, sub semnatura, a actului administrativ fiscal;
  • fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanta, daca se asigura transmiterea textului si confirmarea primirii respectivului act administrativ fiscal.

In cazul in care comunicarea nu a fost posibila prin niciunul dintre mijloacele de comunicare prezentate mai sus, actul administrativ fiscal se poate comunica prin publicitate.

Depunerea electronica a declaratiilor fiscale pe portalul e-Romania

Prin modificarile la Codul de procedura fiscala se modifica si data depunerii declaratiilor fiscale prin intermediul portalului e-Romania. Aceasta reglementare se refera la Declaratia unica 112 si la toate declaratiile depuse online de contribuabili mari si mijlocii care utilizeaza portalul e-Romania.

Pana acum, data depunerii unei declaratii era considerata data validarii acestora, asa cum rezulta din mesajul electronic de confirmare a validarii declaratiei.

Odata cu noile modificari, data depunerii va fi data inregistrarii declaratiilor pe portal, asa cum rezulta din mesajul electronic transmis de sistemul informatic, cu conditia validarii continutului declaratiilor.

Dobanzi si penalitati de intarziere in procedura insolventei

Incepand din 17 septembrie, data intrarii in vigoare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2011, in cazul contribuabililor carora li s-a deschis procedura insolventei, pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii insolventei se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere potrivit legii care reglementeaza aceasta procedura .

Pana acum nu se datorau si nu se calculau dobanzi si penalitati de intarziere.

Inlocuirea bunurilor sechestrate

O alta modificare prevazuta de OG nr. 29/2011 este posibilitatea ca debitorul executat silit sa inlocuiasca sechestrul asupra unui bun mobil cu sechestrul asupra altui bun mobil sau imobil daca bunul oferit in vederea sechestrarii este liber de orice sarcini.

ANAF va publica online un Registru al contribuabililor inactivi/reactivati

O alta noutate a Codului de procedura fiscala este infiintarea unui Registru al contribuabililor inactivi/reactivati, care va fi public, putand fi consultat pe pagina de internet Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, unde trebuie sa fie afisat.

Declararea contribuabililor inactivi, precum si reactivarea acestora se face de catre organul fiscal, printr-o decizie care se comunica contribuabilului.

Contribuabilii declarati inactivi se reactiveaza daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:

  • isi indeplinesc toate obligatiile declarative prevazute de lege;
  • isi indeplinesc toate obligatiile de plata;
  • organele fiscale au constatat ca functioneaza la domiciliul fiscal declarat.

Conditia privind indeplinirea tuturor obligatiilor declarative prevazute de lege se considera indeplinita si in cazul in care obligatiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de catre organele fiscale.

Ori de cate ori se constata ca un contribuabil a fost declarat inactiv din eroare, organul fiscal emitent anuleaza decizia de declarare a contribuabilului ca inactiv, cu efect pentru viitor si pentru trecut.

Decizia de declarare a contribuabililor inactivi/ reactivati produce efecte fata de terti de la data inscrierii in Registrul contribuabililor inactivi/reactivati.

Cum instalam corect Revisal

de

Potrivit informatiilor de pe site-ul Inspectiei Muncii, cerintele minime de sistem pentru instalarea Revisal pe calculator sunt:

 

 
Hardware
CPU: Intel Pentium 2GHz
Memorie: 512MB
Spatiu liber HDD: 1GB
Video: placa video ce suporta rezolutia 1024×768, minim 32MB memorie video
Tastatura, mouse

Software
Sisteme de operare suportate:
Windows XP SP2, SP3
Windows Server 2003 SP1
Windows Vista
Windows 7
Windows Server2008

Alte cerinte:
Internet Explorer versiunea minima IE6.
Microsoft .NET Framework 3.5 SP1

Cum instalam corect aplicatia

http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/ghid_09071435.pdf

Incredibil:Nulitatea Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicat in Monitorul Oficial, partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011

de

Societatea Română pentru Drepturile Omului demarează procedurile pentru anularea în contencios administrativ a Decretului Presedintelui Romaniei nr. 518 din 01 iunie 2011 de promulgare a Legii 71/2011, privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009, Noul Cod civil.

 

 

Din analiza continutului Legii nr. 71 se constată că data adoptării acesteia, înscrisă în finalul actului normativ, după semnăturile preşedinţilor celor două Camere ale parlamentului, este de 03 iunie 2011.

Mergând mai departe şi vizualizând Decretul prin care Preşedintele României a promulgat această lege, constatăm cu stupoare că acesta a fost emis sub nr. 518 din 01 iunie 2011, prin urmare se constata ca, Decretul de promulgare a fost emis cu două zile înaintea adoptării legii.

Este cert ca, interpretand textele legale pertinente, promulgarea prin Decret prezidential a unei legi apare ca fiind un ultim accept formal necesar finalizării procesului legislativ şi care, atât printr-o logică juridica elementară cât şi printr-un studiu minimal al Constituţiei, acest act, nu poate fi decât ulterior momentului adoptării legii. De altfel art. 77 din Constituţie denumit marginal “promulgarea legii”, prevede foarte clar că “Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire”. Prin interpretarea textului constitutional sus mentionat, precum si din interpretarea art. 100 alin. 1 din Constitutie, potrivit caruia “In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitoul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta actului”, rezulta ca este inconceptibil ca Decretul prezidential sa poarte o data anterioara legii adoptate de Parlament, atragand pe cale de consecinta inexistenta actului normativ astfel publicat in Monitorul Oficial. Regulemente celor doua Camere parlamentare dispun in acelasi sens.

Or, din simpla analiză a conţinutului Legii, asa cum apare publicata în Monitorul Oficial, constatăm cu surprindere că decretul prezidential de promulgare a Legii nr. 71 este emis cu două zile mai înainte decât momentul adoptării legii in cauza de catre Parlament atragand, pe cale de consecinta nulitatea actului.

Firmele care vor plati datoriile catre stat pana la 31 decembrie 2011 vor fi scutite de penalitati

de

Pe langa prevederile referitoare la modificarea si completarea Codului fiscal, OG nr. 30/2011 mai prevede si masuri financiar-fiscale cu privire la:
– anularea sau reducerea penalitatilor de intarziere in cazul achitarii obligatiilor fiscale in

 

 

termenele prevazute in actul normativ;
– amanarea la plata a penalitatilor de intarziere pe perioada acordarii esalonarii la plata a obligatiilor fiscale.

Astfel, potrivit noului act normativ, pentru obligatiile fiscale restante la 31 august 2011, penalitatile de intarziere se anuleaza sau se reduc, astfel:

– penalitatile de intarziere se anuleaza daca obligatiile principale si dobanzile aferente acestora se sting prin plata voluntara sau compensare pana la 31 decembrie 2011;

– penalitatile de intarziere se reduc cu 50% daca obligatiile principale si dobanzile aferente acestora se sting prin plata voluntara sau compensare pana la 30 iunie 2012.

Prevederile se aplica in mod corespunzator si pentru o cota de 50% din majorarile de intarziere, reprezentand componenta de penalitate a acestora, aferente obligatiilor fiscale stinse prin plata sau compensare.

Prin acelasi act normativ s-a stabilit si regimul penalitattilor de intarziere pe perioada esalonarii la plata a obligatiilor fiscal.

In acest sens, actul normativ prevede amanarea la plata a penalitatilor de intarziere pe perioada esalonarii la plata a obligatiilor fiscale.

In situatia in care esalonarea la plata se finalizeaza, penalitatile de intarziere, precum si majorarile de intarziere amanate la plata se anuleaza prin decizia organului fiscal care se comunica contribuabilului odata cu decizia de finalizare a esalonarii la plata.

Garantiile pe care le constituie contribuabilul trebuie sa acopere, pe langa debitul principal, si penalitatile de intarziere, precum si majorarile de intarziere amanate la plata.

www.coltuc.ro

Ce aduce nou in aceasta toamna CODUL FISCAL va anunta Casa de avocatura Coltuc

de

• Se introduc prevederi legate de operatiunile fiduciare. Toate prevederile introduse in legatura cu tranzactiile fiduciare devin aplicabile odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 287/2009, republicata privind Codul Civil.

 

 

• Se completeaza prevederile legate de inregistrarea la autoritatile fiscale a contractelor de prestari servicii incheiate intre rezidenti si nerezidenti, care pot da nastere unui sediu permanent la nivelul prestatorului.
• Se aduc completari in privinta valabilitatii tranzactiilor desfasurate cu contribuabili inactivi; prevederea intra in vigoare in 15 zile de la data publicarii Ordonantei in Monitorul Oficial.

Titlul II – Impozit pe profit

• Se defineste modul de impozitare a contractelor de fiducie.
• Se mentioneaza tratamentul fiscal al cheltuielilor efectuate de contribuabili in legatura cu active fixe corporale primite in concesiune / administrare, care apartin domeniului public al statului sau autoritatilor administrative teritoriale; intra in vigoare in 3 zile de la data publicarii Ordonantei in Monitorul Oficial;
• Se introduc prevederi legate de impozitarea asocierilor cu personalitate juridica efectuata in alt stat decat Romania.
• Declararea si plata impozitului pe veniturile obtinute de nerezidenti in Romania din proprietati imobiliare sau din vanzarea – cesionarea titlurilor de participare se poate face doar prin imputernicit.
• Se introduce posibilitatea ca, incepand cu 1 ianuarie 2013, agentii economici, altii decat institutii de credit, sa poata opta pentru plata impozitului pe profit anual cu plati anticipate trimestriale in suma de o patrime din impozitul datorat in anul precedent, actualizat cu indicele de inflatie. Incepand cu 1 ianuarie 2012 se modifica data limita de depunere a declaratiei anuale de impozit pe profit.

Titlul III – Impozit pe venit

• Se modifica prevederile legate de impozitarea veniturilor obtinute de nerezidentii care devin rezidenti dupa 3 ani de sedere in Romania.
• Se introduc noi prevederi cu privire la impozitarea veniturilor din contracte de fiducie si cu privire la stabilirea bazei impozabile in cazul veniturilor obtinute din activitati independente pentru care exista obligatia retinerii unei parti a impozitului si a contributiilor aferente la platitorul de venit.
• Se modifica si simplifica procedura de exercitare a optiunii de stabilire a venitului net anual pentru contribuabilii care obtin venituri din activitati independente.
• Se modifica prevederile legate de termenul de plata a impozitului pe venituri din salarii: de la lunar la trimestrial in cazul contribuabililor cu o cifra de afaceri de pana la 100.000 EURO pe an si cu un numar mediu de pana la 3 angajati, exclusiv; acelasi termen de plata se prevede si pentru microintreprinderi cu maxim 2 angajati precum si pentru persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, asocieri intre persoane fizice fara personalitate juridica, care au personal angajat pe baza de contract individual de munca; prevederile vor intra in vigoare incepand cu veniturile aferente lunii octombrie 2011.
• Se introduc noi termene in ce priveste obligatiile declarative pentru o serie de contribuabili cum ar fi:

– declaratia venitului net realizat pentru contribuabilii care obtin venituri din activitati independente;
– declaratia privind veniturile obtinute din strainatate depusa de contribuabilii care obtin astfel de venituri;
– declaratia depusa de platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor.

Titlul V – Impozit pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti

• Se introduc prevederi privind modul de impozitare a veniturilor obtinute de nerezidenti din tranzactii fiduciare.
• Se modifica termenul de depunere a declaratiei informative privind impozitul retinut si platit pentru veniturile cu regim de retinere la sursa / venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti.

Titlul VI – Taxa pe Valoare Adaugata

• Se elimina prevederea conform careia, in cazul contractelor care dau nastere unor plati succesive (constructii – montaj, consultanta etc.) decontarea si respectiv colectarea trebuie sa se faca cel putin anual; eliminarea intra in vigoare in 3 zile de la publicarea Ordonantei in Monitorul Oficial.
• Se modifica termenul de depunere a declaratiei recapitulative VIES, incepand cu declaratia aferenta lunii august 2011.
• Se definesc categoriile de deseuri care se supun masurilor simplificate si pentru care se aplica taxarea inversa; modificarile intra in vigoare in 3 zile de la publicarea Ordonantei in Monitorul Oficial.

Titlul VII – Accize

• Se aduc modificari in ce priveste situatiile in care se poate solicita restituirea platii accizelor (ex. produse accizabile eliberate in consum care sunt ulterior exportate – intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2012, bauturi alcoolice expirate sau improprii comercializarii – intra in vigoare in 3 zile de la publicarea Ordonantei in Monitorul Oficial etc.).
• Se introduce un nou capitol in care se prezinta sanctiunile si contraventiile aplicabile platitorilor de accize.

Titlul IX –

• Se mareste impozitul pe cladiri in cazul cladirilor care nu au fost reevaluate in ultimii 3, respectiv 5 ani.
• Se stabileste un nivel fix al taxei hoteliere ce poate fi impusa de consiliile locale si anume un procent de 1% din valoarea totala a tarifului de cazare / zi hoteliera / turist.
• Incepand cu 1 octombrie 2011 se prevede acordarea unei reduceri de impozit sau chiar a unei scutiri pe o perioada de maxim 7 ani pentru urmatoarele categorii de cladiri:

– cladirile reabilitate termic in baza prevederilor legislative a programului privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte;
– cladirile reabilitate in baza Legii 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural – ambientale a cladirilor.

Titlul IX² – Contributii sociale obligatorii

• Se introduce optiunea de a depune trimestrial declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate pentru categoriile de contribuabili care se califica pentru plata trimestriala a impozitului pe venit; optiunea trebuie declarata de eventualii doritori pana la data de 25 septembrie 2011; desi depunerea declaratiei se va efectua trimestrial, completarea acesteia se va face pe fiecare luna in parte; virarea contributiilor retinute de catre platitorii de venit mai sus mentionati se poate face de asemenea trimestrial; prevederea intra in vigoare in incepand cu veniturile lunii octombrie 2011.

Modificarile pe care le-am mentionat mai sus si pentru care nu am prezentat si data intrarii in vigoare vor deveni aplicabile incepand cu 1 ianuarie 2012.

Intre celelalte acte normative care sunt amendate de prezenta Ordonanta mai amintim modificarile aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata. Principalele modificari sunt:

• asimilarea asocierilor fara personalitate juridica, care au calitate de contribuabil, persoanelor juridice;
• clarificari cu privire la acordarea esalonarii de plata pentru obligatiile de plata suspendate;
• modificarea cotelor procentuale ale garantiilor care trebuie constituite pentru acoperirea sumelor la plata, in functie de perioada de esalonare la plata;
• amanarea platii penalitatilor de intarziere pe perioada esalonarii la plata pentru obligatiile fiscale in cauza.

Comunitatea basarabeni in colaboare cu Casa de avocatura COLTUC lanseaza o noua rubrica – “Cetatenie basarabeni”

de

Incepand cu data de 02.09.2011 Casa de avocatura COLTUC si comunitatea de basarabeni, au incheiat un parteneriat in vederea informarii complete a cetatenilor din Republica Moldova asupra re/dobandirii cetateniei romane.

 

 

Pentru a eficientiza aceasta colaborare, pe site-ul www.coltuc.ro/blog s-a creat o noua rubrica, “Cetatenie basarabeni”  . In aceasta sectiune vor putea fi regasite informatii detaliate cu privire la actele necesare si pregatirea dosarului pentru dobandirea/redobandirea cetateniei romane, depunerea, urgentarea, si stadiul dosarului, transcrierea actelor de stare civila, obtinerea CNP-ului, dosare nerezolvate

In plus, specialistii in drept ai Casei de avocatura Coltuc vor raspunde intrebarilor venite din partea cititorilor din Republica Moldova interesati de aceasta problema

De asemenea, Casa de avocatura Coltuc a incheiat parteneriate si cu agentia de presa Deca press de care apartin Hotnews.md si Comunicate.md, cu agentia de presa Basa Press si cu ziarele Moldova Azi, Ziarul de Garda si Unghiul.

Fondata in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu, Casa de Avocatura Coltuc a reusit sa se integreze pe deplin in piata juridica din Romania, oferind clientilor sai servicii profesionale prompte si eficiente. Departamente: recuperari creante, litigii, consultanta, registrul comertului, marketing si relatii cu clientii.

Toate actiunile de renoastere diploma USH intrumentate de Casa de avocatura Coltuc

de

O situaţie generală privind acţiunile deschise de haretişti împotriva USH/MECTS pentru obţinerea actelor de studii:

CA Bucureşti:
5813/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
5765/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
5381/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal
Fond
5326/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
5325/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
5168/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
5151/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
4690/2/2011 anulare act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
58995/3/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
4158/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
3887/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
3693/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
3568/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
3365/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
3119/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
2181/2/2011 acţiune în constatare Contencios administrativ şi fiscal Fond
51082/3/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1625/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1624/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1622/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1621/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1620/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1817/3/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1432/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1431/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1305/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1304/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1267/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
1197/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
772/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
687/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
592/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
590/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
589/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
537/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
181/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
51681/3/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
85/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
58/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
10/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal
5/2/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
31182/3/2010 anulare act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
12614/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
12228/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
11739/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
11623/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
11558/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
11444/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
11350/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
3586/257/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
11141/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
10972/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
10939/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
10848/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
10776/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
10489/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
10374/2/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond

CA Ploieşti
543/42/2011 refuz soluţionare cerere Contencios administrativ şi fiscal Fond
485/42/2011 refuz soluţionare cerere Contencios administrativ şi fiscal Fond
347/42/2011 refuz soluţionare cerere Contencios administrativ şi fiscal Fond
132/42/2011/a1 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
305/42/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
211/42/2011 refuz soluţionare cerere Contencios administrativ şi fiscal Fond
132/42/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
117/42/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
1120/42/2010 refuz soluţionare cerere Contencios administrativ şi fiscal Fond

CA Piteşti
108/46/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
5/46/2011 refuz acordare drepturi Contencios administrativ şi fiscal Fond
1230/46/2010 refuz acordare drepturi Contencios administrativ şi fiscal Fond

CA DOLJ
1240/54/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
1190/54/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
665/54/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
646/54/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
632/54/2011 refuz soluţionare cerere Contencios administrativ şi fiscal Fond
631/54/2011 refuz soluţionare cerere Contencios administrativ şi fiscal Fond
630/54/2011 refuz soluţionare cerere Contencios administrativ şi fiscal Fond
596/54/2011 obligaţia de a face DECLINARE DE COMPETENTA Contencios administrativ şi fiscal Fond
346/54/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
336/54/2011 obligaţia de a face DECLINARE DE COMPETENŢĂ Contencios administrativ şi fiscal Fond
335/54/2011 obligaţia de a face DECLINARE DE COMPETENŢĂ Contencios administrativ şi fiscal Fond
333/54/2011 obligaţia de a face DECLINARE DE COMPETENŢĂ Contencios administrativ şi fiscal Fond
332/54/2011 obligaţia de a face DECLINARE DE COMPETENŢĂ Contencios administrativ şi fiscal Fond
321/54/2011 alte cereri DECLINARE DE COMPETENTA Contencios administrativ şi fiscal Fond
257/54/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
203/54/2011 obligaţia de a face DECLINARE DE COMPETENTA Contencios administrativ şi fiscal Fond
33/54/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond

CA Bacau
214/32/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
213/32/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
96/32/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
46/32/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal

CA Iaşi
283/45/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
72/45/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
61/45/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
60/45/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
58/45/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
24/45/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
21/45/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
14/45/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
875/45/2010 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
858/45/2010 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal

CA Suceava
13841/86/2010 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
226/39/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
105/39/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
77/39/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal

CA Cluj
690/33/2011 obligaţia de a face eliberare diplome de licenţă Contencios administrativ şi fiscal Fond
397/33/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
145/33/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
2/33/2011 obligaţia de a face eliberarea diplomelor de licenţă şi a suplimentelor de diplomă şi a foii matricole Contencios administrativ şi fiscal Fond
2129/33/2010 obligaţia de a face eliberare diplomă de licenţă şi supliment de diplomă (foaie matricolă) Contencios administrativ şi fiscal Fond

CA Braşov
223/64/2011 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
3206/119/2010 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
3800/119/2010 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
3207/119/2010 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond

CA Timiş
596/59/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
493/59/2011 obligare emitere act administrativ Contencios administrativ şi fiscal Fond
2058/290/2010 acţiune în constatare Contencios administrativ şi fiscal Fond
1066/59/2010 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond
1045/59/2010 obligaţia de a face Contencios administrativ şi fiscal Fond

CA Tg. Mureş
6053/258/2010 acţiune în constatare Contencios administrativ şi fiscal Fond

www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
Casa de avocatura Coltuc

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!