CNSAS

Magistratura din România este „împânzită” de foşti colaboratori ai poliţiei politice.Cum comentati?

de

Magistratura din România este „împânzită” de foşti agenţi ai poliţiei politice comuniste, comentează ziarul Le Monde notând că Florica Bejinaru, noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, este suspectată de

colaborare cu fosta Securitate.

În spatele privirii severe şi prezenţei distante, judecătoarea Florica Bejinariu ascunde un trecut problematic care strică imaginea unei instituţii judiciare române, deja obiectul unor controverse. De la alegerea sa, la 11 ianuarie, la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Florica Bejinaru reprezintă o problemă pentru reprezentanţii legii în România. Magistrata ar fi colaborat, în anii 1980, cu poliţia politică din timpul regimului comunist, conform documentelor dezvăluite de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), o instituţie publică”, notează Le Monde.

„La 20 de ani de la căderea uneia dintre cele mai dure dictaturi comuniste din Europa, situaţia provocată de prezenţa unui fost colaborator al Securităţii în rândurile magistraţilor creează o imagine negativă. Bucureştiul este criticat constant de Comisia Europeană privind întârzierea reformelor din justiţie şi în privinţa combaterii corupţiei. Coincidenţa face ca Florica Bejinariu să fie aleasă în momentul în care experţii Uniunii Europene sosesc la Bucureşti pentru evaluarea justiţiei. Raportul experţilor ar urma să fie prezentat în februarie. Or, prezenţa foştilor membri ai Securităţii în aparatul judiciar explică probabil, parţial, ritmul lent al reformelor”, subliniază cotidianul francez, adăugând că „această prezenţă pare masivă”.

Le Monde mai notează că, după înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu în decembrie 1989, Ion Iliescu, prezentat drept „nomenclaturist comunist aflat în dizgraţie în ultimii ani ai dictaturii”, şi echipa lui „i-au menajat pe foştii ofiţeri ai Securităţii”.

Avocata Paula Iacob a fost recrutată de Securitate, în calitate de informator, iniţial, sub numele de „Gabriela”, în 1952

de

Paula Iacob ar fi avut două nume conspirative, mai întâi „Gabriela”, apoi „Ioana”, arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti. Conform CNSAS, Paula Iacob ar fi fost recrutată de două ori de fosta

 

 Securitate, în calitate de informator, mai întâi în 1952, apoi în 1970.
Prima dată, a fost recrutată ca informator în data de 5 decembrie 1952, potrivit CNSAS. „La 5.12.1952 a fost recrutată de către Direcţia Regională Bucureşti, în calitate de informator, în scopul încadrării informative a lui N.R.E. A semnat un angajament sub numele de Gabriela”, arată CNSAS în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

CNSAS precizează că în 1954 Securitatea a renunţat la colaborarea cu „Gabriela” (Paula Iacob), pentru că scopul recrutării sale fusese „lămurirea unei lucrări”, iar menţinerea ei ca informator nu mai era de folos, având în vedere că, potrivit agenţilor de Securitate, citaţi de CNSAS, era „cunoscută ca un element ataşat regimului”. „În 1954, potrivit , au renunţat la colaborarea sa pentru că „, notează CNSAS, citând din dosarele fostei Securităţi.

Apoi, notează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la 20 februarie 1970, Paula Iacob a fost din nou recrutată de fosta Securitate, „pe baza sentimentelor patriotice”. De această dată, avocata a semnat un angajament cu numele „Ioana”. „Ulterior, la 20.02.1970, Securitatea Direcţia a III-a a reluat această legătură prin a doamnei Iacob Paulina, semnând un nou angajament sub numele de Ioana”, se arată în documentele depuse de CNSAS.

Conform CNSAS, la dosarul de informator al Paulei Iacob ar exista atât note scrise chiar de avocată, cât şi note ale agenţilor de Securitate redactate pe baza declaraţiilor acesteia.

Avocata Paula Iacob ar fi dat informaţii la Securitate despre angajaţi de la Europa Liberă, pe care îi cunoscuse prin intermediul unei verişoare stabilite în Germania, la care a mers în vizită de mai multe ori, arată CNSAS în acţiunea depusă în instanţă.

Din actele depuse la dosar reiese că Paula Iacob a vizitat-o de mai multe ori pe o verişoară din Germania, care lucra la postul Europa Liberă, prin intermediul căreia a cunoscut mai multe persoane de origine română, despre care ar fi furnizat informaţii.

Într-o notă depusă de CNSAS la dosar, este relatată detaliat o călătorie pe care Paula Iacob a făcut-o, împreună cu soţul ei, în Germania, în toamna anului 1968. „În noiembrie 1968, am făcut împreună cu soţul meu o călătorie de 30 de zile în RFG, în vizită la o rudă. Cu ocazia unei vizite la Manheim, am întâlnit pe A.E., un evreu plecat cu forme legale. Din discuţiile cu el am aflat că este vizitat de diverşi cetăţeni români, care-i solicită bani, printre care, în mod special gazetarul G.M, de la Lumea”, ar fi scris Paula Iacob în una dintre notele informative date fostei Securităţi, potrivit dosarului din instanţă.

CNSAS a depus la dosarul de la instanţă şi alte documente din care reiese că fosta Securitate ar fi deschis „mapă de lucru” unei persoane care, din informaţiile oferite de avocată, „în toamna anului 1969 a întreţinut relaţii cu C.G, director adjunct al secţiei române a postului de radio Europa Liberă din Munchen”.

Contactată de NewsIn, avocata Paula Iacob a declarat că acest dosar nu poate fi „decât un dosar aranjat”. Avocata a recunoscut că a avut o verişoară care lucra la Europa Liberă, spunând însă că „asta e relaţia care a deranjat, tocmai pentru că nu le-am oferit (n.r. – ofiţerilor de Securitate) ce aşteptau”.

Sursa: NewsIn

CNSAS a cerut instanţei, în 2008, să constate, în urma verificărilor de interes public, colaborarea cu Securitatea a 292 de persoane

de

Din cele 292 de acţiuni în constatare în urma verificărilor de interes public, 149 privesc calitatea de lucrător (foşti ofiţeri), iar 143 vizează stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii.

Din totalul acţiunilor înaintate de Consiliu în instanţă, 56 de procese au fost câştigate de CNSAS, 12 au fost pierdute din cauza lipsei calităţii procesuale a persoanelor verificate (în urma decesului), două procese au fost pierdute definitiv şi irevocabil, 9 fiind în recurs, iar alte 213 sunt în curs de desfăşurare.

Dintre persoanele pentru care CNSAS a cerut constatarea colaborării cu fosta Securitate, în 2008, cele mai cunoscute sunt Dumitru Avram şi Ioan Aurel Rus, ambii de la PRM, Vasile Butnaru (PSD), fostul ambasador al României la Lisabona, Gabriel Gafiţa, Ion Ionescu, judecător la ÎCCJ, Tiberiu Marc (PSD), actualul preşedinte CJ Sălaj, Constantin Argatu, episcop al Argeşului şi Muscelului, Costică Crăciun, episcop al Dunării de jos.

CNSAS se află în proces cu 94 de persoane deţinătoare ale titlului de luptător în Revoluţia din Decembrie 1989, iar alte 29 de acţiuni în instanţă se referă la magistraţi (judecători sau procurori) în funcţie.

Instituţia susţine că identificarea magistraţilor foşti colaboratori a fost mai eficientă decât în alte ţări.

Astfel, Institutul Memoriei Naţionale din Polonia, cu atribuţii similare CNSAS, a deconspirat, în perioada 2005-2008, un număr de 19 magistraţi care au colaborat cu serviciile secrete poloneze în perioada comunistă, în timp ce Consiliul a întocmit acţiuni în constatarea calităţii de colaborator / lucrător al Securităţii pentru 29 de magistraţi, în numai 8 luni de aplicare a O.U.G. nr. 24/2008.

Potrivit bilanţului CNSAS, în 2008 au fost verificaţi din oficiu 3834 de candidaţi dintre care 2.823 persoane care au candidat pentru ocuparea funcţiilor de primari sau consilieri locali şi, respectiv, 1.011 persoane care au candidat pentru ocuparea unui post de senator sau deputat în Parlamentul României.

Sursa: NewsIn

CNSAS nu va mai avea dreptul de a da verdicte de politie politica

de

Dupa ce in februarie Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala activitatea CNSAS, senatorii au adoptat miercuri un proiect de lege prin care Colegiul va putea sa-si continue activitatea, fara a da verdict de politie politica.

Astfel, CNSAS va putea doar constata calitatea de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia, fara a mai putea da verdict de politie politica, acest lucru revenindu-i in totalitate justitiei.

Noul proiect de lege va mentine categoriile de demnitari pe care CNSAS ii verifica din oficiu, incepand cu presedintele statului, parlamentarii, prefectii, terminand cu persoanele cu functii de conducere din directiile judetene de sanatate sau din companiile nationale.

Totodata, preotii vor putea fi verificati de CNSAS, doar la cererea cultului respectiv.