avocat penal coltuc

Se rescrie toată ISTORIA marilor procese penale – Decizia CCR

de
dosar ccr 1429D/2018

Toate persoanele condamnate definitiv, în domeniul penal, pentru infracțiuni dezincriminate ori declarate neconstituționale vor putea solicita, în instanță, prin cereri de constatare a dezincriminării, anularea deciziilor de condamnare

Multumim avocat Coltuc https://www.coltuc.ro

 

Art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art.4 şi 6 din Codul penal.”

– Art.4 din Codul penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.”

Ipoteza soc: Oug 13/2017 nu poate fi abrogata

de

Ordonanța de urgență numărul 13/2017, emisă de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017, NU POATE FI ABROGATĂ. În ciuda protestelor masive din ultimele patru zile, Guvernul Grindeanu nu are cum să abroge în acest moment, ordonanța prin care se modifică patru articole din codul penal și de procedură penală.

Potrivit legii, o ordonanță emisă de Guvernul României, poate să fie modificată și/sau abrogată, doar după ce aceasta intră în vigoare.

Întrucât ordonanța numărul 13 din 31 ianuarie 2017 intră în vigoare abia pe 11 februarie 2017 la ora 00,00, Guvernul nu o poate abroga și modifica.

Altă veste catastrofală este aceea că dacă intră în vigoare fie și pentru o secundă, ea își produce efecte juridice.

Drept urmare, singura posibilitate legală de a opri efectele ordonanței Grindeanu este ca aceasta să fie declarată neconstituțională de către judecătorii CCR înainte de intrarea ei în vigoare.

Însă, nu se știe dacă Curtea Constituțională decide că Ordonanța Grindeanu este neconstituțională în integralitatea ei sau doar parțial.

Atentie!

Sa nu fie o capcana intinsa de Avocatul Poporului!

Dosare mare coruptie 2014:DNA instrumenteaza in prezent 4500 de dosare de coruptie

de

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) investigheaza in prezent peste 4.500 de dosare la nivel inalt si mediu, a declarat marti procurorul sef al institutiei, Laura Codruta Kovesi, la conferinta ‘Regula de aur a bunei guvernante si a luptei impotriva coruptiei: impletirea armonioasa a politicilor si a actiunilor de implementare’, organizata de Institutul Aspen Romania.

‘Daca avem in vedere un criteriu cantitativ, in acest an, la nivelul DNA sunt in investigare peste 4.500 de cazuri de coruptie la nivel inalt si mediu. Sigur ca unii ar putea sustine ca acest numar de dosare indica o crestere a coruptiei in Romania. Intr-o alta opinie, la fel de justificata, altii ar putea sustine ca de fapt a crescut eficienta institutiilor anticoruptie in a descoperi si investiga aceleasi infractiuni. Iata un exemplu in care acelasi criteriu poate duce la concluzii diferite’, a argumentat Laura Codruta Kovesi.

Numai anul trecut, a adaugat Kovesi, peste 1.000 de persoane au fost condamnate definitiv de catre instante in urma investigatiilor DNA si procurorii anticoruptie au instituit sechestre asupra unor bunuri in valoare de peste 350 de milioane de euro.

‘In ultimii ani, DNA s-a ocupat in mod exclusiv de investigarea actiunilor de coruptie la nivel inalt comise in Romania si, in acest context, am putut experimenta eficienta diferitelor strategii anticoruptie. Am avut acces la o multitudine de date statistice si, lucrul cel mai important, am fost supusi unor monitorizari permanente si extrem de detaliate, atat interne, cat si internationale. DNA este institutia din domeniul judiciar care se bucura de cea mai mare incredere in randul romanilor si este unul dintre cele cinci exemple de bune practici amintite in raportul anticoruptie al Uniunii Europene, dupa o evaluare a tuturor statelor membre ale Uniunii’, a subliniat sefa DNA.

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo
Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

Avocat penal Bucuresti – Dosarul schimbului de terenuri între George Becali şi MApN a fost amânat

de

Dosarul schimbului de terenuri între George Becali şi MApN a fost amânat pentru luna viitoare, pe 12 martie, din cauză că din completul de cinci judecători de la ICCJ a lipsit Livia Stanciu, aceasta neputând participa la judecarea cauzei întrucât a participat la Şedinţa Plenului CSM.

 

Deputatul George Becali e acuzat că a prejudiciat statul cu aproape 900.000 de dolari în urma a două schimburi de terenuri cu MApN. Tranzacţia a avut loc în 1999, când ministru al apărării era Victor Babiuc.

Becali a fost achitat de instanţa supremă anul trecut, dar decizia a fost atacată cu recurs la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi.

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Respingerea cererii de arestare preventive – Avocat penal

de

In baza art. 136 alin.1 lit.b rap. la art. 145 C.pr.pen., dispune fata de inculpatul M. P. G, fiul lui P. si D., nascut la 01.05.1990 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G.posesor al C.I. seria GG nr. 1297., C.N.P. 19.32, masura preventiva a obligarii de a nu parasi municipiul G, judetul G., pe o perioada de 30 de zile, incepand de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv.

Respingerea cererii de arestare preventive

In baza art. 145 alin. 11 C.pr.pen. obliga inculpatul ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea sa respecte urmatoarele obligatii:

    sa se prezinte la organele judiciare ori de cate ori este chemat;

    sa se prezinte la organele de politie care efectueaza cercetari in cauza conform programului de supraveghere intocmit de acestea;

    sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;

    sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o arma.

In baza art. 145 alin. 3 C.pr.pen. atrage atentia inculpatului ca, in cazul in care incalca cu rea-credinta obligatiile stabilite la alineatele precedente, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.

 Respingerea cererii de arestare preventive

Dispune comunicarea a cate unei copii de pe prezenta incheiere catre persoanele si institutiile prevazute la art. 145 alin. 21 C.pr.pen.

In baza art 192 alin 3 c.p.p., cheltuielile judiciare avansate de catre stat raman in sarcina acestuia.

In baza art 192 alin 3 c.p.p., cheltuielile judiciare avansate de catre stat raman in sarcina acestuia, onorariul aparatorului din oficiu in cuantum de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului de Justitie catre Baroul Prahova.

Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare.

Cercetata in Camera de Consiliu si pronuntata in sedinta publica azi, 25.01.2013, ora 19,15.;.

Pentru a ajunge la aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarele:Prin cererea adresata Judecatoriei Ploiesti si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 1695/281/2013, Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti a solicitat ca in temeiul art 1491 c.p.p. sa se dispuna luarea masurii arestarii preventive si emiterea mandatului de arestare preventiva pe o perioada de 30 de zile, cu incepere de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv, fata de inculpatul M. P. G., fiul lui Pa. si D.nascut la 01.. in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 12.0, C.N.P. 19032.

In motivarea propunerii s-a aratat ca in sarcina inculpatului s-a retinut savarsirea infractiunii de calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a ,g si i C. pen, constand in aceea ca, la data de 24.01.2013, in jurul orelor 21.00 impreuna cu alte persoane ramase neidentificate, dupa o intelegere prealabila, au patruns in incinta societatii S.C. Grup T. F. S.A. de unde, prin fortarea lacatului usii de acces, a sustras dintr-o magazie 92.7 m cablu de forta pentru locomotive de 240 mm2 din cupru, prejudiciul estimat fiind de 4.800.000 lei, care insa nu corespunde cu valoarea bunurilor sustrase.

In vederea solutionarii propunerii s-a dispus atasarea dosarului de urmarire penala nr.1217/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele :

Prin rezolutia din data de 25.01.2013, emisa de catre organele de politie din cadrul Politiei Transporturi Prahova, confirmata la aceeasi data, prin rezolutia procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, s-a dispus inceperea urmaririi penale fata M. P. G., sub aspectul infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a, g si i C. pen., constand in aceea ca la data de 24.01.2013, in jurul orelor 21.00 impreuna cu alte persoane ramase neidentificate, dupa o intelegere prealabila, au patruns in incinta societatii S.C. Grup T. F. S.A. de unde, prin fortarea lacatului usii de acces, a sustras dintr-o magazie 92.7 m cablu de forta pentru locomotive de 240 mm2 din cupru, prejudiciul estimat fiind de 4.800.000 lei, care insa nu corespunde cu valoarea bunurilor sustrase.

Prin ordonanta de retinere din data de 25.01.2013, emisa de organele de cercetare penala din cadrul Politiei Transporturi Prahova , s-a dispus retinerea invinuitului M. P. G., pe o durata de 24 ore, incepand cu data de 25.01.2013, orele 13.30. Din durata masurii retinerii s-a dedus perioada de la data de 25.01.2013, ora 05.00, pana in data de 25.01.2013, ora 13.30, cat invinuitul s-a aflat la sediul organelor de cercetare penala ca urmare a masurii administrative prevazute de art. 31 alin. 1 lit. b din Lg. 218/2002.

Prin ordonanta din data de 25. 01.2013, emisa de catre procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de invinuitul M. P. G., sub aspectul savarsirii infractiunii de infractiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1- 209 alin.1 lit a ,g si i C. pen .

Examinand prin prisma materialului probator administrat pana in prezent, instanta considera ca in cauza nu se impune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul M. P. G. o astfel de masura fiind superioara cerintelor impuse de lege pentru buna desfasurare a procesului penal, asa incat urmeaza a se aprecia prin raportare la complexitatea cauzei daca se impune sau nu luarea unei alte masuri preventive restrictive insa de drepturi.

Situatia de fapt expusa, este retinuta de catre instanta pe baza probelor efectuate pana in prezent, respectiv: procesul verbal de constatare a infractiunii, proces verbal de cercetare la fata locului si plansa foto, declaratii invinuit, declaratii martori , adresa prejudiciu.

Fiindu-i aduse la cunostiinta disp. art 70 C.proc.pen, inculpatul a invederat instantei ca mentine declaratia data in fata organelor de urmarire penala in calitate de inculpat, intelegand sa se prevaleze de dreptul la tacere in fata instantei de judecata, pozitia sa fiind consemnata in scris si atasata la dosarul cauzei.

In cauza instanta apreciaza ca este indeplinita decat cerinta prevazute de teza I a textului de lege mentionat, fiind evident ca din nici un alt mijloc de proba, afara de cele despre care am facut vorbire, nu reiese in mod clar si obiectiv ca inculpatul prezinta un pericol social concret pentru ordinea publica, obligatia in acest sens revenind organului judiciar titular al sesizarii instantei cu o astfel de propunere.

Nu se poate sustine insa ca ar fi intrunita si cea de-a doua conditie cumulativ prevazuta de art.148 alin.1 lit.h C.p.p. de vreme ce, in speta, nu exista probe certe ca prin lasarea in libertate a inculpatului s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publica.

Astfel, inculpatul a avut o atitudine cooperanta fata de organele de urmarire penala, recunoscand regretand comiterea infractiunilor cu prilejul audierii sale in calitate de inculpat instanta constatand si aspectul ca, potrivit fisei de cazier judiciar, inculpatul M.P.G. nu este cunoscut cu antecedente penale.

Este de asemenea de remarcat ca in cauza nu s-a stabilit cuantumul exact al prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei, fiind evident ca suma de 4800000 lei este exagerata raportat la materialitatea bunurilor sustrase, acestea fiind, de altfel recuperate de societatea SC G. T. F.R SA B..

Potrivit art.5 par.3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, asfel cum a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Letellier c. Frantei din 26 iunie 1991, pentru retinerea acestui temei de arestare trebuie probat ca prin lasarea inculpatului in libertate s-ar tulbura in mod real ordinea publica, Curtea admitand ca, in masura in care si dreptul national o recunoaste, prin gravitatea deosebita si prin reactia particulara a opiniei publice, anumite infractiuni pot suscita o “tulburare a societatii” de natura sa justifice o detentie preventiva, insa doar pe un termen limitat.

In practica instantei europene s-a mai retinut ca detentia unei persoane este o masura atat de grava , incat este justificata in ultima instanta, atunci cand alte masuri mai putin severe au fost analizate si s-a considerat ca sunt insuficiente pentru a proteja interesul public sau cel individual ( Vrencev vs Serbia, Enhorn vs Suedia, Rusu vs Austria).

De asemenea, din economia dispozitiilor legale care reglementeaza masura arestarii, cea mai aspra dintre masurile de preventie privative de libertate, rezulta ca aceasta trebuie sa aiba un caracter de exceptie, reprezentand un act de extrema gravitate pentru orice cetatean, si trebuie sa fie necesara in circumstantele specifice cauzei.

In demersurile sale de verificare a temeiurilor de arestare preventiva, CEDO a considerat ca detentia preventiva pe parcursul derularii unui proces penal se justifica numai in masura in care ,,in concreto,, la dosarul cauzei s-a facut dovada cel putin a unuia dintre pericolele enumerate, respectiv acela de savarsire a altor infractiuni, de distrugere a probelor, de presiunie asupra partilor conceptate in cauza, sau pericolul de sustragere.

In acest sens instanta constata ca inculpatul nu se subscrie nici uneia dintre aceste conditii, pozitia sa procesuala si administrarea deja a unui minim de probatoriu care prefigureaza obiectiv comiterea unei infractiuni inlaturand in mod clar aprecierea vis a vis de faptul ca acesta prezinta un pericol social concret pentru ordinea publica.

Este adevarat ca fapta prin natura sa prezinta un pericol social ridicat, insa aprecierile asupra acestor aspecte urmeaza a fi avute in vedere intr-o anumita eventualitate de catre instanta investita cu fondul cauzei, gradul de pericol social fiind analizat in complexul proces de individualizare al pedepsei si atunci admite opinia majoritara in materie referitor la faptul ca intre notiunea de pericol social concret pentru ordinea publica si gradul de pericol social al infractiunii nu exista similitudini.

In acest sens se considera ca exista pericol social concret pentru ordinea publica atunci cand este posibil sa se produca o incalcare a regulilor de convietuire sociala vizand valorile ocrotite de prevederile art 1 C.p, ca urmare a activitatii anterioare sau posterioare a faptuitorului sau a reactiei declansate de fapta savarsita de catre acesta, in acest sens legiuitorul dorin sa analizeze cu precadrere circumstantele personale ale inculpatului, atitudinea adoptata de catre acesta in societate si nu in ultimul rand reactia declansata de fapta sa.

Infractiunile indreptate contra patrimoniului afecteaza echilibrul social si produc o stare de indignare, insa revenind la lipsa probelor administrate de catre organele judiciare in dovedirea existentei pericolului social concret pe care inculpatul l-ar reprezenta pentru ordinea publica, in masura in care ar fi cercetat in stare de libertate, tindem in a aprecia ca notiunea generica a starii de pericol trebuie analizata de la caz la caz si functie de alte conditii.

Vazand insa criteriile introduse de catre legiuitor in art 136 al.8 C.p.p si constatand ca in cauza sunt necesare in continuare efectuarea de cercetari, instanta va considera ca alegerea unei masuri preventive restrictive de drepturi este apta in a asigura exigentele desfasurarii in conditii normale a cercetarilor in cauza.

Fata de considerentele expuse instanta in temeiul disp. art. 146 alin.111 urmeaza a respinge ca neintemeiata propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, privind arestarea preventiva a inculpatului M. P. G., fiul lui P. si D., nascut la 01.05..0 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 129700, C.N.P. 190.32, si va lua fata de acesta masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu.

In baza art. 146 alin.111 rap. la art. 145 C.pr.pen., va dispune fata de inculpatul M. P. G., fiul lui P. si D., nascut la 01.05..0 in G., jud. G., domiciliat in G., str. Ion I.C. B. nr. 54, jud. G., posesor al C.I. seria GG nr. 129700, C.N.P. 190.32, masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, respectiv orasul G., pe o perioada de 30 de zile, incepand de la 25.01.2013 si pana la data de 23.02.2013 inclusiv.

In baza art. 145 alin. 11 C.pr.pen. obliga inculpatul ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea sa respecte urmatoarele obligatii:

    sa se prezinte la organele judiciare ori de cate ori este chemat;

    sa se prezinte la organele de politie care efectueaza cercetari in cauza conform programului de supraveghere intocmit de acestea;

    sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei,

    sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o arma

 Respingerea cererii de arestare preventive

In baza art. 145 alin. 3 C.pr.pen. atrage atentia inculpatului ca, in cazul in care incalca cu rea-credinta obligatiile stabilite la alineatele precedente, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.

Dispune comunicarea a cate unei copii de pe prezenta incheiere catre persoanele si institutiile prevazute la art. 145 alin. 21 C.pr.pen.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Dosarul retetelor false – Trimiteri in judecata

de

 Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti transmis joi, cei 33 de inculpati, printre care si medicii Cristina Daniela Sescu, Aurelia Alexandru, Carmen Badea, Victorita Botoaga, Laurentia Nicoleta Gales, Mihaela Carmen Iftimie, Anca Marilena Leontescu, Simona Ana Comanoiu Mudava si Doina Spataru, sunt acuzati de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual, fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals, luare si dare de mita si spalare de bani.

,,Activitatea infractionala a constat, in principal, in fraudarea de catre mai multi medici si farmacisti din cadrul aceleiasi retele farmaceutice a bugetului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin compensarea frauduloasa a contravalorii unor retete false, cauzandu-se un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 de lei”, se arata in comunicat.

Din probele administrate in cauza s-a desprins ca farmacistul (de regula diriginte de farmacie sau coordonator de zona) stabilea o legatura cu un medic (specialist sau de familie) care prescria in mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire intr-o situatie reala, in sensul ca acestea erau eliberate pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati si care nu solicitasera vreun tratament.

,,Prin completarea rubricilor retetelor mentionate, medicul facea mentiuni nereale cu privire la prescrierea efectiva a tratamentului. Medicul inmana aceste retete false farmacistului care le introducea in programul de gestiune al farmaciei si le inainta spre decontare catre Casa de Asigurari de Sanatate. Farmacistul verifica retetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica `Am primit`, uneori prin falsificarea scrisului si semnaturii beneficiarului retetei, iar alteori farmacistul se trecea (in mod fals) drept imputernicit al pacientului. Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor fara ca acestea sa iasa fizic din stoc. Sumele de bani decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, provenite din comiterea infractiunilor de inselaciune, erau `spalate` prin introducerea intr-un circuit comercial licit”, au constatat procurorii.

Sursa citata precizeaza ca farmacistii implicati obtineau un profit personal, deoarece, sporind in mod artificial vanzarile, obtineau prime in plus fata de salariu, iar medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri in valoare de 3% (uneori pana la 5%) din valoarea totala a retetelor false eliberate.

Un alt mod de operare consta in aceea ca medicul prescria retete cu acoperire intr-o situatie reala, in urma consultarii reale a pacientilor, dar in baza unei intelegeri prealabile cu farmacistul si prin incalcarea normelor deontologice privind exercitarea atributiilor de medic, fie determina pacientul sa prezinte reteta la o anumita farmacie, directionandu-l acolo in vederea ridicarii medicamentelor numai din aceasta farmacie si nu dintr-o farmacie concurenta; fie nu inmana reteta pacientului, ci direct farmacistului pentru a se asigura ca reteta nu este prezentata in alta parte, iar ulterior dadea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.

,,Trofeul calitatii”, amanat de ICCJ pentru 14 ianuarie 2013 anunta Cab.av.Coltuc

de

ICCJ a amanat luni si contestatia in anulare depusa de fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Paula Jianu, condamnata in acelasi dosar.
Completul de cinci judecatori al ICCJ a publicat pe 26 noiembrie motivarea deciziei prin care Adrian Nastase a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”. Avocatii fostului premier au spus ca au nevoie de o perioada mai lunga pentru a studia temeinic aceasta motivare si pentru a formula opiniile legate de documentul instantei supreme.

Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a respins vineri recursul celor 10 persoane implicate in dosarul fraudelor bancare

de

Procurorii au retinut 33 de persoane, acuzate de inselaciune si spalarea banilor, printre acestea aflandu-se Claudiu Cercel, vicepresedinte BRD si Florian Dragos Diaconescu, fost general DIE (Directia de Informatii Externe). In schimb, Aurel Saramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, va fi cercetat in libertate.

Gruparea era specializata in obtinerea de credite bancare cu documente falsificate, valoarea totala a prejudiciului produs ridicandu-se la 22 de milioane de euro. Potrivit DIICOT, in perioada 2010-2012, membrii gruparii, sub coordonarea liderului sau, Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substantiale prin savarsirea de fraude bancare, respectiv obtinerea sau incercarea de a obtine 40 de credite de la 16 unitati bancare de pe teritoriul Romaniei prin utilizarea unor documente falsificate.

Invinuitii au obtinut in mod ilegal de la MECMA, in baza unor documente falsificate, finantarea unor proiecte de achizitii utilaje, prin intermediul unor societati comerciale controlate de liderii gruparii. Activitatea gruparii a fost sprijinita de Aurel Saramet, avand calitatea de director al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Claudiu Cercel, vicepresedinte al BRD, Mihai Grigoroiu, Catalin Ionut Rosu si Andrei Atanasiu, angajati ai MECMA, si Florian Dragos Diaconescu.

Dupa inceperea anchetei, MECMA a anuntat ca angajatii institutiei implicati in acest caz au fost suspendati din functie. Este vorba de Aurel Saramet, director al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, Mihai Grigoroiu, fost sef serviciu din 2009 in cadrul Organismului Intermediar pentru IMM, exercitand temporar functia de director general adjunct la Autoritatii de Management POS-CEE, Ionut Catalin Rosu, auditor asistent in cadrul Serviciului de Audit Public Intern al OIIMM, si Mihail Andrei Atanasiu, consilier asistent la Directia Generala Mediu de Afaceri a OIIMM.

Mihai Stan, arestat preventiv anunta C.A.Coltuc

de

Arestarea acestuia s-a decis pe baza numarului mare al pagubitilor, de faptele grupului condus, a prejudiciului mare produs si a duratei mari de timp de operativitate.

Tribunalul Bucuresti a dat publicitatii, miercuri, 7 noiembrie, motivarea deciziei prin care a fost luata masura arestarii preventive, pentru 29 de zile, a unuia dintre liderii gruparii care se ocupa cu fraudele bancare, Mihai Stan.

Potrivit documentului, Mihai Stan reprezinta pericol social concret si in cazul acestuia se impune arestarea preventiva din cauza gravitatii faptelor comise de Stan si de gruparea condusa de acesta.

“In speta, se constata ca inculpatul este cercetat pentru infractiuni ce prezinta un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezulta nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci si din modalitatile si imprejurarile concrete de savarsire, respectiv in grup organizat cu un numar mare de persoane participante, multe acte materiale repetate, aproximativ 30 de acte materiale, durata in timp a activitatii infractionale, numarul mare al partilor vatamate, din mijloacele folosite de inculpat, respectiv falsuri in inscrisuri oficiale si in inscrisuri sub semnatura privata, falsul privind identitatea, din urmarile produse, respectiv o paguba de aproximativ patru milioane de euro sau care s-ar fi putut produce, respectiv o paguba de peste 18 milioane de euro”, se arata in motivarea instantei.

(DNA) efectueaza acte de urmarire penala fata de Niculae Rizea si Dumitru Pirvan

de

Cei doi au primit, marti, de la un denuntator, suma de 34.000 lei, anchetatorii procedand la constatarea infractiunii flagrante, informeaza un comunicat al DNA remis miercuri.

 

,,In perioada 25-30 octombrie 2012, inculpatii Rizea Niculae si Pirvan Dumitru au pretins suma de 37.000 lei si au primit suma de 34.000 lei cu titlu de mita, de la un denuntator, administrator de societate comerciala, pentru ca in schimb, in calitatea lor de comisari ai Garzii Financiare – Sectia Bucuresti, sa nu sesizeze organele de urmarire penala cu privire la infractiunile constatate la un control financiar facut la societatea denuntatorului, sa aplice amenzi contraventionale cat mai blande si sa-i comunice denuntatorului identitatea persoanei care a sesizat abaterile societatii controlate”, precizeaza comunicatul.

Potrivit DNA, celor doi comisari ai Garzii Financiare Bucuresti li s-au adus la cunostinta acuzatiile procurorilor care au dispus, marti, retinerea lor pentru 24 de ore. Tribunalul Bucuresti a dispus, miercuri, arestarea preventiva a angajatilor Garzii Financiare pentru 29 de zile.

,,Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, necesara in vederea propunerii unor masuri preventive, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”, se mai arata in comunicatul DNA.

Remus Vulpescu, audiat de procurorii DNA in dosarul privatizarii combinatului Oltchim anunta C.A.Coltuc

de

In plangerea penala ajunsa la DNA, Remus Vulpescu il acuza pe Dan Diaconescu de savarsirea infractiunii de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, deoarece acesta ar fi indus in eroare statul roman si opinia publica sustinand ca detine suma de 200 de milioane de lei necesara pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni detinut la SC Oltchim SA.

Remus Vulpescu sustinea: ,,Activitatea infractionala reclamata a fost savarsita prin multiple actiuni deliberate, avand drept scop dobandirea fara drept a calitatii de adjudecatar al licitatiei organizate pentru privatizarea SC Oltchim SA si a drepturilor decurgand din aceasta calitate de catre Diaconescu Cristian Dan. De asemenea, activitatea infractionala reclamata prezinta elemente transfrontaliere”.

,,In cadrul activitatii infractionale reclamate, numitul Diaconescu Cristian-Dan a utilizat inscrisuri false, pe care le-a intocmit sau obtinut de la terte persoane. Se apreciaza ca prin activitatea infractionala reclamata a fost produsa o perturbare deosebit de grava a activitatii SC Oltchim SA si OPSPI”, se mai arata in plangere.

Omul de afaceri Dan Diaconescu a fost declarat adjudecatar al licitatiei pentru privatizarea combinatului valcean, insa negocierile acestuia cu autoritatile romane, derulate in perioada 24 septembrie – 1 octombrie, au fost finalizate fara incheierea unui contract de vanzare-cumparare pentru pachetul de actiuni detinut de MECMA sau pentru creantele detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si Electrica asupra Oltchim

Avocat penal hackeri -Explozie de Criminalitate Informatica in 2012!

de

Crimnalitatea informatica este reglementata
de legea 161/2003 conform careia:

A) Constituie infractiune (art. 42 alin.(1)) ” accesul fara drept la un sistem informatic “. Fapta este mai grava daca ” este savarsita in scopul obtinerii de date informatice ” (alin. (2)). De asemenea, fapta prevazuta de alin. (1) sau (2) are o gravitate sporita daca ” este savarsita prin incalcarea masurilor de securitate ” (alin. (3)).

Obiectul juridic special al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale referitoare la securitatea sistemelor informatice, fie ca sunt de interes si utilitate publica, fie ca apartin sferei de interes privat.

Obiectul material al infractiunii il constituie chiar sistemul informatic atacat (prin “sistem informatic” se intelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate in relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic).

Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica ce intruneste conditiile de varsta si responsabilitate, prevazute de legea penala.

Infractiunea este susceptibila de participatie penala in toate formele sale – coautorat, instigare si complicitate.

Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica careia i s-a cauzat in acest mod un prejudiciu.

Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaza infractiunea consta intr-o actiune si anume, “accesul fara drept” la un sistem informatic.

Pentru existenta infractiunii, fapta trebuie comisa “fara drept” si trebuie sa fie indreptata impotriva unui “sistem informatic”, asa cum este el definit de art. 35 alin. (1) lit. a). Pentru existenta variantei agravante, este necesara indeplinirea unei conditii legate de scopul savarsirii infractiunii, si anume, “pentru obtinerea de date informatice” (art. 35 alin. (1) lit. d)).

“Prin date informatice se intelege orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte intr-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic. In aceasta categorie se include si orice program informatic care poate determina realizarea unei functii de catre un sistem informatic”. Fapta reprezinta o gravitate deosebita daca a fost savarsita prin incalcarea masurilor de criminalitate . Prin “masuri de securitate”, se intelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate, cu ajutorul carora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori).

Prin “acces” intelegem “a programa, a executa un program, a intercepta, a instrui, a comunica cu …, a depozita/arhiva/stoca) in …, a recupera date din sau in oricare alta folosinta a unei surse oferita de computere, incluzand date sau programe pentru computere, sisteme de computere, retele de computere sau baze de date”.

Legea precizeaza sfera persoanelor care actioneaza “fara drept”, adica persoane care se afla in una din urmatoarele situatii: nu sunt autorizate in temeiul legii sau al unui contract, depasesc limitele autorizarii, nu au permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente potrivit legii sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic, ori de a desfasura cercetari stiintifice sau de a efectua orice alta operatiune intr-un sistem informatic.

Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol generata prin accesul nepermis la un sistem informatic si chiar printr-o paguba de natura materiala, daca in urma acelui acces s-au produs titularului sistemului informatic prejudicii.

Raportul de cauzalitate rezulta ex re .

Latura subiectiva – fapta poate fi savarsita prin intentie directa sau indirecta.

Forme –infractiunea este susceptibila de tentativa, care se pedepseste (art. 47).

Modalitati – fapta poate fi savarsita printr-o multitudine de modalitati faptice.

Sanctiuni: fapta prevazuta de alin. (1) se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cea prevazuta la alin. (2) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar varianta cea mai grava se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Mandat european de executare

de

Drepturile acuzatului sunt respectate daca acesta a mandatat un avocat pentru a-l apara la proces si a fost intr-adevar aparat de avocatul respectiv in cursul procesului.

Decizia-cadru privind mandatul european de arestare urmareste simplificarea si accelerarea procedurilor de predare a persoanelor intre statele membre. Acest nou regim elimina complexitatea si riscurile de intarziere inerente procedurilor de extradare prin stabilirea unui sistem de libera circulatie a deciziilor judiciare intemeiat pe recunoasterea reciproca.

In acest context, o dispozitie din decizia-cadru interzice autoritatilor judiciare sa refuze executarea mandatului de arestare emis in scopul executarii unei pedepse, in ipoteza in care persoana interesata nu a fost prezenta personal la proces, atunci cand, avand cunostinta de procesul stabilit, a mandatat un avocat pentru a o apara si a fost intr-adevar aparata de avocatul respectiv.

Or, potrivit jurisprudentei Tribunal Constitucional (Curtea Constitutionala, Spania), in cazul condamnarilor pentru infractiuni grave pronuntate in lipsa acuzatului, predarea condamnatului trebuie sa fie conditionata de posibilitatea de revizuire a hotararii in statul membru care a emis mandatul de arestare.

In octombrie 1996, Audiencia Nacional (Spania) a declarat admisibila extradarea in Italia a domnului Stefano Melloni pentru a fi judecat acolo pentru faptele enumerate in mandatele de arestare emise de Tribunale di Ferrara (Italia). Dupa ce a beneficiat de o punere in libertate in schimbul unei cautiuni de 5 000 000 ESP (aproape 30 000 de euro), pe care a achitat-o in ziua urmatoare, domnul Melloni a fugit, astfel incat nu a mai putut fi predat autoritatilor italiene.

In 1997, Tribunale di Ferrara a constatat neprezentarea domnului Melloni si a decis ca notificarile ulterioare sa fie efectuate avocatilor pe care acesta ii numise deja. Printr-o hotarare a Tribunale di Ferrara din 2000, confirmata ulterior printr-o hotarare a Corte d’Appello di Bologna (Curtea de Apel din Bologna, Italia) din 2003, domnul Melloni a fost condamnat in lipsa la o pedeapsa cu inchisoarea de zece ani pentru bancruta frauduloasa. Printr-o hotarare din 2004, Corte suprema de cassazione (Curtea suprema de casatie, Italia) a respins recursul formulat de avocatii acestuia.

Ca urmare a arestarii acestuia de politia spaniola, domnul Melloni s-a opus predarii sale autoritatilor italiene, aratand ca, in primul rand, in pofida faptului ca in apel a desemnat un alt avocat si i-a revocat pe cei doi anteriori, notificarile au continuat sa fie adresate acestora din urma.

In al doilea rand, acesta a afirmat ca dreptul procedural italian nu prevede posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva condamnarilor pronuntate in lipsa, motiv pentru care mandatul european de arestare ar trebui, daca este cazul, sa fie supus conditiei ca Italia sa garanteze posibilitatea de a formula o cale de atac impotriva hotararii.

In septembrie 2008, Audiencia Nacional a decis predarea domnului Melloni autoritatilor italiene in vederea executarii pedepsei care i-a fost aplicata de Tribunale di Ferrara, apreciind ca nu s-a dovedit faptul ca avocatii desemnati de domnul Melloni incetasera sa il reprezinte.

Instanta spaniola a considerat ca dreptul acestuia la aparare fusese respectat, dat fiind ca avusese cunostinta in prealabil de desfasurarea procesului, ca s-a aflat in mod voluntar in situatia de contumacie si ca a desemnat doi avocati pentru reprezentarea si apararea sa, care intervenisera in aceasta calitate in prima instanta, in apel si in recurs, epuizand astfel caile de atac.

Domnul Melloni a introdus o cale de atac impotriva acestei hotarari la Tribunal Constitucional. Acesta din urma intreaba Curtea de Justitie daca decizia-cadru interzice instantelor spaniole sa conditioneze predarea domnului Melloni de posibilitatea revizuirii condamnarii sale.

In concluziile prezentate, avocatul general Yves Bot propune Curtii sa raspunda, in primul rand, ca dispozitia in cauza din decizia-cadru nu permite autoritatii judiciare de executare, in cazurile mentionate in dispozitia respectiva, sa supuna executarea unui mandat european de arestare conditiei ca persoana care face obiectul acestuia sa poata beneficia de rejudecarea cauzei in statul membru care a emis mandatul.

Avocatul general considera ca aceasta concluzie rezulta nu doar din modul de redactare al dispozitiei mentionate, ci si din obiectivele urmarite de legiuitorul Uniunii.

In fata unor incertitudini care erau de natura sa reduca eficacitatea mecanismului de recunoastere reciproca a deciziilor judiciare pronuntate in lipsa, legiuitorul Uniunii a decis sa prevada in mod exhaustiv cazurile in care executarea unui mandat european de arestare emis in scopul executarii unei hotarari pronuntate in lipsa trebuie sa fie considerata ca nu aduce atingere dreptului la aparare.

Acest lucru este incompatibil cu mentinerea posibilitatii ca autoritatea judiciara de executare sa conditioneze predarea unei persoane de revizuirea condamnarii in scopul garantarii dreptului acesteia la aparare, in imprejurari precum cele din speta.

In al doilea rand, avocatul general considera ca aceasta dispozitie este compatibila cu dreptul la un proces echitabil si cu respectarea dreptului la aparare prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, acesta apreciaza ca dispozitia mentionata stabileste conditiile in care persoana interesata trebuie sa fie considerata ca a renuntat in mod voluntar si neechivoc sa se prezinte la proces, astfel incat nu mai poate revendica beneficiul unei rejudecari a cauzei.

In ultimul rand, avocatul general se pronunta cu privire la domeniul de aplicare al articolului 53 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care prevede ca aceasta nu aduce atingere drepturilor omului recunoscute, in domeniile de aplicare corespunzatoare, prin constitutiile statelor membre.

Potrivit avocatului general, aceasta dispozitie nu poate fi invocata pentru a face sa prevaleze dreptul constitutional national fata de decizia-cadru si a conditiona astfel executarea unui mandat european de arestare de beneficiul unei rejudecari a cauzei in statul membru emitent. Aceasta constatare rezulta din respectarea principiilor preeminentei dreptului Uniunii, aplicarii uniforme si eficiente a dreptului Uniunii in cadrul statelor membre si securitatii juridice.

In plus, avocatul general aminteste ca nivelul de protectie a drepturilor fundamentale nu trebuie sa fie stabilit in abstracto, ci intr-un mod adaptat cerintelor legate de obiectivele urmarite de Uniune.

Ioan Rus, aşteptat luni la Parchetul General anunta avocat penal Coltuc

de

În acest dosar, procurorii au solicitat Camerei Deputaţilor ridicarea imunităţii fostului ministru delegat pentru Administraţie Victor Paul Dobre, acuzat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Până în prezent, în cauză au fost puşi sub acuzare şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din MAI, chestorul-şef Constantin Manoloiu, şi secretarul de stat în MAI Ioan Căbulea.

De asemenea, la Parchet au fost audiaţi preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, şi adjunctul şefului de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din MAI, Daniel Gheorghe.

„În cauză există indicii că numitul Dobre Victor-Paul a solicitat învinuitului Manoloiu Constantin, directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, să întocmească un înscris în care s-a consemnat că ‘Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente’, în condiţiile în care tocmai acest minister, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, a fost îndrituit de Guvernul României prin HG nr. 682/7.07.2012 să selecteze şi să prelucreze datele privind cetăţenii cu drept de vot, să le tipărească şi să le pună la dispoziţia primarilor”, se arată într-un comunicat al Parchetului General remis vineri AGERPRES.

Parchetul General susţine că, ulterior, Victor-Paul Dobre a semnat adresa nr. 74619/VPD/02.08.2012, prin care a transmis către Curtea Constituţională înscrisul întocmit de către chestorul Constantin Manoloiu, fără a exista o solicitare în acest sens din partea instanţei de contencios constituţional.

Adrian Nastase, condamnat la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”, a fost adus, miercuri dimineata, la Curtea de Apel Bucuresti

de

Fostul premier si-a retras recursul de la Curtea de Apel Bucuresti, avocatii acestuia cerand instantei sa constate ca executate si cele sase zile in care fostul premier a stat internat la Spitalul Floreasca, inainte de a fi dus la Penitenciarul Spital Rahova.

Avocatul Ion Cazacu a declarat, la finalul sedintei de judecata, ca Adrian Nastase si-a retras recursul, considerand ca nu mai este cazul sa tina o contestatie in cazul unei decizii care si-a produs efectele.

El a spus ca decizia de a-l cita pe Adrian Nastase la instanta pentru judecarea acestui recurs este legala, insa se putea trece peste acest lucru.

,,Cred ca aducerea lui este usor fortata„, a spus Ion Cazacu, precizand insa ca judecatorul a aratat ca daca exista la dosar un certificat medical din care sa rezulte ca Adrian Nastase nu se poate prezenta la instanta, acesta nu mai era adus.

Avocatul a precizat ca se solicita instantei sa constate ca executate cele sase zile in care Adrian Nastase a stat internat la Spitalul Floreasca. El a precizat ca in 20 iunie i-a fost inmanat mandatul de executare, lucru consemnat in documentele anchetatorilor, iar din acel moment a fost arestat si a stat sub paza la Spitalul Floreasca pana in 26 iunie, cand a fost transferat la Penitenciarul Spital Rahova.

,,Este normal sa se scada din pedeapsa cele sase zile in care a stat la Spitalul Floreasca„, a spus avocatul Ion Cazacu.

El a mai spus ca Adrian Nastase este in monitorizare medicala, ia peste 20 de pastile, iar dupa vindecarea ranilor de la gat, raman celelalte boli de care sufera.

,,Adrian Nastase se afla la sectia de cardiologie la Jilava. Este o sectie medicala, sunt acolo medici specialisti cardiologi„, a precizat Ion Cazacu.

Dupa ce Adrian Nastase a spus in fata instantei ca isi retrage recursul, acesta a fost dus de la Curtea de Apel Bucuresti inapoi la Penitenciarul Spital Jilava.

Adrian Nastase, condamnat la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”, a fost adus, miercuri dimineata, in jurul orei 9.00, la Curtea de Apel Bucuresti. La intrarea in sediul Curtii de Apel Bucuresti, Adrian Nastase nu a facut declaratii, el spunand doar ca se simte mai bine.

Nastase a fost aplaudat la intrarea in sala de judecata de unele dintre persoanele prezente. La Curtea de Apel Bucuresti au venit sotia si fiul cel mare al lui Adrian Nastase, precum si rude si prieteni ai acestuia.

In 26 iunie, Tribunalul Bucuresti a constatat ca nu exista niciun impediment de punere in aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de inchisoare in cazul fostului premier. In urma acestei decizii, Adrian Nastase a fost dus de la Spitalul Floreasca la Penitenciarul Spital Rahova, fiind astfel pus in aplicare mandatul de executare a pedepsei.

Decizia a fost contestata de avocatii lui Adrian Nastase la Curtea de Apel Bucuresti, care judeca miercuri recursul. Adrian Nastase a fost adus miercuri dimineata, in jurul orei 9.00, de la Penitenciarul Spital Jilava la Curtea de Apel Bucuresti, el urmand sa dea o declaratie in fata instantei.