Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Avocat firme

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

 Mediul de afaceri are parte și de vești bune avocat firme ,vezi #livecoltuc si coltuc si asociatii. Avem consultanta online GRATUITA pentru dvs.

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Vezi AVOCAT FIRME

Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Din ce în ce mai puține firme își suspendă activitatea.

În primele patru luni din 2019, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu 21,16% comparativ cu perioada similară din 2018. La 5.486, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în primele patru luni ale acestui an sunt din Bucureşti, respectiv 538.In scădere cu 37,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anului trecut, Capitala fiind urmată de judeţele Bihor (279 de firme. In scădere cu 14,94%), Cluj (268, în scădere cu 6,29%) şi Neamţ (210, în scădere cu 14,63%).

Întreruperea temporară a activității firmei: ce pași sunt necesari?

Dacă deţineţi o firmă a cărei activitate doriţi să o întrerupeţi temporar, trebuie să depuneţi la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul .Unde firma îşi are sediul social, o serie de documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a acestei menţiuni.

În primul rând, este necesară completarea şi depunerea unei cereri de înregistrare prin care să solicitaţi înregistrarea menţiunii privind suspendarea temporară . A activităţii firmei dumneavoastră, însoţită de o declaraţie-tip pe propria .Răspundere din care să rezulte că persoana juridică nu desfăşoară la sediul social. La sediile secundare sau în afara acestora/desfăşoară activităţile declarate o perioadă de maxim 3 ani.

Alte documente obligatorii pentru înregistrarea întreruperii activităţii temporare a firmei sunt următoarele:

  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii.Prin care va fi specificată durata suspendării, precum şi momentul reluării activităţii;
  • certificatele constatatoare emise în baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activităţii/suspendarea activităţii;
  • dovezile privind plata taxei/tarifului, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, aveţi posibilitatea să desemnaţi o altă persoană care să îndeplinească toate formalităţile legale necesare. Caz în care trebuie depusă şi o împuternicire specială şi autentică, o împuternicire avocaţială sau o delegaţie, în original.

Pe lângă posibilitatea depunerii cererii și documentelor aferente la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială firma are stabilit sediul social. Direct la ghișeu, prin poștă, cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire.Există şi opţiunea completării şi transmiterii acestora on-line, cu semnătură electronică extinsă.Prin intermediul portalului de servicii, care poate fi accesat de pe pagina de internet a ONRC.  www.onrc.ro,  precum şi direct folosind adresa https://portal.onrc.ro.

Conform art. 159 din Subsecţiunea 2 a Ordinului nr. 2594/C/10.10. 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice .Privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.Prevederile privind întreruperea temporară a activităţii unei societăţi se aplică în mod corespunzător .Si în cazul întreruperii temporare a activităţii unei persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

De menționat că întreruperea temporară a activităţii unei societăţi nu poate depăşi 3 ani de la data înregistrării menţiunii în registrul comerţului.Potrivit prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată.Cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, după expirarea acestei perioade, activitatea societăţii nu este reluată.

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Atenție! În cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale se desfăşoară activităţi de asistenţă acordate profesioniştilor.La cererea şi pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării în registrul comerţului .A actelor constitutive sau modificatoare, cu excepţia activităţilor prevăzute la art. 35 (din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor .La înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice.Inregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare).

Alin. (1) lit. a) – c) şi g), care se acordă gratuit, respectiv:

  • îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

  • îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;
  • redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Legislaţia aplicabilă:

Legea nr. 31/1990 – Legea societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor

HG nr. 902/2012 privind aprobarea taxei şi tarifului pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale

Pentru detalii suplimentare accesaţi:

http://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/suspendarea-sau-reluarea-activitatii

[/column]

Avocatura „aplicata” in penal

Avocatura "aplicata" in penal

Avocatura „aplicata” in penal

Avocatura aplicata in penal . Afla cum si cazurile penale in care se aplica de la coltucsiasociatii.ro. Vezi si #livecoltuc. Avem pentru dvs. consultanta online GRATUITA .

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Cum gasesc un avocat bun in penal?

[yasr_overall_rating size=”large”]

Ce incadrare juridica se va face la urm.speta:

Este un pamflet si trebuie tratat ca atare

Vizitati https://www.coltuc.ro pentru lucruri serioase!

Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără cele mai importante valori sociale împotriva faptelor periculoase.

Româniasuveranitateaindependența, unitatea și indivizibilitatea statuluipersoanadrepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept sunt valorile sociale importante pe care le apără legea penală română.

Denumirea de Drept penal este folosită în două accepțiuni:

  • 1. Ramură specifică a dreptului, ce reunește sistemul normelor juridice penale;
  • 2. Știință – ramură distinctă a științelor juridice care studiază aceste norme.

În literatura de specialitate, dreptul penal este definit ca o ramură a sistemului de drept, alcătuit din totalitatea normelor juridice legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracțiuni, condițiile răspunderii penalesancțiunile și alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către instanțele de judecată persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept.

Caracteristicile Dreptului penal în România

  • 1. Dreptul penal este o ramură de drept distinctă, care face parte din sistemul dreptului românesc, alături de alte ramuri de drept – dreptul constituționaldreptul administrativdreptul civil etc.;
  • 2. Dreptul penal are o autonomie în raport cu celelate ramuri de drept, deoarece reglementează un domeniu distinct de relații sociale – cele care privesc reacția socială împotriva infracțiunilor;
  • 3. Dreptul penal are o structură unitară, întrucât dispozițiile sale, fie din partea generală sau specială, au un caracter unitar, se completează reciproc și nu ar putea exista unele fără celelalte;
  • 4. Dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice care au un conținut normativ și care reglementează o anumită sferă de relații sociale, totalitatea normelor jurice penale alcătuind conținutul normativ al legii penale;
  • 5. Normele dreptului penal stabilesc faptele considerate infracțiuni, condițiile de tragere la răspundere penală, precum și sancțiunile ce trebuie aplicate sau luate în cazul încălcării lor;
  • 6. Normele juridice penale se aplică în scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept din România împotriva faptelor socialmente periculoase.

[/column]

Se rescrie toată ISTORIA marilor procese penale – Decizia CCR

dosar ccr 1429D/2018

Toate persoanele condamnate definitiv, în domeniul penal, pentru infracțiuni dezincriminate ori declarate neconstituționale vor putea solicita, în instanță, prin cereri de constatare a dezincriminării, anularea deciziilor de condamnare

Multumim avocat Coltuc https://www.coltuc.ro

 

Art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art.4 şi 6 din Codul penal.”

– Art.4 din Codul penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.”

Doriti un avocat specializat in drept penal din Bucuresti?

Pentru servicii de consultanta, consiliere, asistenta si reprezentare in procese din domeniul Dreptului Penal, va propunem oferta de servicii juridice a cabinetului nostru, Avocat Drept Penal in Bucuresti.

 

Un cabinet cu experienta profesionala in domeniul asistentei si reprezentarii persoanelor fizice precum si a societatilor comerciale in cauze penale si de natura penala, va sta la dispozitie 24 ore / 7 zile printr-un portofoliu accesibil, prin raportare la costurile favorabile atribuite clientilor fideli dar si noilor parteneri.

Aici, orice avocat drept penal din Bucuresti ati alege, capacitatea si resursele implicta in gestionarea cazului dumneavoastra vor fi folosite maximal, implicandu-ne prin asigurarea apararii in probleme precum :

– Furt, talharie, inselaciune, delapidare sau gestiune frauduloasa;
– Fals in inscrisuri oficiale sau sub semnatura privata;
– Infractiuni de coruptie (luare / dare de mita, trafic de influenta, primire de foloase necuvenite);
– Criminalitate informatica;
– Trafic / consum de droguri;
– Trafic de persoane sau proxenetism;
– Infractiuni economice: evaziune fiscala, bancruta frauduloasa, spalare de bani;
– Ucidere din culpa;
– Vatamare corporala (grava, din culpa);
– Conducere sub influenta bauturilor alcoolice sau drogurilor etc;
– Alte infractiuni prevazute de legea penala.

Pentru un Avocat Drept Penal din Bucuresti, experienta exercitata de-a lungul timpul in medii juridice precum parchetele, institutiile cu atributii jurisdictionale, politia, contribuie la buna intelegere a demnitatii invinuitului ori inculpatului si la familiarizarea cu toate mecanismele implicate in responsabilizarea juridica a acestuia.

Operativitatea, consilierea specializata, apararea strategica reprezinta atuuri ale colaborarii noastre, avocatii echipei Avocat Drept Penal in Bucuresti oferindu-va posibilitatea de a va apara cu profesionalism interesele in faza de urmarire penala si deopotriva in fata instantei de judecata.

Doriti un avocat specializat in drept penal din Bucuresti?

Prin resursele mediului virtual, accesand direct site-ul nostru oficial – https://www.coltuc.ro

ori la sediul cabinetului nostru, putem stabili, impreuna un plan operativ de consiliere si actiune juridica in favoarea situatiei dumneavoastra particulare, beneficiind de mobilitate, transparenta, eficienta, cuantumuri ofertante si o experienta ampla in mediul juridic, si mai cu seama penal, autohton.

avocat bun pe drept penal, avocat de drept penal, avocat drept penal bucuresti, avocat in drept penal, avocat online drept penal, avocat pe drept penal, avocat specializat drept penal, avocat specializat in drept penal, avocat specializat pe drept penal, avocat stagiar drept penal, avocati drept penal bucuresti, avocati specializati in drept penal bucuresti, onorariu avocat drept penal, tarif avocat drept penal

 

Avocat Drept penal Bucuresti :Trimitere in judecata șefă Protecția Copilului Teleorman

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Conexe Infracţiunilor de Corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpatei ALESU FLOAREA, director general al Direcției Generale de Asistenţă Socială și Protecția Copilului Teleorman, la data faptei, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de trafic de influenţă;

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – martie 2014, inculpata Alesu Floarea a primit de o persoană denunțătoare suma de 10.000 lei şi o bijuterie din aur (lănţişor din aur cu pandantiv, în valoarea de 757,97 lei), promiţând în schimb să-şi folosească influenţa derivând din funcţia de director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman şi să intervină pe lângă membrii comisiilor desemnate pentru examinarea candidaţilor înscrişi la concursurile pentru ocuparea unui post de inspector (la proba scrisă, respectiv interviu), organizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în lunile mai şi iulie 2014, astfel încât fiica denunțătoarei să fie admisă în vederea ocupării postului scos la concurs.
În cauză procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Teleorman, cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

Cum pregatesc apararea pentru dosar propunere arestare preventiva : ca avocat ,ca suspect

Cum pregatesc apararea pentru dosar propunere arestare preventiva : ca avocat ,ca suspect

Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU,avocat penalist din 2014

Arestarea preventiva este acum cea mai drastica masura privativa de libertate din Romania.

A nu se confunda arestarea preventiva cu condamnarea in regim de detentie.

Peste tot in presa vedem articole privind aceasta arestare preventiva si ne propunem in acest articol sa tratam distinct: in viziunea avocatului ce inseamna arestarea preventiva si in viziunea suspectului/inculpatului

Ce inseamna arestarea preventiva in viziunea avocatului

Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi – art. 53 din Codul de procedură penală:

            Judecătorul în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia soluţionează în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice alte sesizări privind :

  • Măsurile preventive;
  • Măsurile asiguratorii;
  • Măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu;
  • Actele procurorului, în cazurile expres prevăzute de lege;
  • Încuviinţarea percheziţiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii.
  • Administrarea anticipată a probelor;
  • Alte situaţii expres prevăzute de lege.

Competenţa judecătorului de cameră preliminară – art. 54 din Codul de procedură penală:

q  Verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror;

q  Verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;

q  Soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată;

q  Soluţionează alte situaţii expres prevăzute de lege.

În cadrul procedurii de cameră preliminară legiuitorul a reglementat în art. 348 dispoziţii referitoare la măsurile preventive

Sediul materiei – arestarea preventivă – Art. 223 – 240 din Codul de procedură penală

Condiţiile şi cazurile de aplicare a măsurii preventive, precum şi organul judiciar care poate dispune arestarea preventivă:

v  Organul judiciar:

  • Judecătorul de drepturi şi libertăţi – în cursul urmăririi penale;
  • Judecătorul de cameră preliminară – în procedura de cameră preliminară;

Instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii.

v  Condiţii şi situaţii – cumulative:

  • Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una din următoarele situaţii:
    1. Inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
    2. Inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
    3. Inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu acesta;
    4. Există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

v  Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă:

v  Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestuia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

v  Propunerea de arestare preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale :

v  Legiuitorul reglementează în norme distincte:

v  Organul judiciar pe care procurorul îl sesizează cu propunerea de arestare preventivă numai dacă apreciază întrunirea condiţiilor prevăzute de lege şi în consecinţă întocmeşte o propunere motivată de luare a măsurii arestării preventive faţă de inculpat cu indicarea temeiului de drept şi împreună cu dosarul cauzei se prezintă:

v  Judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă;

v  Judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de reţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.

v  Soluţionarea propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale – art. 225 din Codul de procedură penală :

v  Procedură – garanţii procesuale.

v  Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat în condiţiile art. 224 alin. 2 stabileşte termenul de soluţionare a propunerii de arestare preventivă:

v  data şi ora la care soluţionarea va avea loc.

v  inculpatul aflat în stare de reţinere:

v  termenul de soluţionare a propunerii trebuie fixat înainte de expirarea duratei reţinerii;

v  ziua şi ora se comunică procurorului, care a re obligaţia de asigura prezenţa inculpatului în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi;

v  ziua şi ora se aduc la cunoştinţa avocatului inculpatului, căruia, la cerere, i se pune la dispoziţie dosarul cauzei pentru studiu;

v  inculpatul aflat în stare de libertate:

v  se citează pentru termenul fixat,

v  termenul se aduce la cunoştinţa procurorului şi avocatului inculpatului, acestuia din urmă acordându-i-se, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei.

v  soluţionarea propunerii se face:

v  numai în prezenţa inculpatului

v  cu excepţia când lipseşte nejustificat, este dispărut, se sustrage ori din cauza sănătăţii, din cauză de forţă majoră sau de necesitate, nu se prezintă sau nu poate fi adus în faţa judecătorului.

v  asistenţa juridică a inculpatului de către un avocat, avocat sau numit din oficiu este obligatorie în toate cazurile.

v  participarea procurorului este obligatorie.

v  Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl audiază pe inculpatul prezent despre

v  fapta de care este acuzat,

v  motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă formulată de procuror.

v  Judecătorul de drepturi şi libertăţi, înainte de a proceda la ascultarea inculpatului, îi aduce la cunoştinţă:

v  infracţiunea de care este acuzat,

v  dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.

Legiuitorul a reglementat soluţiile asupra propunerii de arestare preventivă în cursul urmăririi penale în două norme distincte:

  • admiterea propunerii (art. 226 din Codul de procedură penală)
    • judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că sunt întrunite condiţiile întrunite de lege:

ü  Admite propunerea procurorului,

ü  Dispune arestarea inculpatului, prin încheiere motivată,

ü  Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă petru cel multe 30 de zile, durata reţinerii nu se deduce din durata arestării preventive,

ü  După luarea măsurii, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivă.

  • respingerea propunerii (art. 227 din Codul de procedură penală)
    • judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă apreciază că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege:

ü  respinge prin încheiere motivată, propunerea procurorului

ü  dispune punerea în libertate a inculpatului reţinut,

ü  dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege poate dispune aplicarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. 4 lit. b – d (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu).

Luarea măsurilor de ocrotire în caz de arestare preventivă în cursul urmăririi penal – art. 229 din Codul de procedură penală

  • Când măsura arestării preventive a fost luată faţă de un inculpat în a cărui ocrotire se află:
    • un minor
    • o persoană pusă sub interdicţie
    • o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela
    • o persoană care, datorită vârstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, autoritatea competentă e încunoştinţată, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă.
  • Obligaţia de încunoştinţare revine: judecătorului de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau de la instanţa ierarhic superioară care a luat măsura arestării preventive, modul de îndeplinire a acestei obligaţii, fiind consemnat într-un proces-verbal.

Mandatul de arestare preventivă – art. 230 din Codul de procedură penală

  • În baza încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă sau, după caz, de la instanţa ierarhic superioară, emite de îndată mandatul de arestare preventivă.
  • Dacă prin aceeaşi încheiere s-a dispus arestarea preventivă a mai multor inculpaţi, se emite câte un mandat pentru fiecare dintre ei.
  • In mandatul de arestare preventivă se arată: instanţa din care face parte judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus luarea măsurii arestării preventive; b) data emiterii mandatului; c) numele, prenumele şi calitatea judecătorului de drepturi şi libertăţi care a emis mandatul; d) datele de identitate ale inculpatului; e) durata pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului cu menţionarea datei la care încetează; f) arătarea faptei de care este acuzat inculpatul, cu indicarea datei şi locul comiterii acesteia, încadrarea juridică, infracţiunea şi pedeapsa prevăzută de lege; g) temeiurile concrete care au determinat arestarea preventivă; h) ordinul de a fi arestat inculpatul; i) indicarea locului unde va fi deţinut inculpatul arestat preventiv; j) semnătura judecătorului de drepturi şi libertăţi; k) semnătura inculpatului prezent iar în cazul în care acesta refuză să semneze, se va face menţiune corespunzătoare în mandat.
  • Când mandatul de arestare a fost emis după ascultarea inculpatului, judecătorul care a emis mandatul înmânează un exemplar acestuia persoanei arestate şi organului de poliţie; dacă persoana vătămată a solicitat înştiinţarea sa privind eliberarea în orice mod a persoanei arestate, judecătorul care a emis mandatul consemnează aceasta într-un proces verbal, pe care îl predă organului de poliţie;
  • Organul de poliţie predă exemplarul original al mandatului de arestare preventivă şi procesul-verbal prevăzut la alin. 5 administraţiei locului de deţinere.

Negăsirea persoanei prevăzute în mandatul de arestare preventiv – art. 232 din Codul de procedură penală

  • Când persoana menţionată în mandatul de arestare preventivă nu a fost găsită, organul de poliţie însărcinat cu executarea mandatului încheie un proces verbal prin care constată aceasta şi înştiinţează judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus măsura arestării preventive, precum şi organele competente pentru darea în urmărire şi în consemn la punctele de trecere a frontierei.

Durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penal art. 233 din Codul de procedură penală

  • durata arestării preventive a inculpatului nu poate depăşi 30 de zile, în afară de cazul când este prelungită în condiţiile legii;
  • termenul mai sus menţionat curge de la data punerii în executare a măsurii faţă de inculpatul arestat preventiv;
  • când o cauză este trecută pentru continuarea urmăririi penale de la un organ de urmărire la altul, arestarea preventivă dispusă sau prelungită anterior rămâne valabilă, iar durata arestării preventive se calculează potrivit dispoziţiilor alin. 1 şi 2.

Prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale – art. 234 din Codul de procedură penală:

q  Arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită sub două condiţii alternative dacă:

  • temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului;
  • există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii.

q  Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau efectuează urmărirea penală.

q  Organul judiciar care poate dispune prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale este:

  • judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să-l judece cauza în primă instanţă;
  • judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea;
  • Dacă arestarea preventivă a fost dispusă iniţial de către un judecător de drepturi şi judecăţi de la instanţă celei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, prelungirea acestei măsuri se poate dispune numai de un judecător de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă în momentul soluţionării propunerii de prelungire sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii, ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea;
  • Când în aceeaşi cauză se găsesc mai mulţi inculpaţi arestaţi, pentru care durata arestării preventive expiră la date diferite, procurorul poate sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi cu propunerea de prelungirea a arestării preventive pentru toţi inculpaţii.

Durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecăţii în primă instanţă – art. 239 din Codul de procedură penală:

q  În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului:

  • Nu poate depăşi un termen rezonabil şi
  • Nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată.
  • În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.
  • Termenele prevăzute mai sus curg de la data sesizării instanţei de judecată, în cazul când inculpatul se află în stare de arest preventiv sau de la data punerii în executare a măsurii, după sesizarea instanţei de judecată, când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă în procedura de cameră preliminară, în cursul judecăţii sau în lipsă.

La expirarea termenelor mai sus menţionate, instanţa de judecată poate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii

Ce inseamna arestarea preventiva in viziunea suspectului/inculpatului

Deseori suntem chemati la parchet,DNA,DIICOT in calitate de martor si avocat ne retin 24 de ore.Ne punem intrebarea de unde aceasta practica?

De la 01.02.2014 avem un nou cod de procedura penala insa mentalitatile au ramas inca la fel pe vechiul cod.

Din punctul nostru de vedere s-ar impune retinerea si ulterior eventual arestarea cand suspectul “sfideaza”,”minte” si nici in aceste situatii neconditionat.

C e ar trebui sa faca un om cand este chemat si retinut?

In primul rand sa coopereze,sa aiba o atitudine cuviincioasa nu dusa la extrem.Apoi nu trebuie sa se duca niciodata singur fara avocat ales.

Se mai pune o intrebare:tac sau declar ceva?

Raspunsul este nuantat: daca se vede o atitudine de graba,sfidatoare din partea organelor judiciare este bine sa ne prevalam de dreptul la tacere.

Daca avocatul a reusit sa vada dosarul sau vi s-a explicat foarte bine invinuirea este bines a declaram adevarul

Ce fac daca mi se anunta ca am ordonanta de retinere de 24 de ore?

Sunati avocatul dvs.urgent.Daca nu aveti un avocat cu care lucrati sau nu aveti datele de contact atunci luati legatura cu un membru de familie care poate lua legatura cu un avocat ales.

Nu declarati nimic pana nu sunteti asistat de avocat ales.

Daca se intocmeste propunerea de arestare preventive c ear trebui sa fac?

Ar trebui sa fiti foarte lucid si sa nu cedati nervos in primul rand.

In al doilea rand solicitati sa vedeti in scris propunerea de arestare preventiva.Apoi incercati sa combateti indiciile sau probele din propunerea de arestare .Daca reusiti sa aveti contraargumente juridice,si nu unele puerile puteti merge pe nerecunoastere.

Daca observati ca nu aveti raspunsuri la cele scrise in propunere ar fi bine sa recunoasteti pentru a avea o sansa de alta masura sau o pedeapsa mai blanda ulterior.

Cand solicitati respingerea este bine sa solicitati in subsidiar si luarea altei masuri preventive,daca se resping cele spuse de dvs.

In practica se cere foarte mult inlocuirea cu controlul judiciar sau arestul la domiciliu.

Aceste momente ale procesului sunt foarte importante pentru ca puteti scapa sau puteti fi condamnat.

Deci atentie!

In functie de masura data de instanta ar trebui sa aveti mereu contraargumente sau sa va adaptati.

Nu trebuie de exemplu sa nu recunoasteti nimic cand probele sunt total in defavoarea dvs. si nu aveti contraprobe.

Atentie ori recunoasteti tot ori nimic.O recunoastere partiala nu va ajuta,desi codul de procedura penala o vede ca o atentuanta facultativa,in practica se observa exact contrariul si anume: atitudinea nesincera pe care o veti regasi in toate incheierile pana la final,inclusiv in hotarare.

Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU,avocat penalist din 2014