avocati divort

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

de
Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Avocat firme

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

 Mediul de afaceri are parte și de vești bune avocat firme ,vezi #livecoltuc si coltuc si asociatii. Avem consultanta online GRATUITA pentru dvs.

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Vezi AVOCAT FIRME

Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Din ce în ce mai puține firme își suspendă activitatea.

În primele patru luni din 2019, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu 21,16% comparativ cu perioada similară din 2018. La 5.486, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în primele patru luni ale acestui an sunt din Bucureşti, respectiv 538.In scădere cu 37,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anului trecut, Capitala fiind urmată de judeţele Bihor (279 de firme. In scădere cu 14,94%), Cluj (268, în scădere cu 6,29%) şi Neamţ (210, în scădere cu 14,63%).

Întreruperea temporară a activității firmei: ce pași sunt necesari?

Dacă deţineţi o firmă a cărei activitate doriţi să o întrerupeţi temporar, trebuie să depuneţi la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul .Unde firma îşi are sediul social, o serie de documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a acestei menţiuni.

În primul rând, este necesară completarea şi depunerea unei cereri de înregistrare prin care să solicitaţi înregistrarea menţiunii privind suspendarea temporară . A activităţii firmei dumneavoastră, însoţită de o declaraţie-tip pe propria .Răspundere din care să rezulte că persoana juridică nu desfăşoară la sediul social. La sediile secundare sau în afara acestora/desfăşoară activităţile declarate o perioadă de maxim 3 ani.

Alte documente obligatorii pentru înregistrarea întreruperii activităţii temporare a firmei sunt următoarele:

  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii.Prin care va fi specificată durata suspendării, precum şi momentul reluării activităţii;
  • certificatele constatatoare emise în baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activităţii/suspendarea activităţii;
  • dovezile privind plata taxei/tarifului, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, aveţi posibilitatea să desemnaţi o altă persoană care să îndeplinească toate formalităţile legale necesare. Caz în care trebuie depusă şi o împuternicire specială şi autentică, o împuternicire avocaţială sau o delegaţie, în original.

Pe lângă posibilitatea depunerii cererii și documentelor aferente la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială firma are stabilit sediul social. Direct la ghișeu, prin poștă, cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire.Există şi opţiunea completării şi transmiterii acestora on-line, cu semnătură electronică extinsă.Prin intermediul portalului de servicii, care poate fi accesat de pe pagina de internet a ONRC.  www.onrc.ro,  precum şi direct folosind adresa https://portal.onrc.ro.

Conform art. 159 din Subsecţiunea 2 a Ordinului nr. 2594/C/10.10. 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice .Privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.Prevederile privind întreruperea temporară a activităţii unei societăţi se aplică în mod corespunzător .Si în cazul întreruperii temporare a activităţii unei persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

De menționat că întreruperea temporară a activităţii unei societăţi nu poate depăşi 3 ani de la data înregistrării menţiunii în registrul comerţului.Potrivit prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată.Cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, după expirarea acestei perioade, activitatea societăţii nu este reluată.

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Atenție! În cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale se desfăşoară activităţi de asistenţă acordate profesioniştilor.La cererea şi pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării în registrul comerţului .A actelor constitutive sau modificatoare, cu excepţia activităţilor prevăzute la art. 35 (din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor .La înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice.Inregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare).

Alin. (1) lit. a) – c) şi g), care se acordă gratuit, respectiv:

  • îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

  • îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;
  • redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Legislaţia aplicabilă:

Legea nr. 31/1990 – Legea societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor

HG nr. 902/2012 privind aprobarea taxei şi tarifului pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale

Pentru detalii suplimentare accesaţi:

http://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/suspendarea-sau-reluarea-activitatii

[/column]

Avocati divort – Incredintarea si pensia minorilor

de

In situatia in care din casatoria ce se desface au rezultat copii minori, hotararea de divort trebuie sa arate, chiar in lipsa unei cereri exprese a sotilor, cui se vor incredinta copiii spre crestere si educare si care este contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere si educare a minorilor.

Daca sotii au copii minori, instanta va dispune citarea si ascultarea autoritatii tutelare, iar daca minorii au implinit varsta de 10 ani, instanta ii va asculta si pe acestia. De asemenea instanta de judecata va dispune efectuarea unei anchete sociale de catre Autoritatea Tutelara de la domiciliul minorului.

Pentru a stabili carui parinte ii va fi incredintat spre crestere si educare copilul minor, instanta de judecata va avea in vedere interesul superior al copilului, respectiv care dintre parinti ii poate oferi cele mai bune conditii de crestere si educare.

Copilul minor poate fi incredintat si sotului din a carui vina s-a desfacut casatoria, daca interesele acestuia sunt in acest sens, deoarece „un sot rau nu este neaparat si un parinte rau”.

Vointa exprimata de minorul care a implinit varsta de 10 ani cu privire la incredintarea lui in caz de divort trebuie analizata cu multa grija de catre instante, tinand seama de influentarea psihica a copiilor, in special la varste fragede.

Desi sotii au dreptul de a se invoi cu privire la incredintarea copiilor minori in caz de divort legea dispune ca „invoiala parintilor cu privire incredintarea copiilor …. va produce efecte numai daca a fost incuviintata de instanta judecatoreasca, care va trebui sa verifice daca invoiala corespunde intereselor minorilor”. Invoiala parintilor cu privire la incredintarea copiilor minori poate sa intervina in orice faza a procesului, chiar in recurs.

Totusi parintele caruia NU i s-a incredintat minorul spre crestere si educare pastreaza dreptul de avea legaturi personale cu copilul, instanta de judecata putand stabili un program de vizitare al copilului.

Este de preferat ca parintii sa ajunga la un acord cu privire la acest program de vizitare fiind in interesul copilului ca acesta sa pastreze legaturi armonioase cu ambii parinti.

De obicei, programul de vizitare al minorului va include doua weekend –uri pe luna si jumatate din durata vacantelor scolare.

Copiii trebuie sa fie incredintati spre crestere si educare unuia dintre parinti, deoarece este in interesul copiilor sa continue a se bucura de ingrijirea parintilor, chiar si in aceasta situatie in care parintii nu mai locuiesc impreuna.

In cazuri justificate, copilul minor poate fi incredintat cu ocazia divortului unei terte persoane sau unei institutii de ocrotire, fapt care  acorda acestor persoane si institutii numai drepturile si indatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului, adica numai exercitarea ocrotirii parintesti privind persoana copilului.

Pensia de intretinere a minorului

Instanta de tutela, prin hotararea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Conform Art. 530 obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala si doar daca aceasta obligatie nu se executa de bunavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani:

* Prin urmare plata pensiei de intretinere pentru minor este prima optiune la care instantele trebuie sa apeleze. Aceasta si pentru ca altfel autoritatea parinteasca comuna da o preferinta platii pensiei alimentare in natura prin faptul ca implica faptul ca deciziile privitoare la copil se iau de comun acord intre parinti. De exemplu relativ la decizia alegerii gradinitei la care sa fie inscris minorul: Aceasta decizie este genul de decizie ce trebuie luata de catre amandoi parintii. Cum ea implica si un cost, este normal ca amandoi parintii sa fie perceputi de catre directorul gradinitei ca si contribuitori banesti si deci decidenti. Altfel, daca parintele nerezident ar fi obligat la o pensie in bani catre celalalt parinte, parintele rezident ar putea ignora (si deci incalca foarte usor) dreptul parintelui nerezident de a isi exprima opinia relativ la decizia alegerii gradinitei.

* Plata pensiei de intretinere pentru minor in bani este a doua optiune in cazurile in care autoritatea parinteasca nu poate fi exercitata in comun sau daca unul dintre parinti dovedeste cu rea credinta ca nu sprijina financiar copilul, etc. Pana la aceasta situatie ar trebui sa functioneze prezumtia de bunacredinta cu privire la parintele cu care copilul nu locuieste in mod statornic (parintele nerezident)

Pensia de intretinere platita in raport cu nevoile reale copiilor

Conform dispozitiilor referitoare la autoritatea parinteasca comuna, in nici un caz nu s-ar pune problema ca unul dintre parinti sa fie „mai egal decat celalalt” si sa aiba (asa cum era cazul in aranjamentele de tip custodie unica) autoritatea de a se ocupa singur de eventualele economii (diferente dintre sumele decise de instanta ca pensie alimentara si costurile reale ale intretinerii copilului). De aceea trebuie sa inceteze practica instantelor de a acorda cu titlul de cheltuieli de intretinere a minorului, pensii alimentare foarte mari in sensul la exact 1/4 din veniturile nete ale parintelui in cauza (pentru un copil) sau exact 1/3 din veniturile nete ale parintelui in cauza (pentru doi copii), etc.

Este deci recomandat ca pensia alimentara decisa in instanta sa aiba un plafon minim sub care sa nu poata cobori chiar si daca parintele in cauza nu are venituri oficiale (calculat prin aplicarea procentelor enuntate de Art. 529 litera (2) raportat la salariul minim net pe economie) si, de asemenea, sa aiba un plafon maxim calculat pentru fiecare copil, la 50% din salariul mediu net pe economie[2] (asa cum il publica regulat Institutul National de Statistica).

Suspendarea si compensarea platii pensiei de intretinere pentru perioada vacantei de vara

In cazul in care minorul petrece o perioada semnificativa de timp in compania parintelui nerezident iar parintele nerezident a optat (sau a fost obligat de catre instanta) la plata in bani a pensiei de intretinere, se compenseaza datoria acestuia catre parintele rezident pentru o perioada de timp egala cu dublul perioadei in care minorul locuieste la parintele nerezident. Suportul legal pentru aceasta reglementare este reprezentat Art. 534 coroborat cu faptul ca parintele care are copilul in ingrijire efectueaza, de facto, o prestatie in natura. Or pe perioada vacantei de vara parintele care ingrijeste copilul este chiar parintele nerezident. Prin urmare ar fi o povara mult prea mare pentru acesta sa plateasca sume de bani catre parintele rezident si, suplimentar, sa mai poata sa sustina si cheltuielile legate de ingrijirea minorului in acea perioada (care, in general, implica oricum cheltuieli semnificative, fiind dedicata petrecerii timpului liber impreuna cu minorul). De aceea este normal ca pentru respectiva perioada parintele sa se suspende a plata pensie de intretinere minor in bani. Suplimentar, de vreme ce conform Art. 402 ambii parinti au obligatie de intretinere a minorului este normal ca si parintele rezident sa contribuie la cheltuielile legate de ingrijirea minorului in perioada in care minorul este gazduit vremelnic de catre parintele nerezident. Pentru simplificare si pentru a evita fluxuri nenecesare de bani intre cei doi parinti este normal sa se compenseze datoria parintelui rezident cu o datorie viitoare a parintelui nerezident.

Locuinta copilului dupa divort

Instanţa de tutelă se pronunţă în mod  explicit cu privire la  locuinţa copilului după divorţ, care va fi în general la unul dintre părinţi (părinte rezident). Părinţii se pot înţelege asupra locuinţei copilului după divorţ;

În situaţia în care există neînţelegeri între părinţi cu privire la locuinţa minorului şi aceştia decid fără a lua în considerare interesul superior al copilului, instanţa de tutelă stabileşte ca locuinţa copilului minor să fie la părintele cu care acesta locuieşte în mod statornic .

Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa stabileşte locuinţa la unul dintre ei, luând în considerare interesul superior al copilului.

Pot exista şi situaţii excepţionale în care este în interesul superior al copilului ca  instanţa să stabilească locuinţa acestuia la alte persoane (de exemplu la bunici, altă rudă sau persoană), cu consimţământul acestora, sau într-o instituţie de ocrotire. În această situaţie ambii părinţi sunt părinţi nerezidenţi. Persoanele respective sau instituţia de ocrotire supraveghează copilul şi fac tot ce este necesar pentru asigurarea sănătăţii, educaţiei şi învăţăturii sale (art. 400 Noul Cod Civil).

Locuinţa minorului nu poate fi schimbată fără acordul ambilor părinţi dacă acest fapt ar afecta exerciţiul autorităţii sau a altor drepturi părinteşti.

În cazul în care părinţii nu se înţeleg cu privire la aceste aspecte, instanţa va decide dacă o schimbare a locuinţei este oportună sau nu, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi  (art. 496 alin. 4 şi art. 497 alin. 1 şi 2 din noul Cod Civil).

De asemenea, ascultarea copilului este obligatorie. De regulă este ascultat copilul care a împlinit vârsta de 10 ani, dar dacă instanţa consideră că este necesar pentru soluţionarea cauzei, poate fi ascultat şi copilul sub 10 ani (art. 264 Cod Civil).

Drepturile părintelui separat de copil. Relaţiile personale ale copilului cu părinţii şi cu alte persoane semnificative din viaţa sa.

Părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul să aibă legături personale cu acesta iar în caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă va decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept (art. 401 din noul Cod Civil). Ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie şi în această situaţie (art. 264 Cod Civil).

Precizări

Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament.

Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului. (art. 14,  Legea 272/2004).

Conform art. 15,  Legea 272/2004, relaţiile personale se pot realiza prin:

–  întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are dreptul la relaţii personale cu copilul;

–  vizitarea copilului la domiciliul acestuia

– găzduirea copilului pe perioadă determinată de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit

Ce trebuie să ştiţi despre divorţ

de

    În cazul în care sunteţi căsătorit legal şi consideraţi că există motive temeinice care fac imposibilă continuarea căsătoriei, puteţi intenta acţiune de divorţ.

1. Titularul cererii de divorţ:
Cererea de divorţ poate fi introdusă de oricare dintre soţi.
Aceasta trebuie să fie depusă personal, astfel persoana care depune cererea dobândeşte calitatea de reclamant, iar soţul chemat în judecată are calitatea de pârât.

2. Unde se depune cererea de divorţ:
Cererea de divorţ o depuneţi la judecătoria în raza căreia se află cel din urmă domiciliu comun al dumneavoastră şi al soţului/ei sau la judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul soţului pârât, când nu aţi avut un domiciliu comun sau nici unul dintre dumneavoastră nu mai locuiţi în raza celui din urmă domiciliu comun.
În situaţia când soţul pârât nu are domiciliul în ţară depuneţi cererea de divorţ la judecătoria în raza căreia se află domiciliul dumneavoastră.

3. Cuprinsul cererii de divorţ:
Ca titular al cererii de divorţ, pe lângă cerinţele generale prevăzute pentru orice cerere de chemare în judecată, trebuie să indicaţi în cererea de divorţ numele copiilor minori născuţi din căsătorie sau a celor cu aceeaşi situaţie legală, iar dacă nu aveţi copii minori, veţi menţiona acest fapt.
De asemenea, trebuie să solicitaţi instanţei să se pronunţe cu privire la numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, încredinţarea copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi stabilirea pensiei de întreţinere, atunci când este cazul.
Aveţi obligaţia să ataşaţi la cerere certificatul de căsătorie, copii ale certificatelor de naştere ale copiilor minori, când este cazul, timbrul judiciar şi dovada achitării taxei de timbru, în raport de venitul net lunar pe care-l încasaţi.
Cererea de divorţ şi înscrisurile anexate le prezentaţi personal preşedintelui judecătoriei. Acesta la primirea cererii are obligaţia să vă dea sfaturi de împăcare, iar în cazul în care stăruiţi în cerere, vă Dacă sunteţi chemat în judecată de celălalt soţ pentru desfacerea căsătoriei, nu aveţi obligaţia să depuneţi întâmpinare dar aveţi posibilitatea să formulaţi şi dumneavoastră cerere de divorţ la aceeaşi instanţă. Aceasta o introduceţi cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare, în şedinţă publică, şi urmează să fie judecată împreună cu cererea reclamantului.
Desfacerea căsătoriei se poate face şi cu acordul celor doi soţi dar, şi în acest caz, trebuie ca soţii să formuleze o cerere, care pe lângă celelalte elemente ale unei cereri de chemare în judecată, trebuie să fie semnată de aceştia.
Pentru a putea solicita divorţul prin acordul părţilor, trebuie să îndepliniţi următoarele condiţii:
–      să fi trecut cel puţin un an de la încheierea căsătoriei;
–    să nu existe copii minori rezultaţi din această căsătorie.
În această situaţie, cererea se adresează tot preşedintelui instanţei, care verifică consimţământul soţilor şi acordă un termen de 2 luni, când aceştia urmează să se prezinte în instanţă. La termenul stabilit se verifică dacă părţile stăruie în cererea de divorţ, iar în caz afirmativ se va trece la judecata cererii, fără a se administra probe cu privire la motivele de divorţ.

4. Judecata cererii de divorţ:
Atunci când aţi depus o cerere de divorţ aveţi obligaţia să vă prezentaţi în persoană în faţa instanţei de fond. Dacă vă aflaţi în imposibilitatea de a vă prezenta personal din motiv de boală sau vă aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate, sunteţi pus sub interdicţie sau aveţi reşedinţa în străinătate, puteţi fi reprezentat prin mandatar.
Fiind o acţiune disponibilă, în orice fază a procesului, poate interveni împăcarea părţilor, fapt ce stinge acţiunea de divorţ.
În calitate de titular al cererii de divorţ, aveţi obligaţia să vă prezentaţi la judecarea în primă instanţă a cererii. În caz de nerespectare a acestei obligaţii, cererea dumneavoastră va fi respinsă ca nesusţinută.
În aceeaşi calitate, aveţi posibilitatea să renunţaţi la cererea de divorţ pe tot parcursul judecăţii în faţa instanţei de fond.
Instanţa se pronunţă prin hotărâre asupra cererii de divorţ. Împotriva hotărârii puteţi declara apel şi respectiv recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare. Nu este supusă nici unei căi de atac hotărârea pronunţată în cererea de divorţ întemeiată pe acordul ambilor soţi.

Avocati divort

de

Divort la notar

 Conform noilor modificari  legislative  in  materie (art.  375  noul cod  civil)  si  notarul public de  la  locul  casatoriei  sau  al  ultimei  locuinte  comune  a  sotilor poate  constata  desfacerea  casatoriei  prin  acord,  eliberand  un certificat  de  divort.

Avocat divort Romania

Cererea  de  divort  trebuie  depusa  la  notariat  in  prezenta  ambilor  soti.

Dupa  inregistrarea  cererii,  se  acorda  un  termen  de  30  de  zile  pentru o eventuala  retragere.

Competenta  de  solutionare  a  cererilor  de  divort  de  catre  notari este  una  alternativa.

Astfel,  se  poate  divorta  atat  la  un biroul   notarial  din  localitatea unde  a  fost incheiata  casatoria,  cat  si  la  notariatul  unde  se  afla  domiciliul comun  al   sotilor la  momentul formularii divortului.

Prin  ultima  locuinta  comuna  se  intelege locuinta  in  care  au  convietuit  sotii.

Dovada ultimei  locuinte  comune se  poate  face,  dupa  caz :

– cu  actele  de  identitate  ale  sotilor, din  care  rezulta  domiciliul comun  sau  resedinta  lor  comuna,  sau,  daca  nu  se  poate  face  dovada  in  acest  fel,

– prin  declaratie  a  fiecaruia dintre  soti,  din  care  sa  rezulte  care  a  fost  ultima  locuinta  comuna  a acestora;

– adeverinta de la asociatia de proprietari a imobilului unde au locuit sotii.

Potrivit art. 375  alin. (2) Noul Cod civil partile se  pot  adresa  notarului   public  de  la  locul  casatoriei  sau  al  ultimei  locuinte  comune  a  sotilor, care  poate  constata  desfacerea   casatoriei  prin  acordul  sotilor, eliberandu-le  un  certificat  de  divort:

–   chiar  daca  exista  copii  minori  din  casatorie, din  afara  casatoriei sau  adoptati  si  daca

–  cei  doi  soti  se inteleg  cu  privire  la  realizarea  divortului,  convin  asupra  tuturor aspectelor  referitoare  la  numele  de  familie  pe  care  sa  il  poarte  dupa divort,  exercitarea  autoritatii  parintesti  de  catre  ambii  parinti, stabilirea  locuintei  copiilor  dupa  divort,  modalitatea  de  pastrare  a legaturilor  personale  dintre  parintele  separat  si  fiecare  dintre  copii, precum  si  stabilirea  contributiei  parintilor  la  cheltuielile  de  crestere, educare,  invatatura si  pregatire  profesionala  a  copiilor.

Divort Rapid si Ieftin

de

Cabinetul nostru este un birou de avocatura infiintat in baza Legii nr.51/1995, republicata, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Cabinetul are o larga experienta in Dreptul Familiei, Dreptul Civil, si Drept international Privat, desfasurand activitati de: consultanta juridica pentru procesele de divort, asistenta juridica a partillor pe durata procesului de divort, redactare documente juridice necesare in procesele de divort, realizarea partajului odata cu procesul de divort, incredintarea minorilor din casatorie, stabilirea pensiei de intretinere pentru minorii rezultati din casatorie, reprezentarea cetatenilor romani din strainatate in procesele de divortdesfasurate in Romania.

Necesitatea unui avocat in procesul de divort

Decizia de a divorta este o decizie extrem de importanta in viata dvs. De aceea, noi va sfatuim sa va asigurati ca nu ati luat aceasta hotarare intr-un moment tensionat sau de nervozitate si ca ati epuizat toate metodele de conciliere cu partenerul de viata. Daca veti considera ca desfacerea casatoriei este ultima solutie, va recomandam sa apelati la serviciile unui avocat. Asistenta unui avocat in procesul de divort este mai mult decat recomandabila chiar daca legea nu o impune, intrucat obtinerea unei decizii de divort favorabile necesita experienta, cunoasterea amanuntita a procedurilor juridice si capacitatea corespunzatoare de sustinere a punctului dvs. de vedere in fata judecatorilor.

Divort pentru romanii din strainatate

Procedura de divort in cazul cetatenilor romani stabiliti in strainatate sau casatoriti cu cetateni straini.

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate sau cetatenii romani casatoriti cu cetateni straini pot obtine divortul in Romania mandatand un avocat roman care sa ii reprezinte. In cazul divorturilor cu element de extraneitate se pune problema instantei competente sa judece divortul.

I. Divort si incredintare minori, reglementari comunitare.

Consiliul Europei a adoptat regulamentul nr. 2201/2003, regulament ce cuprinde reglementari privitoare la divort si la incredintarea minorilor celor doi soti.

Regulamentul nr. 2201/2003 este un act normativ comunitar, obligatoriu si direct aplicabil dupa integrarea Romaniei in UE la data de 1 Ianuarie 2007.

Competenta instantelor de judecata din Romania de a solutiona cererile de divort.

Normele referitoare la competenta jurisdictionala interna se regasesc in materia civila in art. 607 din Codul de Procedura Civila:

“Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu isi are domiciliul in tara, este competenta judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.”

Regulamentul nr. 2201/2003 contine dispozitii referitoare la litigiile cu element de extraneitate in relatie cu un stat membru si anume competenta exclusiva de fond in materie civilia.

Astfel, conform articolului 3 din Regulament sunt competente sa hotarasca in problemele privind divortul instantele judecatoresti din statul membru pe teritoriul caruia se afla:

  • resedinta obisnuita actuala a sotilor sau
  • ultima resedinta obisnuita a sotilor in conditiile in care unul dintre ei inca locuieste acolo sau
  • resedinta obisnuita a paratului sau
  • in caz de cerere comuna resedinta obisnuita a unuia dintre soti sau
  • resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel putin un an inaintea introducerii cererii.

Astfel, in baza articolului 3, alineatul 1, litera A, oricare dintre soti poate introduce o cerere de divort daca pe teritoriul Romaniei se afla, fie:

  • resedinta obisnuita actuala a sotilor sau
  • ultima resedinta obisnuita a sotilor in conditiile in care unul dintre ei inca locuieste acolo sau
  • resedinta obisnuita a paratului sau
  • in caz de cerere comuna resedinta obisnuita a unuia dintre soti sau
  • resedinta obisnuita a reclamantului in cazul in care acesta a locuit acolo cel putin un an inaintea introducerii cererii.

In cazul in care sotii doresc sa divorteze nu se regasesc in niciuna din situatiile enumerate anterior (prevazute de art. 3, alineatul 1, litera A) dar au ambii cetatenie romana, pot atrage competenta instantelor de judecata din Romania in baza dispozitiilor art. 3, alineatul 1, litera B din Regulament.

II. Dispozitiile Legii 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in materia divortului.

In ceea ce priveste dreptul roman, legea cadru care reglementeaza raporturile de drept international privat este legea 105/1992. Potrivit Legii 105/1992, divortul este carmuit de:

  • legea nationala comuna iar
  • in caz de cetatenii diferite de legea domiciliului comun

In ipoteza in care nu exista cetatenie comuna sau domiciliu comun, relatiile personale sau patrimoniale dintre soti sunt supuse legii statului pe teritoriul caruia au sau au avut resedinta comuna sau cu care intretin in comun cele mai stranse legaturi.

In situatia divorturilor cu element de extraneitate este recomandabil sa apelati la un avocat specializat in reprezentarea clientilor din afara tarii, cu experienta in Dreptul Familiei si Drept International Privat. Cabinetul nostru asigura servicii juridice necesare clientilor cu domiciliul in strainatate in cazul proceselor de divort, partaj, incredintare si reincredintare minori, de stabilire a programului de vizitare, recunoastere hotarari straine de divort, apostilare, supralegalizare acte.

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Divort la notar.Avocat divort

de

Conform noilor modificari  legislative  in  materie (art.  375  noul cod  civil)  si  notarul public de  la  locul  casatoriei  sau  al  ultimei  locuinte  comune  a  sotilor poate  constata  desfacerea  casatoriei  prin  acord,  eliberand  un certificat  de  divort.

Cererea  de  divort  trebuie  depusa  la  notariat  in  prezenta  ambilor  soti.

Dupa  inregistrarea  cererii,  se  acorda  un  termen  de  30  de  zile  pentru o eventuala  retragere.

Competenta  de  solutionare  a  cererilor  de  divort  de  catre  notari este  una  alternativa.

Astfel,  se  poate  divorta  atat  la  un biroul   notarial  din  localitatea unde  a  fost incheiata  casatoria,  cat  si  la  notariatul  unde  se  afla  domiciliul comun  al   sotilor la  momentul formularii  cererii  de  divort.

Prin  ultima  locuinta  comuna  se  intelege locuinta  in  care  au  convietuit  sotii.

Dovada ultimei  locuinte  comune se  poate  face,  dupa  caz :

– cu  actele  de  identitate  ale  sotilor, din  care  rezulta  domiciliul comun  sau  resedinta  lor  comuna,  sau,  daca  nu  se  poate  face  dovada  in  acest  fel,

– prin  declaratie  a  fiecaruia dintre  soti,  din  care  sa  rezulte  care  a  fost  ultima  locuinta  comuna  a acestora;

– adeverinta de la asociatia de proprietari a imobilului unde au locuit sotii.

Potrivit art. 375  alin. (2) Noul Cod civil partile se  pot  adresa  notarului   public  de  la  locul  casatoriei  sau  al  ultimei  locuinte  comune  a  sotilor, care  poate  constata  desfacerea   casatoriei  prin  acordul  sotilor, eliberandu-le  un  certificat  de  divort:

–   chiar  daca  exista  copii  minori  din  casatorie, din  afara  casatoriei sau  adoptati  si  daca

–  cei  doi  soti  se inteleg  cu  privire  la  realizarea  divortului,  convin  asupra  tuturor aspectelor  referitoare  la  numele  de  familie  pe  care  sa  il  poarte  dupa divort,  exercitarea  autoritatii  parintesti  de  catre  ambii  parinti, stabilirea  locuintei  copiilor  dupa  divort,  modalitatea  de  pastrare  a legaturilor  personale  dintre  parintele  separat  si  fiecare  dintre  copii, precum  si  stabilirea  contributiei  parintilor  la  cheltuielile  de  crestere, educare,  invatatura si  pregatire  profesionala  a  copiilor.

Acte divort. Acte necesare pentru divort 2012. divort Acte

de

Acte divort

Cererea de divort (de obicei se depune in doua exemplare. Se vor depune trei exemplare daca exista copii minori rezultati din casatorie pentru a se comunica si Autoritatii Tutelare) va fi insotita de urmatoarele documente:

 

 

–        certificatul de casatorie (original);

–        certificatele de nastere ale copiilor minori (fotocopii);

–        certificate medico-legale (daca este cazul – au existat violente);

–        acte de proprietate ale bunurilor comune (in cazul in care solicitati si partajul acestora)

Acte divort. Acte necesare pentru divort 2012

divort Acte

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Procedura divortului. Avocat divort

de

In cazul divortului, partile sunt obligate sa se infatiseze in persoana, in fata instantelor de fond. Fireste, aceasta obligatie nu exclude posibilitatea partii de a fi asistata de un avocat.

 

In fata instantei de apel sau recurs partile pot sa-si exercite drepturile procesuale prin avocati.

Exceptiile privind obligativitatea de infatisare personala a sotilor in fata instantelor de fond sunt prevazute de art. 614 Cod procedura civila:

·       cand unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate;

·       cand unul dintre soti este impiedicat de o boala grava;

·       cand unul dintre soti este pus sub interdictie;

·       cand unul dintre soti are resedinta in strainatate.

In situatiile mentionate, partile se vor putea infatisa prin mandatar.

Important:pentru termenul de judecata in prima instanta (numai in fata judecatoriei) se impune prezenta obligatorie a reclamantului.

Daca acesta lipseste nejustificat si se prezinta numai paratul cererea va fi respinsa ca nesustinuta !!!!

In cazul divortului pe baza acordului partilor, la termenul de judecata in prima instanta, se impune prezenta ambilor soti, tocmai pentru a se verifica staruinta lor in desfacerea casatoriei.

Hotararea de divort. Caile de atac.

Daca ambele parti solicita acest lucru instanta de judecata nu va motiva hotararea prin care se pronunta divortul.

Hotararea de divort poate fi atacata cu apel sau cu recurs in termen de 30 (treizeci) de zile de la comunicarea hotararii.

Hotararea prin care s-a pronuntat divortul prin acordul partilor este definitiva si irevocabila in ceea ce priveste divortul. In acest caz hotararea nu poate fi atacata nici cu apel si nici cu recurs.

Insa, aceste horarari pot fi atacate cu apel sau recurs numai cu privire la cererile accesorii divortului.

Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

de

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Model concluzii scrise cu aplicabilitate generala

de

Instanța………………(menționati instanța unde va judecati)

Dosar……..nr……………….

 

 

 

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

Subsemnatul(a),…………………….., cu domiciliul in……………………………………………………………………….., parte in dosarul ce formeaza numarul …………, formulez

CONCLUZII SCRISE
prin care va solicit admiterea/respingerea actiunii si

–
–
–
(va trebui sa precizati ce anume solicitati prin admiterea sau respingerea actiunii – spre ex. obligarea la plata unei sume de bani, constatarea ca prescrisa actiunea etc.)

pentru urmatoarele

MOTIVE

1………………….
2………………….
(va trebui sa motivati fiecare capat de cerere bazandu-va atat pe situatia de fapt, pe normele incidente in cauza cat si pe probele existente la dosar sau administrate in cursul procesului. In situatia in care solicitati respingerea actiunii, va trebui de asemenea sa motivati respingerea pentru fiecare capat de cerere solicitat de catre reclmant, avand in vedere situatia de fapt, normele incidente in speta si probele din dosar.)

____________________
Numele si semnatura Dvs.

DOMNULUI PRESEDINTE AL …………………..(instanța la care va judecați)

 

Alt dosar castigat irevocabil in problemele USH

de
Număr dosar: 1230/46/2010
Data: 21.01.2011
Materie juridică: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: obligare emitere act administrativ
Stadiu procesual: Recurs 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Părţi
1. BURTEA GABRIEL Intimat, Reclamant
2. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI Intimat, Chemat în garanţie
3. SÎRBU IOANA ADRIANA Intimat, Reclamant
4. UNIVERSITATEA SPIRU HARET Recurent, Pârât

 

Termene de judecată
Nr. Data Soluţie Detalii
1. 15.11.2011 Decizia nr. 5386/15.11.2011 Admite recursul.Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că admite în parte cererea de chemare în garanţie a Ministerului Educatiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului. Obligă METS în calitate de chemat în garanţie să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în diplome de licenţă şi suplimentele de diplomă pentru cei doi reclamanti. Mentine celelalte dispozitii ale sentinţei atacate.Irevocabilă. Admitere recurs
2. 04.10.2011 – Amână cauza
3. 31.05.2011 – Amână cauza
4. 29.03.2011 Încheierea din 29.03.2011 Admite cererea de preschimbare. Fixează termen la 31.05.2011,cu citare părţi. Încheiere

Cum vom incheia contractele in 2012 sau dimpotriva, cum renuntam la acestea

de

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul  iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.

Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 – 1184 NCC) Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri.

  • Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese.
  • Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract.

Clauzele contractuale

Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:

  • Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere;
  • Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala.

Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.

Clauza de impreviziune

Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune

Transferul dreptului de proprietate – riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil,  din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu.

Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.

Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.

Antecontractul (Promisiunea de a contracta)

Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:

  • Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract;
  • Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

Clauza penala

Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de

bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

  • Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale;
  • Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei – punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura.

Elementele de noutate:

  • Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la “(ne)executarea unei obligatii….”
  • Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii c
Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 – 1554 NCC)

  • Rezolutiune/Reziliere unilaterala – prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune/reziliere, numai daca:

(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.

Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.

  • Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept – Pact Comisoriu grad IV – sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil.

Denuntarea unilaterala

  • Reglementata expres la art. 1276 – 1277 NCC;
  • Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.
sursa: Mircea si asociatii