Bancile vor lua garantii la Prima casa pe principiul “primul venit, primul servit”.

22248

Bancile care intra in programul Prima Casa vor primi plafoane de garantare a creditelor dupa principiul “primul venit, primul servit”, iar cele

care vand mai mult si isi epuizeaza primele plafoanele vor primi limite suplimentare de la cele care nu vor reusi sa vanda creditele imobiliare planificate, afirma Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Plafoanele vor fi calibrate in functie de estimarile bancilor privind volumul vanzarilor de credite pe care pot miza, putand fi modificate pe parcursul programului, in favoarea celor care vand cel mai bine.
“Vom lucra pe principiul ‘primul venit, primul servit’, iar in momentul in care o banca isi va epuiza plafonul de garantare alocat, i-l vom suplimenta de la banci care vand mai putin”, a spus Saramet.
Duminica, Guvernul ar urma sa aprobe reglementarile necesare derularii programului de achizitie de locuinte prin credite garantate de stat in limita a 60.000 de euro.
Surse bancare afirma ca data de 20 iunie avansata de premierul Emil Boc pentru lansarea programului “nu este realista”, avand in vedere pregatirile logistice si de promovare care sunt necesare.
Inclusiv Fondul de Garantare a Creditelor are nevoie de mai mult timp pentru a pregati infrastructura informatica si de personal care sa-i permita sa gestioneze programul Prima casa, urmand a fi insarcinat cu verificarea modului in care bancile respecta conditiile impuse de stat prin program.
Saramet spune ca fiecare banca interesata va semna o conventie tip, prin care va accepta sa se supuna criteriilor stabilite de Ministerul Finantelor.
El estimeaza ca Fondul va trebui sa angajeze 50 de oameni si va extinde actuala platforma informatica avand in vedere ca va avea de monitorizat dosare de credit pe perioade de 25 – 30 de ani, avand nevoie de cateva luni pentru a putea lucra la parametri normali pe noul program de garantare.
Cat priveste nivelul comisionului de garantare pe care va trebui sa-l suporte clientul, Saramet afirma ca acesta va fi “extrem de strans, clar sub 1%”, urmand sa acopere doar cheltuielile directe ale Fondului, fara vreo marja de profit.

Sursa: ZF

Autoritatile vor sa transforme in lei creditele in valuta ale populatiei

11150

Astfel, conform scrisorii de intentie la acordul cu Fondul Monetar International (FMI), guvernantii intentioneaza sa ajunga la un acord cu bancile

comerciale privind restructurarea creditelor in valuta acordate populatiei, prin rescadentare sau reinnoire, precum si schimbarea monedei de imprumut prin transformarea in lei. Ceea ce nu este tocmai un lucru bun pentru romani: deocamdata, dobanzile la imprumuturile in lei sunt mult mai mari decat la cele in valuta. Desi datornicul “scapa” de riscul valutar (adica nu-l mai intereseaza daca se depreciaza leul), anii pe care ar trebui sa-i dea lunar bancii ar putea fi mai multi, daca imprumutul se transforma in lei, decat daca ar ramane in valuta.

“Vom urmari sa avem un acord cu bancile, care sa faciliteze restructurarea creditelor in valuta acordate populatiei, prin rescaden­tarea si reinnoirea imprumuturilor, inclusiv prin oferirea optiunii de conversie a datoriilor in moneda nationala. Bancile vor putea continua sa se bazeze pe propria expertiza in colectarea datoriilor”, se arata in scrisoarea de intentie semnata de ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si transmisa directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. Reamintim, autoritatile romane au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentantii FMI asupra unui acord stand-by pe doi ani pentru 12,95 miliarde euro, bani care intra in rezerva BNR, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. Prima transa a finantarii de la FMI, de cinci miliarde euro, a fost disponibila imediat si a intrat in contul BNR.

Prima analiza a performantei implementarii programului stabilit de Romania cu FMI va fi realizata pe 15 septembrie. Urmatoarele doua transe din imprumutul de la FMI, de 1,718 miliarde DST (drepturi speciale de tragere – circa 1,9 miliarde euro) si, respectiv, 1,409 miliarde DST (circa 1,55 miliarde euro) ar urma sa intre in rezerva BNR in lunile septembrie si decembrie, potrivit mem­oran­dumului tehnic de intelegere la acordul cu FMI, publicat mier­curi. Ultima transa din imprumutul de la FMI, de 874 milioane de DST, este programata pentru martie 2011.

Sursa: Ziua

Alte articole pe aceeasi tema

Programul Prima Casa, operational din 20 iunie. Un posibil esec?Cu siguranta da

Programul Prima Casa ar putea fi un esec in cazul in care din banii contribuabililor se vor acoperi eventualele cazuri de neplata a beneficiarilor programului, a declarat economistul sef al BNR, Valentin Lazea.

„Generic, ideea este buna, dar mici detalii ar putea oferi programului alt sens si continut, cum ar fi tipul de garantie sau decizia de a finanta locuintele nou-construite sau cele vechi”, a spus Lazea, la un seminar pe teme bancare.

El a precizat ca un exemplu de esec al programului guvernamental Prima Casa ar fi „ca din banii contribuabililor sa se acopere eventualele cazuri de neplata a celor ce beneficiaza de aceste credite”.

Economistul sef al BNR a mentionat ca nu stie daca banca centrala are discutii legate de modificarea regulamentului de creditare, solicitata de unii bancheri, potrivit NewsIn.

 

newsin

Băncile au început să vândă online casele şi terenurile rău-platnicilor.

Locuinţele predomină pe lista de proprietăţi scoase la licitaţie de bănci. În judeţul Argeş, de exemplu, a fost scoasă la vânzare o vilă cu etaj de aproape 290 metri pătraţi şi terenul aferent care măsoară peste 2.200 de metri

 

pătraţi.

Apartamente sau case de vânzare se găsesc în judeţele Galaţi, Iaşi, Mureş sau Timiş. În Capitală, au fost postate pe internet oferte pentru apartamente din sectoarele 1 şi 3. Una dintre aceste locuinţe se află pe Strada Ştirbei Vodă şi este vorba de o grasonieră de 41 de metri pătraţi. Apartamentele din sectorul 3 au câte două camere şi se află pe strada Vasile Lucaci.

Pe site-ul băncii care a scos aceste proprietăţi la licitaţie, mai puteţi găsi de vânzare restaurante din judeţele Braşov sau Brăila, terenuri în Suceava sau Cluj şi hale industriale în localitatea Baru din Mehedinţi.

Ofertele nu au preţuri de pornire. Banca aşteaptă propunerile cumpărătorilor iar cea mai bună ofertă câştigă.

Sursa: Realitatea TV

Banca Româneasca da bani in functie de apartenenta politica

 Banca Româneasca nu ascunde noua conditie in functie de care se va tine cont la aprobarea dosarului de credit. Banca sustine ca noua norma de creditare, stabilita prin regulament intern, se bazeaza pe regulamentul

 

 8/2009 al Bancii Nationale privitor la cunoasterea clientelei. “Aceste reglementari se aplica tuturor clientilor”, sustine banca, nu numai atunci când se deschide o linie de creditare, ci si in situatia in care o persoana fizica deschide un banal cont curent sau de depozit

• Vicepresedintele Comisiei juridice din Senat, Iulian Urban, ne-a declarat ca situatia este cunoscuta chiar si la nivelul Bancii Centrale. “Am purtat o discutie cu Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere, care mi-a subliniat ca aceste noi norme reprezinta un lucru normal.” Urban este de parere ca aceste cerinte pot da nastere la abuzuri si reprezinta o grava incalcare a dreptului la viata privata si la libera asociere din punct de vedere politic, ceea ce va conduce la discriminare politica intre consumatorii de credit

 

gardianul

 

O clauză din contractele majorităţii băncilor le permite acestora să execute silit chiar şi proprietăţile clienţilor cu rata la zi

Contractele încheiate de bănci cu persoanele fizice care au luat împrumuturi garantate permit instituţiilor de credit să „penalizeze” clienţii, în cazul în care valoarea ipotecii aduse ajunge să valoreze mai puţin decât creditul.
Acest lucru se întâmplă prin intermediul unei clauze care defineşte „garanţia neacoperitoare”, clauză care, în final, îl poate lăsa pe creditat chiar fără casa pusă drept ipotecă.
 
„O astfel de clauză există în aproape toate contractele de credit ipotecar concepute de bănci”, spun reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Instituţia a primit mai multe reclamaţii care invocă principiul „clauzei abuzive” sub această formă. Mai multe bănci din România ne-au confirmat, la rândul lor, faptul că în contractele de credit există o prevedere care reglementează măsurile ce pot fi luate în cazul în care valoarea garanţiei imobiliare aduse ajunge să fie mai mică decât soldul creditului.
 

Regulamentul BNR nr. 8/2009 pentru modificarea si completarea Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 4/2004 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare

Art. I. — Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 4/2004 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 739 din 16 august 2004, cu modificarile ulterioare,

 

 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. In tot cuprinsul Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 4/2004, cu modificarile ulterioare, sintagma „institutii de credit” se inlocuieste cu sintagma „institutii de credit si/sau institutii financiare nebancare inscrise in Registrul special”.

2. La articolul 2 punctul 1, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) asumarea de angajamente de catre institutia de credit si/sau institutia financiara nebancara inscrisa in Registrul special, in numele debitorului, fata de o persoana fizica, o persoana juridica nonbancara, alta decat institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul special, sau fata de o institutie de credit si/sau institutie financiara nebancara din strainatate;”.

3. Dupa articolul 32 se introduce un nou articol, articolul 321 , cu urmatorul cuprins:
„Art. 321 . — Pentru institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul special comisionul lunar se retine din contul institutiei de credit ce functioneaza pe teritoriul Romaniei, la care institutia financiara nebancara are contul deschis, al carei nume va fi comunicat Bancii Nationale a Romaniei — Directia stabilitate financiara.”

4. Dupa articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 331 , cu urmatorul cuprins:
„Art. 331 . — In situatia in care o institutie financiara nebancara va fi radiata din Registrul special deoarece nu mai indeplineste criteriile de inregistrare in Registrul special, comisionul retinut va fi proportional cu numarul de zile lucratoare cat a functionat ca institutie financiara nebancara inscrisa in Registrul special, in luna pentru care acesta se retine.”

5. Dupa articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 451 , cu urmatorul cuprins:
„Art. 451 . — Institutiile financiare nebancare radiate din Registrul special deoarece nu mai indeplinesc criteriile de inregistrare in Registrul special, dar raman inscrise in Registrul general, isi pierd calitatea de persoane declarante la Centrala Riscurilor Bancare, incepand cu luna in care s-a efectuat radierea.”

Art. II. — Dispozitii tranzitorii
(1) Institutiile financiare nebancare au obligatia de raportare la Centrala Riscurilor Bancare, in termen de cel mult 6 luni de la data eliberarii de catre Banca Nationala a Romaniei a documentului care atesta inscrierea acestora in Registrul special.
(2) Institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul special la data intrarii in vigoare a prezentului regulament trebuie sa se conformeze obligatiei de raportare in termen de 6 luni de la aceasta data.
(3) Prevederile mentionate la alin. (2) nu se aplica institutiilor financiare nebancare care, la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, sunt inscrise in Registrul special si au calitatea de persoane declarante la Centrala Riscurilor Bancare, urmand sa raporteze in continuare informatiile de risc bancar.

Art. III. — Prezentul regulament se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la data de 1 iulie 2009.

Art. IV. — La data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 9/2003 privind societatile de credit ipotecar, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 896 din 15 decembrie 2003, cu modificarile ulterioare.
a

Bancile romanesti practica comisioane uriase pentru transferurile de bani efectuate de persoanele fizice catre destinatari din strainatate.

Astfel, pentru o plata din cont in cont, bancile cer comisioane care depasesc de multe ori 10% din valoarea sumei trimise. De pilda, un client al BCR care vrea sa trimita 640 de euro unei persoane din Spania va plati un comision

 

de circa 70 de euro. La RBS, pentru depunerea unei sume în valuta intr-un cont din strainatate se percepe un comision de 0,20% din suma depusa, o taxa de 12,5 euro, plus comisioanele bancii de unde vor fi ridicati banii.

 

gardianul

 

Rata lunara este de circa 500 de euro, fiind nevoie de un salariu de 1.000 de euro pe luna pentru a putea lua creditul (la un avans de 5% din împrumutul de 60.000 de euro.

Cele mai mari salarii medii din România sunt cele din intermediere financiara (fara asigurari si fonduri de pensii), de circa 840 de euro pe luna, si din transporturi aeriene, de aproape 790 de euro pe luna.

La dobânzile actuale, rata la un credit ipotecar prin programul anuntat de Guvern variaza în jurul valorii de 500 de euro pe luna. Tinând cont ca gradul de îndatorare acceptat de banci este, de obicei, de 50%-60% din valoarea creditului, salariul necesar urca astfel la cifra rotunda de 1.000 de euro pe luna, în conditiile unui împrumut de 60.000 de euro pe o durata de 30 de ani. Salariul mediu net pe economie în luna martie a fost de circa 330 de euro, conform Institutului National de Statistica (INS).

De fapt, conform datelor INS, la cursul mediu din ultimele zile, în martie nu a existat niciun domeniu în care salariul mediu net sa fie macar aproape de 1.000 de euro pe luna, cele mai mari salarii fiind cele din sectoarele de intermediere financiara, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale fondurilor de pensii, de circa 840 de euro pe luna, si ale transporturilor aeriene, cu aproape 790 de euro pe luna.

Sursa: Gandul

Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a lua un credit?

Criteriile cum ar fi vârsta, veniturile, funcţia deţinută la locul de muncă sau restanţele la plata creditelor luate în trecut sau aflate în curs de plată sunt introduse de angajaţii băncilor într-o matrice de risc. Practic, această

matrice este un program pe calculator în care se introduc datele celui care vrea credit şi care, în urma aplicării unor anumiţi algoritmi, acordă acestuia un anumit punctaj (scoring). Cu cât este mai mare punctajul, cu atât sunt mai multe şansele de a primi aprobarea. Pentru că băncile nu au făcut publice aceste matrici, brokerii nu ştiu exact cât de importantă este vârsta, de exemplu, însă au identificat, pe baza dosarelor depuse şi aprobate, profilul persoanei care are toate şansele să ia un credit de la bănci.

Vechime în muncă de măcar doi ani

„Analiza privind acordarea creditului va ţine cont de elemente precum: vârsta (preferabil 24-45 de ani), starea civilă (preferabil persoană căsătorită), studii universitare, calitatea de proprietar al locuinţei de reşedinţă şi vechimea la adresa curentă, statutul de angajat în cadrul unei instituţii de stat sau într-o firmă cu peste 20 de angajaţi, vechimea totală în muncă de minim 2-3 ani, venituri constante de peste 1.200 lei şi istoricul bancar”, ne-a declarat Roxana Gavrilă, director de comunicare şi marketing în cadrul Credit Team.

Ea a precizat că istoricul bancar cuprinde atât relaţionarea cu banca de la care se solicită creditul cât şi cu celelalte bănci, mai ales când vine vorba despre rambursarea eventualelor credite contractate anterior.

Şanse mici pentru cei care lucrează în construcţii şi imobiliare

Căderea pieţei imobiliare şi problemele din sectorul construcţiilor au determinat unele bănci să fie foarte reticente în a acorda credite angajaţilor din aceste domenii. „Angajatorul nu este acceptat (şi, ca urmare, dosarul de credit este respins), dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul imobiliar sau în construcţii, sectoare considerate instabile în această perioadă. Mărimea companiei angajatoare este de asemenea un element important în scoringul băncii”, ne-a precizat Marina Sterpan, director de comunicare Credit Zone. În ceea ce priveşte salariul minim acceptat, acesta diferă de la o bancă la alta, de exemplu de la 150 de euro în cazul Raiffeisen la aproape 300 de euro pe lună la RBS, cea mai importantă condiţie fiind ca persoana care vrea credit să fie angajată cu normă întreagă.

 

gandul

 

Circulara Bancii Nationale a Romaniei nr. 14/2009 privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei valabil in luna mai 2009

Avand in vedere prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei si tinand seama de evolutiile macroeconomice si monetare recente

Banca Nationala a Romaniei hotaraste:

Pentru luna mai 2009, nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei este de 10,02 % pe an.

p. Presedintele Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei,
Florin Georgescu
Bucuresti, 4 mai 2009.
Nr. 14.

Cum actionam cand nu putem plati ratele la banci?

Somajul in crestere, lipsa lichiditatilor si scumpirea creditelor au facut ca tot mai multi romani sa nu-si mai poata plati ratele lunare la credite. Wall-Street a vorbit cu specialisti din industria financiara despre situatia actuala a
restantelor la credite si solutiile unui client aflat in incapacitate de plata.

  • Sfaturile brokerilor de credite

In momentul in care se doreste contractarea unui credit, este recomandata intocmirea unui buget foarte riguros de venituri si cheltuieli. “Clientii vor trebui sa gestioneze cu luciditate costurile lunare (ce este important, ce poate lipsi, sumele disponibile, esalonare cheltuieli etc.) raportate la venituri. Accesarea unui credit presupune o planificare a bugetului familiei pe termen mediu si lung, cu reajustari periodice si solutii in perioadele mai dificile sau ori de cate ori bugetul sau situatia familiala se schimba fata de conditiile initiale de la momentul accesarii unui credit”, a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

  • Se pot cauta solutii impreuna cu bancile?

In momentul in care apar probleme, atat bancile, cat si clientii trebuie sa gaseasca solutii pentru a depasi momentul, in interesul ambelor parti, sunt de parere brokerii de credite. “In elaborarea unei decizii de solutionare a unei probleme, banca reanalizeaza profilul clientului si comportamentul lui de plata anterior, tipul si caracteristicile creditului contractat, garantiile, expunerea clientului si alti factorii obiectivi ce au condus la aceasta situatie”, a mai explicat Bidian.

Detalii despre gasirea de solutii pentru plata creditelor gasiti aici.

  • Problema restantelor la credite si a recuperarii debitelor

Ceea ce trebuie sa mai stie un client al unei institutii de finantare in momentul in care are probleme cu plata ratelor lunare este ca o banca recurge la recuperarea prin instantele de judecata doar in situatia in care debitorii nu dau dovada ca vor sa isi plateasca datoriile, sunt de rea credinta sau nu mai exista nici o alta varianta, dupa cum afirma recuperatorii de creante. “In situatia in care o persoana se afla in incapacitate de plata datorita reducerii salariului sau chiar pierderii locului de munca este bine sa mearga la banca si sa discute cu reprezentantii acesteia pentru reesalonarea datoriei – pe o perioada mai lunga, astfel incat rata lunara sa se diminueze. Daca nu se poate achita intreaga rata lunara trebuie sa se achite macar o parte, nu trebuie sa se mearga pe ideea <>”, a detaliat Alexandra Rusen, B2C collection coordinator in cadrul Coface Romania.

Sursa: Wall-Street

BNR a decis, Marţi, să deschidă robinetul de bani pentru bănci

Autoritatea Monetară face, astfel, primul pas spre relaxarea politicii monetare după finalizarea negocierilor privind acordul cu FMI. Piaţa creditelor va primi o gură de oxigen începând cu 24 mai.

De atunci, băncile comerciale din România nu vor mai depune în seifurile BNR garanţia de 40% percepută din valoarea sumelor atrase de la băncile-mamă sau de la populaţie, în monedă străină, cu o scadenţă mai mare doi ani. Şi asta pentru că, în şedinţa de marţi a Consiliului de Administraţie, BNR a redus de la 40% la zero rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută.

Specialiştii spun că, astfel, vor fi eliberate în piaţă aproximativ două miliarde de euro care vor putea fi folosite pentru împrumuturi, în special pentru cele pe termen lung, precum cele ipotecare. Datorită cantităţii mari de valută am putea asista şi la o ieftinire a creditelor în euro, la începutul verii.

Un efect benefic se va vedea şi asupra leului, mai ales că, în luna mai vor intra în ţară alte cinci miliarde de euro, prima tranşă din creditul luat de Guvern de la FMI. De altfel, de la încheierea negocierilor privind împrumutul extern, leul s-a apreciat continuu în raport cu euro. Cotaţia monedei europene a scăzut de la 4,2950 lei la 4,2348 lei în doar opt şedinţe.

Sursa: Realitatea TV

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria 68/5 din 13 martie 2009 a fost publicata Directiva 2009/14/CE a Parlamentului European

Pana la 31 decembrie 2010, statele membre vor asigura ca nivelul de garantare pentru depozitele agregate ale fiecarui deponent este stabilit la 100 000 EUR in caz de indisponibilitate a depozitelor.

Statele membre care nu fac parte din zona euro si care convertesc in propria moneda nationala sumele exprimate in euro se vor asigura ca sumele exprimate in monede nationale platite efectiv deponentilor sunt echivalente cu sumele stabilite in directiva.

Sistemele de garantare a depozitelor trebuie sa poata plati creantele, aferente depozitelor indisponibile in termen de douazeci de zile lucratoare de la data la care autoritatile competente relevante efectueaza o constatare sau de la data la care o autoritate judecatoreasca a pronuntat o hotarare. In circumstante absolut exceptionale, sistemul de garantare a depozitelor poate solicita autoritatilor competente o prelungire a termenului, cu cel mult zece zile lucratoare

Restanţele la credite cresc

Restanţele la creditele contractate de populaţie şi firme au ajuns la finele lunii februarie la 4,25 de miliarde de lei, mai mari cu aproape 50% faţă de nivelul întregistrat la începutul lui 2009, arată datele băncii centrale.

Evoluţia acestora a fost influenţată de deprecierea cursului de schimb, care a continuat şi în 2009, şi de creşterea costurilor pentru clienţii care au trecut de la dobândă

fixă la variabilă. Ritmul de creştere al restanţelor este îngrijorător, mai ales în contextul în care creditarea a suferit o temperare accentuată în ultima perioadă. La finele lui februarie, ponderea restanţelor în totalul creditelor a sărit de pragul de 2%.

Cel mai semnificativ avans l-au consemnat sumele restante la împrumuturile în valută, de 84,3%, în intervalul decembrie 2008 – februarie 2009.

Leul tot mai slab în raport cu euro şi francul elveţian a împins restanţele la creditele în valută până la un nivel de 1,83 de miliarde de lei, de aproape patru ori mai mare faţă de cel înregistrat în urmă cu un an.

În ceea ce priveşte sumele restante în lei, acestea au avut o creştere mai temperată, de aproape 30% în primele luni ale anului, până la 2,42 de miliarde de lei.

Restanţele populaţiei şi firmelor din Capitală au crescut numai în primele două luni din 2009 cu 72% şi au ajuns, la finalul lunii februarie, la 1,42 miliarde lei.

Totuşi, bucureştenii şi firmele din Capitală se află pe primul loc şi în ceea ce priveşte volumul creditelor contractate, 73,34 de miliarde de lei, la finalul lunii februarie.

Creşteri record în Capitală

După Bucureşti, cele mai mari restanţe sunt înregistrate în judeţul Braşov, de 195,11 milioane lei, urmat de Timiş, cu sume restante de 174,16 milioane lei.

 

adevarul 

FMI a obţinut acorduri scrise de la toate cele nouă bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România

Suntem conştienţi că este în interesul nostru colectiv şi în interesul României să subscriem la angajamente coordonate de a menţine în întregime expunerea pe piaţa românească”, se arată într-o declaraţie comună a celor nouă grupuri financiare publicată de FMI.

Anterior, surse de la Viena, unde au avut loc discuţiile, au declarat pentru MEDIAFAX că FMI a obţinut acordul scris de la opt bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România, din cele nouă prezente la discuţii, întâlnirea fiind întreruptă în aşteptarea reprezentantului celei de-a noua bănci.

Oficialii băncilor-mamă din cele patru state de origine (Austria, Italia, Franţa şi Grecia) s-au angajat să participe la programul de relansare economică a României, conform acordului de sprijin multilateral extern anunţat miercuri, şi să furnizeze capital subsidiarelor locale, acolo unde va fi nevoie.

La întâlnirea de la Viena au participat, alături de oficiali FMI, CE, BM, BERD şi BEI, preşedinţii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale

 

mediafax

Noul Cod de procedura civila ne poate creste dobânzile la credite

77772Prin eliminarea executorilor bancari, prevazuta în proiectul Codului de procedura civila, costurile cu executarea silita ale bancilor vor creste semnificativ. Implicit creste si pretul creditelor.

Daca pâna miercuri, 25 martie, nici un deputat sau senator membru în comisiile juridice nu vine cu o propunere oficiala care sa amendeze proiectul Codului de procedura civila, executorii bancari vor disparea ca meserie, a declarat pentru Cotidianul Iulian Urban, vicepresedinte al comisiei juridice din Senat. Disparitia executorilor bancari ar transfera implicit toate dosarele specializate catre executorii judecatoresti. Acest fapt ar conduce indirect la o crestere semnificativa a costului creditarii în conditiile în care, spre deosebire de executorii bancari (angajati cu salariu fix ai bancilor), executorii judecatoresti percep onorarii care pot ajunge si la 10% din valoarea datoriei recuperate. În plus, bancile ar avea de pierdut din reducerea gradului de succes în recuperarea creantelor.

„Daca se hotaraste pâna la urma desfiintarea corpului executorilor bancari, costurile bancilor aferente recuperarii de debite vor creste cu pâna la 20%, potrivit estimarilor noastre. Poate nu toata aceasta suma se va transfera în costurile creditelor, însa o scumpire cu cel putin 14% se va vedea“, ne-au spus surse bancare.

Mai mult, sustin sursele citate, gradul de reusita în recuperare în cazul creditelor garantate va scadea de la 80-100% în prezent pâna la sub 25%, fapt care ar aduce grave prejudicii bancilor, dar si alte costuri suplimentare datorate provizioanelor aferente creditelor restante. Potrivit normelor în vigoare, bancile sunt obligate sa constituie provizioane egale cu valoarea datoriei minus 25% din garantie în cazul creditelor restante de mai mult de 90 de zile.

Sursa: Cotidianul

Un sfert dintre tinerii debitori de până în 19 ani au restanţe la bănci

9991

Bărbat, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 20 de ani, locuieşte în Giurgiu şi are un credit de consum, la care înregistrează în medie restanţe de valoare

 

 

 

mică,  acesta este portretul-robot al restanţierului român în 2009, în descrierea Biroului de Credit (BC).

Aşa stau lucrurile printre oamenii de rând, în timp ce parlamentarii cu credite de sute de mii de euro şi averi cu multe zerouri în coadă spun că-şi achită ratele la timp şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că n-au avut probleme până acum

 

Gandul

Statul ar putea interveni in cazul debitorilor rau-platnici ai bancilor

42-16974951

“Vom analiza posibilitatea actiunii statului, astfel încât cei care deliberat nu ramburseaza creditele sa fie stimulati sa o faca”, a declarat presedintele Traian

 

 

 

 

Basescu, în urma unei întâlniri cu cele mai importante 12 banci din tara.

“Foarte multi cred ca daca este criza, îsi pot permite sa nu ramburseze creditele”, a spus Basescu, care i-a încurajat pe cei care nu au probleme de rambursare, sa îsi achite datoriile fata de banci. Presedintele Traian Basescu a declarat ca problema actuala a bancilor este retinerea de la creditare a companiilor si a persoanelor fizice.

Sursa: Realitatea.net

In vreme de criza, bancile din Romania nu mai stiu din ce sa scoata bani

42-18249131

Ring a realizat topul “serviciile speciale” puse la dispozitia clientilor pe bani grei. Alimentarea contului unui prieten, Daca te-a rugat un prieten sa-i

depui bani intr-un cont, trebuie sa fii pregatit cu patru lei pentru o suma de pana in 1.500 de lei, iar daca este mai mare, vei plati un comision intre 7 si 10 lei.

Modificarea datei scadentei
In cazul in care esti student si ai un credit pentru studii la BRD, vei fi obligat sa platesti 35 de euro sau echivalentul in lei daca vrei sa-ti modifici data scadentei creditului.

Preschimbare bancnote vechi
Daca ai rata de platit si bancnotele tale sunt foarte uzate, poti achita doar dupa ce a fost realizata preschimbarea bancnotelor cu unele noi. In acest caz, comisionul pentru persoanele fizice este 3%.

Blocarea cardului in cazul furtului
Tocmai ti s-a furat portofelul in care aveai si cardul. Daca ceri operatorului bancii blocarea contului, acesta te anunta ca pentru aceasta operatiune ti se vor retrage din cont aproximativ trei lei.

Sursa: Romania Libera

Bancile din UE ofera credite mai avantajoase decat bancile din Romania

42-21636907

Reporterii „Evenimentului zilei” au încercat timp de mai multe zile sa contracteze, la bancile de pe piata din România, doua împrumuturi, unul

 ipotecar si unul de nevoi personale, dar s-au lovit numai de refuzuri. Asa ca ne-am îndreptat atentia spre bancile din restul Europei. Nici aici situatia nu a fost prea roz, dar am gasit totusi câteva banci care sa ne crediteze si mai mult cu facilitati pe care în România nu le are absolut nicio banca. Specificatiile noastre au fost clare. Calculele s-au facut pentru un salariat care câstiga 1.000 de euro, nu are datorii si lucreaza la actualul loc de munca de doi ani. Pentru creditul de nevoi personale am cerut 15.000 de euro, iar la cel ipotecar – 100.000 de euro.

Banca Santander, prima care „ne-a împrumutat”

Prima banca europeana care ne-a raspuns apelului de a contracta un credit a fost Santander Bank din Spania. La nici o zi dupa ce am facut solicitarea, reprezentantii bancii ne-au contactat pentru a ne oferi toate informatiile necesare. „Creditul solicitat de dv. (reporterii EVZ – n.r.) este unul de nevoi personale si are o dobânda fixa care depinde de durata contractului. Acesta are dobânda de 15% daca durata contractului este pâna în 5 ani, de 15,50% daca este pâna la 8 ani si 16% daca împrumutul este pe 10 ani”, ne-au transmis reprezentantii bancii Santander.

Sursa:Evz.ro

Exagerările pot afecta investiţiile

„Mai uşor cu criza pe scări! Am sărit în extrema cealaltă: deschid televizorul şi tot ce văd e criza, de dimineaţa până seara. Asta bineînţeles că îţi înrăutăţeşte şi anticipaţiile şi comportamentul social”, a declarat guvernatorul BNR.

 

Isărescu avertizează că exagerarea efectelor crizei poate goni investitorii. El promite însă că Banca Naţională va apăra leul. „BNR este pregatită să acţioneze pentru a preveni eventuale mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb al leului. (…) Deprecierea excesivă a monedelor locale, care nu e justificată în raport cu fundamentele economice, poate crea mişcări destabilizatoare şi de aceea trebuie evitată”, a explicat guvernatorul Băncii Naţionale. 

Mugur Isărescu nu a anunţat şi măsurile concrete prin care va salva leul de la o depreciere puternică. Specialiştii cred, însă, că BNR nu vrea să vadă cursul peste 4,3 lei pentru un euro.

 

realitatea

Legea holdingului

42-18486185Membrii Guvernului Privat vor propune miercuri omologilor de la Palatul Victoria introducerea unei legi a holdingului, cu argumentul ca România pierde bani prin absenta ei.

O legislatie a holdingului cu exceptii de la plata impozitului pe câstigurile de capital ar impulsiona mutarea unor centre regionale de afaceri în România, cu efecte imediate împotriva crizei, arata documentul final al proiectului cotidianului de afaceri „Business Standard“ Guvernul Privat, ce va fi prezentat miercuri reprezentantilor Executivului. Lipsa unor prevederi legislative favorabile existentei holdingurilor are un impact negativ asupra economiei românesti, oamenii de afaceri locali preferând sa-si localizeze afacerile în alte tari, mai „prietenoase“ din acest punct de vedere, cum ar fi Luxemburg, Olanda sau Cipru. Taxele pe care companiile le datoreaza se platesc, de asemenea, în statele respective, arata documentul.

Sursa: Cotidianul

Cele şapte greşeli capitale ale bancherilor, care au dus la criză

551ArogantaIesiti de pe bancile unor scoli prestigioase ale lumii precum Harvard sau London School of Economics, foarte bine platiti, multi

 

 

 

 

 dintre bancheri nu cunosteau sensul termenului de esec inainte de criza. Cu timpul au inceput sa fie prinsi in fantasma unui succes colosal, din care cu greu mai puteau sa iasa.

 

Aroganta a atarnat greu pana in final in declansarea si in propagarea crizei, lucru recunoscut si de fostul director al Lehman Brothers, devenit in prezent inamicul numarul 1 al administratiei americane, care nu s-a gandit nici macar o secunda ca statul american ar putea sa lase o institutie atat de mare precum LB sa cada. O geseala care s-a dovedit a fi fatala…

 

2. Lacomia

 

Intre 1993 si 2007, numai Dick Fuld, fostul boss al LB, a avut un venit de mai mult 500 de milioane de dolari. In 2005, bancherii de pe Wal Street au luat nu mai putin de 35 de miliarde de dolari numai din bonusuri.

 

Nu este prima data cand veniturile bancherilor unt luate in vizor atunci cand vine vorba de criza. De la analisti si pana la sefi de stat, aceste venituri fabuloase au fost aspru criticate, intrucat cu timpul ele au fost deconectate de performantele liderilor de institutii financiare.

 

Chuck Prince, fostul director al Citigroup, a primit 26 de milioane de dolari drept prima de plecare, dupa ce banca suferise o pierdere de 37 de miliarde de dolari. In 2008, cei 166.000 de angajati de pe Wall Street au primit bonusuri in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

 

Ceea ce este intr-adevar uimitor, spun analistii, este ca de cele mai multe ori acestia nu vor sa renunte la aceste sume fabuloase, manifestand o lacomie iesita din comun. Aceasta atitudine a determinat unele state precum Franta sau Statele Unite sa conditioneze ajutoarele financiare acordate de reducerea totala a acestor bonusuri.

 

3. Strategiile pe termen scurt

 

Avand ca obiectiv rentabilitatea, bancherii au gandit si au implementat strategii de crestere a profitului doar pe termen scurt, ceea ce a dus la un dezechilibru, spun analistii, care numesc acest tip de gandire „dictatura termenului scurt”.

 

Functionarea bancilor a cedat progresiv in cadrul acestui cult. Corelate cu lacomia bancherilor despre care vorbeam mai sus, profiturile pe termen scurt i-au determinat pe acestia sa recurga la investitii din ce in ce mai riscante pentru a degaja profituri din ce in ce mai mari, fara sa se gandeasca la faptul ca, la un moment dat, acest lucru ar putea aduce pierderi pe termen lung.

 

4. Disimularea

 

Bancherii au refuzat sa vorbeasca despre existenta crizei. In vara lui 2007 existau deseori declaratii ale acestora in urma carora rezulta faptul ca subprimele au murit inca din fasa. Cateva luni mai tarziu bancile pe care acestia le conduceau incepeau sa anunte deprecieri uriase.

 

Obiectivul acestui refuz a fost acela de a nu afecta increderea consumatorilor, insa efectul obtinut a fost unul exact opus: s-au acumulat pierderi, credibilitatea in sistemul bancar s-a diminuat drastic si in scurt timp au aparut falimentele.

 

„Lipsa de transparenta este principala cauza a crizei”, spune Philippe Dessertine, profesor de finante la Universitatea din Paris.

 

5. Dogmatismul

 

„Statul nu este solutia problemei, el este problema insasi”, spunea Ronald Reagan in 1981, deschizand o era de 25 de ani deregularizare.

 

„Statul este problema” a fost ideea in care au crezut si liderii marilor banci, pana in ziua in care au fost nevoiti sa bate la usile statului pentru a obtine ajutoare financiare.

 

Bancherii se vad nevoiti astazi sa renunte la dogmatismul care i-a dominat pana acum. Statul nu mai este o problema, ci devine solutia acesteia. Cel putin… pana trece criza.

 

6. Incompetenta

 

„Cand valurile marii se retrag, îi putem vedea pe cei care stau dezbracati sub apa”. Aceasta este ilustrarea lui Warren Buffett privind criza. Intr-adevar, criza a reusit sa descopere faptul ca multi lideri de institutii financiare au dat dovada de incompetenta in gestionarea operatiunilor.

 

Cum a putut un simplu trader ca Jerome Kerviel sa traga un tun de 4,9 de miliarde de euro fara sa fie detectat? Cum au putut mari banci europene sa investeasca in produse Madoff fara sa-si dea seama ca acestea fac parte dintr-o mare escrocherie?

 

7. Iresponsabilitatea

 

Pentru Dick Fuld falimentul Lehman Brothers s-a produs din vina statului american care, in mod nedrept, a lasat-o sa cada. Evident, statul american il vede vinovat pe Dick Fuld care nu a incercat sa salveze institutia cand inca mai putea. Niciunul dintre bancheri nu recunoaste si nu vrea sa isi asume responsabilitatea pentru operatiunile gestionate prost sau pentru politicile riscante pe care le-a promovat.

 

capital

În 2008, nici o banca n-a platit amenzile date pentru înselarea clientilor

 Anul trecut, institutiile de credit au preferat sa conteste toate penalizarile primite de la ANPC pentru diversele nereguli savârsite în relatia cu clientii.

 

În vistieria institutiei nu a intrat nici un leu, desi cuantumul maxim al fiecarei amenzi nu depasea 50.000 de lei.
   În 2008, Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor a primit 4.000 de reclamatii care vizau nereguli comise de banci în relatia cu proprii clienti. Dintre acestea, potrivit datelor furnizate de institutie, 113 s-au transformat în procese-verbale de constatare a contraventiei cu amenda si alte 110 în procese-verbale fara sanctiune.

Suma totala care ar fi trebuit sa fie platita de banci ca urmare a actiunilor ANPC se ridica la 880.600 de lei, însa Cotidianul a aflat ca nici una dintre institutiile de credit sanctionate nu a virat suma aferenta sanctiunii. “Bancile prefera sa mearga la infinit cu procese si contestatii în loc sa plateasca amenzile.

De aceea legea ar trebui sa fie schimbata si ANPC sa capete mai multe puteri. Altfel se va repeta situatia din 2008 când nici o banca nu a platit efectiv amenzile”, au declarat pentru Cotidianul surse apropiate situatiei. Bancile din Bucuresti aduna peste 3.100 de reclamatii din cele 4.000 primite de ANPC în timp ce suma ce ar fi trebuit încasata în urma aplicarii amenzilor se ridica la 361.000 de lei dintr-un total de 880.600 de lei. În situatia de a fi amendate s-au aflat pe parcursul anului trecut majoritatea institutiilor de credit ce activeaza în România.

“Cele mai grave încalcari comise de banci vizeaza perceperea unor comisioane neprevazute în contracte si majorarea nejustificata a dobânzilor la credite”, explica cei de la ANPC. În acelasi timp, cele mai întâlnite reclamatii fac referire la majorarea ilegala a dobânzilor si comisioanelor, aparitia de noi comisioane, închideri de cont neoperate la timp, promotii înselatoare (de tipul: depui la noi banii si primesti o suma din partea bancii, suma fiind alta decât cea asteptata de client) sau campanii publicitare care încalca prevederile Legii 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte (campanii promotionale care determina consumatorii sa aduca clienti bancilor în schimbul unor sume de bani).

Sursa: Cotidianul

Ce patesc cei care nu-si platesc ratele la banca? anunta Casa de avocatura Coltuc

În actuala reglementare, executarea silita a creditelor este destul de dura cu restantierii, neoferindu-le solutii alternative .Întârzierile legate de achitarea ratelor de credit au devenit preocupari la zi ale institutiilor bancare, care

 cauta solutii pentru a-si recupera creantele, în conditiile în care tot mai multi debitori nu-si mai pot plati ratele. Nici bancherilor nu le convine o reglementare atât de închistata deoarece ei sunt interesati sa-si recupereze banii prin rate, nu prin executarea silita sau vânzarea creantelor catre recuperatori. La începutul acestei luni, ei au solicitat Bancii Nationale prelungirea de la 90 la 150 de zile a termenului de la care se declanseaza procedura de executare silita a celor care nu-si platesc datoriile si au sustinut ca BNR ar trebui sa încurajeze bancile sa reesaloneze si sa restructureze creditele restante. Pe de alta parte, comisiile Senatului au avizat o propunere legislativa care obliga bancile ca, înainte de a trece la executarea silita, sa prezinte clientului un plan de reesalonare a ratelor.
Indiferent daca propunerea legislativa va fi sau nu aprobata de Parlament, regulile referitoare la bunurile care pot fi urmarite de banci sau alti creditori ramân aceleasi. Procedura de executare silita difera în functie de clauzele contractului de credit, daca în acel contract s-au prevazut garantii imobiliare sau nu.
Contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala, încheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii. OUG nr. 99/2006 a dat dreptul bancilor sa-si organizeze un corp propriu de executori, a carui activitate este strict legata de punerea în executare a titlurilor executorii apartinând institutiei de credit si altor entitati care apartin grupului acesteia si care desfasoara activitati financiare.

Executarea silita a creditelor fara garantii imobiliare
Daca în contract nu s-au prevazut garantii imobiliare, bancile sunt obligate sa înceapa cu urmarirea bunurilor mobile si numai daca nu se acopera creanta dupa vânzarea acestora se poate trece la executarea bunurilor imobile.
Executarea poate începe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie. Daca în termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul va putea trece la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert.
Executorul va identifica si va evalua cu acordul partilor bunurile sechestrate, iar daca acestea nu se înteleg, va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie.
Bunurile sechestrate se pot lasa, cu acordul bancii, în custodia debitorului, care le poate folosi cu conditia sa nu piarda din valoare prin întrebuintare. Daca exista pericolul ca debitorul sa înstraineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul le va sigila sau le va ridica de la debitor.
Sumele în lei sau în valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase, pietrele pretioase, obiectele de arta, colectiile de valoare si altele asemenea se ridica si se depun, cel târziu a doua zi, la unitati specializate.
Executorul poate valorifica bunurile sechestrate prin vânzare la licitatie publica, vânzare directa si prin alte modalitati admise de lege.

Bunuri imobile care pot fi urmArite
Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai întâi împarteala acestora.
Creditorii personali pot urmari însa cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara împarteala.
Imobilele urmarite silit se valorifica prin vânzare la licitatie publica, vânzare directa si prin alte modalitati admise de lege.

Sursa: SFIN

Ce faci daca banca ti-a marit dobanda? Va informeaza Casa de avocatura Coltuc

33338Firesc, primul lucru este sa te asiguri ca banca avea dreptul sa faca acest lucru. Daca in contract nu exista prevederi care sa-i permita creditorului sa

umble la costurile imprumutului, atunci poti refuza sa platesti suma solicitata in plus fata de rata normala si te poti adresa autoritatilor abilitate sa desfasoare cercetari in acest sens.

In situatia in care decizia bancii de a majora dobanda are acoperire contractuala, atunci poti incerca sa reesalonezi creditul. Desi perioada in care ramai dator fata de banca se lungeste, reesalonarea este singura solutie prin care mai poti obtine rate mai mici.

Sfaturile bancherilor se indreapta tot in aceasta directie. „Bancile fac eforturi pentru reesalonarea si restructurarea creditelor. Clientii care simt ca nu mai pot trebuie sa vina la banca ca la doctor pentru a nu ajunge in faza executarii silite”, declara in uirma cu mai putin de doua saptamani Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Pentru cei care au credite in valuta, pierderile generate de majorarea dobanzii sunt dublate si de cele rezultate in urma deprecierii monedei nationale in raport cu euro. Aceste persoane pot fi tentate sa-si refinanteze creditul in lei, in speranta ca eliminand riscul valutar, vor plati o rata lunara mai mica pe termen scurt si mediu.

In prezent, dobanda medie la creditele de nevoi personale in euro care se acorda pentru perioade de cel putin 10 ani este de 9,75%. Dobanda medie pentru creditele de consum in lei este de 12,9%, asta in situatia in care sunt luate in calcul si imprumuturile garantate cu ipoteca. Daca avem in vedere doar creditele fara garantii, dobanda medie se apropie simtitor de 20%.

Rata unui credit al carui sold este in prezent de 5.000 de euro, scadent peste cinci ani si jumatate, este de 120 de euro pe luna. In urma cu doi ani si jumatate rata era de 100 de euro, calculata la cursul din perioada respectiva aceasta echivala cu 360 de lei. Pe scurt, rata s-a majorat pe parcursul derularii contractului, atat ca urmare a modificarii dobanzii, cat si a cursului de schimb valutar, cu 150 de lei.

Pentru a refinanta acest imprumut in lei, valoarea noului credit ar trebui sa fie de cel putin 24.000 de lei, suma din care sa se scada toate comisioanele aferente imprumutului nou si cel pentru rambursarea anticipata. Dobanda anuala perceputa de banca la refinatarea in lei se apropie de 23%, ceea ce ar insemna ca rata lunara ar fi de cel putin 640 lei, adica cu 130 de lei peste valoarea celei platita pentru creditul refinantat.

Pentru a merita sa refinantezi acum in lei un credit avut in euro, cursul de schimb ar trebui sa treaca de 4,9 lei/euro, ceea ce este putin probabil, iar valoarea ratei sa creasca cu cel putin 10%.

In ceea ce priveste refinantarea in aceeasi moneda, aceasta nu este rentabila deoarece dobanzile percepute in prezent pentru creditele noi sunt net superioare celor practicate la creditele aflate in derulare.

ziare.com

Electricitatea şi serviciile financiare – cele mai folosite

11110

Trei sferturi dintre români spun că în ultimul an au resimţit cel mai mult creşterea preţului la energie electrică şi servicii financiare, situându-se pe locul

al şaselea la nivel european din punct de vedere al percepţiei faţă de modificarea preţului la utilităţi. Datele fac parte dintr-o cercetare europeană privind costurile serviciilor, percepţia consumatorilor privind tarifele, rata de acoperire la nivel naţional în fiecare ţară membră UE şi intenţia europenilor de a-şi schimba furnizorii.

Creditele ipotecare, cele mai puţin accesate servicii

gandul

Lipsa banilor îi determină pe bancheri să vină cu oferte care de care mai neobişnuite.

1118

Un client care depune la bancă 1.000 de lei pentru un an de zile, primeşte pe loc aproape 127 de lei. În mod normal, banca i-ar fi dat aceşti bani după 12 luni, adică la data scadentă a depozitului.

În prezent, pentru economiile în lei ţinute în bănci un an, dobânzile ajung până la 16 la sută, iar la cele în valută, la 7,5 procente. Deşi bancherii se întrec în oferte pentru a atrage cât mai mulţi bani în conturi de la populaţie, guvernatorul BNR atrage atenţia că promoţiile exagerate sunt riscante. Mugur Isărescu spune că dobânzile prea mari la depozitele în lei ar putea dezavantaja moneda naţională.

„O cursă exagerată a dobânzilor la depozite să nu transmită reversul, adică lipsă de încredere, nu încredere. Şi aici cred că intrăm într-o zonă de risc dacă sărim calul”, a spus guvernatorul.

În decembrie, economiile populaţiei în conturile bancare au depăşit 80 de miliarde de lei pentru depozitele în monedă naţională şi valută. 

Sursa: Realitatea TV

În jur de 80% din creditele acordate de bănci se plătesc după data scadenţei

4444

Populaţia dar şi firmele care au probleme cu achitarea creditelor ar putea să primească un balon de oxigen de la bănci. Bancherii au cerut Băncii

Naţionale a României (BNR) prelungirea perioadei până la executarea silită a debitorilor restanţieri de la 90 de zile – în prezent – la 120 sau chiar 150 de zile.Propunerea a fost făcută ieri de către Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), la întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. „În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului“, a declarat Gheţea. ARB a mai propus prelungirea perioadei de graţie şi rescadenţarea creditelor, solicitări care deocamdată trebuie analizate de către BNR. De altfel, unele bănci au început încă de la sfârşitul anului trecut să adopte asemenea măsuri. Totodată, bancherii au cerut ca o parte din garanţiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depăşeşte întârzierea la plată de 90 de zile.

gandul

Cum puteti micsora rata la banca?

77Prima etapă este şi decisivă. Cel care doreşte să-şi micşoreze ratele se întâlneşte cu directorul lui de credit, cu care va încerca să facă o nouă înţelegere.

 „Este de preferat să vină de acasă cu câteva propuneri, în aşa fel încât să convingă banca de rentabilitatea reciprocă a noii oferte de plată“, precizează consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost preşedinte al BRD Groupe Société Générale.

Cea mai fezabilă înţelegere este, în viziunea expertului, prelungirea perioadei de ramburs. „Ce-i drept, prin această prelungire, care poate fi şi de mai mulţi ani, suma totală de returnat la bancă va creşte, dar ratele plătite de debitor vor fi mai mici. În plus, nimic nu-l împiedică pe acesta ca, atunci când îşi va reveni din punct de vedere financiar, să facă o nouă înţelegere cu banca pentru a i se scădea perioada de rambursare şi – implicit – dobânda“, explică Baltazar.

Beneficiarii, avantajaţi

O altă posibilitate este creşterea sumei acordate drept împrumut. „Solicitantul poate face asta printr-o garanţie suplimentară a unui terţ, în aşa fel încât să convingă banca de buna sa credinţă în returnarea noului credit“, consideră expertul financiar.

Băncile nu-şi pot permite, în momentul de faţă, să rişte prin executarea silită a debitorilor rău-platnici, decât în situaţii extreme. „Toţi ştiu că, în cazul creditelor imobiliare, un apartament evaluat la 100.000 de euro acum un an, în momentul de faţă are o valoare apropiată de jumătate faţă de cea estimată atunci. Chiar şi aşa, nu-l cumpără nimeni!“, explică Bogdan Baltazar de ce băncile preferă să reeşaloneze creditele, decât să aplice executarea silită.

Totuşi, el recomandă debitorilor să nu se culce pe o ureche sau să spere la reduceri substanţiale. „Cei care au credite şi vor o reeşalonare pot prezenta multe dovezi – acte, înscrisuri, prin care să dovedească faptul că starea lor materială s-a degradat în ultima perioadă. Actele doveditoare au o anumită valoare, dar băncile nu sunt şi nu vor fi niciodată instituţii de caritate“, mai atrage atenţia consultantul financiar.

evz

‘ Nici nu mai apuci sa deschizi gura despre cresteri salariale si apare presiunea pe curs’

coltuc35Dupa mai multi ani de cresteri salariale peste castigurile de productivitate, in prezent, „nici nu mai apuci sa deschizi gura despre cresteri salariale si apare

 

 presiunea pe curs”, a spus guvernatorul BNR, adaugand ca nivelul de echilibru al cursului este cel stabilit de dinamica sa.Seful bancii centrale a completat ca sistemul bancar din Romania nu este expus „activelor toxice” si poate constitui chiar o ancora pentru limitarea efectelor crizei financiare internationale.

„Am avut si mai mult timp sa analizam bilanturile bancilor. Acum, dupa o a treia runda de evaluare, putem spune ca bancile din Romania nu sunt expuse activelor toxice”, a adaugat Isarescu.

BNR estimeaza ca va reintra, in 2009, in intervalul de inflatie tintit si fixeaza tinta de inflatie pe 2010 la 3,5%, plus sau minus un punct procentual, a declarat guvernatorul BNR.

wall-street.ro

Doua dintre cele mai importante banci din Romania, in ciuda relaxarii normelor BNR, au marit dobanzile la creditele ipotecare.

coltuc83Astfel, la Alpha Bank, noua dobandă la creditele ipotecare in euro este de 10,24%, fata de 8,53% cst era inainte, in timp ce la Raiffeisen dobanda a urcat

 

 

de la 8,6% la 13,25%, conform noilor oferte ale bancilor, intrate in posesia Gandul. 

protv

Adio credite la case.Unde vreti sa ajungem?

coltuc15Ascensiunea dobânzilor la credite nu se opreşte nici în 2009. ING Bank, Emporiki Bank, Alpha Bank, Bancpost şi MKB Romexterra au decis să

 

treacă la o nouă majorare de costuri pentru creditele ipotecare. Primele două au operat majorări de dobândă de până la 2% pentru împrumuturile în lei, iar celelalte trei au adăugat peste 1,5% la dobânzile pentru creditele în euro. Alpha Bank a majorat dobânda la creditul Alpha Housing în euro prin creşterea marjei băncii

 

realitatea

Comisia Europeana vrea sa atace din nou evaziunea fiscala prin desfiintarea secretului bancar

secretComisia Europeana vrea sa previna situatiile in care un stat al Uniunii Europene (UE) refuza sa ofere informatii statelor de origine cu privire la contribuabilii staini ,

invocand secretul bancar.
Este inacceptabil ca secretul bancar aflat in vigoare intr-un stat UE sa constituie un obstacol in evaluarea corecta a taxelor si impozitelor de catre autoritatile fiscale din alt stat al Uniunii”, a declarat comisarul european pentru pentru taxe si
uniunea vamala Laszlo Kovacs.

In schimb, statele UE pot pastra secretul bancar pentru cetatenii rezidenti, iar schimbul de informatii nu se va face automat, ci numai la cererea unui alt stat.

Textul vine in completarea unor altor propuneri facute de Comisie in noiembrie, pentru a imbunatati legislatia de impozitare a economiilor, ce si-a aratat punctele slabe dupa scandalul din Lichtenstein de la inceputul anului 2008

Grupul bancar italian UniCredit SpA ia in considerare posibilitatea de a apela la ajutoare de stat, poate in Austria

O sursa avizata a declarat, de asemenea, ca UniCredit, cea mai mare institutie de creditare din Europa emergenta, ia in considerare posibilitatea de a cere ajutoare de stat in Italia si Polonia.

Profumo a spus ca UniCredit, a doua banca din Italia dupa valoarea de piata, „se gandeste la sprijinul statului ca asigurare impotriva unor evenimente imprevizibile”, scrie Handelsblatt, in rezumatul interviului ce va fi publicat astazi, scrie NewsIn.

Tranzacţiile bancare efectuate pe internet sunt foarte utile, dar uneori şi foarte periculoase.

De obicei hackerii folosesc cea mai simplă metodă, un e-mail trimis mai multor persoane prin care încearcă să obţină datele personale. E-mailul este trimis de pe o adresă falsă a băncii respective şi eşti rugat să le transmiţi

datele personale. Din păcate sunt mulţi români păcăliţi prin această metodă şi efectiv goliţi de bani. Principala bancă vizată de hackerii români este Raiffaisen. Conform BitDefender, clasamentul celor mai des falsificate identitati bancare din România include:
1. Raiffeisen Bank (60%)
2. BCR (13%)
3. BRD (10%)
4. Piraeus Bank (8,5%)
5. Banca Transilvania (8,5%).

 

atac

Restantele populatiei la credite au crescut intr-un an cu 73%, pana la 989,6 milioane lei

Cea mai mare crestere a fost inregistrata de segmentul creditelor in valute exceptand euro si dolar, sector dominat de creditele in franci elvetieni, unde restantele la finalul lunii noiembrie au crescut de peste 34 de ori intr-un an,

pana la 18,74 milioane lei (4,96 milioane euro).
Totodata, cresterea semnificativa a sumelor restante la imprumuturile acordate populatiei pana la finalul lunii noiembrie a fost cauzata de cresterea anuala cu peste 120% a restantelor la creditele in valuta, pana la 208,84 milioane lei (55,26 milioane euro).

Băncile execută silit cu 30% mai multe apartamente decât anul trecut

Tot mai des, la sediile băncilor, ale executorilor judecătoreşti sau la mica publicitate apar anunţuri de tipul „banca X vinde prin licitaţie publică în data de… imobilul compus din… şi amplasat în zona…“.

Numărul executărilor silite cerute de bănci după ce oamenii nu şi-au mai putut plăti ratele pentru creditele ipotecare a crescut cu până la 30% de la începutul anului faţă de perioada precedentă, relatează revista „Capital“ din această săptămână.
Locuinţele scoase astfel la vânzare ajung să fie cumpărate la un preţcu circa 35%-50% mai mic decât cel din piaţă. Însă, din cauză că sunt locuite, „sunt destul de puţini cei care se încumetă să cumpere astfel de imobile“, afirmă Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

evz

Consilierii de credit – cei mai plictisiţi români

În băncile din Bucureşti îţi ţiuie urechile a pustiu. Bulu­ceala clienţilor e o amintire îndepărtată. Ieri, pe angajaţi îi rupea plictiseala.Prima bancă.Ciudat de pustiu. În tot sediul, o singură consilieră: Sorina. „Restul colegilor sunt

plecaţi pe teren”, zice ea. Casc ochii. „Da, pe teren, că sunt mulţi clienţi care nu-şi mai permit să plătească creditele şi trebuie să le ia banca locuinţa. Dar nasol, că nici banca nu se mai scoate că, dacă vinde locuinţele, acum ia pe ele mai puţin decât până în criză”, explică fata. Dar eu oricum n-o să fiu în situaţia asta, că vreau un credit mai mic, de nevoi personale. Sorina mă priveşte cu tristeţe, ar vrea să-mi spună ceva, dar ezită – parcă i-ar părea rău să mă piardă de client

gandul

Creditul imobiliar luat în euro triplează valoarea împrumutului

Cei care achiziţionează un apartament sau o garsonieră cu ajutorul unui credit imobiliar pe termen lung (30-35 de ani – n.r.) ajung să plătească la finele perioadei de rambursare chiar şi de cinci ori mai mult valoarea

locuinţei. Potrivit unor calcule făcute de brokeri de credite, cele mai avantajoase împrumuturi pen tru achiziţia unui imobil sunt cele contractate în euro. Spre exemplu, pen tru o garsonieră în bloc nou – cu o valoare de 52.000 de euro -, clientul va achita după 30 de ani 150.000 de euro. În cazul în care creditul este pe 35 de ani, valoarea creşte la 175.000 de euro, iar pentru un împrumut în lei se plăteşte echivalentul a 279.000 de euro

evz

Bancile fac probleme firmelor. Avem semnale ca se fac abuzuri

Toate bancile cer acest lucru, si cele americane si cele turce si cele austriece”, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, Cristian Ionescu, country manager Coface Romania, filiala locala a agentiei franceze de rating

Coface. El a aratat ca firmele justifica neachitarea datoriilor prin faptul ca bancile le retrag finantarea si le cer rambursarea anticipata a creditelor. „Avem multe semnale in acest sens, dar noi putem spune acest lucru in calitate de intermediar si de aceea nu putem da nume concrete de banci”, a adaugat Ionescu. Pe de alta parte, Ionescu a spus ca Romania va iesi din criza financiara odata cu revenirea pietelor externe, pentru ca la nivelul guvernarii nu exista o solutie in acest sens. „Experienta de pana acum ne-a demonstrat ca pe guvernanti ii preocupa mai mult interesele de partid decat cele ale tarii”, a spus Ionescu. Romania nu mai are in prezent un motor de crestere economica, cele trei sectoare cu cea mai mare contributie la avansul economiei – constructiile, consumul si investitiile straine – fiind afectate de criza economica internationala. Coface mentine ratingul Romaniei la „A4 minus”, dar reprezentantii companiei atrag atentia, printre altele, asupra deficitului bugetar ridicat din 2008, mentionand ca adancirea acestuia in 2009 „ar arunca Romania intr-un con de umbra timp de 3-4 ani”.

 

 

Noua modificare a Regulamentului BNR

In Monitorul Oficial, partea I, nr. 40 din 22 ianuarie 2009 a fost publicat Regulamentul pentru modificarea Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele

destinate persoanelor fizice.Conform modificarilor aduse de catre Banca Nationala a Romaniei, imprumutatorii stabilesc, in cadrul reglementarilor interne, modalitatea de organizare a activitatii de acordare si derulare a creditelor destinate persoanelor fizice si, dupa caz, conditiile de garantare pentru fiecare tip de credit, inclusiv limita maxima admisa pentru valoarea finantarii in raport cu valoarea imobilului ipotecat.

De asemenea, imprumutatorii stabilesc si nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare, inclusiv fundamentarea acestora, diferentiate pe categoriile de clientela, pe destinatia creditului (de exemplu, credit de consum, credit ipotecar), pe tipul creditului (defalcat in functie de moneda de exprimare sau, dupa caz, de indexare, de tipul dobanzii, respectiv fixa sau variabila, de termenul de acordare a creditului si de comportamentul clientului in legatura cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garantiei), iar in cazul creditelor care nu sunt garantate cu ipoteci asupra proprietatilor imobiliare locative sau a terenurilor intravilane, nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea in considerare a riscului valutar, riscului de rata a dobanzii, precum si a posibilitatii de majorare a costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract.

Mersul la bancă nu este ca mersul pe bicicletă.

Dacă aţi moştenit o sumă de bani depusă într-un cont bancar, nu vă bucuraţi prea tare. Vă aşteaptă câteva surprize. Dacă dori să retrageţi sau să transferaţi banii moşteniţi într-un alt cont, banca vă cere, pe lângă

comisionul de retragere sau de transfer şi un comision de succesiune.Valoarea acestuia poate ajunge la 2 procente din sumă. Chiar şi la un comision clasic, cum ar fi cel de alimentare de cont curent, pot fi surprize. Dacă banii sunt depuşi de altcineva decât titularul, persoanei respective i se cer între 4 şi 10 lei, în funcţie de suma depusă.

realitatea

Sfaturi utile pentru şomerii care au datorii la bănci

Primul pas pe care trebuie să-l faceţi dacă aţi rămas fără serviciu şi aveţi cel puţin un credit este să explicaţi celor de la bancă în ce situaţie vă aflaţi. De cele mai multe ori bancherii acceptă o amânare la plata ratelor.

Procedeul se numeşte „la buna înţelegere”, dar oricât de bună ar fi, nu vă aşteptaţi la o păsuire mai lungă de 3 luni. Termenul se poate prelungi cu o singură condiţie: să plătiţi cel puţin jumătate dintr-o rată în cele 3 luni de amânare.

Este foarte important să respectaţi termenele stabilite împreună cu banca. La cel mai mic semn că aţi depăşit data stabilită pentru plată, banca vă poate întocmi dosarul de daună.

Trebuie să mai ştiţi că la 3 luni consecutive de neplată a ratei, banca poate trece la executare silită, dacă există o garanţie imobiliară, pentru că astfel îşi poate acoperi pierderile mai uşor.

Un lucru nu poate fi însă negociat: dobânda. În acest condiţii, gândiţi de două ori când cereţi o păsuire, pentru că, la finalul perioadei de graţie, s-ar putea dovedi o povară imposibil de dus.

Sursa: Realitatea TV

„Tunurile“ date Băncii Române de Comerţ Exterior (Bancorex) au rămas în documentele statului

După 10 ani de tergiversări si esecuri, doar visătorii mai speră la recuperarea miliardului de dolari datorat statului. Majoritatea datornicilor sunt azi societăţi fără stăpân, iar administratorii acestora au început să

dispară. AVAS a pedepsit cum a stiut mai bine aceste firme: le-a desfiinţat, dar nu a mai recuperat aproape nimic.
Recuperarea creanţelor Bancorex a revenit în sarcina Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Autoritatea ar fi trebuit să urmărească societăţile debitoare si să recurgă la popriri, sechestru si, în final, la valorificarea activelor si bunurilor acestora. După un deceniu de încercări, sumele recuperate sunt de-a dreptul jignitoare raportat la valoarea banilor din anul 1998-1999 când au fost contractate creditele.
Procedurile de poprire si de atragere a răspunderii persoanelor implicate sunt aproape imposibil de derulat si nu mai sperie pe nimeni, deoarece la acordarea creditelor Bancorex nu s-au solicitat niciun fel de garanţii. Singurele societăţi de la care AVAS a reusit să recupereze sumele datorate prin valorificarea activelor sunt cele unde statul avea calitatea de acţionar. Celelalte societăţi au înstrăinat activele si au intrat în dizolvare înainte ca vreun funcţionar să ajungă la usa lor. Potrivit reprezentanţilor AVAS, în cele mai multe situaţii, aceste societăţi aveau datorii mari către alte instituţii înscrise la masa credală, astfel încât propririle pe conturi sau sechestrul pe bunuri au reprezentat doar o „frecţie la un picior de lemn“, din care bugetul statului nu a recuperat nimic. Juristii spun că doar fraierii au plătit, restul firmelor fiind înstiinţate la timp că a început procedura de recuperare a banilor, astfel că au lichidat tot si au dispărut.

sfin

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a modificat Normele nr. 6 si 7 din 2008, care vizeaza comertul facut de institutiile de credit cu cecuri si, respectiv, cu cambii si bilete la ordin.

Noile reglementari au fost introduse prin Normele nr. 1 si 2 din 2009, publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 30 din 15 ianuarie 2009. Astfel, potrivit noilor norme, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au

obligatia ca la receptionarea cecurilor si cambiilor sa stabileasca starea instrumentelor, in raport cu cerintele specifice aplicarii procedurii de trunchiere.
In situatia in care la receptionarea cecurilor si cambiilor „se constata ca acestea prezinta motive pentru a fi refuzate tehnic in procedura de prelucrare electronica, respectiv alterari, indoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mentiunilor aflate pe aceste instrumente, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie sa consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de catre acestea si clientii beneficiari ai sumelor inscrise” pe respectivele cecuri sau cambii si „sa informeze clientii cu privire la modalitatile alternative de procesare si costurile aferente acestora, precum si cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest si de regres, in cazul in care acestia aleg o modalitate alternativa de procesare”, stabilesc noile norme BNR.

Potrivit acelorasi norme, in situatia in care data receptionarii cecului sau cambiei „este foarte apropiata de data-limita de prezentare la plata si, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depasi termenul in care beneficiarul ar putea sa dreseze protestul si regresul ca urmare a unui eventual refuz la plata din partea platitorului, la momentul receptionarii instrumentului, institutia de credit a beneficiarului trebuie sa obtina acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plata a respectivului instrument”.

Mai mult, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligatia sa transmita spre plata cecurile, cambiile si biletele la ordin la vedere receptionate de la clientii lor, pana cel tarziu in ziua bancara urmatoare datei receptionarii instrumentelor de plata.

De asemenea, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor sumelor inscrise pe cecuri, cambii si bilete la ordin au obligatia sa crediteze conturile clientilor lor cu sumele incasate in aceeasi zi bancara in care le-au fost creditate conturile sau, in cazul in care instrumentele au fost refuzate la plata, sa comunice in acelasi termen clientilor lor acest fapt, inclusiv motivele de refuz.

BNR a interzis emiterea cecurilor, cambiilor si biletelor la ordin, in format vechi

Operatiunea de trunchiere, adica prezentarea electronica la plata a cecului, cambiei si biletului la ordin, a fost introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2008 pentru modificarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului si prin OUG nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.

Potrivit reglementarilor BNR, procesarea electronica a cecurilor, a cambiilor si a biletelor la ordin a inceput din 10 octombrie 2008.

In plus, BNR a interzis, incepand cu 8 decembrie 2008, emiterea acestor instrumente de plata de debit, al caror format este reglementat de vechile norme.

Masura a fost stabilita prin Ordinul BNR nr. 39/2008, care prevede ca „incepand cu data de 8 decembrie 2008 se interzice emiterea de instrumente de plata de debit de tipul cecului, cambiei si biletului la ordin, al caror format este reglementat de Normele tehnice ale Bancii Nationale a Romaniei nr. 9/1994 privind cecul si de Normele tehnice ale Bancii Nationale a Romaniei nr. 10/1994 privind cambia si biletul la ordin.”

Avansul minim, reintrodus de noile norme de creditare

Bancile vor avea posibilitatea sa stabileasca gradul de îndatorare pentru creditele garantate fara a mai aplica testul de stres. Noile reglementari reintroduc însa avansul minim.

Banca Nationala a României a publicat ieri, în Monitorul Oficial, noua forma a regulamentului de creditare pentru persoanele fizice cu modificarile aduse în urma sedintei Consiliului de Administratie

Bancile nu vor da anul viitor credite imobiliare fara avans de cel putin 25%, afirma bancherii

Creditarea imobiliara, încetinita în prezent, îsi va reveni treptat în 2009, dupa ce cererea va începe din nou sa se manifeste.Bancile sustin insa ca nu vor acorda credite imobiliare clientilor care nu dispun de cel putin 25% din valoarea achizitiei, potrivit bancherilor prezenti marti la The Money Channel,

 

informeaza NewsIn. Publicitate Presedintele Alpha Bank România, Sergiu Oprescu, a estimat ca avansul minim cerut clientilor de banci la credite imobiliare va fi de 30-35%, însa a tinut sa precizeze ca împrumutul ipotecar “functioneaza în continuare, e doar încetinit”.

Sursa: Adevarul

Restante la credite

Cele mai ridicate restante, în valoare de 867 milioane de lei (237,5 milioane de euro), le au firmele si locuitorii din Capitala. Însa, bucurestenii si firmele din Capitala se afla pe primul loc si în ceea ce priveste volumul creditelor contractate, care au ajuns, la finalul lunii octombrie, la 67,9 miliarde lei

 

(18,6 miliarde euro), din care peste doua treimi sunt împrumuturi în moneda straina.

Dupa Bucuresti, cele mai mari restante sunt înregistrate în judetul Brasov, de 114,3 milioane lei (31,3 milioane euro), în scadere însa fata de finalul lunii septembrie, urmat de Bihor, unde populatia si firmele au restante la credite de 94,8 milioane lei (26 milioane euro). Pe locul patru în topul restantierilor se afla judetul Timis, cu restante la plata creditelor de 93,8 milioane lei (25,7 milioane euro), urmat de Cluj, unde restantele ajung la 86,8 milioane lei (23,8 milioane euro).

Sursa: Curentul

 

www.coltuc.ro

Ordonanta de Urgenta nr. 200, care va intra în vigoare pe data de 15 ianuarie 2009, prevede aplicarea TVA în cota redusa la 5% pentru vânzarea unei locuinte.

Însa trebuie îndeplinite anumite conditii: suprafata utila sa nu depaseasca 250 mp, inclusiv terenul acoperit de constructie. Publicitate In cadrul unui seminar organizat de Corpul Expertilor Contabili si Contabilor Autorizati din România (CECCAR), Directorul Directiei de Legislatie în domeniul TVA din

 

 

cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, Mariana Vizoli, a explicat modul de aplicare a noii reglementari privind cota redusa pentru tranzactiile imobiliare.Valoarea maxima pentru care se aplica valoarea redusa a TVA-ului este de 100.000 euro sau 380 milioane lei. O alta limitare prevede ca o persoana necasatorita sa poata beneficia o singura data de aceasta facilitate sau, în cazul unei familii, niciunul dintre soti sa nu fi beneficiat anterior de aceasta facilitate.

Sursa: Adevarul

Băncile nu mai acordă credite ipotecare. Cum comentaţi?

Băncile nu au mai acordat credite ipotecare în ultima lună, deşi preţurile apartamentelor sunt în cădere liberă. Reprezentanţii băncilor au început să recunoască faptul că au sistat creditarea, cel puţin pentru moment.

 

Deşi o locuinţă costă la fel ca în 2006, puţini români mai pot spera să obţină un credit ipotecar în această perioadă

http://www.realitatea.net/bancile-nu-mai-acorda-credite-ipotecare–cum-comentati_410546.html

Costurile contractelor de credit

Prezentul articol prezinta cateva tipuri de clauze din contractele de credit care sunt de natura sa impuna costuri suplimentare sau majorate in sarcina imprumutatului, fara a-si propune insa o analiza a valabilitatii acestora. Merita mentionat faptul ca aceste clauze au fost dezvoltate pentru creditele

 

pentru persoane juridice, iar aplicabilitatea acestora in cazul contractelor de credit incheiate cu imprumutati persoane fizice ar trebui investigata inclusiv din punctul de vedere al legislatiei privind protectia consumatorilor. anumite contracte de credit bancile si-au rezervat contractual dreptul de a mari dobanda in functie de conditiile pietei. in alte cazuri, cand dreptul bancilor de a modifica unilateral dobanda nu este, prin contract, un drept discretionar, banca este protejata prin clauza cunoscuta in terminologia de specialitate internationala drept „market disruption clause“. Acest tip de clauza este specifica finantarilor structurate pe metoda cost – plus (respectiv in cazul creditelor in care calculul dobanzii se efectueaza pornind de la EURIBOR/LIBOR), unde dobanda se calculeaza ca fiind rata EURIBOR/LIBOR pentru o anumita valuta si respectiv perioada, la care se adauga marja, adica profitul bancii; de asemenea, orice alte costuri aditionale in legatura cu finantarea sunt transferate in sarcina imprumutatului.

Riscuri transferate catre imprumutati

Fundamentarea utilizarii acestui tip de clauza consta in alocarea riscurilor: si anume, banca se presupune ca se finanteaza prin atragerea de depozite pe termen scurt pe piata interbancara. Rata pe care banca o plateste pentru aceste depozite (EURIBOR/LIBOR) reprezinta costul finantarii, iar „plusul“ este marja – profitul bancii in respectiva tranzactie. Acesta este contextul in care banca urmareste sa se protejeze transferand catre imprumutat riscurile de natura sa afecteze marja de profit aferent respectivei tranzactii.

Clauza „market disruption“, standard in documentatia de finantare pentru credite sindicalizate, a fost creata de Loan Market Association (LMA) si a fost preluata in documentatia de finantare a multor banci din Romania. Ea devine operanta in doua tipuri de situatii: cand nu sunt disponibile cotatiile pentru EURIBOR/LIBOR sau cand cresc costurile de finantare pentru banca finantatoare (in cazul creditelor sindicalizate, pentru un anumit procent din bancile dintr-un sindicat), caz in care bancii i se permite sa mareasca dobanda atunci cand costurile de finantare depasesc EURIBOR/LIBOR. Dobanda astfel majorata va reflecta si va acoperi costurile efective de finantare ale bancii creditoare. 

Dependenta de fuctionarea pietei interbancare

Istoric, aparitia clauzei a fost justificata prin faptul ca bancile sunt deseori in situatia de a acorda imprumuturi in valute straine – fara a avea surse de finantare domestice pentru astfel de valute – si la rate care depind in totalitate de functionarea pietei interbancare. Clauza a aparut in anii ‘60 – ‘70 pe fondul ingrijorarilor cu privire la potentiala indisponibilizare a finantarilor in dolari pe pietele europene – de unde prima situatie reglementata prin clauza: absenta cotatiilor. A doua situatie reglementata de clauza protejeaza bancile in cazul in care apar diferente intre rata EURIBOR/LIBOR si costurile efective de finantare.

In anii ‘90, clauza „market disruption“ acoperea doar situatia de absenta a cotatiilor. in acea perioada, bancile japoneze acordau imprumuturi bazate pe LIBOR plus marja. Ca urmare a scaderii ratingului bancilor japoneze in perioada respectiva, costurile efective de finantare ale acestora au crescut substantial, rata LIBOR nemaifiind reprezentativa. in absenta celui de-al doilea caz reglementat ca situatie de „market disruption“, bancile din Japonia nu au avut la dispozitie posibilitatea transferarii acestor costuri suplimentare catre imprumutati si au ajuns in situatia de a-si vinde portofoliile de credite, suferind uneori pierderi semnificative.

In momentul de fata, pe fondul turbulentelor din pietele financiare internationale si a crizei de lichiditati, bancile, confruntate cu cresteri reale ale costurilor de finantare, apeleaza la aceasta clauza. in Marea Britanie, Asociatia Bancherilor Britanici (BBA), ca raspuns la rapoarte recente conform carora tot mai multe banci recurg la clauza de „market disruption“, a emis un comunicat de presa conform caruia aplicarea clauzei respective ar trebui efectuata in ultima instanta si doar dupa intreprinderea anumitor masuri prealabile (vezi caseta).

Costuri de reglementare

Clauza „market disruption“ nu este insa singura in masura sa atraga costuri suplimentare in sarcina imprumutatilor. in plus fata de comisioanele bancii, costurile cu incheierea tranzactiei sau cele de rambursare anticipata, contractele de tip LMA contin asa-numitele clauze care impun in sarcina imprumutatului costurile de reglementare: de adecvare a capitalului sau de constituire a rezervelor minime obligatorii ale bancilor („mandatory costs“ – costuri obligatorii si „increased costs“ – costuri majorate).

Clauza de costuri obligatorii are in vedere transferarea in sarcina imprumutatului a oricaror costuri actuale si certe de reglementare, cum ar fi cele legate de constituirea rezervelor minime obligatorii si care sunt platibile, in general, autoritatii de reglementare.

Clauza de costuri majorate are in vedere protejarea bancii de riscul de introducere sau modificare a unor prevederi legale sau de reglementare (sau al unor schimbari in aplicarea ori interpretarea acestora) care ar putea afecta profitul bancii dintr-o anumita tranzactie sau care sunt in masura sa atraga anumite costuri suplimentare pentru banca.

Contractele de tip sau inspirate de LMA creeaza insa si un anumit nivel de protectie pentru imprumutati. Spre exemplu, in cazul aparitiei unui eveniment de „market disruption“, contractul LMA standard prevede posibilitatea, la cererea oricareia dintre parti, inceperii de negocieri (de regula, pentru o perioada limitata) pentru determinarea unei metode alternative de calcul al dobanzii. De asemenea, in aceasta situatie, precum si in celelalte cazuri in care banca intentioneaza sa aplice costuri majorate, se prevede posibilitatea pentru imprumutat de a rambursa anticipat (si fara costuri suplimentare). Cu toate acestea, costurile suplimentare impuse prin clauzele de mai sus sunt datorate de catre imprumutat pana la momentul efectuarii rambursarii. in plus, in situatia (foarte probabila) in care rambursarea are loc prin refinantare, aceasta presupune timp si cheltuieli suplimentare pentru imprumutat, iar marja la care se efectueaza refinantarea este foarte posibil sa fie mai ridicata.

MASURA EXCEPTIONALA

Asociatia Bancherilor Britanici (BBA) considera ca clauza de „market disruption“ ar trebui sa opereze doar in momentul in care bancile au dificultati exceptionale in obtinerea de fonduri sau daca dobanzile platibile pentru depozitele interbancare sunt substantial mai mari decat EURIBOR/LIBOR. Cu toate acestea, conform BBA, ratele EURIBOR/LIBOR ar trebui sa reflecte, chiar in conditiile actuale, costurile medii de finantare ale bancilor ale caror cotatii se iau in considerare la calcularea acestor indici. Renuntarea la sistemul transparent de calcul al dobanzii conform acestor indici si calcularea acesteia exclusiv in baza costurilor de finantare, individuale, ale bancilor, transforma modul de calcul al dobanzii intr-unul opac si dificil. in plus, lipseste imprumutatul de posibilitatea de a disputa acest calcul sau de a solicita documentarea acestor costuri suplimentare (daca aceste drepturi nu i-au fost acordate contractual). Conform Asociatiei Trezorierilor din Marea Britanie (ACT), este esentiala investigarea motivului pentru care indicii nu reflecta conditiile din piata inainte ca bancile sa foloseasca aceasta drept motiv de abandonare a metodei standard de aplicare a dobanzii pe baza EURIBOR/LIBOR.

 

Autor:

Simina Mut , Senior Associate la Reff & Associates,

Titlu exploziv!”Vând vilă cu reducere 50 %”

De când “virusul” numit criză economică s-a instalat şi în România, piaţa imobiliară e în cădere liberă. Dacă în urmă cu jumătate de an cei care vindeau case îşi permiteau să ţină cu dinţii de preţuri până găseau un cumpărător, acum lucrurile sunt fix pe dos. Apartamentele se vând cu reduceri de până la

 

50%. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul vilelor de lux.

Nu putem vorbi de o tendinţă generală de ieftinire a locuinţelor exclusiviste, dar e evident: perioada pe care o traversăm nu e cea mai bună pentru vânzători. Mulţi refuză să coboare preţul, considerând că ar fi un semn de vulnerabilitate”, susţin consultanţii imobiliari Eurometropola, care au şi făcut un top al celor mai mari reduceri la casele de lux.

Vilă în Dorobanţi – 1 700 000 €

Preţul iniţial al acestei vile a fost de 3,5 milioane €. Cum nici un cumpărător nu s-a înghesuit să dea colosala sumă pe imobil, vânzătorul a lăsat la preţ, astfel încât acum s-ar mulţumi şi cu 1,7 milioane €. Dacă ar fi să ne orientăm după valoarea terenurilor din zonă, de 5.000 €/mp, această vilă poate fi considerată bonus, pentru că doar spaţiul pe care se află, de 380 mp, valorează 1,7 milioane €.

 

http://www.libertatea.ro/stire/vand-vila-cu-reducere-50-223414.html

Noile norme de creditare ale BNR au blocat refinantarea creditelor

Noile norme de creditare ale BNR au dus la blocarea operatiunilor de refinantare a creditelor, care vor fi disponibile doar pentru un segment restrâns de clienti, a declarat Sorin Mititelu, director executiv al Directiei Dezvoltare Afaceri si Produse Retail din BCR.

 

 

Mititelu a explicat ca pentru un împrumut în valuta, cu o dobânda initiala de 4,5% pe an, un client care vrea sa-l refinanteze acum are nevoie de un venit cu 40% mai mare. Astfel, la acelasi venit nu mai poate lua credit de aceeasi valoare. “Consolidarea datoriei si transpunerea pe o perioada mai lunga ar fi o solutie”, a continuat directorul BCR.

Sursa: Gandul

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Bancile, obligate sa arate din start contractele

Inca din faza precontractuala, clientii unei banci vor avea dreptul sa primeasca date privind toate conditiile contractuale, inclusiv un grafic de rambursare care sa mentioneze costurile totale. Opacitatea acuzata pana acum de clienti in privinta costului real al unui credit va disparea

 

Ordonanta a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 795 din 27 nov. 2008.

Pana acum multe banci refuzau sa dezvaluie costul total al unui credit in faza de informare a clientului, situatie care facea dificila perceperea efortului financiar total la care urma sa se angajeze, precum si compararea ofertelor intre doua sau mai multe banci.

Nu in ultimul rand, clientul va putea afla de la bun inceput si ce alte costuri sunt incluse pe langa dobanda, iar acestea nu vor mai putea fi modificate pe parcursul derularii contractului.

Noile obligatii de transparenta din partea bancilor sunt in concordanta cu reglementarile care urmeaza sa fie valabile si la nivelul UE si care au in vedere tocmai cresterea gradului de comparabilitate a produselor de creditare inclusiv la nivel de piata comunitara.

In acest context, bancherii se pregatesc sa renunte la creditele cu dobanda promotionala, anticipand ca s-ar putea confrunta cu valuri de refinantari in conditiile in care noile reglementari pentru protectia consumatorului impun diminuarea costurilor pentru aceste operatiuni. Clientii vor avea dreptul ca in cazul in care decid sa inchida contractele de credit sa primeasca gratuit de la banca documentele care sa ateste stingerea datoriilor, iar comisionul de rambursarea anticipata nu va putea sa reprezinte “un obstacol disproportionat”, potrivit ordonantei de guvern privind protectia consumatorilor, care intra in vigoare la sfarsitul anului. Termenul nu este insa definit in niciun fel.

Sursa: ZF

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

S-a zis cu noi!Bancherii pregatesc inasprirea conditiilor de creditare

Bancile au constatat in trimestrul al treilea o scadere a preturilor pe piata imobiliara si se asteapta la continuarea tendintei cel putin pana la sfarsitul anului, astfel ca pregatesc intarirea conditiilor de creditare, arata un sondaj realizat de BNR.

Asteptarile bancilor pentru trimestrul al patrulea privind evolutia standardelor de creditate semnaleaza o inasprire puternica, mai ales pentru creditarea ipotecara, ceea ce ar putea determina o temperare a ritmului de crestere a finantarilor pentru populatie, arata sondajul BNR. In opinia bancilor, pretul locuintelor a inregistrat deja o corectie in trimestrul al treilea intr-o masura mai mare decat anticipau, iar pentru trimestrul patru sunt asteptate in continuare scaderi de preturi.

Sursa: ZF

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Incredibil!Restanţele populaţiei la credite au crescut într-un an cu 50%

Restanţele populaţiei la credite au crescut într-un an cu 50%, până la 758 milioane lei, adică 209 milioane euro, la finalul lunii septembrie 2008. Creşterea are loc pe fondul creşterii puternice a restanţelor la creditele în euro, o creştere de 84%, până la 134 milioane de lei

Astfel, la finalul celui de-al treilea trimestru din 2007, populaţia avea restanţe de 505,4 milioane lei la credite.

Cel mai mult au crescut restanţele la împrumuturile în euro, care au sporit cu 84% faţă de septembrie 2007, până la un echivalent de 134 milioane lei, arată datele BNR.

În acelaşi timp, restanţele populaţiei la creditele în dolari au fost singurele care au înregistrat o scădere faţă de luna septembrie 2007, cu 34,3%, până la 1,1 milioane lei. Totodată, datoriile neachitate la creditele în alte monede, printre care şi cele în franci elveţieni, au crescut semnificativ în ultimul an, de aproape 18 ori, până la 6 milioane lei.

Restanţele mai mari de 30 de zile la creditele acordate populaţiei au crescut numai de la începutul anului cu 32%, când acestea depăşeau 573 milioane lei, mai arată datele băncii centrale.

Românii au cele mai multe datorii neachitate la bănci cu întârzieri mai mari de 90 de zile, în valoare de 579 milioane lei, dublu faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce restanţele între 31 şi 60 de zile lucrătoare au ajuns la 28,5 milioane lei, sumă uşor mai mare faţă de cea a întârzierilor între 61 şi 90 de zile lucrătoare.

În acelaşi timp, restanţele în curs de colectare au ajuns la 23,1 milioane lei, iar restanţele mai mari de un an de zile, reprezentând credite scoase în afara bilanţului, a scăzut faţă de anul trecut cu aproape 44%, până la 99 milioane lei.

Numărul românilor care au restanţe mai mari de 30 de zile la credite a ajuns la 405.505 persoane în septembrie 2008, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Biroul de Credit avea la sfârşitul lui septembrie 2008 peste 544.000 de restanţe în evidenţă, cu 25% mai multe decât la finalul lunii septembrie din 2007.

Directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Nicolae Cinteză, declara săptămâna trecută că totalul creditelor mai mari de 20.000 lei contractate de populaţie şi afectate de restanţe a crescut îngrijorător de la începutul anului, cu aproape 2 puncte procentuale, până la 8,28% din volumul total al împrumuturilor peste această sumă.

 

Sursa: NewsIn

Iata ce a spus Gigi Becali despre Isarescu:Isărescu este un măscărici!

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a respins, în şedinţa din 24 iulie, cererea de constituire a Becali Bank, instituţia de credit pe care dorea să o înfiinţeze omul de afaceri Gigi Becali, au declarat pentru MEDIAFAX surse bancare

 

BNR nu a dorit să comenteze decizia luată, însă, potrivit regulamentului de autorizare a instituţiilor de credit, la constituirea unei bănci, aceasta analizează provenienţa fondurilor cu care intenţionează să participe la capital, dar şi integritatea şi reputaţia acţionarului în comunitatea de afaceri şi participaţiile calificate deţinute de acţionar în alte entităţi.

 

http://www.cotidianul.ro/becali_isarescu_este_un_mascarici-54582.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Bancile straine ne fac zile amare

Previziunile macroeconomice din afara s-au inrautatit inca o data ca urmare a datelor si mai proaste din zona euro, subliniind datoria externa. Analistii insa nu mentioneaza ca 85% din datoria externa este privata.

 

Romania se confrunta cu un nou val de previziuni pesimiste din partea analistilor straini: un raport al ING Bank vorbeste despre prabusirea cresterii economice la numai 1,7% din PIB anul viitor, de la peste 8% in 2008, un analist al Commerzbank afirma ca apelarea la ajutorul FMI ar putea fi inevitabila, iar Moody’s anticipeaza pur si simplu crestere economica negativa, adica recesiune.

Asemenea altor banci, ING a revizuit prognoza de crestere a PIB pentru 2009, insa a facut-o mult mai drastic – de la 4% la 1,7%, pe baza unui scenariu de incetinire a creditului la mai putin de 5% pe an si a recesiunii din zona euro. Deficitul extern ar urma sa se ajusteze de la 14,1% la 8,8%.
Tot ieri, agentia Bloomberg a publicat comentariul unui analist al Commerzbank specializat pe pietele emergente, Luis Costa, care este de parere ca Romania ar putea avea dificultati in a rambursa datoria externa de 75 mld. $ fara ajutorul FMI. Costa invoca nivelul deficitului de cont curent si cresterea cheltuielilor guvernamentale. Bloomberg precizeaza ca Romania nu a apelat la ajutorul Fondului, spre deosebire de Ungaria, Islanda, Serbia si Ucraina. Nici ING si nici Bloomberg nu mentioneaza insa ca cea mai mare parte a datoriei publice este privata, intrand aici inclusiv datorii ale subsidiarelor bancilor straine prezente in Romania catre bancile-mama.
In acelasi timp, agentia de rating Moody’s vede pentru 2009 o crestere economica negativa de -0,3% din cauza crizei globale de lichiditate. O misiune urmeaza sa vina la Bucuresti in luna ianuarie intr-o vizita de documentare, a anuntat Eugen Teodorovici, secretar de stat in Ministerul Finantelor. El nu a comentat previziunile agentiei referitoare la intrarea Romaniei in recesiune anul viitor. „Sper ca in ianuarie vor discuta cu date concrete pe masa, astfel incat opinia lor sa fie fundamentata”, a spus Teodorovici
sursa

Băncile scot la licitaţie apartamentele datornicilor .Casa de avocatura Coltuc va ajuta in lupta cu bancile

Românii au început să aibă dificultăţi tot mai mari în a-si rambursa creditele obţinute de la bănci, iar dinamica restanţelor a devenit îngrijorătoare, potrivit informaţiilor furnizate SFin de către Banca Naţională a României (BNR).

 

 

Potrivit datelor BNR, creditele neperformante, ale căror garanţii sunt scoase la licitaţie sau sunt vândute firmelor de recuperare a creanţelor, au ajuns în luna iunie la 4,71% din totalul finanţărilor acordate de bănci, faţă de 3,92% la finalul anului trecut.

Scăderea valorii garanţiilor
Un alt risc major cu care se confruntă băncile este „vârsta“ împrumuturilor si prelungirea termenelor de rambursare, în condiţiile scăderii valorii garanţiilor. Majoritatea creditelor de consum, acordate în urmă cu cel mult 5 ani, se află abia la începutul sau la jumătatea contractului, în timp ce bunurile achiziţionate prin intermediul acestora – aparate electrocasnice sau autoturisme – au trecut de vârsta tinereţii. Pe de altă parte, conform structurii împrumuturilor cu rate egale, ce permit obţinerea unor sume mai mari de bani celor cu venituri mici, beneficiarii acestora rambursează în primii ani doar o mică parte a valorii creditului (principalul), rata fiind compusă în mare măsură din dobânda aferentă creditului. Ceea ce înseamnă că doar în a doua parte a intervalului se rambursează creditul propriu-zis. În consecinţă, există riscul ca persoana împrumutată să întrerupă plata integrală a creditului, constatând că valoarea reziduală a bunului folosit a devenit mai mică decât suma pe care o mai are de returnat băncii.
Pentru creditele imobiliare, riscul este reprezentat nu de uzura obiectului achiziţionat, ci de scăderea accentuată a preţurilor la locuinţe pe parcursul ultimelor luni. În lipsa unui indice imobiliar oficial, diversele analize de pe piaţă prezintă o scădere medie cu 20-30% a preţurilor imobilelor, nivel la care, cel puţin pentru moment, băncile pot sta linistite. Informaţiile trimise de bănci la BNR arată că raportul dintre valoarea creditelor imobiliare acordate si preţul locuinţelor este de 70%, ceea ce înseamnă că un credit imobiliar reprezenta, în momentul acordării finanţării, în jur de 70% din preţul imobilului. Luând în considerare cel mai rău caz, al unui apartament vechi, confort II, într-o zonă periferică a unui oras, al cărui preţ ar fi scăzut cu 30% în ultimele luni, se poate spune că banca nu este încă în pierdere. Din simplul motiv că, în situaţia în care clientul ar intra în incapacitate de plată, banca ar putea executa garanţia – imobilul ipotecat – la aceeasi valoare cu a creditului acordat.

Cod rosu de restanţe
Banca Naţională si băncile comerciale sunt însă în alertă. În octombrie, restanţele populaţiei la credite au cescut cu 265,5 milioane lei, la peste un miliard de lei, adică nu mai puţin de 35% mai mult faţă de luna precedentă. În septembrie, cresterea a fost de numai 6,4%. Împrumuturile ipotecare sunt afectate nu doar de criza financiară, ci si de cea de pe piaţa imobiliară, al cărei recul s-a făcut simţit cu câteva luni mai devreme. Acum, intensificarea blocajului de pe piaţa financiară afectează si mai mult sectorul imobiliar, iar consecinţa este o scădere mai accentuată a preţurilor, spun bancherii. „În momentul în care preţul ipotecilor va scădea cu 45%, se poate spune că avem o problemă, iar dacă ne uităm la ultimele evenimente, putem trage concluzia că aceste timpuri ar putea fi destul de apropiate“, spun bancherii.
Acesta este motivul pentru care băncile au îngheţat acordarea de credite imobiliare si numai cei cu venituri foarte mari, de peste 2.000 de euro lunar, mai pot visa la obţinerea unui împrumut de 50.000-60.000 de euro, dar numai dacă dispun de un avans de 50% din valoarea clădirii. Un aspect pozitiv este însă faptul că piaţa imobiliară românească nu este foarte adâncă si există destul de puţini speculatori, spre deosebire de alte ţări. Cu alte cuvinte, majoritatea creditelor imobiliare au avut ca destinaţie propria locuinţă, nu una cumpărată pentru a fi revândută mai scump, asa încât decizia de a renunţa la casă se ia mult mai greu. Totusi, scenariile pesimiste au început deja să apară. De pildă, dacă preţul unui imobil cumpărat anul trecut cu 120.000 de euro scade cu 30%, atunci proprietarul se vede în pierdere cu 36.000 de euro, o sumă pe care totusi trebuie să o ramburseze băncii. El ar fi tentat astfel să renunţe la contractul de credit, mai ales dacă se află în primii ani de creditare, perioadă în care a plătit doar o mică mare din împrumut.

Activele debitorilor, scoase la licitaţie
Nu este de mirare că, în actualele condiţii, se înmulţesc anunţurile de scoatere la licitaţie a activelor clienţilor care nu-si mai pot onora obligaţiile. Este vorba, în principal, de proiecte imobiliare noi ce nu mai pot fi finalizate. De exemplu, Banca Românească vinde un imobil în Târgu-Mures, evaluat la 337.000 de lei, precum si un apartament în Craiova, evaluat la 274.500 de lei. CEC Bank scoate la licitaţie o casă în Harghita, în valoare de 152.000 de lei, iar Bancpost – un imobil în Bucuresti si terenul aferent, de 280 mp. BRD vinde prin licitaţie un teren intravilan de 1.373 mp în Brănesti-Ilfov, preţul de pornire fiind de 580.803 lei, si un teren de 900 mp în Corbeanca, cu 319.600 de lei plus TVA. Corpul executorilor bancari al Libra Bank scoate la licitaţie publică un imobil în Bucuresti si terenul aferent, cu o valoare de 1,7 milioane de lei, fără TVA. BCR are de vânzare, printre altele, o casă la rosu în Timisoara si terenul aferent, în valoare de 167.000 de lei, precum si un apartament si o casă în Arad. Iar exemplele pot continua.
Printre cei mai afectaţi clienţi ai băncilor se află si micii întreprinzători, dacă urmărim anunţurile de vânzări de active. Astfel, Bancpost vinde un imobil de birouri în Brasov, iar CEC Bank a scos la licitaţie Hanul Turistic Bradul Argintiu din Izvorul Muresului, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 2,4 milioane de lei, precum si Hotelul Mures din Gheorgheni, în schimbul a 5,5 milioane de lei. La Raiffeisen găsim de vânzare o benzinărie din Arad, la o valoare de 700.000 de lei, trei hale industriale si un teren de 2.000 mp aparţinând unei societăţi din Brăila, în valoare de 1,4 milioane lei, o fabrică de lapte în valoare de 300.000 de lei din Constanţa, o construcţie în valoare de 350.000 de lei, o fabrică de cherestea si un teren de 14.000 de hectare din Vrancea, cu o valoare de 1,2 milioane de lei.

Se execută, dar cu ce folos?
Reprezentanţii BNR susţin că băncile ar putea întâmpina dificultăţi în executarea garanţiilor, în contextul blocajului pieţei imobiliare si al crizei financiare, ceea ce ar putea spori gradul de risc aferent sistemului bancar. Iar când băncile si clienţii pierd, recuperatorii de credite sunt cei care câstigă, urmând a primi mai multe comenzi din partea băncilor care nu reusesc singure să-si recupereze datoriile. Si cei care cumpără imobilele scoase la licitaţie ies în câstig, pentru că se porneste, în general, de la sume ce reprezintă cam trei sferturi din valoarea de evaluare, iar preţul poate scădea si mai mult în decursul licitaţiei.

 

http://www.sfin.ro/articol_14717/bancile_scot_la_licitatie_apartamentele_datornicilor.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Creditarea se opreste fara finantare straina

Bancile si companile private, care se bazeaza intr-o masura ridicata pe fonduri atrase din strainatate, va trebui sa gaseasca alte surse de finantare, in conditiile in care sumele provenite de afara se vor restrange.

“Creditarea va fi tot mai dependenta de atragerea de resurse interne. Ajustarea se va face cu scaderea creditarii, pentru ca finantarile de afara nu mai vin si nu pot fi imediat substituite cu depozite interne”, a spus Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara in cadrul BNR.

Oficialul bancii centrale a aratat ca in zona companiilor ponderea finantarii externe se ridica la 45%, notand ca ponderea este “masiva”.

“Este extrem de delicat sa vorbim despre impactul retragerii finantarii externe, dar cred ca vor fi probleme serioase pentru un numar mare de companii, care angajeaza un numar mare de forta de munca, cu o participatie importanta la PIB”, a spus Dragulin. El a aratat ca in cazul unei ajustari imediate a finantarii externe cu 25% sau chiar cu 50% nu ar aparea riscuri sistemice, insa scenariul unei disparitii complete a fondurilor externe este dramatic.

Sursa: ZF

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Mai multe drepturi in contractele cu bancile si agentiile imobiliare, pentru consumatori

Prin Ordonanta de urgenta nr. 174/2008 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind protectia consumatorilor, Guvernul a adus o serie de noi reglementari in privinta contractelor incheiate de banci si agentii imobiliare, cu clientii acestora.

Comisioane fixe si proiect de contract, in cazul creditelor

OUG nr. 174/2008 prevede ca, in faza precontractuala, la solicitarea unei oferte de credit, bancile vor fi obligate prezinte un grafic de rambursare sau orice alt document care sa mentioneze costurile totale ce vor fi suportate de consumator si un exemplar al proiectului contractului de credit.

Mai mult, in contractul de credit vor fi mentionate dobanzile, precum si toate comisioanele, taxele, tarifele, spezele bancare sau orice alte costuri aferente acordarii si derularii contractului.

Actul normativ mai stabileste ca bancile nu vor putea majora comisioanele si, totodata, nu vor putea introduce altele noi, pe perioada derularii contractului de credit, fara a prejudicia, insa, prevederile privind modificarea dobanzii.

In contract se va mentiona tipul de dobanda, variabila si/sau fixa, iar daca dobanda este fixa numai pentru o anumita perioada, aceasta va fi precizata cu exactitate.

In cazul contractelor de credit cu dobanda variabila, formula dupa care se calculeaza variatia dobanziiva trebui indicata in mod expres in contract, cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii, atat in sensul majorarii, cat si in cel al reducerii acesteia.

Mai mult, bancile nu vor putea sa modifice clauzele contractuale fara incheierea unui act aditional, acceptat de client. Aceasta prevedere va da clientului dreptul la rezilierea contractului, in cazul in care nu este de acord cu modificarile propuse de banca.

Nerespectarea acestor prevederi va fi sanctionata de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC), cu amenzi cuprinse intre 5.000 si 50.000 lei.

Obligatii stricte, pentru agentiile imobiliare

Potrivit OUG nr. 174/2008, agentii imobiliari vor avea obligatia de a prezenta consumatorilor, inca din faza precontractuala, in scris, corect, complet si precis, informatii referitoare la:
a) preturile practicate in piata pentru tipul de imobil ce urmeaza a face obiectul intermedierii imobiliare, conform informatiilor existente in baza de date a agentiei imobiliare;
b) deficiente si alte inconveniente cunoscute de agentia imobiliara sau pe care in mod rezonabil putea sa le cunoasca, incluzand surse de zgomot, umezeala, poluare, miros, pericol de inundatii sau surpari, organizarea in apropiere a unor manifestari populare periodice, istoricul terenului sau al cladirii, posibile dezavantaje ale vecinatatilor;
c) nivelul comisionului practicat de agentia imobiliara;
d) situatia juridica a imobilului;
e) nivelul estimativ al costurilor ce urmeaza sa fie suportate de consumator, pentru obtinerea documentelor si intocmirea actelor necesare incheierii contractului.

De asemenea, agentiile imobiliare nu vor mai avea voie sa perceapa penalitati pentru neefectuarea tranzactiei, din culpa consumatorului, in cuantum mai mare decat valoarea comisionului pe care acesta il datora agentiei in cazul efectuarii tranzactiei.

Nerespectarea acestor prevederi va fi sanctionata de ANPC cu amenzi cuprinse intre 3.000 si 30.000 lei.
 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Este de rau!Costul creditelor dublat de noile reglementari ale BNR

Pentru 10.000 de euro pe 10 ani, solicitantul are nevoie de un venit mediu net de 2.200 de lei, în conditiile unui grad de îndatorare de 47%. Creditul în cauza poate fi luat de la ATE Bank. La finalul perioadei de creditare are de platit bancii 20.550 de euro, cu o rata lunara de 185 de euro“,

 

Cu toate acestea, în prezent împrumutul bancar pare a fi singura alternativa viabila pentru depasirea unei crize financiare, chiar daca persoana în cauza risca sa „adânceasca“ problema. „Creditele de consum vor fi în continuare o alternativa pentru cei care au nevoie de finantari imediate. În plus, anul viitor va urma tendinta înregistrata în 2008, aceea de trecere la creditele garantate cu ipoteca“, ne-a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

Media creditului, sub 9.000 €

„La ora actuala, la un salariu de 2.000 lei, un client poate împrumuta de la o banca, în medie, 8.700 euro. La aceasta suma, rata ar fi de 179 euro, timp de 10 ani, iar la final debitorul ar trebui sa plateasca o suma medie de 21.400 euro“, ne-au declarat surse bancare.

Totodata, sumele împrumutate pot diferi în functie de profilul clientului. Conteaza foarte mult vârsta acestuia, daca are copii în întretinere si vechimea la actualul loc de munca. Daca respectivul client s-ar hotarî sa se împrumute pe o perioada de 5 ani, acesta ar trebui sa returneze, la un credit de 10.000 euro, o suma de 16.800 euro. Pentru o perioada de 10 ani, ar plati undeva în jurul a 24.600 euro pentru un credit de 10.000 euro.

Sursa: EVZ

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

ARB va solicita BNR reviziuirea regulamentului de creditare

Asociatia Romana a Bancilor /ARB/ va solicita Bancii Nationale revizuirea regulamentului de creditare (Regulamentul 11/2008), in acord cu noile conditii de piata si pentru relansarea creditarii, a declarat, marti, la Forumul Bancar Roman, presedintele ARB, Radu Gratian

Regulamentul de creditare propus in aceasta vara de Banca Nationala a Romaniei a starnit proteste puternice ale bancilor comerciale, iar bancherii au solicitat revizuirea regulilor privind acordarea creditului pe baza fisei fiscale si a testului de stres.
Noile reglementari au intrat in vigoare in septembrie.
Potrivit lui Ghetea, dupa aplicarea noilor norme de creditare, gradul de indatorare permis clientilor a scazut in medie cu cinci procente, in functie de banca si categoria de credit.
Presedintele ARB considera ca aceasta scadere de cinci procente este mare, deoarece este corelata cu modificarea altor conditii privind calitatea garantiilor si avansul la credit.
Ghetea a mai spus ca nu se pune problema ca acum bancile comerciale sa faca eforturi de maniera de a intra intr-o criza mai acentuata, eforturi de genul reducerii comisioanelor, dar a estimat ca in perioada urmatoare este posibil ca dobanzile percepute de banci sa fie ajustate in jos, in conditiile in care piata monetara revine la normal.
In opinia sa, pentru relansarea creditarii sunt necesare cateva masuri – masuri fiscale, revizuirea regulamentului BNR, iar la nivelul bancilor o reanalizare a modalitatilor de actiune.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Dilema de astazi!Să cumpăr acum o casă?

Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră că nu este momentul de a cumpăra o casă acum în România. „Nu există certitudinea asupra dobânzii, cel mai bine e să nu ai de-a face cu băncile din România.

Tranzactii mai putine si scaderi de preturi, sunt doar doua dintre caracteristicile pietei imobiliare in anul 2009.

http://www.libertatea.ro/stire/sa-cumpar-acum-o-casa-221909.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Traian Băsescu: Cred că previziunea Moody`s este cea mai corectă.Ce parare aveti?

„Nu avem dreptul să oprim reformele pe motiv de criză economică”, aceasta este părerea preşedintelui Traian Băsescu, care crede că previziunea făcută de Moody`s este cea mai corectă Problemele întâlnite sunt: pieţele, finanţarea producţiei şi lipsa mâinii de lucru calificate. Preşedintele a anunţat şi primele două teme pe care vrea să le discute cu viitorul premier: continuarea reformelor în administraţie şi în educaţie.

Într-un  moment în care se prefigurează tot mai clar efectele crizei, era normal să am consultări. Am experienţa discuţiilor cu reprezentanţi ai industriei şi, de regulă, problemele ridicate sunt de fiscalitate sau de modificări de legi. Din acest motiv, m-am deplasat într-un număr mare de instituţii pentru a putea preda viitorului guvern un portofoliu de informaţii şi de puncte de vedere astfel încât programul de guvernare care va fi aprobat de parlament să fie unul mai puţin teoretic care să diminueze efectele crizei economice globale. În societăţile vizitate, am văzut că sunt trei tipuri de probleme: pieţele interne şi externe care s-au contractat ca urmare a diminuării cererii, finanţarea producţiei, nivelul scăzut al calificării forţei de muncă angajate. În toate societăţile, problema slabei calificări a forţei de muncă este ridicată de manageri”, a spus preşedintele Traian Băsescu care a ţinut să menţioneze că deplasările sale prin ţară nu sunt „campanie electorală”.

   Fondul problemei este să asigurăm continuarea producţiei

Preşedintele a anunţat că în discuţiile cu managerii făcute împreună cu sindicatele s-au găsit şi unele soluţii. „Pentru industria chimică, societatea Azomureş, esenţial este ca agricultura să contracteze îngrăşăminte pentru anul viitor. Soluţiile văzute de managementul Dacia Piteşti au fost scutirea de plata taxei de primă înmatriculare şi redistribuirea cotei neconsumate de pe alte tipuri de autoturisme

http://www.realitatea.net/traian-basescu–cred-ca-previziunea-moodys-este-cea-mai-corecta_398251.html

BNR reduce rezervele minime obligatorii. Băncile vor avea mai mulţi bani pentru a acorda credite

În plină criză economică, BNR vine cu o veste bună pentru români. De astăzi, băncile din România vor avea mai mulţi bani la dispoziţie pentru a da credite.

Banca Naţională a României a redus rezervele minime obligatorii, de la 20% la 18%.

În acest fel, au rămas în conturile băncilor aproape 2 miliarde de lei, adică peste 500 de milioane de euro, bani care vor fi folosiţi pentru credite acordate populaţiei. Prin această decizie, băncile comerciale trebuie să ţină mai puţini bani în conturile BNR, evitând astfel să se împrumute.

Măsura este valabilă numai o lună.

„Sistemul este în felul următor. Dacă o bancă atrage resurse de 100 de lei, până acum 20 din această sumă trebuia să-i depună la BNR, sub formă de rezervă minimă. Odată cu intrarea în vigoare a acestei dispoziţii, nu mai depune 20, depune 18. Asta înseamnă că băncile vor dispune de mai multe rezerve în lei decât până acum”, a explicat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, a declarat că rezervele minime obligatorii prea mari limitează creditarea şi că Banca Naţională ar trebui să continue acest proces.

Reducerea rezervelor minime obligatorii ar elibera astfel fonduri ce ar putea fi folosite, printre altele, pentru construirea de locuinţe prin credit ipotecar sau pentru IMM-uri şi agricultură.

Radu Gheţea a declarat, pe de altă parte, că o reducere a rezervelor minime ar trebui însoţită de o diminuare a dobânzii de politică monetară, de o reducere sau scutire de TVA pentru unele activităţi importante în economie, inclusiv pentru crearea de locuri de muncă.

Sursa: Realitatea TV

Bancile nu vor mai finanta proiecte rezidentiale pana in 2010

Din ce in ce mai multe banci renunta la finantarea unor proiecte imobiliare in Romania, pe fondul stagnarii pietei imobiliare.

Mai mult, bancile se feresc de proiectele mari, preferand sa se indrepte catre cladirile comerciale sau de birouri. In schimb, reprezentantii din domeniul imobiliar sunt optimisti si spun ca din a doua jumatate a anului viitor este posibil sa asistam la imbunatatirea conditiilor din piata, dar si la o reglare a acestora.

Raiffeisen Bank a anuntat, ieri, ca va renunta la finantarea proiectelor imobiliare in Romania anul acesta si in 2009, daca nu va observa imbunatatirea conditiilor pietei, in prezent stopand si proiectele pe care le avea in pregatire in vara.

Banca a anulat finantarile proiectelor imobiliare pe care le planuia la finalul acestei veri, in valoare de 600 milioane de euro. Portofoliul de credite pe acest segment al bancii a ramas la nivelul de la sfarsitul verii, de 400 milioane de euro.

„Atat timp cat nu mai exista cerere la fel de mare, nici Raiffeisen Bank nu mai finanteaza. Am ales sa ramanem la proiectele pe care le-am aprobat deja”, a declarat prim-vicepresedintele bancii, Marinel Burduja, citat de NewsIn. Acesta a adaugat ca banca va relua finantarea daca va fi o cerere mai mare.

Analistii economici sustin ca, in ultima perioada, bancile-mama si-au redus liniile de finantare pe termen mediu si lung, iar pe termen scurt, situatia institutiilor financiare nu este deloc imbucuratoare, din cauza lipsei de lichiditate

Sursa: Gardianul

Clientii, protejati prin lege in fata neregulilor comise de banci

Gata cu majorarea comisioanelor peste noapte si cu dobanzile dublate de la o luna la alta! Bancile sunt obligate sa respecte cu sfintenie contractele semnate cu fiecare client in parte si nu vor putea adauga costuri suplimentare.

Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege in acest sens. Documentul va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2009.

In plus, cei care vor sa isi promoveze un produs bancar sunt obligati sa furnizeze toate informatiile despre rate, valoarea totala a imprumutului, durata de creditare si suma pe care o are omul de dat la sfarsit.

scutire de impozit pentru profitul reinvestit

Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat la finele sedintei de Guvern de ieri: „Asa cum v-am anuntat zilele trecute, Planul de actiune privind cresterea economica si locurile de munca, care era axat pe trei directii – oameni, intreprinderi sau zona economica si mediul bancar – am hotarat sa-l operationalizam.

in sedinta de Guvern, acesta a fost principalul capitol asupra caruia ne-am concentrat. in ceea ce priveste masurile pentru oameni, pentru cei care sunt angajati, printr-o Ordonanta de Urgenta am stabilit astazi ca angajatorii care creeaza locuri de munca si angajeaza someri aflati de peste trei luni de zile fara un loc de munca vor primi echivalentul in lei al sumei de 1.000 de euro, ca un stimulent pentru incurajarea angajarilor.

Am spus de asemenea ca vom reduce cotele de contributii de asigurari sociale, tocmai pentru a veni in sprijinul ocuparii fortei de munca si scoaterii fortei de munca la suprafata. Astazi am luat aceasta masura tot printr-o Ordonanta de Urgenta, intrucat anul fiscal se termina in cateva zile si aceste masuri pentru anul 2009 trebuie luate de acum. Am decis reducerea CAS-ului pana la sfarsitul anului 2009 cu inca 2 puncte procentuale. Deci, CAS-ul va cobori de la 39,5% la 37,5%. 

O alta masura stabilita prin Ordonanta de Urgenta se refera la stabilirea valorii punctului de pensie incepand cu 1 ianuarie, la 763,7 lei. Acest lucru va avea o influenta pozitiva asupra pensiilor, pentru ca valoarea punctului de pensie este raportata la salariul mediu pe economie, iar salariul este prevazut sa creasca anul viitor conform proiectului de buget. De fapt, aceasta masura era prevazuta in proiectul de lege referitor la Bugetul pe 2009 pe care l-am transmis Parlamentului. 

O alta masura importanta pe care am anuntat ca o vom lua si astazi am adoptat-o se refera la acordarea unei bonificatii de 5% din valoarea obligatiilor bugetare datorate. Aceasta bonificatie se acorda contribuabililor care isi vor plati taxele cu cel putin 10 zile inainte de termenul de plata stabilit. Vorbim aici despre obligatiile fiscale datorate bugetelor administrate de ANAF. 

Am adus un set de modificari ale Codului Fiscal in plus fata de cele destinate stimularii pietei de capital, mergand pe 4 directii, si anume:

– introducerea unor masuri speciale de stimulare fiscala pentru activitatile de cercetare-dezvoltare-inovare. Este vorba de un credit fiscal pentru aceste activitati. Dl. ministru Vosganian va va putea da alte amanunte daca doriti; 

– transformarea in venituri neimpozabile a veniturilor sub forma de dobanzi la depozite la termen si la instrumentele de economisire, incepand cu 1 ianuarie 2009. Este o concluzie la care am ajuns dupa consultarile pe care le-am avut cu Banca Nationala si Asociatia Romana a Bancilor pentru a stimula economisirea;

– aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale; si aici este vorba despre: livrarea de cladiri destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari; cladiri destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de reeducare si reabilitare pentru minori cu handicap;

– livrarea de locuinte care au o suprafata construita de maximum 120 mp si a caror valoare nu depaseste suma de 380.000 de lei, achizitionate de orice persoana necasatorita sau de o familie. Ce vreau sa explic mai in detaliu, este vorba despre masura care se adreseaza celui mai mare numar de romani

– cei care doresc sa isi cumpere prima casa noua, fara limita de varsta, ca la programul ANL care era cu limita de 35 de ani, sau cei care doresc sa semute dintr-o casa mai mica, cu un standard mai mic, intr-o casa care se inscrie in acesti parametri: 120 mp construiti si o valoare care sa nu depaseasca 380.000 de lei. in ultima categorie de cladiri care beneficiaza de TVA redus sunt cele livrate catre primarii ca locuinte sociale. Primariile au si ele un program de achizitie de locuinte sociale;

– a patra masura despre care doream sa va vorbesc in cadrul setului de modificari a Codului Fiscal este scutirea de impozit pe dividendele reinvestite. Aceasta masura este destinata in mod clar crearii si sprijinirii pastrarii locurilor de munca existente. 

Un alt set de masuri este in pregatire la ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor impreuna cu ministerul Economiei si Finantelor, destinate tot pentru stimularea economisirii in vederea construirii de locuinte. Dar, aici, trebuie sa discutam putin si pe baza observatiilor si propunerilor facute de diferitele institutii cu care ne-am consultat si, probabil, saptamana viitoare vom anunta si acel pachet de masuri. 

Tot astazi, am materializat cealalta decizie despre care am discutat, majorarea capitalului social la CEC. Este vorba despre majorarea cu 900 de milioane de lei. in primul trimestru al anului viitor – o majorare de 450 de milioane, urmand ca pana la sfarsitul anului sa facem o alta majorare de alte 450 de milioane de lei noi.

De asemenea, am decis astazi constituirea grupului de lucru format din reprezentanti ai Guvernului, mediului bancar si ai Bancii Nationale. Mandatul acestui grup de lucru este de a identifica solutiile optime in cadrul actualei situatii de criza economica mondiala pentru deblocarea sistemului bancar, pentru gasirea de solutii potrivite pentru asigurarea de lichiditati la nivelul sistemului bancar. Dupa cum am si anuntat, acest grup de lucru va pune la punct un masterplan cu prevederea de masuri privind functionarea cat mai buna a sistemului bancar in contextul programului de crestere economica si locuri de munca. 

Am sa ma refer, nu in ultimul rand, la un set de trei masuri care sunt destinate sustinerii industriei auto din Romania. Dupa cum ati fost informati am avut in aceasta dimineata o discutie si cu presedintele Romaniei pe acest subiect. tinand cont de amploarea si ponderea acestei industrii in economia romaneasca, precum si de efectele care incep sa se resimta in aceasta industrie, masurile care au fost luate astazi sunt indreptate in mod clar catre pastrarea locurilor de munca existente. Trebuie sa intelegem ca, altfel, riscam sa ne confruntam cu o serioasa problema de ordin social si nu as dori nimanui sa fie in pielea unui angajat care isi pierde locul de munca si care are de facut fata cheltuielilor curente, ale casei, familiei, poate si datoriilor pe care le-a facut pentru cumpararea de bunuri necesare existentei si care se trezeste fara un loc de munca, asa incat aceasta este prioritatea Guvernului: pastrarea locurilor de munca. 

Prin urmare, am decis suspendarea platii taxei de poluare pentru autovehicule inmatriculate noi si care nu depasesc 2.000 de centimetri cubi. Peste 2.000 nu mai pot fi considerate produse care sa puna in pericol ceea ce se asigura din industria locala. Plata taxei de poluare se suspenda cu data de 1 decembrie 2008 pana la 31 decembrie 2009. Aceasta suspendare este valabila un an de zile.

Ordonanta va fi publicata imediat ce vom primi raspunsul Comisiei Europene la o scrisoare pe care o vom trimite pentru a-i instiinta pe acest subiect, cu toate ca consultarile preliminare care au avut loc indica faptul ca Comisia nu va avea nici o obiectie pe acest subiect.

Totodata, vreau sa va anunt ca in acest domeniu, al industriei auto, am avut in vedere trei masuri.

Pe langa prima masura referitoare la suspendarea platii taxei auto pentru autovehiculele noi, ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile are sarcina sa asigure redistribuirea rapida a cotei ramase neconsumate in cadrul programului de reinnoire a parcului auto. Este vorba despre programul bazat pe prima de casare. Cota ramasa neconsumata va fi redistribuita in principal catre zonele unde exista cerere si, cum cererea se axeaza in principal in zona vehiculelor ieftine, speram ca inclusiv producatorul national sa beneficieze, dar nu numai. 

A treia masura se refera la anul 2009, pentru care am decis reinnoirea planului de reinnoire a parcului auto. Masura prevedere o cota de 60.000 de autovehicule si vom face imediat demersurile in asa fel incat masura sa devina efectiva de la 1 ianuarie, si nu cum s-a intamplat anul acesta, in ultima parte a primei jumatati a anului, in luna mai. Aceste masuri sunt destinate stimularii, in primul rand, a vanzarii de autovehicule produse in Romania, in asa fel incat sa ne putem pastra locurile de munca. Trebuie inteles foarte bine acest lucru. 

Si pentru ca tot am vorbit de locuri de munca, Oltchim este o alta societate care se confrunta cu dificultati. Aici este o problema care tine de resortul AVAS-ului si al ministerului Economiei. Trebuie sa reglam anumite raporturi comerciale intre Oltchim si furnizorul de materie prima Petrom. in acelasi timp, am luat astazi si hotararea privind unele masuri referitoare la procesul de privatizare. in acest moment punem procesul de privatizare in stand by. Nici nu este o piata care putem sa spunem ca permite realizarea acestui proces. Vrem ca acest proces sa se desfasoare in bune conditii pentru a putea garanta pastrarea locurilor de munca. Vom gasi prin alte modalitati, inclusiv prin solicitarea pe schema ajutorului de stat adresat Comisiei Europene, modalitatile de sprijinire a Oltchim-ului pentru a-si putea continua functionarea si asigurarea celor care lucreaza in aceasta industrie.

Iata in mare, cateva dintre masurile cele mai importante pe care le-am adoptat astazi, in cadrul acestui plan. Cred ca aproape 80% din ceea ce am anuntat in acest moment sunt masuri care au devenit sau au fost operationalizate. Nu cred ca este timpul sa asteptam, nu cred ca este momentul sa asteptam sa treaca timpul. Masurile trebuiesc luate rapid. in aceste momente trebuie sa intelegem ca este esential sa stimulam in continuare cresterea economica si investitiile, pentru a crea locuri de munca sau a le mentine pe cele existente si trebuie limitat consumul. in acest sens ne-am calat eforturile, nu sunt masuri de relaxare fiscala. Masura bonusului fiscal este pentru incitarea la un comportament fiscal corect. Masura referitoare la dividende se refera, din nou, la stimularea de investitii, deci, cand vorbim despre investitii trebuie sa intelegem, din nou, ca este vorba de locuri de munca. Schemele de ajutor de stat, cele de trei miliarde, sunt aprobate, sunt in functiune, deci, ele vor putea fi accesate. Am dat drumul la o schema similara de bonificatie fiscala pentru cercetare, dezvoltare, inovare. 

Iata ca in ceea ce ne-am angajat am si luat deciziile. Nu in ultimul rand, subliniez, din nou, masura de alocare a 1.000 de euro pentru intreprinderile care angajeaza someri de mai mult de trei luni. Este si ea o masura foarte importanta si se constituie intr-un stimul serios pentru angajare.

Bancile nu mai pot modifica dobânzile fara acordul clientului

Modificarea comisioanelor stabilite în contractul de împrumut bancar si introducerea de noi comisioane pe parcursul derularii contractului, fara acordul consumatorului, sunt interzise, iar modificarea dobânzii variabile se va face în functie de indicii de referinta ai pietei, a decis Guvernul

Totodata, nu pot fi modificate clauzele contractuale referitoare la costuri fara acceptul consumatorului.

Publicitate “Modificarea dobânzii variabile trebuie facuta în functie de indicii de referinta ai pietei, independent de vointa bancii, iar în contract trebuie precizata si formula concreta în functie de care se modifica acesti indici de referinta”, a anuntat miercuri, la finalul sedintei de Guvern, presedintele ANPC, Dan Vlaicu, citat de NewsIn.

Vlaicu a anuntat ca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) va prelua atributiile de control de la Banca Nationala a României (BNR) în ceea ce priveste creditul de consum si a celui ipotecar.

Sursa: Adevarul

Nouă din zece salariaţi sunt plătitori de credite, potrivit unui studiu.Aveti credite?

Românii sunt mari consumatori de credite. Conform unui studiu realizat la începutul lunii octombrie de site-ul YourJob.ro, nouă din zece salariaţi sunt plătitori de credite, iar patru din zece au conturile descoperite, adică au restanţe

Apetitul românilor pentru creditare a fost temperat momentat de noile norme impuse de BNR. Dintre cei care au depozite în bănci, peste două treimi au spus că doresc să îşi retragă o parte din bani. Mai mult de jumătate dintre cei care au depozite în lei vor să facă economii în alte valute, chiar dacă dobânzile sunt mai mici.

Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu cred că în condiţiile crizei economice şi a noilor condiţii stabilite de Banca Naţională nu vor putea să ia alte credite.

Studiul a fost realizat  pe un eşantion de 1.870 de persoane cu vârste între 18 şi 65 de ani.

Sursa: Realitatea TV

BNR trimite Protectia Consumatorilor in control la banci

Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorului ar trebui sa se sesizeze în privinta bancilor care platesc dobânzi de 10% la depozite, dar au urcat ratele la creditele în derulare pâna la 35%, a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a României

Ma întreb ce conditii ale pietei s-au schimbat, ca sa ai o marja de trei si jumatate. BNR nu mai merge pe aceeasi mâna cu ANPC, care trebuie sa îsi ia rolul în primire si sa ia masuri. Va fi foarte complicat, pentru ca ne trebuie structuri specializate”, a spus Vasilescu. El a aratat ca si la nivelul Uniunii Europene sunt separate aceste roluri, respectiv cel de supraveghere bancara si politica monetara, pe de-o parte, si protectia clientului, pe de alta parte.

Faptul ca Banca Nationala primeste înca foarte multe plângeri de la clientii nemultumiti, în principal, persoane fizice, l-a facut pe directorul Directiei de Supraveghere, Nicolae Cinteza, “sa cheme, la ordin, pot spune, bancile care au sarit calul”, a aratat consilierul guvernatorului.

“Pâna la urma, ajungem la vorba guvernatorului: Nicio banca nu are dreptul sa îsi treaca propriile greseli în dreptul consumatorului”, a mai spus Vasilescu. În ultimele luni, bancile românesti au majorat dobânzile acordate la depozitele la termen atrase de la clienti pâna la niveluri maxime de peste 14% pe an, pe fondul problemelor de finantare de pe pietele financiare internationale si ca urmare a majorarii dobânzii-cheie de catre BNR.

Sursa: Curentul

Bancherii vor revizuirea regulamentului de creditare a populaţiei, pentru a debloca creditul

Bancherii vor solicita Băncii Naţionale a României revizuirea regulamentului privind creditarea populaţiei, pentru a debloca activitatea de creditare ipotecară. Declaraţia a fost făcută astăzi de preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor , Radu Graţian Gheţea.

Vom propune băncii centrale revizuirea Regulamentului nr. 11 ,din 19.08.2008 n.r., pentru reluarea creditării în domeniul imobiliar. Noile norme au blocat acest tip de credit în condiţiile actuale, de teamă şi neîncredere. După ce am făcut ajustările impuse de regulament, am observat că foarte puţine persoane se mai pot califica pentru un credit ipotecar”, a spus Gheţea, la Forumul Bancar Român.

El a precizat că, în momentul discutării regulamentului, condiţiile din piaţă erau diferite şi că nimeni nu anticipa înrăutăţirea actuală.

Gheţea a precizat că revizuirea nu vizează creditul de consum şi că, în principal, modificările vor viza testele de stres aplicate portofoliilor băncilor.

Potrivit preşedintelui ARB, noul regulament de creditare a populaţiei a redus, în medie, cu 5 puncte procentuale gradul maxim de îndatorare, însă acesta variază în funcţie de diferitele titpuri de credit.

„Aceasta este diminuarea în medie a gradului maxim de îndatorare, dar corelat cu alte elemente, precum calitatea garanţiilor, termenul de acordare a creditului sau avansul, gradul de îndatorare variază”, a precizat Gheţea.

Referitor la fişa fiscală, Gheţea a spus că este o „problemă de ordin tehnic” pe care, încă dinaintea aprobării noului regulament, băncile au contestat-o, dar că nu poate evalua impactul acestei măsuri, din cauza diminuării puternice a activităţii de creditare.

Gheţea a reamintit că, în perioada următoare, creditul în valută va deveni din ce în ce mai inaccesibil şi mai scump, iar pe partea de creditare în lei, noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii şi ale dobânzii de politică monetară sunt de natură să atragă reducerea dobânzilor.

Regulamentul nr. 11 din 19 august 2008 – care a modificat şi completat un regulament mai vechi al BNR privind limitarea riscului de credit la împrumuturile destinate persoanelor fizice – impune cerinţa ca băncile să solicite clienţilor fişe fiscale şi să stabilească diferenţiat gradul maxim de îndatorare.

Astfel, băncile vor analiza capacitatea de rambursare a clienţilor „pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de către împrumutători, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior”, se arată în regulament.

Băncile vor fi obligate, de asemenea, să stabilească gradul maxim de îndatorare a clienţilor în mod diferenţiat pe categorii de clientelă, pe destinaţia creditului (ipotecar, de consum etc), pe tipul creditului (în funcţie de valută, indexare, tipul dobânzii, perioada de acordare, comportamentul clienţilor şi garanţii) şi luând în considerare riscuri precum cel valutar, de rată a dobânzii şi de majorare a costului creditului.

Banca centrală mai cere băncilor, la calculul gradului maxim de îndatorare, să ţină cont de cea mai mare majorare a ratei dobânzii – conform statisticilor BNR -, de cel mai ridicat nivel al aprecierii valutei în care se acordă creditul faţă de leu şi de cea mai mare creştere a comisioanelor.

Sursa: NewsIn

Cine va fi noua BANCOREX?

Legiuitorul a dat liber la credite neperformante, dar a scapat din vedere scaderea impozitului pe profit si cresterea expunerii bancilor la riscul de credit

Recentele modificari aduse Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie au readus in atentia opiniei publice unul dintre subiectele care au facut istorie la mijlocul anilor ’90: creditele neperformante. Aceste modificari legislative au vizat dezincriminarea, prin Legea nr. 69/2007 privind modificarea lit. b) si c) ale art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, a faptei persoanelor care acordau credite cu incalcarea legii sau a normelor de creditare ori nu urmareau, conform legii sau normelor de creditare, ca destinatiile contractate ale creditelor sau subventiilor sa fie respectate sau nu urmareau recuperarea creditelor restante, daca faptele erau savarsite in scopul obtinerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, de bunuri sau alte foloase necuvenite. 

Daca privim lucrurile din perspectiva dreptului penal, acestea sunt, sau mai bine zis par a fi simple, fiind vorba despre o dezincriminare tacita a faptei de a acorda credite cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, dezincriminare de care par sa profite deopotriva clientii fostelor, actualei sau viitoarelor guvernari. 

Din punct de vedere fiscal – si mai ales al relatiilor referitoare la formarea bugetului de stat -, lucrurile devin deja foarte complicate, fiind, in opinia noastra, un exemplu clasic de neconcordanta intre diversele politici sectoriale ale statului. Afirmatia nu este hazardata si ea are in vedere faptul ca legiuitorul a scapat din vedere cel putin doua dintre posibilele efecte extrapenale ale interventiei sale, referindu-ne in primul rand la scaderea impozitului pe profit, care urmeaza a fi platit de institutiile de credit la bugetul de stat, cu consecinta diminuarii unei surse foarte importante de alimentare a bugetului de stat, dar si la cresterea expunerii acestor institutii la riscul de credit.

Provizionarea riscului Pentru a analiza primul efect posibil a fi resimtit ca urmare a aparitiei Legii nr. 69/2007, si anume diminuarea impozitului pe profitul care urmeaza a fi platit la bugetul de stat de institutiile de credit, cu consecinta pierderii unei surse foarte importante de alimentare a acestuia, trebuie sa pornim de la deductibilitatea fiscala a provizioanelor specifice de risc de credit constituite de institutiile de credit. 

Conform Codului Fiscal, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Tot Codul Fiscal include provizioanele specifice constituite de institutiile de credit in categoria cheltuielilor deductibile, cu conditia respectarii legilor de organizare si functionare.
In normele BNR, provizioanele specifice de risc de credit sunt definite ca provizioanele constituite de banci in scopul acoperirii unor pierderi potentiale din credite si plasamente. Constituirea acestor provizioane are loc prin crearea si includerea pe cheltuieli a sumei reprezentand nivelul necesarului de provizioane specifice de risc. Altfel spus, aceste provizioane reprezinta sume de bani capitalizate scriptic de institutiile de credit, cu scopul de a acoperi prejudiciul generat de nerambursarea sau rambursarea cu intarziere a sumelor datorate de imprumutati. 

Dupa cum am aratat, provizioanele sunt considerate, daca sunt constituite conform legilor de infiintare, cheltuieli deductibile fiscal, care micsoreaza masa impozabila la care urmeaza a se aplica cota de impozit pe profit.
Ideea de baza de la care trebuie sa porneasca orice analiza a materiei se refera la libertatea absoluta de decizie a institutiilor de credit in privinta constituirii provizioanelor de risc, cu respectarea doar a limitelor legale privind nivelul constituirii acestora si a regulilor stabilite prin propriile norme de creditare. Procedura impusa de normele legale in vigoare pentru constituirea provizioanelor cunoaste mai multe etape, debutand cu clasificarea tipului de credit ce urmeaza a fi acordat, continuand cu incadrarea garantiilor aduse de beneficiarul unui credit in categoria de risc corespunzatoare, apoi determinarea bazei de calcul la care se aplica coeficientul de provizionare (ca diferenta intre expunerea neta – soldul creditelor si valoa-rea ponderata a garantiilor), finalizandu-se cu aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul, coeficient care este de 0% pentru creditele standard, 5% pentru creditele in observatie, 20% pentru creditele substandard, 50% pentru creditele indoielnice si 100% pentru creditele pierdere. 

Dupa cum se poate observa, in cadrul procedurii de provizionare a riscului de credit exista doua elemente care pot determina cresterea cuantumului provizioanelor si implicit scaderea masei impozabile, deci si a impozitului pe profit datorat statului, care sunt lasate oarecum la aprecierea institutiilor de credit, si anume: clasificarea creditelor si aprecierea valorii efective a garantiilor puse la dispozitie de beneficiarul creditelor.
In privinta primului element aratat mai sus, creditele pot fi clasificate in urmatoarele categorii: standard, in observatie, substandard, indoielnic si pierdere, iar operatiunea de clasificare se realizeaza prin aplicarea simultana a urmatoarelor criterii: serviciul datoriei, performanta financiara si initierea de proceduri judiciare.
In cazul celui de-al doilea element, garantiile care vor putea fi luate in considerare de institutiile de credit nu sunt prevazute limitativ in reglementarile BNR, acestea putand stabili prin norme interne propriile tipuri sau categorii de garantii acceptate.

Frauda legala
In conditiile in care acordarea de credite cu incalcarea legii si a normelor de creditare nu mai constituie infractiune, iar institutiile de credit se bucura de o serie de parghii proprii hotaratoare in privinta acordarii acestora, din simpla analiza a mecanismului provizionarii riscului de credit expus succint mai sus rezulta clar ca acordarea de credite „mai putin performante“ poate constitui pentru institutiile de credit si o metoda legala de a-si majora cheltuielile deductibile, implicit de a-si micsora baza impozabila si deci de a plati impozit pe profit mai mic catre bugetul de stat, fenomen care in literatura de specialitate este intalnit sub numele de evaziune fiscala legala sau frauda fiscala. 

Mai mult, deductibilitatea fiscala integrala a provizioanelor de risc consacra un caz aproape unic in sistemul de drept financiar romanesc al triumfului interesului individului (in cazul de fata institutia de credit), care isi vede realizat interesul prin scaderea impozitului pe profit ca urmare a constituirii provizioanelor de risc in dauna interesului public al alimentarii bugetului de stat, din taxe si impozite, cu sumele de bani necesare indeplinirii menirii sociale, economice si culturale a statului. Argumentele pe care se intemeiaza aceasta teza, referitoare la cresterea puterii financiare a institutiilor de credit, pentru a putea face fata situatiei create de credite neperformante, ocrotind astfel in final deponentul (care, in caz de faliment, ar primi doar suma stabilita de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, respectiv echivalentul in lei a sumei de 20.000 euro) este falsa, intrucat respectarea stricta a cadrului legal si a propriilor norme de creditare ar exclude posibilitatea acordarii unor astfel de credite, iar nivelul garantiilor solicitate asigura oricum, in cvasimajoritatea cazurilor, recuperarea in totalitate a creantelor institutiilor de credit.

Dispare teama de raspundere
Cel de-al doilea dintre aceste efecte, respectiv cresterea expunerii institutiilor de credit, se datoreaza disparitiei unui factor subiectiv, prohibitiv, de ordin psihologic: teama de raspundere in fata legii penale a persoanelor din cadrul institutiilor de credit care detin atributii de serviciu directe in legatura cu acordarea, cu urmarirea derularii sau cu recuperarea, in caz de neplata, a creditelor acordate. Din acest punct de vedere, perioada imediat urmatoare se va caracteriza printr-o stare de destindere, prin crearea unui climat de confort psihic datorat, in special, impunitatii in fata legii penale, dar care, daca nu este controlat la timp printr-o interventie de natura legislativa, se poate transforma treptat in exact opusul a ce s-a dorit, adica intr-o stare de… neglijenta, mai mult sau mai putin constienta. 

Desigur, nici situatia existenta inainte de aparitia Legii nr. 69/2007 nu era una fireasca, cand diferite persoane din conducerea institutiilor de credit erau chemate in fata unor organe de urmarire penala extrem de pretentioase ca Directia Nationala Anticoruptie, pentru a raspunde unor acuzatii extrem de severe referitoare la incheierea, derularea sau imposibilitatea de executare silita a unor contracte de credit, pentru ca genera tensiune in cadrul sistemului bancar, in conditiile in care acesta nu se poate dezvolta decat intr-un climat de liniste si securitate.
Criticile ce pot fi aduse acestui rationament se refera in primul rand la faptul ca temerile mai sus prezentate sunt nefondate cata vreme regulile jocului au fost de mult stabilite, Banca Nationala edictand norme destinate sa asigure supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit, constituirea si utilizarea provizioanelor specifice de risc sau functionarea Centralei Riscurilor Bancare. 

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_8302/Cine/va/fi/noua/BANCOREX?.html

Inselaciuni contracte de credit

În aceasta perioada de criza financiara foarte multi români au aplicat pentru un credit fara sa aiba cunostinta de prevederile contractului de împrumut

De la depunerea dosarului la banca si pâna la semnarea contractelor de credit, de ipoteca si de vânzare-cumparare, solicitantul de credit asteapta o perioada, uneori de pâna la 60 de zile, potrivit unei analize Credit Zone

La momentul semnarii contractului de credit atentia este concentrata pe obtinerea si achitarea sumei necesare achizitiei imobilului dorit. Lipsa de cunostinte, dar si de interes în domeniu poate avea efecte negative ulterioare. Contractul de credit trebuie citit cu atentie si trebuie studiate toate aspectele referitoare la utilizarea creditului, costuri, drepturi si obligatii ale împrumutatului (dar si ale bancii), si diverse clauze speciale mentionate eventual cu litere mici în subsolul unei pagini”, a declarat Marina Sterpan, director de comunicare al Credit Zone.

În sectiunea care reglementeaza utilizarea creditului banca permite clientului sa foloseasca creditul numai cu destinatia prevazuta specific în contract (ex: achizitie sau constructie de imobil, renovare/reamenajare domiciliu). Daca banca observa ulterior ca împrumutul a fost folosit pentru o tranzactie care nu are legatura cu destinatia initiala, clientul este somat sa furnizeze documente justificative suplimentare sau sa ramburseze suma folosita.

Sursa: Curierul National

Efectele noilor norme de creditare

Aplicarea noilor norme de creditare duce chiar la injumatatirea creditelor, iar multi clienti nici nu se mai califica.

Cine incearca acum sa contracteze un credit constata ca si daca se mai califica dupa criteriile mult mai restrictive impuse de noile norme de creditare, suma pe care o poate imprumuta a scazut chiar si la jumatate.

Potrivit unui exemplu de calcul furnizat de una dintre bancile care au implementat recent normele revizuite de creditare a persoanelor fizice, un client din mediul urban cu un venit lunar de 8.000 de lei (circa 2.000 de euro) poate sa imprumute acum cel mult 100.000 de euro, suma rambursabila in 30 de ani.

Valoarea imprumutului coboara la 95.000 de euro pentru un credit ipotecar pe 25 de ani. In varianta precedenta a normelor, acelasi client putea sa obtina un credit ipotecar de 180.000 de euro, rambursabil in numai 20 de ani.

Sursa: Ziarul Financiar

Nemultumirile bancherilor legate de clienti

neclaritati ale clientilor: de multe ori clientii nu inteleg de ce punem atat de multe intrebari pentru a completa Credit Reportul, ceea ce ii determina sa nu ne raspunda complet si nu ne ajuta sa intelegem afacerile astfel incat sa le putem sustine proiectele

2.Sisteme IT mai performante; lap-topuri pentru cazul vizitelor la sediile clientilor, service local (sa nu mai astept sa vina de la Bucuresti sa imi rezolve o problema tehnica), limite in care utilizatorul sa poata face setari la calculator, conexiune mai performanta, cand se lucreaza simultan se blocheaza

3. comunicare interna imbunatatita. Una intrebam si cu totul altceva ni se raspunde din partea HO

4. Sunt clienti care intarzie foarte mult cu oferirea informatiilor sau a documentatiei pe care o solicitam ceea ce determina prelungirea duratei de oferire a raspunsului

5. limite mai largi la interpretarea fiselor de produs; acordarea de competente mai mari in sucursale

6. proceduri: simplificarea modului de lucru pt CRM, sa aiba posibilitatea sa deschida singuri conturi pt clienti, sa poata face CIP si CRB singuri, sa nu mai depinda de front office pt ca se prelungeste perioada de lucru a unui dosar

7. organizare interna: crearea de baze de date pentru segmentarea clientilor astfel incat sa nu ne mai suprapunem si sa stim cine pe cine a contacta

8. la situatiile financiare sa fie blocate celulele care nu ar trebui modificate, aplicatiile sa contina toate spezele si comisioanele sau sa fie explicate formulele si la situatii financiare si la scoring, sa stim de unde isi preia excelul datele, ca sa le putem interpreta

9. curentul: se face curent in continuu pe sub usi. aerul conditionat: bate direct in personalul bancar. lumina: pe latura cu geamuri bate soarele in continuu si chiar daca sunt jaluzele tot se creeaza efectul de sera

10. sa ni se explice si rationamentul pentru care se face ceva anume, nu numai de ce se face acel ceva anume; de multe ori, lucrurile se invata mecanic, prin repetitie, nu logic.

11. vrem norme clare; proceduri clare, care sa specifice exact cum anume se fac lucrurile schimburi de experienta, training, ajutor din HO

12. motivare mai buna prin premii banesti sau nu pentru diverse realizari simplificarea si contopirea unor proceduri

13. spatiu de intalnire cu clientii PJ in conditii de confidentialitate

14. nenumarate erori in documente, in special cele necesare pentru ipoteci
client plecat din localitate, dependenta de rude pentru semnarea contractelor de garantie,

15. restrangerea numarului de exemplare necesare de contracte de credit, de rapoarte, cereri

16. cred ca ar fi bine angajarea unui jurist in sucursala

17. asigurarea unor reclame -banere in oras

18. o locatie mai mare pentru sucursala cu vedere la strada pentru o localizare mai buna a sediului de catre clienti.

19. training ptr cei din operatiuni astfel incat sa fie orientati catre clienti si catre rezolvarea problemelor acestora in timp util; constientizarea nevoii de fidelizare a clientilor, flexibilitatea si rapiditatea fiind 2 dintre argumentele principale pe care le folosim in fata potentialilor clienti

20. o prezentare business a produselor bancii prin materiale special concepute

21. oamenii trebuie apreciati si motivati continuu, nu in momentul in care s-au saturat sa astepte sa le vina randul

22. reducerea sarcinilor si stabilirea prioritatilor pt indeplinirea obiectivelor bancii.. astfel incat sa-ti poti termina treaba in timp util (8 ore) si..sa poti avea si o viata personala

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5130445-nemultumirile-bancherilor-legate-clienti.htm

Portretul-robot al clientului bun-platnic la o banca

Astfel, s-a întocmit un portret-robot al clientului bun-platnic, un asa-numit scoring, care se foloseste pentru clasificarea persoanelor care doresc sa obtina un credit

 

Testul se aplica, în special, persoanelor care doresc un credit ipotecar, însa acest filtru de siguranta a devenit obligatoriu si pentru ceilalti clienti ai bancilor.
Daca ratele la care se poate expune un client de credit ipotecar nu poate sa depaseasca 35% din veniturile sale, cumulate cu cele ale familiei, în cazul solicitarii unui credit pentru efectuarea unor cumparaturi în rate sau pentru finantarea unui concediu, se aplica reguli si mai stricte. Solicitantul trebuie sa fie neaparat casatorit, sa aiba proprietati pe numele sau, o înfatisare placuta si chiar sa fie bine îmbracat.
Paradoxal, în bine cunoscutul stil birocratic de sorginte mioritica, testul scoringului se face, în cazul ratelor, doar dupa completarea dosarului de credit. Asadar, dupa îndeplinirea tuturor cerintelor impuse de vånzator si finantator – respectiv adeverinte, contracte, carti funciare si alte garantii -, clientul trebuie sa mai treaca si ultimul hop, de care habar nu are, adica scoringul.
Evaluarea actelor ia sfarsit, uneori, chiar înainte de a începe, în momentul în care functionarul întelege ca solicitantul de credit nu este casatorit sau nu are proprietati.

 

sursa

http://www.gardianul.ro/transilvania/Portretul-robot-al-clientului-bun-platnic-s120377.html

Topul celor mai eficiente banci in comunicarea cu presa, pe internet.Bancile va asculta problemele?

Agentia de consultanta Selenis a realizat in saptamana 20-24 octombrie prima editie a topului celor mai eficiente banci in comunicarea cu presa, pe internet. Topul s-a bazat pe o cercetare a uzabilitatii site-urilor corporate ale primelor 20 de banci din Romania, dupa cota de piata.

atentiei presei si a opiniei publice. La adresa bancilor au fost exprimate nenumarate ingrijorari: referitoare la soliditatea lor, la cresterea dobanzilor, la comportamente speculative, la inghetarea creditelor imobiliare etc.

De aceea, cercetarea agentiei Selenis a urmarit sa determine cat de transparente sunt bancile romanesti prin intermediul site-urilor corporate (de PR). De asemenea, a urmarit sa determine in ce masura ofera informatii relevante si faciliteaza accesul la ele, in ce masura reusesc sa explice evolutia evenimentelor si sa convinga publicul in privinta gesturilor lor.

Rezultatele cercetarii arata ca bancile esueaza sa raspunda nevoilor de informare ale jurnalistilor si ingrijorarilor opiniei publice. De asemenea, ele pierd oportunitati importante de PR prin lipsa de transparenta si erorile de design. Mai jos poate fi vazut un top al primelor 10 site-uri bancare in functie de conformitatea cu principiile de buna practica in comunicarea cu presa. De asemenea, poate fi vazut un raport de cercetare detaliat.

Loc. Banca (Site) – Conformitate medie
1. EXIMBANK (www.eximbank.ro) – 35,85 %
2. CEC Bank (www.cec.ro) – 35,85 %
3. PIRAEUS BANK ROMANIA (www.piraeusbank.ro) – 32,08 %
4. UniCredit Tiriac Bank (www.unicredit-tiriac.ro) – 30,19 %
5. Credit Europe Bank Romania (www.crediteurope.ro) – 30,19 %
6. RBS BANK Romania (www.rbsbank.ro) – 30,19 %
7. Raiffeisen Bank (www.raiffeisen.ro) – 28,30%
8. Banca Comerciala Carpatica (www.carpatica.ro) – 26,42 %
9. OTP BANK ROMANIA (www.otpbank.ro) – 24,53 %
10. Bancpost (www.bancpost.ro) – 22,64 %

Rezultatele cercetarii, pe scurt

Principala concluzie a cercetarii este ca bancile romanesti esueaza in a-si folosi site-urile ca instrumente eficiente de PR. Acestea sufera la capitolul transparenta, contin erori grave de design si nu respecta decat intr-o proportie mica (conformitate medie = 22,55%) cele mai importante principii de buna practica in comunicarea cu presa.

Spre exemplu, datele de contact ale responsabilului de PR sunt cea mai importanta informatie pe care o cauta un jurnalist pe site. Totusi, doar 5 din cele 20 de banci ofera aceasta informatie. In conditiile in care atentia presei e indreptata spre sectorul bancar, iar jurnalistii au nevoie de pozitii oficiale intr-un timp scurt, aceasta situatie nu poate decat sa dauneze imaginii bancilor.

Bancile stau mai bine la capitolul comunicate de presa. Cu exceptia unui singur site (Volksbank.ro), toate au o sectiune de comunicate, chiar daca nu este intotdeauna actualizata, sau nu contine toate comunicatele bancii. In privinta respectarii principiilor de buna practica, bancile au aici cea mai mare conformitate medie (40%).

Chiar si asa, erorile de design sunt frecvente. Multe site-uri nu permit cautarea comunicatelor dupa data sau dupa cuvinte cheie (conformitate medie = 20%). Insa cel mai grav este ca bancile esueaza sa foloseasca avantajele pe care le ofera internetul pentru publicarea de comunicate. Astfel, doar un singur site (BancaTransilvania.ro) ofera mai mult decat varianta text a acestora. Celelalte 19 banci par sa nu fi auzit de folosirea materialelor de suport (kit-uri de presa) in formate multimedia si nici chiar a hyperlinkurilor. Din acest punct de vedere, site-urile bancare romanesti se afla la acelasi nivel de folosire a tehnologiei care exista la inceputul anilor ’90.

Acelasi decalaj in folosirea tehnologiei apare si la instrumentele de informare in timp real. Pentru o companie este esential, la ora actuala, ca mesajele sale oficiale sa ajunga intr-un timp scurt la cei interesati: analisti financiari, jurnalisti, decidenti politici sau alti lideri de opinie (ex. bloggeri). Pe alte piete, site-urile corporate folosesc pentru acest scop cele mai moderne si accesibile canale: email, feed RSS, mesaje SMS etc. Totusi, bancile romanesti nu folosesc niciunul din aceste canale. Din cele 20 de site-uri analizate, unul singur (PiraeusBank.ro) ofera posibilitatea de abonare prin email la comunicate. La fel, un singur site (CEC.ro) permite abonarea la un feed RSS.

Un alt ajutor important pe care il poate oferi un site de PR jurnalistilor sunt galeriile de imagini corporate (logo-uri, fotografii ale managerilor, imagini cu sediul etc.). In acest fel, jurnalistii isi pot ilustra materialele, iar atitudinea lor fata de banca se poate imbunatati. Din pacate, doar 3 site-uri de banci (CEC.ro, RBSBank.ro si PiraeusBank.ro) ofera astfel de galerii. Chiar si asa, cele 3 galerii nu respecta niciun criteriu de buna practica (imaginile sunt insuficiente si nu au o rezolutie pentru print).

Bancile nu isi folosesc site-urile pentru a-si demonstra credibilitatea

Pentru ca perioada cercetarii a fost dominata de criza financiara si de ingrijorari legate de sistemul bancar (ex. lichiditatea bancilor sau cresterea dobanzilor), studiul a analizat si masura in care site-urile bancilor ofereau raspunsuri la aceste ingrijorari. Conform principiilor de buna practica, un astfel de raspuns se poate da fie prin comunicate, fie prin intermediul unor pagini foarte vizibile din site. Rezultatul cercetarii a aratat insa ca nicio banca nu oferea astfel de explicatii, care ar fi trebuit sa linisteasca opinia publica si pe clienti.

De asemenea, pentru fiecare banca s-a analizat daca a raspuns in trecut crizelor de imagine care au afectat-o in mod direct. Rezultatele au aratat ca, desi toate bancile au avut cel putin o criza majora in ultimii ani, doar 8 banci au oferit raspunsuri la aceste crize, pe site. Conformitatea medie cu regulile de buna practica a fost de 17%. Chiar si cele care au raspuns au incercat sa acopere problema prin titluri neobisnuit de vagi ale comunicatului („comunicat”, „informare BCC” etc.). Majoritatea raspunsurilor erau lapidare si nu ofereau suficienta informatie pentru a intelege contextul si pentru a linisti opinia publica.

Un aspect important al credibilitatii este comunicarea transparenta a persoanelor din echipa de management. Bancile au obligatia atat legala cat si morala de a demonstra ca persoanele din conducerea lor au experienta si reputatia necesare pentru a-si exercita atributiile. In plus, atat pentru jurnalisti, cat si pentru analistii financiari, pentru investitori sau pentru clienti e important sa se poata convinge ca oamenii care conduc banca au un CV profesional solid, sunt persoane integre si nu au fost implicate in scandaluri publice. Cu toate acestea, cercetarea a aratat ca doar 16 din cele 20 de banci publica detalii minime despre echipa de conducere. Calitatea informatiilor publicate e minima, media de conformitate a celor 20 de site-uri cu principiile de buna practica fiind de 18%. Greselile frecvente constau in: informatii incomplete, lipsa fotografiilor si lipsa detaliilor biografice. Doar doua site-uri (CEC.ro si Raiffeisen.ro) publica pagini separate cu biografii ale managerilor, insa in ambele cazuri acestea sunt minimale. Desi pentru opinia publica ar fi important sa stie si ce luari de pozitie au avut acesti manageri, de-a lungul timpului, niciun site nu ofera in mod consistent astfel de informatii.

Un lucru care le-ar ajuta pe banci sa fie mai credibile in fata jurnalistilor ar fi sa publice articolele din presa care fac referire la ele, inclusiv pe cele negative. Din pacate, doar o 3 banci (CEC, Carpatica si Credit Europe) publica articole din presa, desi si in cazul lor e evident ca nu sunt preluate toate articolele importante sau sunt preluate doar cele pozitive.

Bancile stau putin mai bine la capitolul Informatii despre companie, aici inregistrandu-se una dintre cele mai mari conformitati medii (37%) cu regulile de buna practica. Erorile frecvente tin insa de folosirea excesiva a limbajului de marketing in defavoarea informatiilor obiective sau de folosirea unui limbaj prea tehnic in descrierea produselor. Un singur site (EximBank.ro) a obtinut o conformitate aproape maxima la acest criteriu – 83%.

Credeti ca in viitor vom lua imprumuturi de la banci fara dobanda?

Reducerile drastice ale dobanzilor de referinta de catre cele mai importante banci centrale ne fac sa ne intrebam daca nu cumva si banii oferiti de bancile comerciale vor ajunge sa aiba o dobanda de 0%.

Rezerva Federala a ajuns sa aiba o dobanda de referinta de 1%, banca centrala a Marii Britanii a taiat 1,5 puncte procentuale din dobanda de referinta iar BCE a redus dobanda pana la 3,25%. Banca Japoniei a ajuns la o dobanda de referinta de 0,3%, iar banca centrala a Coreei de Sud a taiat vineri dobanda de referinta pentru a treia oara intr-o singura luna.

Conform site-ului Bloomberg, „Epoca banilor oferiti gratis ar putea fi aici”. O serie de executivi din lumea financiara ajung sa se intrebe pana unde se vor mai putea reduce dobanzile: „Este o cursa spre zero”, declara Stewart Robertson, economist in cadrul Aviva Investors, care administreaza active de aproape 230 miliarde dolari.

Dar in ce masura se vor oglindi aceste masuri in dobanzile practicate de bancile comerciale? Se pare ca in niciun fel, deoarece bancile se dovedesc reticente la a trece scaderea dobanzilor catre cei care se imprumuta la acestea. O scadere a dobanzilor nu se poate face decat in masura in care tarile care o practica se asteapta ca rata inflatiei sa fie scazuta, ceea ce nu se intampla.

 

Se poate in Romania asa ceva?

Învaţă de la CASA DE AVOCATURA COLTUC cum să învingi băncile

În timp ce mulţi români se luptă, în această perioadă, cu o majorare a dobânzilor, din cauza crizei financiare la nivel mondial, un buzoian a dat în judecată o bancă, încă din luna februarie, pentru acelaşi motiv şi a câştigat procesul.

În hotărârea judecătorească, se arată că Nicolae nu a avut posibilitatea să negocieze nici o clauză din contract, întregul act juridic fiindu-i impus în forma respectivă de către bancă. Astfel, procesul a fost câştigat, iar clientul a reziliat contractul cu banca şi a restituit suma pe care o mai avea împrumutată. “M-am bucurat foarte tare când am văzut că, după victoria mea, în ţară s-a declanşat o adevărată avalanşă de procese intentate de clienţii mai multor bănci. Îi sfătuiesc să ceară ajutorul OPC şi le-aş recomanda şi avocatul meu, care s-a ocupat de caz, pentru că eu nu sunt specialist în domeniu”, spune Nicolae.

 

SURSA

http://www.libertatea.ro/stire/invata-de-la-el-cum-sa-invingi-bancile-218683.html

Mari restante la banci

Tot mai mulţi români ­nu-şi plătesc ratele la bănci. Con­form datelor furni­zate de Banca Naţio­nală a Ro­mâ­niei, numai într-un an, restanţele celor care au împrumuturi bancare s-au dublat şi depăşesc o ju­mă­tate de miliard de eu­ro

Fir­mele şi persoa­nele fizi­ce din Bucureşti se află în fruntea topului datornicilor, cu restanţe de 170 de milioane de euro.

 

Casa de avocatura Coltuc va provoaca sa va spuneti pararea despre aceste probleme?

Cum le putem rezolva?

Proceduri de economisire a banilor in criza financiara

În vremuri tulburi se impun măsuri de austeritate: cheltuieli reduse, datorii plătite la timp şi cât mai mulţi bani în portofel.

Pe termen mediu şi lung, investiţia în acţiunile companiilor «blue chips» (companii foarte mari şi considerate sigure, listate pe Bursă – n.r.), de exemplu, este una care ar trebui să fie rentabilă“, ne-a declarat analistul Laurian Lungu de la Grupul de Economie Aplicată (GEA).

Mai mult, trebuie identificate cheltuielile la care se poate renunţa. Întotdeauna se pot face anumite „rectificări“ la bugetul personal sau al gospodăriei, fie că este vorba de a renunţa la încărcarea unei cartele telefonice sau de închiderea unui abonament de telefonie, de care nu mai este neapărată nevoie. Alţii pot la fel de bine să mai lase maşina din când în când acasă şi să meargă cu mijlocele de transport în comun.

Un alt exemplu este un management mai bun al resurselor acasă. Limitarea consumului de energie sau de apă sunt exemple în acest sens. „Trebuie reduse cheltuielile extravagante, acolo unde există. Unde oamenii fac cheltuieli absolut necesare, să încerce să prioritizeze. Unele achiziţii pot fi amânate, oamenii să cumpere bunuri şi servicii mai ieftine. Este o formă de introducere a unui regim de austeritate aplicat la nivelul gospodăriei. Aceasta poate însemna şi mersul pe jos sau cu transportul în comun şi consum casnic de energie diminuat“, ne-a declarat profesorul de economie Daniel Dăianu. „Mai mult, să aplice regula de aur dată de înţelepciunea populară: să nu se întindă mai mult decât au plapuma“, a mai spus economistul.

Siguranţa banilor, esenţială

În vremuri ca acestea, una dintre principalele griji ale oamenilor trebuie să fie siguranţa banilor. Aceştia nu trebuie băgaţi la ciorap sau sub saltea. Ar fi o soluţie proastă, deoarece i-ar „eroda“ rapid inflaţia. Soluţia recomandată de analişti este depozitul bancar, mai ales că acum plafonul minim de garantare a depozitelor este de 50.000 de euro.

Aurul sau bijuteriile sunt alte tipuri de plasamente bune pe timp de criză, cu anumite menţiuni. „Aurul rămâne în mod tradiţional un refugiu al investitorilor pe timp de criză. Însă, odată aceasta trecută, preţul poate scădea destul de mult, şi odată cu el şi valoarea investiţiei“, spune Lungu. „Investitiile în alte active, gen obiecte de artă, prezintă riscul unei pieţe relativ mici de tranzacţionare şi al unei lichidităţi reduse“, a mai spus analistul.

Datoriile sunt mai grele ca plumbul

Datornicii sunt mai vulnerabili la efectele crizei. Astfel, cei care au datorii la alte persoane, ar face bine să le achite. Dacă datoriile sunt în euro şi salariul este primit în lei, achitarea lor trebuie să fie una din principalele priorităţi din cauza fluctuaţiilor cursului. O altă soluţie pentru a minimaliza cheltuielile este evitarea meselor la restaurant. Aceeaşi măsură ar putea fi luată şi în cazul hranei la serviciu. Cei care iau un pacheţel de acasă, cu alimente cumpărate de la supermarket, ies mai ieftin decât cei care cumpără mâncarea din oraş sau de la cantina companiei ori firmei la care lucrează.

Este, de asemenea, foarte importantă şi verificarea periodică a situaţiei cardului de credit şi a împrumuturilor la bănci. În ultima vreme, instituţiile de credit ne-au obişnuit cu „surprize“ neplăcute. Este vorba de dobânzi mărite peste noapte, comisioane apărute din senin etc. Un drum la bancă pentru a lua un scadenţar sau o situaţie financiară nu strică. Împrumutaţii ştiu aşa exact cât mai au de plătit, ce costuri implică produsele accesate şi dacă banca a modificat ceva peste noapte.

Un alt sfat este plătirea facturilor la timp pentru a se evita penalizările. Deşi acestea nu sunt foarte mari, alăturate la alte cheltuieli pot afecta bugetul unei gospodării. Mai mult, dacă scadenţa trece şi, de exemplu, curentul este tăiat, trebuie plătită şi taxa de reinstalare.

Nu în ultimul rând, cei care au mai multe carduri bancare ar putea renunţa la unele. Astea înseamnă comisioane mai puţine şi un control mai eficient al resurselor financiare. Tot aici, este preferabilă extragerea de numerar de la bancomatele băncii care a emis cardul, pentru a se evita plata unui comision. De asemenea trebuie rărită plata cu cardul la supermarket sau pe internet, unde se percep de obicei comisioane.
 
ECONOMII
 
Depozitele bancare, o soluţie la îndemână

Pieţele externe în febră le dau mari bătăi de cap celor care au bani puşi deoparte. Ei se întreabă în această perioadă care este cea mai potrivită soluţie pentru a păstra fondurile ferite de riscuri. Analiştii economici recomandă pentru vremurile de criză financiară în primul rând păstrarea banilor la bănci. În acest moment, în România depozitele bancare sunt o soluţie avantajoasă, având în vedere că odată cu creşterea dobânzilor pe pieţele interbancare au săltat şi dobânzile depozitelor. Cei care dispun de sume mai mari decât plafonul de garantare de 50.000 de euro le pot depune la mai multe bănci astfel încât să fie garantaţi toţi banii. O altă soluţie garantată de stat o reprezintă achiziţionarea de titluri de stat. Singurul dezavantaj este costul mare al acestora, 10.000 de lei/titlu. Cei care au la dispoziţie sume mai mari le pot investi în bijuterii sau aur, care câştigă în valoare în vremuri tulburi. Iar dacă aveţi o parte din economii în acţiuni pe Bursă, încercaţi să nu le vindeţi acum şi aşteptaţi cotaţii mai bune. (Ana Bâtcă)

 

sursa

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/827608/Cum-economisesti-bani-in-timp-de-criza/

Leul a inchis saptamana in depreciere

Moneda nationala se tranzactiona in finalul dupa-amiezii de vineri in apropiere de 3,67 lei/euro, dupa o sedinta in care a avut o tendinta de usoara de depreciere, in ton cu regiunea, insa cu fluctuatii reduse.

Leul a inceput sedinta la cotatii apropiate de 3,63 lei/euro, pentru ca in urmatoarele doua ore sa se deprecieze pana la cotatii minime de peste 3,68 lei/euro, in jurul orei 14. Ulterior, leul a mai castigat din terenul pierdut, iar la ora 16:40, bancile cumparau un euro cu 3,6660 lei si il vindeau cu 3,6760 lei.

„Piata a fost linistita. Nu stiu cati speculatori au mai ramas, dar cineva cere in continuare lei”, a declarat, citat de NewsIn, dealerul Bancii Comerciale Carpatica (BCC), Florin Constantinescu.

In regiune, monedele emergente au avut o evolutie similara, cu o depreciere urmata de o intarire. Forintul a pierdut teren de la 259 la peste 263 unitati/euro, pentru ca apoi sa revina la cotatiile de debut, in timp ce zlotul s-a intarit la 3,58 unitati/euro, dupa ce pierduse teren la peste 3,65 zloti/euro.

Cursul de referinta afisat ieri de BNR indica deprecierea cu trei bani si jumatate (aproape 1%) a leului in fata euro, pana la 3,6610 lei/euro. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat anterior de BNR arata o depreciere puternica a leului, cu 4,1%, pana la 2,8758 lei/dolar.

Pe pietele internationale, moneda americana a reintrat pe o tendinta de apreciere, dupa o depreciere de dimineata. La ora 16:40, euro era cotat cu 1,2705 dolari.

Banca Nationala a Romaniei a afisat, in prima parte a zilei, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 14,07% pe an, foarte apropiat de cel din sedinta anterioara, de 14,05%, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobanda a ramas la 17,8% pe an, cat era si anterior.

Dobanzile s-au mentinut ridicate, insa s-au facut putine tranzactii. „Piata e cam moarta, iar putinele tranzactii se fac mult mai sus decat afiseaza bancile”, a mai spus Constantinescu.

ING Bank: Respectam principiile concurentei

ING Bank Romania a respins relatarile de presa care legau numele bancii de speculatiile din piata monetara si mentionau despre o presupusa intelegere intre mai multe institutii financiare care sa distorsioneze dobanzile din piata romaneasca.

„ING Bank Romania respecta legislatia in vigoare, respecta principiile concurentei loiale si, mai ales, isi respecta clientii. Volatilitatea pietei interbancare locale nu s-a reflectat in nivelul dobanzilor la creditele pentru clientii nostri, persoane fizice si juridice”, a spus directorul general al bancii, Misu Negritoiu, citat in comunicatul bancii.

De asemenea, ING Bank precizeaza ca nu a deviat de la dobanda pietei publicata de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si ca a respectat si respecta toate regulile pietei interbancare definite in prezent.

„Nu facem parte din nici un fel de intelegere sau cartel care sa distorsioneze dobanzile de piata. Asa-zisa intelegere la care se face referire este, de fapt, un schimb de mesaje intre cativa membri ai Asociatiei Dealerilor din Romania, care nu are nicio legatura cu participarea bancilor din care provin acesti dealeri”, se mai arata in comunicat.

Reractia ING vine dupa mai multe relatari de presa din aceasta saptamana, care indicau ca de la una din banci ar fi fost trimis un e-mail care sugera ca dobanzi de 50% pe an la depozite ar fi fost mai apropiate de realitate.

In presa au fost indicati printre posibilii participanti la „cartel” Bancpost, ING Bank, Unicredit-Ţiriac si Royal Bank of Scotland (fosta ABN Amro), mai ales dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca 3-4 banci din piata tin cotatii foarte ridicate pe dobanzile la lei, ceea ce a ridicat si dobanda medie a pietei.

Vineri, Consiliul Concurentei a anuntat ca a declansat din oficiu o investigatie privind o posibila intelegere intre anumiti jucatori de pe piata serviciilor bancare si interbancare, pe baza unor suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale in acest sector, potrivit presedintelui institutiei, Gheorghe Oprescu.

Anuntul a alimentat si mai mult suspiciunile legate de o posibila miscare premeditata din partea unor banci cu scopul de a salta dobanzile, in contextul in care, de cateva saptamani, dobanzile din piata monetara interbancara s-au mentinut mult peste dobanda cheie a BNR.

Ca reactie, banca centrala a decis sa plafoneze dobanda ROBOR a pietei monetare, folosita ca referinta pentru multe din creditele in lei cu dobanda variabila acordate de banci, la un nivel cu cel mult 25% peste dobanda la facilitatea de credit (sau de credit Lombard) a BNR, care este in prezent de 14,25% pe an.

In Romania, ING are afaceri in domeniul bancar, al pensiilor si asigurarilor. ING Bank Romania are statut de sucursala a unei banci dintr-un alt stat membru al UE.

Fitch coboara perspectiva Erste Bank

Agentia de rating a confirmat, totodata, ratingul ‘A’ pentru credite pe termen lung al grupului bancar, ratingurile pentru credite pe termen scurt, individual si de suport ‘F1’, ‘B/C’ si respectiv ‘1’. Fitch a confirmat plafonul pentru ratingul de suport la ‘A-‘.

Concomitent, Fitch a revizuit si perspectiva subsidiarelor Ceska Sporitelna si Slovenska Sporitelna ale Erste Bank. Astfel, perspectivele bancilor au fost coborate de la ‘pozitiva’ la ‘stabila’, iar ratingurile lor echivalate cu cele ale grupului bancar-mama, ca urmare a intergarii solide si a importantei strategice a bancilor in cadrul grupului.

„In contextul turbulentelor de pe piata, grupul Erste se confrunta cu tot mai multe provocari intr-un mediu operational in schimbare. In conditiile in care perspectivele economice pentru unele dintre tarile din Europa Centrala si de Est unde grupul desfasoara operatiuni vor incepe sa se inrautateasca in 2008, Fitch a decis sa coboare la ‘stabila’ perspectiva ratingului grupului bancar”, explica directorul diviziei pentru institutii financiare de la Fitch, Michael Steinbarth.

Cu toate acestea, Fitch observa progresele pe care Erste le-a facut in generarea unor profituri operationale sustenabile fara sa compromita concret capitalizarea. Erste Bank a incheiat cu succes si integrarea Bancii Comerciale Romane, cumparata in trimestrul al patrulea din 2006.

Joi, cand si-a afisat rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, Erste Bank a anuntat ca va beneficia de pachetul de sustinere acordat de statul austriac, care a facut o injectie de capital de 2,7 miliarde euro.

In 16 octombrie, agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s (S&P) a revizuit de la stabila la negativa perspectiva Erste Bank si perspectivele principalelor subsidiare, inclusiv BCR, motivand-si decizia prin agravarea riscului unui impact regional semnificativ al crizei financiare mondiale.

Intre timp, S&P a coborat cu o treapta ratingul BCR, dupa retrogradarea Romaniei.

EFG Eurobank: Profit de 647 mil. euro in primele noua luni, sub asteptari

Actionarul majoritar al Bancpost, EFG Eurobank, a afisat pentru primele noua luni ale acestui an un profit net de 647 milioane euro, in crestere cu 4,6% fata de aceeasi perioada din 2007, usor sub asteptarile pietei.

Nivelul mediu al estimarilor analistilor pentru castigurile EFG Eurobank din primele trei trimestre a fost de 650 milioane euro.

EFG Eurobank este a doua mare banca din Grecia care raporteaza o incetinire a cresterii castigurilor, din cauza crizei financiare mondiale.

„In pofida conditiilor adverse de pe piata bancara si financiara internationala, care au afectat veniturile grupului din tranzactionare, administrarea activelor si brokeraj, profitul recurent a inregistrat o crestere cu 17,9%, la 560 milioane euro”, potrivit unui comunicat al EFG Eurobank.

Grupul, care are afaceri si in Bulgaria, Cipru, Romania, Serbia, Polonia, Turcia si Ucraina, a anuntat ca venitul net din dobanzi a crescut cu 23,1% in primele noua luni, la 1,77 miliarde euro.

EFG Eurobank a mai aratat ca operatiunile sale din tarile europene emergente au evoluat pozitiv, profitul net din regiune triplandu-se, la 135 milioane euro, de la 42 milioane euro in perioada echivalenta din 2007.

Depozitele clientilor au avansat cu 42,5%, la 46,1 miliarde euro in septembrie 2008, ceea ce a determinat o scadere a raportului dintre credite si depozite la 119,9%, de la 130,1% in septembrie 2007.

EFG a precizat ca depozitele au crescut mai rapid decat creditele de la inceputul anului, „ceea ce a permis ca majorarea creditarii sa fie finantata doar din depozite”.

Avansul creditarii a incetinit la o rata anuala de 30,9%, valoarea imprumuturilor ajungand la 56,5 miliarde euro in septembrie, iar 46% din creditele noi contractate in afacra Greciei au provenit din Polonia si Cipru.

In afara de Bancpost, EFG Eurobank mai detine in Romania si alte companii: Euroline Retail Service IFN, EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania SAI, EFG Eurobank Finance, EFG Eurobank Securities, EFG Eurobank Leasing, EFG Eurobank Property Services sau EFG IT Shared Services.

BCR a numit un nou vicepresedinte si membru al comitetului executiv

Consiliul de Supraveghere al Bancii Comerciale Romane (BCR) l-a numi pe Wolfgang Schoiswohl (46 ani) in pozitia de vicepresedinte executiv si membru al comitetului executiv, in locul lui Jean Andronie, vicepresedinte executiv corporate, care va pleca din conducerea BCR, a anuntat banca.

Schoiswohl a ocupat, incepand cu anul 2002, mai multe pozitii de conducere, printre care director executiv si vicepresedinte corporate banking al HVB Bank Romania, presedinte si CEO al Bancii Comerciale Ion Tiriac si vicepresedinte responsabil cu afacerile corporate al Bancii Comerciale HVB Tiriac.

In ultima perioada, a fost membru al board-ului, responsabil pentru corporate banking si departamentul de trezorerie in cadrul Volksbank Ungaria.

Jean Andronie lucreaza in BCR inca de la infiintarea bancii, fiind vicepresedinte executiv corporate din anul 2004.

Wolfgang Schoiswohl urmeaza sa preia noua pozitie incepand cu 1 ianuarie 2009. Numirea lui Wolfgang Schoiswohl va deveni efectiva dupa aprobarea acesteia de catre Banca Nationala a Romaniei.

Banca Transilvania: Nu negociem vanzarea bancii

Banca Transilvania (TLV) infirma afirmatiile aparute in presa legate de negocierea vanzarii bancii si precizeaza ca o astfel de decizie se poate lua numai cu acordul actionarilor, in cadrul unei adunari generale, potrivit unui comunicat remis de institutia de credit.

„Nu este in politica Bancii Transilvania sa comenteze zvonurile din piata. Totusi, pentru a raspunde anumitor afirmatii aparute in presa, va informam ca in acest moment nu ne aflam in discutii pentru negocierea vanzarii bancii”, se arata in comunicatul transmis.

Reactia vine dupa mai multe relatari de presa, care indicau ca unii actionari ai bancii ar fi mandatat o banca de investitii pentru negocieri de vanzare.

Banca Transilvania este unul din primii zece jucatori de pe piata bancara romaneasca si are actionariat majoritar romanesc, iar unii jucatori o considera printre ultimele banci de pe piata susceptibile pentru a fi preluate.

„Hotararea se poate lua numai cu acceptul actionarilor, in Adunarea Generala a Actionarilor si in conformite cu prevederile regulamentelor BVB si CNVM. Impreuna cu partenerii nostri strategici, BERD si IFC, analizam optiuni viitoare si gandim proiecte pentru dezvoltarea bancii”, se precizeaza in comunicat.

Banca are o valoare de piata de 2,78 miliarde lei (753,5 milioane euro), conform ultimei cotatii de 0,2620 lei, stabilita in sedinta bursiera din 12 septembrie. De la inceputul acestui an, actiunile bancii s-au depreciat cu 71%, in contextul unui declin accentuat al intregii piete.

Pentru primele noua luni din 2008, banca a afisat un profit net de 396,6 milioane lei (109 milioane euro), in crestere cu 197% fata de cel din perioada similara a anului trecut, in principal ca urmare a banilor primiti din vanzarea Asiban, la care detinea 25% din actiuni.

Banca Transilvania are un capital social de 1,06 miliarde lei, divizat in 10,6 miliarde actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul principal al companiei este Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu o detinere de 14,98%.

Banca Italo Romena a lansat un serviciu pentru acceptarea de carduri Visa prin POS-uri

Banca Italo Romena a anuntat lansarea serviciului de acceptare de carduri prin intermediul POS-urilor compatibile tehnologiei cip, dand astfel comerciantilor din Romania posibilitatea de a accepta carduri Visa ca mijloc de plata.

Noua tehnologie, care presupune stocarea datelor pe cip, este mult mai sigura.

„Tranzitia catre tehnologii mai sofisticate si mai sigure, printre care implementarea tehnologiei bazate pe cip stimuleaza utilizarea tot mai frecventa a cardurilor la comercianti. De altfel, anul 2007 a marcat o crestere semnificativa a numarului tranzactiilor derulate la comercianti, respectiv cu 67% pentru cardurile VISA, in comparatie cu 2006”, a declarat directorul general pentru Romania al Visa Europe, Catalin Cretu.

Banca Italo Romena a lansat 5 tipuri de carduri sub marca Visa inca din anul 2004 si ofera segmentului de retail atat carduri de debit, cat si carduri de credit, iar segmentului de clienti corporate, carduri Business.
Din anul 2006, toate ATM-urile din reteaua proprie – instalate in cele 16 agentii ale bancii Italo Romena – accepta carduri care incorporeaza tehnologia bazata pe cip.

Banca Italo Romena SpA, infiintata in anul 1980 ca un prim joint-venture intre Italia si Romania in sectorul bancar, a fost achizitionata in anul 2000 de catre Veneto Banca oferind servicii financiar bancare pentru numerosii oameni de afaceri italieni care au delocalizat activitatile lor productive.

Banca Italo Romena are sediul central si Directia Generala la Treviso si agentii la: Alba-Iulia, Arad, Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Sibiu si Timisoara. Planul de dezvoltare stabilit de grup prevede ca Banca Italo Romena sa se extindain 2008 la 20 de agentii in principalele orase din Romania.

In Europa, sunt peste 360 milioane carduri Visa de debit, credit si business. Visa Europe este o asociatie de membri – o organizatie detinuta si condusa de cele 4.600 banci membre din Europa – care a fost incorporata in iulie 2004. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de noua corporatie globala Visa Inc., cu o licenta exclusiva, irevocabila si perpetua in Europa.

Visa are cea mai mare acceptare la nivel global si Visa Plus este una dintre cele mai mari retele de ATM-uri din lume care furnizeaza numerar in monedele nationale a peste 170 de tari.

BNR va scadea RMO la lei cand va vedea o diminuare a creditarii in valuta

Banca Nationala a Romaniei (BNR) va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

„Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar, potrivit NewsIn.

„Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

Isarescu: Nu va faceti griji la creditul in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii

Bancile comerciale vor continua sa acorde credite, indeosebi in moneda nationala, unele probleme fiind posibile doar la jucatorii care s-au concentrat in special pe imprumuturile in valuta, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

„Nu va faceti griji la creditele in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii, retelele pe care le au trebuie sa lucreze”, a spus Isarescu, adaugand ca bancile orientate pe creditarea in valuta vor fi obligate sa apese pe frana, dar nu foarte puternic, „sa nu dea cu capul in parbriz”.

BNR va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus Mugur Isarescu.

„Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar.

„Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

Guvernatorul a declarat ca in piata romaneasca nu exista, in prezent, o lipsa generala de lichiditate, iar dovada este faptul ca, pe 24 octombrie, toate bancile si-au constituit rezervele minime obligatorii (RMO).

„Cum sa fie lipsa de lichiditate, cand bancile au 20% (din pasivele in lei n.r.) tinute la BNR?”, a spus Isarescu, referindu-se la parerile care sugerau ca in piata romaneasca exista in prezent o lipsa de lichiditate, care ar fi determinat cresterile puternice ale dobanzile pe piata interbancara.

In prezent, BNR ia 20% din sursele de finantare in lei (pasive) ale bancilor si 40% din cele in valuta in asa numitele rezerve minime obligatorii, pe care fiecare banca comerciala trebuie sa le constituie pana in data de 23 ale fiecarei luni.

Joi, banca centrala a micsorat rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei la 18%, insa reducerea intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008.

Mugur Isarescu a declarat ca economia romaneasca ar putea creste si cu 5-6% in 2009, daca investitiile vor fi dirijate spre zonele de blocaj din Romania, precum infrastructura sau agricultura.

„Cu o bruma de intelepciune, speram chiar la o crestere economica de 5 spre 6% pentru anul urmator, daca investitiile vor fi indreptate spre zone cu blocaj ca infrastructura sau agricultura, care au un potential imens”, a spus Isarescu, care a mentionat ca o temperare a cresterii economice pana sub potential „da inflatia jos”.

Atat guvernatorul BNR, cat si viceguvernatorul Cristian Popa au subliniat, insa, ca si scenariul unei cresteri economice de 4,5% are la fel de munte sanse ca si cel de 5-6%, in functie de cum vor fi indreptate investitiile.

In prima parte a conferintei de presa de luni, guvernatorul mentionase ca, fata de estimarile anterioare, de 5-6% pentru cresterea economica a Romaniei din 2009, BNR nu exclude in prezent o temperare mai puternica.

„Suntem tentati sa luam in considerare o crestere economica la un nivel mai scazut fata de 5-6%, cat aveam inainte”, a spus Isarescu.

In 28 octombrie, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat ca BNR estimeaza pentru 2009 o crestere economica a Romaniei de 4,6%, nivel semnificativ sub cel luat in calcul la elaborarea bugetului de stat, de 6%, si sub ultima prognoza a pentru acest an, de 9,1%.

Credit Zone: Brokerii bancari ar putea intermedia pana la 15% din credite pana in 2013

Volumul creditelor intermediate de firmele de brokeraj bancar poate creste in urmatorii 4-5 ani la 10-15% din totalul creditelor, in conditiile in care, in prezent, piata imprumuturilor din Romania stagneaza, a spus directorul de produse al Credit Zone, Marina Sterpan.

„Aceasta crestere va fi generata din doua directii. Odata din cresterea propriu-zisa a pietei creditelor si, in acelasi timp, din cresterea procentului de credite ce vor fi intermediate de brokeri”, a spus Sterpan.

In prezent, aproximativ 5% din totalul imprumuturilor contractate de populatie sunt intermediate de brokerii bancari, a estimat Sterpan.

Ea a dat exemplul Poloniei, unde 30% din totalul creditelor ipotecare pentru populatie sunt acordate prin intermediul brokerilor bancari. In Olanda, circa 70% din credite sunt intermediate de brokeri, in vreme ce in Statele Unite ale Americii si in Canada, ponderea este si mai mare, de circa 80-90%, a mai spus ea, potrivit NewsIn.

Cu toate acestea, in prezent, piata creditelor stagneaza, sustine directorul de produse al Credit Zone, „atat din cauza contextului  financiar international, cat si a schimbarilor produse in politica interna de creditare”.

Noul regulament de creditare a populatiei stabilit de Banca Nationala a Romaniei (BNR) are ca efect o intarziere a finalizarii tranzactiilor imobiliare, numarul acestora fiind afectat in mod direct de numarul creditelor acordate, mai spune Sterpan.

„Efectul a fost resimtit printr-o scadere a tranzactiilor in prima faza, dar mai ales prin reintoarcerea clientilor la elementele folosite pana in 2006 pentru obtinerea unui credit ipotecar: avansul si codebitorul”, a adaugat directorul de produse al Credit Zone.

Coface: Creditul interbancar trebuie relaxat, pentru a evita extinderea recesiunii globale dupa 2009

Relaxarea creditarii interbancare si scaderea ratei dobanzii de pe piata londoneza LIBOR sunt conditiile esentiale pentru evitarea extinderii crizei financiare mai departe de 2009, considera analistii Coface, estimand o perioada intre 18 si 24 luni in care efectele crizei se vor observa in Europa.

Criza financiara, reflectata in Europa printr-o criza a creditului, a dus la cresterea indicelui intarzierilor de plata ale companiilor monitorizate de Coface cu 36% in primele noua luni ale acestui an.

Blocajul asupra creditului bancar, incetinirea activitatii si scaderea brusca a nivelului de incredere intre agentii economici sunt primele consecinte ale crizei din Europa observate de analistii Coface, ce au dus la scaderea ratingurilor pentru Marea Britanie, Irlanda si Islanda. „Pe lista neagra sunt acum Italia si Franta”, sustin reprezentantii companiei.

„Durata de intindere a crizei la nivel international este conditionata de relaxarea creditarii interbancare in urmatoarele saptamani si de scaderea ratei LIBOR. Daca aceste doua situatii vor avea loc, vom avea recesiune doar in 2009, daca nu, atunci vom fi intr-o situatie cu mult mai grava”, a spus directorul Coface pe Romania, Cristian Ionescu.

Propagarea crizei, asemanatoare prin extindere cu cea din 2001, este mai redusa fata de crizele anterioare, in principal pe fondul rezistentei din tarile emergente. Cu toate acestea, „presiunea asupra conditiilor de creditare este mai puternica din cauza componentelor financiare foarte specifice ale crizei financiare”, mai spun analistii Coface.

Efectele crizei actuale se vor mentine, la fel ca in cazul crizelor precedente, pe o perioada cuprinsa intre 18 si 24 de luni, estimeaza Coface, insa companiile vor reusi sa se adapteze noilor conditii din piata, in ciuda temperarii cresterii economice.

Totodata, Coface considera ca nu se vor observa si alte efecte negative asupra unor „probleme sub presiune”, ca explozia de credit pe noi instrumente financiare.

„Canalul initial al crizei a fost piata de imobiliare, care a lovit putenic companiile din tarile in care erau situatii critice pe cale sa explodeze, cum ar fi Marea Britanie si Irlanda, insa agravarea crizei financiare a descoperit noi canale de transmisie si a ajuns in prezent si la zona euro, afectand Italia si Franta”, a declarat economistul-sef al Coface, Yves Zlotowski.

In aceste conditii, impactul crizei asupra Marii Britanii s-a observat asupra consumului si a cheltuielilor companiilor, numarul de falimente al companiilor inregistrand o crestere de 14% in primele sase luni din 2008.

In Irlanda, tara aflata in recesiune, incidentele de neplata ale companiilor au crescut cu 75% in prima jumatate a acestui an, observa Coface.

Urmatoarele tari care vor resimti puternic efectele crizei sunt Italia si Franta, sustin analistii companiei.
„In Italia, riscurile companiilor se deterioreaza in contextul unei cresteri anemice, crescand costurile si blocand creditarea. Ratingul A2 al Italiei a fost pus sub supraveghere negativa”, se arata in comunicatul Coface.

si ratingul A1 al Frantei a fost pus sub supraveghere negativa, dupa ce criza a lovit, in prima faza sectorul transporturilor, al constructiilor si cel imobiliar.

„Aceasta deterioare a fost cauzata in special de dificultatile cu care se confrunta companiile in accesarea creditelor si, de asemenea, pe fondul incetinirii activitatii”, a spus responsabilul Coface pentru Franta, Olivier Cazal.

Demisie la sefia Trezoreriei UniCredit Tiriac

Unicredit Tiriac Bank l-a numit in functia de director al trezoreriei pe Dorin Alexandru Badea, care ocupa anterior pozitia de director adjunct al acestui departament, dupa plecarea lui Bogdan Mihoc.

Dorin Alexandru Badea preia noile atributii incepand de luni, 3 noiembrie 2008, au mai spus reprezentantii bancii, care nu au comentat conditiile plecarii lui Mihoc.

Surse din piata bancara citate de NewsIn au legat plecarea lui Mihoc de la Unicredit Tiriac Bank de controversele aparute in ultimele saptamani din cauza cresterii puternice a dobanzilor de piata interbancara.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a acuzat, spre finalul lunii trecute, un grup de banci care dau cotatii pentru calcularea ROBOR ca au promovat ideea unei crize de lichiditate pe piata bancara prin declaratiile facute, incercand, de fapt, sa acopere pierderile inregistrate in urma „atacului esuat asupra leului”.

In aceeasi perioada, Banca Nationala a Romaniei a chemat la discutii conducatorii a sapte banci, de la care a cerut explicatii cu privire la nivelul excesiv de ridicat al dobanzilor interbancare din ultimele zile si le-a „solicitat imperativ” sa reintre in normalitate.

In acelasi timp, „au fost invitati la discutii conducatorul si trezorierul unei alte banci, pentru clarificari privind operatiunile de clearing pe care aceasta le-a efectuat cu institutii financiare nerezidente, precum si referitor la pozitiile ramase deschise in cadrul operatiunilor realizate pe piata interbancara”, se mai arata in comunicatul BNR.

Consiliul Concurentei (CC) a declansat din oficiu o investigatie avand ca obiect o posibila intelegere intre anumiti agenti economici activi pe piata serviciilor bancare si interbancare, practica interzisa de Legea Concurentei, a anuntat, vinerea trecuta, institutia de profil.

Investigatia are la baza suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale in acest sector, a declarat Gheorghe Oprescu, presedintele Consiliului Concurentei. In cadrul investigatiei, inspectorii Consiliului au realizat o serie de inspectii inopinate la sediile principalilor actori din piata.

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, pe 23 octombrie, ca poate suspenda publicarea indicilor ROBID/ROBOR in cazul in care nivelul ratei dobanzii ROBOR depaseste cu mai mult de 25% nivelul ratei dobanzii pentru facilitatea de credit, aflat in prezent la 14,25% pe an.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!