darea in plata

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

de
Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Avocat firme

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

 Mediul de afaceri are parte și de vești bune avocat firme ,vezi #livecoltuc si coltuc si asociatii. Avem consultanta online GRATUITA pentru dvs.

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Vezi AVOCAT FIRME

Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Din ce în ce mai puține firme își suspendă activitatea.

În primele patru luni din 2019, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu 21,16% comparativ cu perioada similară din 2018. La 5.486, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în primele patru luni ale acestui an sunt din Bucureşti, respectiv 538.In scădere cu 37,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anului trecut, Capitala fiind urmată de judeţele Bihor (279 de firme. In scădere cu 14,94%), Cluj (268, în scădere cu 6,29%) şi Neamţ (210, în scădere cu 14,63%).

Întreruperea temporară a activității firmei: ce pași sunt necesari?

Dacă deţineţi o firmă a cărei activitate doriţi să o întrerupeţi temporar, trebuie să depuneţi la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul .Unde firma îşi are sediul social, o serie de documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a acestei menţiuni.

În primul rând, este necesară completarea şi depunerea unei cereri de înregistrare prin care să solicitaţi înregistrarea menţiunii privind suspendarea temporară . A activităţii firmei dumneavoastră, însoţită de o declaraţie-tip pe propria .Răspundere din care să rezulte că persoana juridică nu desfăşoară la sediul social. La sediile secundare sau în afara acestora/desfăşoară activităţile declarate o perioadă de maxim 3 ani.

Alte documente obligatorii pentru înregistrarea întreruperii activităţii temporare a firmei sunt următoarele:

  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii.Prin care va fi specificată durata suspendării, precum şi momentul reluării activităţii;
  • certificatele constatatoare emise în baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activităţii/suspendarea activităţii;
  • dovezile privind plata taxei/tarifului, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, aveţi posibilitatea să desemnaţi o altă persoană care să îndeplinească toate formalităţile legale necesare. Caz în care trebuie depusă şi o împuternicire specială şi autentică, o împuternicire avocaţială sau o delegaţie, în original.

Pe lângă posibilitatea depunerii cererii și documentelor aferente la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială firma are stabilit sediul social. Direct la ghișeu, prin poștă, cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire.Există şi opţiunea completării şi transmiterii acestora on-line, cu semnătură electronică extinsă.Prin intermediul portalului de servicii, care poate fi accesat de pe pagina de internet a ONRC.  www.onrc.ro,  precum şi direct folosind adresa https://portal.onrc.ro.

Conform art. 159 din Subsecţiunea 2 a Ordinului nr. 2594/C/10.10. 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice .Privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.Prevederile privind întreruperea temporară a activităţii unei societăţi se aplică în mod corespunzător .Si în cazul întreruperii temporare a activităţii unei persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

De menționat că întreruperea temporară a activităţii unei societăţi nu poate depăşi 3 ani de la data înregistrării menţiunii în registrul comerţului.Potrivit prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată.Cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, după expirarea acestei perioade, activitatea societăţii nu este reluată.

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Atenție! În cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale se desfăşoară activităţi de asistenţă acordate profesioniştilor.La cererea şi pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării în registrul comerţului .A actelor constitutive sau modificatoare, cu excepţia activităţilor prevăzute la art. 35 (din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor .La înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice.Inregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare).

Alin. (1) lit. a) – c) şi g), care se acordă gratuit, respectiv:

  • îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

  • îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;
  • redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Legislaţia aplicabilă:

Legea nr. 31/1990 – Legea societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor

HG nr. 902/2012 privind aprobarea taxei şi tarifului pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale

Pentru detalii suplimentare accesaţi:

http://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/suspendarea-sau-reluarea-activitatii

[/column]

Lupta continua – Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR!

de

 Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR. Darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin creditea constituit un subiect controversat încă de la apariţia proiectului de lege. Mulţi susţin această lege iar alţii contestă constant dispoziţiile sale sesizând Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate.

 

Potrivit noutăţilor legislative, o nouă excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată împotriva dispoziţiilor prevăzute în Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite .

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece acestea se aplică nu numai situaţiilor juridice ce se vor naşte, se vor modifica sau stinge după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016, ci şi situaţiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a acestei legi, precum şi efectelor prezente şi viitoare ale unor raporturi juridice trecute încheiate între bănci şi consumatori, ceea este contrar dispoziţiilor constituţionale.

Curtea Constituţională a reţinut că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit. Totodată, Curtea a reiterat faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun.

Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.

Totodată, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50 – 60, Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare.

De asemenea, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care înlătură efectele negative asupra patrimoniului debitorului în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată.

Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR

Mii de dosare la CCR pe dare in plata – Legea privind darea în plată a fost încă de la început subiect de dispută şi a atras numeroase critici.

de

dosare la CCR pe dare in plata

Vezi https://www.coltuc.ro

Legea privind darea în plată a fost încă de la început subiect de dispută şi a atras numeroase critici.

Potrivit ştirilor juridice, recent Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a afost contestată în integrialitatea sa fiind invocată o excepţie de neconstituţionalitate în acest sens.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că legiuitorul intervine asupra unor raporturi juridice consfinţite prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de autoritate de lucru judecat; se arată, astfel, că prin reglementarea criticată, şi anume art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost respinse acţiunile în constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale sau prin care au fost respinse contestaţii la executare formulate în procedura executării silite.

Se arată, în esenţă, că se încalcă principiile previzibilităţii şi accesibilităţii legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiţii, cu efect liberatoriu, sub sancţiunea pronunţării împotriva sa a unei hotărâri judecătoreşti care să confirme transferul dreptului de proprietare în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinaţia bunului, afectat iniţial garantării executării unui contract de credit, în bun ce serveşte ca mijloc de plată cu efect liberatoriu.

Se arată că modificarea/reaşezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea preţului agreat de părţi nu poate avea loc printr-o ingerinţă a legiuitorului în economia contractului, ci doar în ipoteze excepţionale de rupere a echilibrului contractual ce trebuie cercetate pentru fiecare contract în parte de către instanţa judecătorească. Tot în acest context se arată că art. 7 din lege stabileşte o procedură antinomică Codului de procedură civilă.

Curtea Constituţională a reţinut că, deşi creditorul obligaţiei deţine, în principiu, un bun, în sensul art. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezentat de creanţa care face obiectul contractului de credit, intervenţia statului operată prin textele de lege criticate urmăreşte un scop legitim, respectiv protecţia consumatorului prin evitarea punerii acestuia în situaţia de a plăti sume de bani corespunzătoare contractului de credit în condiţiile în care se invocă impreviziunea întemeiată pe art. 969 şi art. 970 din Codul civil din 1864.

Aşadar, scopul legitim urmărit se circumscrie conceptului de protecţie a consumatorului prin înlăturarea pericolului ruinei sale iminente, iar suspendarea executării plăţilor este o măsură capabilă să îndeplinească scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanţa acesteia şi finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura reglementată şi finalitatea avută în vedere se află într-un evident raport de consecvenţă logică, drept care se impune concluzia irefragabilă a caracterului său adecvat.

Prin urmare, Curtea constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate prin Decizia nr. 288/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 637/2018.

 

Legea dării în plată se aplică deopotrivă celor care nu au ajuns încă să fie executați silit de creditori, cât și celor împotriva cărora au început deja demersurile executorilor – Avocat Coltuc

de

Legea dării în plată se aplică deopotrivă celor care nu au ajuns încă să fie executați silit de creditori, cât și celor împotriva cărora au început deja demersurile executorilor, după cum reiese din actul normativ. Recent, o instanță din România a recunoscut și unui debitor executat silit și evacuat din imobilul său dreptul de a beneficia de Legea dării în plată, instanța stabilind că datoriile acestuia față de creditor au dispărut, după executarea silită a locuinței sale. În decizia definitivă, instanța se raportează la o prevedere din Legea dării în plată pe care multe voci s-au grăbit să o considere lipsită de efecte juridice în urma unor decizii ale Curții Constituționale.

Portal  > Tribunalul SUCEAVA  > Informaţii dosar
Informaţii dosar

 

Informaţii generale

Nr. unic (nr. format vechi) : 2278/227/2016
Data inregistrarii 08.12.2016
Data ultimei modificari: 16.03.2017
Sectie: Secţia a II-a civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: contestaţie la executare
Stadiu procesual: Apel

Părţi

Nume Calitate parte
RABON CREDIT SOLUTIONS ROMÂNIA SRL Intimat Contestator
CORA SERGIU CONSTANTIN Apelant Intimat
CORA ELENA Apelant Intimat
CORA MIHAI Apelant Intimat
CORA ANCA GIORGIANA Apelant Intimat
BOGHEAN VIORICA Apelant Intimat
BOGHEAN DAN ADRIAN Apelant Intimat

Şedinţe

22.02.2017
Ora estimata: 10:00
Complet: C1AP
Tip solutie: Schimbat total
Solutia pe scurt: Admite apelul. Modifică sentinţa civilă nr. 1712/2016 în sensul respingerii contestaţiei ca nefondată. Obligă intimata să achite apelanţilor 6204 lei cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 22.02.2017.
Document: Hotarâre  100/2017  22.02.2017

Legea insolventei persoanei fizice vs Darea in Plata

de

Astazi avem comunicatul oficial :

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis ca legea privind insolvenţa persoanelor fizice să intre în vigoare la 30 septembrie 2016

„Această lege a fost publicată în Monitorul Oficial în 26 iunie 2015. Este o critică adresată şi fostului Guvern şi prezentului Guvern. O lege de o asemenea importanţă cum este legea insolvenţei persoanelor fizice (…) aţi lăsat-o fără urmări juridice, ca urmare a faptului că din punct de vedere administrativ lucrurile stau cum stau. Propunerea mea este să rămânem cu 30 septembrie 2016”, a spus deputatul PNL Ioan Cupşa, citat de News.ro.

Modificarea legislativă urmează să fie trimisă plenului Camerei Deputaţilor spre vot.

Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, iar în luna decembrie Guvernul a decis prorogarea cu un an a aplicării Legii privind insolvenţa persoanelor fizice.

Potrivit proiectului, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

Legea falimentului personal oferă un răgaz de cinci ani celor care nu îşi mai pot plăti datoriile şi, în acelaşi timp, îi fereşte de executarea silită. Toate cheltuielile personale ale datornicului vor fi însă verificate la sânge de un administrator judiciar.

Sunt persoane care nu vor putea apela la falimentul personal. Printre acestea se numără cei condamnaţi pentru evaziune fiscală, dar şi de cei care au ajuns în insolvenţă în mod fraudulos ori au acumulat datorii noi prin achiziţii costisitoare. Mulţi analişti spun însă că o lege mult mai aşteptată de restanţieri este cea a dării în plată.

EU ZIC CA ACEASTA LEGE A INSOLVENTEI PERSOANEI FIZICE INTRA IN VIGOARE PENTRU A ANULA EFECTELE DARII IN PLATA

Legea dării în plată, publicată în Monitorul Oficial.Varianta oficiala

de

Legea se aplică raporturilor dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor și stabilește că, prin derogare de la dispoziţiile Codului Civil, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut de lege, părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.

Consumatori sunt persoanele fizice definite de OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată şi Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

Dispoziţiile legii se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.

Prevederile legii nu se aplică creditelor acordate prin programul „Prima casă”.

Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
– creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute mai sus;
– cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;
– creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
– consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită darea în plată.

În vederea stingerii creditului, consumatorul trebuie să transmită creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii.

Notificarea trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalităţi, izvorând din contractul de credit ipotecar.
Notificarea creditorului va putea fi făcută şi de către codebitori, precum şi de către garanţii personali sau ipotecari ai consumatorului principal, însă numai cu acordul acestuia din urmă sau al succesorilor săi.
Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.
Toate costurile notariale şi, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se suportă de către debitor.

De la data primirii notificării se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum şi împotriva garanţilor personali sau ipotecari.

În termen de 10 zile de la data comunicării notificării, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de noua lege. Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul. Hotărârea instanţei va putea fi atacată cu apel, în maximum 15 zile lucrătoare de la comunicare şi se judecă cu celeritate.
În situaţia în care se admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară.

În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor legii dării în plată, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către creditor.
Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părţilor, de către judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază debitorul, acțiunea fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru. Hotărârea pronunţată poate fi atacată cu apel, în termen de 7 zile de la comunicare.
Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanţei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.

La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.
Noua lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.

Legea intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Legea dării în plată nu va avea efecte reale în piaţă – avocat COLTUC

de

„Românii nu vor renunţa uşor la casele pe care le au” este de parere avocat COLTUC. Primii paşi pe care oamenii îi vor face vor fi de menţinere a locuinţei şi de negociere cu băncile prin avocat.

În jurul acestui proiect legislativ a izbucnit un adevărat război, fiecare dintre părţile implicate (bănci, consumatori, iniţiatori, BNR) atacând cealaltă parte şi evidenţiind potenţialele avantaje sau dezavantaje pe care legea le-ar avea dacă ar fi promulgată în forma actuală.
Printre cele mai fierbinţi aspecte ale iniţiativei se numără plafonul de 150.000 de euro pentru creditele contractate, introdus de Senat, şi măsura în care legea se va aplica şi împrumuturilor luate prin Programul Prima Casă.
Totodată, în timp ce Guvernul şi instituţiile internaţionale au puncte de vedere în linie cu cele ale băncilor, care nu doresc această lege, majoritatea parlamentarilor au respins pe rând propunerile venite din partea sistemului bancar, cu unele excepţii.
Consumatorii sunt şi ei împărţiţi în două – cei care doresc această lege pentru că au ajuns în situaţia să nu-şi mai poată plăti creditele (cei mai vocali fiind împrumutaţii în franci elveţieni) şi cei despre care vorbesc băncile (aşa numita „majoritate tăcută”) şi cei care nu sunt atât de vocali, în care s-ar încadra, conform bancherilor, deponenţii şi bun-platnicii.
Între timp, reprezentanţii Băncii Naţionale a României au făcut numeroase declaraţii pe subiect, care mai de care mai aprinse, subliniind efectele negative pe care adoptarea Legii dării în plată le-ar avea mai ales asupra economiei ţării noastre.
Camera Deputaţilor este for decizional, iar după ce proiectul legislativ va primi avizul Comisiei Juridice, va merge în plenul Camerei, pentru votul final.

PARARE avocat COLTUC

Legea Darii in plata va intra in vigoare ,dar imediat bancile vor ataca la CCR.

Vom trai si vom vedea daca am dreptate

Esti dispus să predai casa, după ce trece legea dării în plată?

de

Sondaj – LEGEA-DARII-IN-PLATA-BANCA

Darea in plata

 

Esti dispus să predai casa, după ce trece legea dării în plată?

Comentati fiecare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Incepe marea „epurare” a bancilor cu privire la Darea In Plata

de

De ieri a inceput marea manipulare- Daca Doamne Fereste ar intra in vigoare Legea darii in plata,creditele s-ar scumpi.

Sau Bancile ar veni cu varianta americana(vezi CEC BANK) si creditele iar s-ar scumpi.

 

Chiar asa sa fie?

 

Noi zicem ca nu!