Recurs declarat împotriva unui act administrativ-jurisdicţional. Termenul de recurs al actului administrativ-jurisdicţional. Tardivitate

S.C. „LC” S.R.L. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 77 din 3 martie 2003 emisă de Comisia Consiliului Concurenţei prin care a fost individualizată sancţiunea, fiindu-i aplicată o amendă de 20.000.000 lei, la Preşedintele Consiliului Concurenţei.

În urma analizei contestaţiei, Preşedintele Consiliului Concurenţei a decis prin Decizia nr. 169 din 24 martie 2003 respingerea contestaţiei şi menţinerea deciziei nr. 77/2003.

Împotriva acestei decizii cu nr. 169 din 24 martie 2003, reclamanta S.C. „LC” S.R.L. a declarat recurs, criticând soluţia Preşedintelui Consiliului Concurenţei ca fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii. În acest sens, a precizat că recurenta nu a determinat eliminarea sau denaturarea concurenţei, nu a obligat clienţii la semnarea unor angajamente, iar aplicarea sancţiunii este prescrisă în raport de dispoziţiile art. 13 pct. 1 din O.G. nr. 2/2002.

Curtea, în prealabil analizei motivelor de casare, constată că recursul este tardiv declarat.

Aşa cum rezultă din actele de la dosar, decizia nr. 169/din 24 martie 2003 emisă de Preşedintele Consiliului Concurenţei a fost comunicată recurentei la 5 mai 2003 cu reclamaţia nr. 2132/5 mai 2003.

Potrivit prevederilor art. 60 alin. 5 din Legea nr. 21/1996 a concurenţei, Deciziile Preşedintelui Consiliului Concurenţei pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare, ori recursul s-a depus la 19 iunie 2003 direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind supus prevederilor art. 302 C. proc. civ., dar restituit recurentei care a înaintat recursul instanţei a cărei hotărâre o critică la 30 iunie 2003 – fila 11.

Analiza acestor acte demonstrează că la 1 iunie 2003 când a redactat şi datat recursul, recurenta primise comunicarea Deciziei 169/2003, iar declararea acestuia şi depunerea la Consiliul Concurenţei s-a făcut la 30 iunie 2003, fiind înregistrat la nr. RG 1926 din 7 iulie 2003, deci cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de lege.

Este de precizat că activitatea de control cu caracter contencios realizată de Preşedintele Consiliului Concurenţei se finalizează prin emiterea unui act cu caracter jurisdicţional, iar Legea 29/1990 consacră regula atacării în faţa instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ, mai exact cu recurs la secţia de contencios administrativ şi a actelor administrativ-jurisdicţionale, după epuizarea căilor prevăzute de lege.

În acest sens este şi prevederea din art. 60 alin. 5 din Legea 21/1996 care stipulează că Decizia Preşedintelui Consiliului Concurenţei poate fi atacată în faţa secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în termen de 15 zile de la comunicare.

Şi Legea contenciosului administrativ stabileşte că actele administrativ-jurisdicţionale pot fi atacate cu recurs, după epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale, în termen de 15 zile de la comunicare, prevedere cuprinsă în art. 4 din Legea nr. 29/1990.

În raport de considerentele expuse, Curtea constată că recurenta a primit comunicarea la 5 mai 2003, iar recursul a fost depus la instanţa a cărei hotărâre se critică la 30 iunie 2003, astfel că recursul este tardiv declarat. Aceeaşi soluţie se impune şi în cazul în care recurenta ar pretinde că a depus recursul din eroare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 19 iunie 2003, termenul de 15 zile fiind depăşit şi în această teză.

Recursul a fost respins ca tardiv.

Legea nr. 217/2008 pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

Legea nr. 217/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 724 din 24.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – (1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
(2) Functia de control a Curtii de Conturi se realizeaza prin proceduri de audit public extern prevazute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit internationale general acceptate.
(3) Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in prezenta lege, si reprezinta Romania in calitatea sa de institutie suprema de audit in organizatiile internationale ale acestor institutii.
(4) Litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.
(5) In unitatile administrativ-teritoriale, functiile Curtii de Conturi se exercita prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, structuri fara personalitate juridica.
(6) Sediul Curtii de Conturi este in municipiul Bucuresti, iar sediile camerelor de conturi sunt in orasele resedinta de judet si in municipiul Bucuresti.”
2. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu urmatorul cuprins:
„Art. 11. – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) control – activitatea prin care se verifica si se urmareste modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice;
b) audit public extern – activitatea de audit desfasurata de Curtea de Conturi, care cuprinde, in principal, auditul financiar si auditul performantei;
c) audit financiar – activitatea prin care se urmareste daca situatiile financiare sunt complete, reale si conforme cu legile si reglementarile in vigoare, furnizandu-se in acest sens o opinie;
d) audit al performantei – evaluarea independenta a modului in care o entitate, un program, o activitate sau o operatiune functioneaza din punctele de vedere ale eficientei, economicitatii si eficacitatii;
e) auditor public extern – persoana angajata in cadrul Curtii de Conturi, care desfasoara activitati specifice de audit extern in sectorul public;
f) eficacitate – gradul de indeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si raportul dintre efectul proiectat si rezultatul efectiv al activitatii respective;
g) eficienta – maximizarea rezultatelor unei activitati in relatie cu resursele utilizate;
h) economicitate – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate;
i) standarde de audit – setul de concepte, principii directoare, proceduri si metode pe baza carora auditorul public determina ansamblul etapelor si procedurilor de verificare, care sa permita atingerea obiectivului fixat;
j) entitate auditata – autoritatea publica, compania/societatea nationala, regia autonoma, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine, singur sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;
k) opinie de audit – concluzia auditorului, care se exprima in scris, asupra situatiilor financiare si/sau a programului sau activitatii auditate, in legatura cu realitatea, fidelitatea si conformitatea acestora cu reglementarile aplicabile domeniului;
l) fonduri publice – sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, imprumuturi interne contractate de autoritatile administratiei publice locale, precum si din bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale;
m) autoritate publica – denumire generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, autoritatile administrative autonome, autoritati ale administratiei publice locale si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finantare;
n) legalitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii acesteia;
o) ordonator de credite – persoana imputernicita prin lege sau prin delegare, potrivit legii, sa dispuna si sa aprobe actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;
p) patrimoniu public – totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale sau ale entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu. Drepturile si obligatiile statului si ale unitatilor administrativteritoriale se refera exclusiv la bunurile din sectorul public;
q) regularitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte;
r) Organizatia Internationala a Institutiilor Supreme de Audit – INTOSAI cuprinde institutiile supreme de audit din statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii si asigura instruirea in domeniul auditului public.”
3. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 2. – (1) Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de activitate.”
4. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. – (1) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
(2) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza cele constatate.
(3) Ori de cate ori considera necesar, Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului si, prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, consiliilor locale, judetene si al municipiului Bucuresti rapoarte in domeniile in care este competenta.
(4) Raportul anual al Curtii de Conturi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.”
5. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. – (1) Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente, informatii, necesare exercitarii atributiilor sale.
(2) Entitatile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate sa ii transmita actele, documentele, informatiile solicitate, la termenele si in structura stabilite de Curtea de Conturi, si sa ii asigure accesul in sediile acestora.
(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice detinatoare de acte sau documente sunt obligate sa le puna la dispozitia acestora.
(4) Entitatile auditate sunt obligate sa sprijine activitatea auditorilor publici, in cazul efectuarii misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spatii de lucru adecvate si a accesului logistic corespunzator.
(5) Entitatile auditate poarta intreaga raspundere pentru actiunile lor si nu pot fi absolvite de aceasta raspundere prin invocarea rapoartelor Curtii de Conturi.
(6) Autoritatile publice cu atributii de control financiar, control fiscal, precum si de control sau de supraveghere prudentiala in alte domenii au obligatia sa efectueze cu prioritate verificari specifice, la solicitarea Curtii de Conturi.
(7) Daca, in exercitarea functiilor sale, Curtea de Conturi ia cunostinta de informatii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligata sa respecte caracterul acestora si sa le faca cunoscute numai autoritatilor indreptatite.”

6. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. – Curtea de Conturi isi intocmeste si aproba bugetul propriu, pe care il transmite Guvernului, in vederea includerii acestuia in proiectul bugetului de stat supus aprobarii Parlamentului.”
7. Articolul 6 se abroga.
8. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Plenul Curtii de Conturi se compune din 18 membri, numiti, in conditiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi.
(2) In structura Curtii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti si un secretariat general.”
9. Articolul 9 se abroga.
10. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10. – (1) Conducerea Curtii de Conturi se exercita de plenul Curtii de Conturi. Conducerea executiva a Curtii de Conturi se exercita de catre presedinte, ajutat de 2 vicepresedinti, care sunt consilieri de conturi.
(2) La sedintele plenului Curtii de Conturi pot participa secretarul general, precum si, in calitate de invitati, specialisti cu inalta pregatire in diferite domenii de activitate ce intra in competenta Curtii.
(3) Presedintele Curtii de Conturi conduce sedintele plenului. In lipsa presedintelui, un vicepresedinte va prezida sedintele.
(4) Presedintele Curtii de Conturi si ceilalti membri ai acesteia sunt independenti in exercitarea atributiilor si in luarea deciziilor si respecta principiile conducerii colective, publicitatii si transparentei.”
11. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 11. – (1) Departamentele sunt conduse de cate un consilier de conturi, care indeplineste si functia de sef de departament, numit de plenul Curtii.
(2) In cadrul departamentelor pot fi organizate directii, servicii, birouri si compartimente de specialitate.
(3) Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti sunt conduse de catre un director si un director adjunct. In structura camerelor de conturi judetene pot functiona servicii si birouri.
(4) Structura organizatorica a Curtii de Conturi, statul de functii, numarul de posturi de conducere si de executie, domeniile de activitate si atributiile departamentelor, ale secretariatului general, precum si ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.
(5) Personalul de control financiar incadrat la Curtea de Conturi dobandeste calitatea de auditor public extern. Pe aceasta functie pot fi incadrate persoane cu studii superioare economice, juridice si de alta specialitate, necesare desfasurarii activitatii Curtii de Conturi.”
12. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. – (1) Coordonarea activitatilor desfasurate in cadrul departamentelor si al camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti se realizeaza de catre consilierii de conturi si directorii camerelor de conturi, in conditiile normelor si procedurilor stabilite de plenul Curtii de Conturi.
(2) Organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati se efectueaza potrivit regulamentului aprobat de plenul Curtii de Conturi, in temeiul prezentei legi.
(3) Regulamentul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”
13. Articolul 13 se abroga.
14. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 14. – In vederea indeplinirii unor obligatii in domeniul auditului extern, ce revin Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizata si functioneaza Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele PHARE, ISPA si SAPARD, pentru fondurile structurale si de coeziune, pentru Fondul European de Garantare in Agricultura, pentru Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum si pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada postaderare, denumita in continuare Autoritatea de Audit, care are atributii si proceduri de lucru proprii.”
15. Articolul 141 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 141. – (1) Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operational fata de Curtea de Conturi si fata de celelalte autoritati responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul in municipiul Bucuresti. In teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate in judetele in care isi desfasoara activitatea agentii, autoritati de management si/sau organismele intermediare care gestioneaza fondurile comunitare.
(2) Autoritatea de Audit este singura autoritate nationala competenta sa efectueze audit public extern, in conformitate cu legislatia comunitara si nationala, asupra fondurilor prevazute la art. 14.
(3) Autoritatea de Audit poate efectua audit public extern si asupra altor categorii de fonduri decat cele prevazute la art. 14, urmand ca reglementarile care vizeaza fondurile respective sa prevada si asigurarea resurselor necesare acestei activitati.”
16. Articolul 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 142. – (1) In conformitate cu prevederile legislatiei comunitare si nationale, cu standardele de audit acceptate pe plan international, Autoritatea de Audit efectueaza audit de sistem si audit al operatiunilor.
(2) Principalele atributii ale Autoritatii de Audit sunt urmatoarele:
a) evaluarea conformitatii sistemelor de management si control pentru programele operationale cofinantate prin instrumentele structurale si prin Fondul European pentru Pescuit cu prevederile legale comunitare;
b) verificarea, pe baza de esantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritatile responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14;
c) raportarea anuala privind compatibilitatea sistemelor de management si control ale autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operatiunilor cu reglementarile comunitare;
d) verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national;
e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul Euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
f) emiterea opiniei asupra declaratiei de asigurare, emise de agentiile de plati pentru agricultura si dezvoltare rurala;
g) emiterea declaratiilor de inchidere, insotite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau masura finantata din fondurile prevazute la art. 14, dupa caz;
h) urmarirea respectarii criteriilor de acreditare a autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, pe toata perioada de implementare tehnica si financiara a acestora;
i) urmarirea modului de implementare de entitatile auditate a recomandarilor formulate ca urmare a actiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.
(3) Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate sustinerii agriculturii si dezvoltarii rurale, Autoritatea de Audit indeplineste rolul de organism de certificare.
(4) Pentru realizarea atributiilor ce ii revin, Autoritatea de Audit poate incheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevazute la art. 14.
(5) Autoritatea de Audit raporteaza Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile prevazute la art. 14, iar principalele constatari si recomandari rezultate in urma auditurilor efectuate sunt incluse in raportul public anual al Curtii de Conturi.
(6) Autoritatea de Audit are acces neingradit la acte, documente si informatii necesare exercitarii atributiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice detinatoare.
(7) Autoritatea de Audit poate incheia contracte cu societati specializate sau cu experti autorizati pentru realizarea unor activitati, in vederea indeplinirii atributiilor sale.”
17. Articolul 143 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 143. – (1) Autoritatea de Audit este condusa de un presedinte si 2 vicepresedinti numiti de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care acestia au fost numiti. Mandatul nu poate fi reinnoit.
(2) Pentru organizarea si functionarea structurilor centrale si regionale pe care le coordoneaza, presedintele Autoritatii de Audit emite decizii si instructiuni.
(3) Atributiile presedintelui Autoritatii de Audit sunt, in principal, urmatoarele:
a) aproba rapoartele de audit si semneaza opiniile de audit privind evaluarea conformitatii sistemelor de management si control cu prevederile legale comunitare, pentru programele operationale cofinantate prin instrumentele structurale si prin Fondul European pentru Pescuit;
b) aproba rapoartele de audit si semneaza opiniile de audit de operatiuni, ca urmare a verificarii cheltuielilor declarate de autoritatile responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14;
c) aproba rapoartele anuale privind compatibilitatea sistemelor de management si control ale autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operatiunilor cu reglementarile comunitare;
d) aproba rapoartele de verificare a existentei si corectitudinii elementului de cofinantare nationala;
e) semneaza certificatele de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul Euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
f) semneaza opiniile asupra declaratiilor de asigurare, emise de agentiile de plati pentru agricultura si dezvoltare rurala;
g) semneaza declaratiile de inchidere si aproba rapoartele de audit pentru fiecare program sau masura finantata din fondurile prevazute la art. 14, dupa caz;
h) reprezinta Autoritatea de Audit si asigura relatiile acesteia cu institutiile si autoritatile publice nationale si comunitare, precum si cu organismele nationale si internationale de profil;
i) aproba deplasarea personalului Autoritatii de Audit pentru indeplinirea atributiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse reuniuni si grupuri ale auditorilor din tara sau strainatate, specifice domeniului gestionarii si controlului fondurilor prevazute la art. 14;
j) aproba regulile de procedura ale Autoritatii de Audit privind activitatea specifica a acesteia in ceea ce priveste auditul fondurilor prevazute la art. 14;
k) aproba manualele si strategiile de audit necesare indeplinirii cerintelor specifice Autoritatii de Audit, prevazute in regulamentele comunitare;
l) aproba si transmite, dupa caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a Autoritatii de Audit;
m) avizeaza regulamentul propriu de organizare si functionare a Autoritatii de Audit, pe care il supune aprobarii plenului Curtii de Conturi;
n) avizeaza structura organizatorica si statul de functii ale Autoritatii de Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncti, a sefilor de serviciu si le prezinta plenului Curtii de Conturi, in vederea aprobarii;
o) aproba criteriile de promovare a personalului Autoritatii de Audit si stabileste atributiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin fisa postului;
p) aproba criteriile specifice pentru ocuparea posturilor necesare exercitarii auditului fondurilor europene si scoaterea la concurs a posturilor vacante ale Autoritatii de Audit;
q) informeaza, semestrial si ori de cate ori considera necesar, plenul Curtii de Conturi asupra principalelor constatari rezultate din actiunile de audit desfasurate si asupra masurilor luate in concordanta cu reglementarile comunitare;
r) prezinta plenului Curtii de Conturi sinteza constatarilor si a rezultatelor activitatii de audit asupra fondurilor europene, in vederea includerii in raportul public anual ce se inainteaza Parlamentului;
s) indeplineste alte atributii, stabilite in conditiile legii.
(4) Exercitarea unora dintre atributiile prevazute la alin. (3) poate fi delegata vicepresedintilor Autoritatii de Audit.
(5) Fondurile necesare indeplinirii atributiilor Autoritatii de Audit se asigura de la bugetul de stat si sunt reflectate distinct in bugetul Curtii de Conturi.”

18. Articolul 144 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 144. – (1) Structura organizatorica, numarul de personal si statul de functii ale Autoritatii de Audit se aproba de plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui Autoritatii de Audit. Coordonarea si atributiile structurilor centrale si regionale din aparatul propriu al Autoritatii de Audit si ale personalului de la nivel central si regional se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii de Audit, care este parte integranta a regulamentului de organizare si functionare a Curtii de Conturi.
(2) In scopul realizarii atributiilor sale, Autoritatea de Audit poate angaja si personal de alta specialitate decat cea economica.”
19. Articolul 147 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 147. – Pentru desfasurarea activitatii Autoritatii de Audit, Guvernul si Curtea de Conturi au obligatia sa asigure conditiile necesare angajarii si pregatirii profesionale a personalului, spatiile de lucru, dotarile si logistica aferente.”
20. Titlul capitolului III se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„CAPITOLUL III
Competenta si atributiile Curtii de Conturi”

21. Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16. – (1) Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativteritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii.
(2) Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum si a oricaror fonduri publice.
(3) Activitatea de audit extern exercitata de Curtea de Conturi se desfasoara cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internationale general acceptate.
(4) Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei urmareste diminuarea costurilor, sporirea eficientei utilizarii resurselor si indeplinirea obiectivelor propuse.”
22. La articolul 17, partea introductiva si litera b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 17. – In cadrul competentelor prevazute la art. 16, Curtea de Conturi isi desfasoara atributiile specifice asupra urmatoarelor domenii:
………………………………………………………………………………………………………
b) constituirea si utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;”.
23. La articolul 17, literele g1) si h) se abroga.
24. La articolul 18, partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 18. – In cadrul competentelor prevazute la art. 16, Curtea de Conturi isi desfasoara activitatile specifice asupra urmatoarelor categorii de entitati publice:”
25. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 19. – Curtea de Conturi poate hotari desfasurarea activitatilor stabilite de lege si la alte persoane decat cele prevazute la art. 18, care:
a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a altor institutii publice;
b) administreaza, in temeiul unui contract de concesiune sau de inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;
c) administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice, in sensul prezentei legi, verificarile urmand a se efectua numai in legatura cu legalitatea administrarii si/sau utilizarii acestor fonduri.”
26. La articolul 20, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 20. – (1) Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.”
27. Articolul 21 se abroga.
28. La capitolul III, titlul sectiunii a 2-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„SECTIUNEA a 2-a
Atributiile Curtii de Conturi”

29. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22. – Curtea de Conturi efectueaza auditul financiar asupra urmatoarelor conturi de executie:
a) contul general anual de executie a bugetului de stat;
b) contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) conturile anuale de executie a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale judetelor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor;
e) contul anual de executie a bugetului Trezoreriei Statului;
f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;
g) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele locale si de la bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
h) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) conturile anuale de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
k) alte conturi de executie a unor bugete prevazute de lege.”
30. Articolul 23 se abroga.
31. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24. – Curtea de Conturi are competenta sa stabileasca limitele valorice minime de la care conturile prevazute la art. 22 sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar, astfel incat in termenul legal de prescriptie sa se asigure verificarea tuturor conturilor.”
32. Articolul 25 se abroga.
33. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 26. – (1) Curtea de Conturi efectueaza auditul performantei utilizarii resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
(2) Curtea de Conturi efectueaza o evaluare independenta asupra economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor.
(4) Activitatea de audit al performantei se desfasoara in conformitate cu metodologia proprie, adoptata pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celor mai bune practici in domeniu, si se finalizeaza prin elaborarea unui raport de audit.
(5) Prin constatarile si recomandarile facute, auditul performantei trebuie sa conduca la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.”
34. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 27. – (1) Prin verificarile sale la persoanele prevazute la art. 18 si 19, Curtea de Conturi urmareste, in principal:
a) exactitatea si realitatea situatiilor financiare, asa cum sunt stabilite in reglementarile contabile in vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management si control la autoritatile cu sarcini privind urmarirea obligatiilor financiare catre bugete sau catre alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.”
35. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 28. – Obiectivele controalelor Curtii de Conturi dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat ori dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotarare si se aduc la cunostinta celor interesati.”
36. La capitolul III, titlul sectiunii a 3-a se modifica si avea urmatorul cuprins:

„SECTIUNEA a 3-a
Certificarea conturilor”

37. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 29. – (1) Curtea de Conturi certifica acuratetea si veridicitatea datelor din conturile de executie verificate.
(2) Nicio alta autoritate nu se poate pronunta asupra datelor inscrise in conturile de executie, decat provizoriu.”
38. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 30. – (1) Curtea de Conturi exercita auditarea la sediu sau la fata locului.
(2) Auditorii publici externi desemnati sa auditeze conturile, precum si celelalte activitati pentru care Curtea de Conturi are competenta intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si concluziile, formuleaza recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate si isi exprima opinia fata de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(3) In cazul in care conturile prezentate nu intrunesc conditiile care sa faca posibila verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixand termen pentru completarea sau refacerea lor, dupa caz. Daca titularii conturilor nu se conformeaza acestei masuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora de catre un expert contabil numit de Curtea de Conturi.”
39. Articolul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 31. – (1) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(2) In situatia in care se constata regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate si se comunica entitatii auditate.
(3) In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunica conducerii entitatii publice auditate aceasta stare de fapt. Stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia devin obligatie a conducerii entitatii auditate.
(4) In situatiile in care in rapoartele de audit se constata existenta unor fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, conducatorul departamentului sesizeaza organele in drept pentru asigurarea valorificarii constatarii si informeaza entitatea auditata.
(5) Atunci cand se constata imposibilitatea intocmirii unui raport de audit, se dispune entitatii auditate completarea si/sau refacerea conturilor verificate.”
40. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 32. – Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere juridica.”
41. Articolul 33 se abroga.
42. Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 34. – Entitatea auditata poate face obiectii scrise la constatarile din rapoartele intocmite de auditorii publici externi, in termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiectiile formulate se depun la sediul institutiei din care face parte auditorul public extern si vor fi avute in vedere la valorificarea constatarilor.”
43. Articolul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 35. – Pentru motive intemeiate, in termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat, procedura examinarii contului poate fi redeschisa.”
44. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 36. – In situatia in care, in urma verificarilor efectuate pe parcursul executiei bugetului la persoanele juridice prevazute la art. 18 si 19, rezulta fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar, valorificarea constatarilor se face potrivit prevederilor art. 31.”
45. Articolele 37-39 se abroga.
46. Capitolul IV, cuprinzand articolele 40-88, se abroga.
47. Articolul 93 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 93. – (1) In indeplinirea atributiilor pe care i le confera legea, Curtea de Conturi mai are urmatoarele atributii:
a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu si de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevazute la art. 18;
b) sa solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspectie bancara ale Bancii Nationale a Romaniei, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, in cadrul atributiilor lor legale;
c) sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale de control si de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atributii de control financiar, fiscal, audit intern si inspectie bancara;
d) sa ceara unor institutii specializate ale statului, ori de cate ori este necesar, sa efectueze verificari de specialitate care sa contribuie la clarificarea unor constatari.
(2) Persoanele juridice supuse controlului Curtii de Conturi sunt obligate sa transmita acesteia, pana la sfarsitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfasurarea si realizarea programului de audit intern.
(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, in vederea asigurarii complementaritatii si a cresterii eficientei activitatii de audit.”
48. Articolul 94 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 94. – In baza constatarilor sale, Curtea de Conturi stabileste:
a) suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cand se constata utilizarea nelegala sau ineficienta a acestora;
c) inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila sau fiscala controlata.”
49. Articolul 95 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 95. – Masurile prevazute la art. 94 se iau potrivit regulamentului aprobat in temeiul prevederilor art. 12 alin. (2).”

50. Articolul 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 96. – Curtea de Conturi cere celor in drept suspendarea din functie, in conditiile legii, a persoanelor acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate.”
51. Capitolul VI, cuprinzand articolele 97-103, se abroga.
52. Articolul 104 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 104. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
(2) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, incepand cu data expirarii mandatului actualilor consilieri de conturi in functie.
(3) Consilierii de conturi in functie numiti de Parlament isi vor continua activitatea pana la expirarea mandatului.
(4) Inainte de a incepe sa isi exercite mandatul, membrii Curtii de Conturi depun urmatorul juramant in fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului: Jur sa respect Constitutia si celelalte legi ale tarii, sa apar interesele Romaniei, ordinea de drept, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin ca membru al Curtii de Conturi. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
(5) Pe perioada exercitarii mandatului, consilierii de conturi pot fi revocati din functiile in care au fost numiti numai in cazurile si in conditiile prezentei legi.
(6) Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada ramasa pana la expirarea mandatului celui a carui activitate a incetat.”
53. Articolul 105 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 105. – (1) Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeste presedintii si vicepresedintii Curtii de Conturi si ai Autoritatii de Audit.
(2) Pentru a fi numiti consilieri de conturi, se cere indeplinirea urmatoarelor conditii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani in specialitatea studiilor absolvite si pregatire profesionala temeinica.”
54. Dupa articolul 105 se introduce un nou articol, articolul 1051, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1051. – (1) In subordinea presedintilor si a vicepresedintilor Curtii de Conturi, precum si ai Autoritatii de Audit se organizeaza si functioneaza cate un cabinet, care se incadreaza cu personal contractual.
(2) Structura si numarul personalului de la cabinetele respective se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.”
55. Articolul 106 se abroga.
56. Articolul 107 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 107. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Acestia sunt demnitari de stat si sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
(2) Se interzice membrilor Curtii de Conturi sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.
(3) Membrilor Curtii de Conturi le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la administrarea ori conducerea unor societati comerciale sau civile. Ei nu pot fi experti sau arbitri desemnati de parte intr-un arbitraj.
(4) Persoanele care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiaza, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati.”
57. La articolul 108 alineatul (1), partea introductiva si literele a) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 108. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt obligati:
a) sa isi indeplineasca functia incredintata, cu impartialitate si cu respectarea Constitutiei;
………………………………………………………………………………………………………
c) sa isi exprime votul afirmativ sau negativ in adoptarea actelor Curtii de Conturi, abtinerea de la vot nefiind permisa. In caz de vot negativ, acesta trebuie motivat in scris;”.
58. La articolul 108, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevazute la art. 104 alin. (1).”
59. La articolul 108, alineatul (4) se abroga.
60. Articolele 109, 110 si 113 se abroga.
61. Articolul 111 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 111. – (1) Auditorii publici externi sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de Codul etic al profesiei.
(2) Persoanele care au indeplinit functia de controlor financiar sau auditor public extern pe o durata de cel putin 14 ani in cadrul Curtii de Conturi beneficiaza la data pensionarii de pensii de serviciu, in conditiile prevazute de lege pentru functionarul public parlamentar.”
62. Dupa articolul 111 se introduce un nou articol, articolul 1111, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1111. – (1) Personalul de specialitate al Curtii de Conturi, inclusiv cel cu functii de conducere, este supus mobilitatii in cadrul aceleiasi categorii profesionale, prin modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizeaza pentru eficientizarea activitatii Curtii de Conturi si in interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Mobilitatea personalului Curtii de Conturi se realizeaza conform Statutului auditorului public extern, aprobat in conditiile prezentei legi.
(3) Deciziile care vizeaza mobilitatea personalului Curtii de Conturi sunt luate prin hotarari ale plenului Curtii de Conturi.
(4) Auditorii publici externi se pot constitui intr-o asociatie profesionala, avand ca scop promovarea si dezvoltarea auditului public extern, perfectionarea pregatirii profesionale, cresterea prestigiului profesiei, precum si asigurarea cooperarii cu alte organisme similare din tara si din strainatate.”
63. Articolul 112 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 112. – Auditorii publici externi se bucura de stabilitate.”
64. Articolul 114 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 114. – De la data trimiterii in judecata penala, membrii Curtii de Conturi si auditorii publici externi sunt suspendati de drept din functiile lor. In caz de condamnare definitiva, ei sunt demisi de drept, iar in caz de achitare, suspendarea inceteaza.”
65. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 115. – Personalul cu functii de conducere este numit de plenul Curtii de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de presedintele Curtii.”
66. Articolul 116 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 116. – (1) Mandatul de membru al Curtii de Conturi inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;
b) in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei mai mult de 6 luni consecutive;
c) in cazul revocarii din functie.
(2) Dupa incetarea mandatului, in conditiile legii, consilierii de conturi au dreptul sa revina in postul ocupat anterior, daca numirea lor la Curtea de Conturi s-a facut de pe un post dintr-o institutie publica.
(3) Pe perioada in care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai prin contract de munca pe durata determinata.”
67. Articolele 117-120 se abroga.
68. Articolul 121 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 121. – Raspunderea disciplinara a auditorilor publici externi, conditiile si procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curtii de Conturi.”
69. Articolul 122 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 122. – Atributiile plenului Curtii de Conturi sunt urmatoarele:
a) adopta politicile si strategiile Curtii de Conturi;
b) aproba normele proprii privind activitatea specifica a Curtii de Conturi;
c) aproba manualele de audit si ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza normelor proprii ale Curtii de Conturi, precum si alte norme procedurale;
d) aproba programele anuale de activitate a Curtii de Conturi;
e) aproba modul de desfasurare a unor actiuni specifice, solicitate prin hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, care nu sunt deja prevazute in program;
f) aproba statul de functii al personalului Curtii de Conturi;
g) aproba denumirea, sfera de activitate si structura organizatorica a departamentelor Curtii de Conturi;
h) aproba proiectul de buget al Curtii de Conturi;
i) dezbate si hotaraste transmiterea executiei bugetului Curtii de Conturi catre Parlament;
j) aproba regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, regulamentul concediilor personalului Curtii de Conturi, regulamentul prevazut la art. 12 alin. (2), codul de conduita etica si profesionala a personalului Curtii de Conturi, precum si alte regulamente specifice;
k) aproba Statutul auditorului public extern;
l) aproba structura organizatorica a Curtii de Conturi, numeste directorii, directorii adjuncti, sefii de servicii, secretarul general al Curtii de Conturi si stabileste atributiile acestora, prin fisa postului;
m) aproba rapoartele prevazute a fi comunicate Parlamentului;
n) emite avize, potrivit prevederilor art. 92;
o) aproba structura organizatorica a secretariatului general si atributiile compartimentelor din cadrul acestuia;
p) hotaraste asupra modificarii organizarii interne a Curtii de Conturi, in limitele legii;
q) solicita periodic si examineaza rapoartele asupra activitatii departamentelor Curtii de Conturi si a camerelor de conturi;
r) examineaza si aproba propunerea de ordine de zi a sedintei plenului, formulata de presedintele Curtii;
s) aproba lista cuprinzand posturile vacante care urmeaza a fi scoase la concurs, precum si tematicile si organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
s) aproba contractarea de lucrari, bunuri, servicii sau alte prestatii necesare functionarii Curtii de Conturi;
t) alte atributii stabilite in conditiile legii.”

70. Articolele 124 si 125 se abroga.
71. La articolul 126 alineatul (1), literele c), d), f), g) si i) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„c) sa convoace si sa prezideze dezbaterile plenului si sa asigure executarea hotararilor acestuia;
d) sa propuna ordinea de zi a sedintelor plenului si sa o supuna aprobarii acestuia;
………………………………………………………………………………………………………
f) sa numeasca personalul Curtii de Conturi, cu exceptia celui numit de plen, si sa dispuna, daca este cazul, detasarea sau revocarea din functie a acestuia, in conditiile legii; pentru personalul Autoritatii de Audit, aceasta atributie se exercita numai cu acordul presedintelui acesteia;
g) sa exercite actiunea disciplinara, potrivit prevederilor art. 121, si sa aplice sanctiuni disciplinare in cazurile prevazute de Codul etic al profesiei;
………………………………………………………………………………………………………
i) alte atributii ce pot fi stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi.”
72. La articolul 126, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Atributiile vicepresedintilor si consilierilor de conturi se stabilesc si se aproba prin regulamentul propriu de plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui acesteia.”
73. La articolul 126, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) In exercitarea atributiilor sale, presedintele Curtii de Conturi emite ordine.”
74. Dupa articolul 126 se introduce un nou articol, articolul 1261, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1261. – Paza Curtii de Conturi se asigura la nivel central de Serviciul de Protectie si Paza, iar la nivel teritorial, de Jandarmeria Romana, in mod gratuit.”
75. La articolul 127, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) neindeplinirea masurilor dispuse in temeiul prevederilor art. 93 alin. (1) lit. b)-d) si ale art. 96, cu amenda civila egala cu salariul de la 2 pana la 5 luni al persoanei din vina careia nu au fost duse la indeplinire masurile stabilite.”
76. Dupa articolul 128 se introduce un nou articol, articolul 1281, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1281. – Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii si a neurmaririi de conducerea entitatii a masurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”
77. Articolul 129 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 129. – (1) Abaterile prevazute la art. 127 si 128 se constata de auditorii publici externi ai Curtii de Conturi, iar amenda se stabileste potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(2) Sumele reprezentand amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.”
78. Articolele 130-135 se abroga.
Art. II. – In scopul aplicarii prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma „controlor financiar” se va inlocui cu sintagma „auditor public extern”.
Art. III. – In conditiile Legii nr. 94/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa incetarea mandatului, consilierii de conturi cu studii juridice, in functie de data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi numiti magistrati, in conditiile prevazute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. IV. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Obligativitatea executarii clauzelor contractului de munca la nivel de unitate

Existenta sau inexistenta resurselor financiare bugetare este irevocabila in ceea ce priveste stabilirea sau recunoasterea drepturilor salariale prevazute de contractul colectiv de munca, hotararea judecatoreasca urmand sa statueze asupra existentei sau inexistentei dreptului dedus judecatii, iar nu asupra situatiei de fapt cu privire la solvabilitatea ori insolvabilitatea debitorului, care intereseaza exclusiv faza executarii hotararii.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra sigurantei circulatiei pe caile ferate,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Clauza intr-un contract ori tratat international prin care partile stabilesc anumite drepturi
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
(lat. culpa „vina”)Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Parte intr-un proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac;
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.

***

Prin sentinta civila nr.5257/01.11.2006 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul nr.34487/3/LM/2006 a fost admisa actiunea formulata de reclamantul B.T. in contradictoriu cu parata SC TMB „Metrorex” SA; care a fost obligata la plata drepturilor banesti reprezentand cota trimestriala din cel de -al treisprezecelea salariu, pentru anul 2005, in valoare de 25% din salariul de baza al lunii de plata, respectiv transa aferenta trimestrului IV.
In considerente a retinut ca reclamantul este salariatul paratei si ca prin art. 43 lit.a din contractul colectiv de munca la nivelul unitatii s-a stipulat ca unul dintre adaosurile la salariul de baza este al 13-lea salariu, egal cu salariul de baza al lunii decembrie si care se acorda trimestrial, primele trei transe fiind de cate 25% din salariul de baza al lunii de plata, iar ultima este de regularizare si se platesc impreuna cu drepturile banesti ale ultimei luni din perioada .

Din formularea expresa a clauzei sus expuse, rezulta ca angajatorul si-a asumat obligatia acordarii celui de-al 13-lea salariu si ca aceasta clauza si-a produs efecte asupra contractelor individuale de munca ale tuturor angajatilor, creand in favoarea acestora, drepturi asupra carora nu se poate tranzactiona sau la care nu se poate renunta.

Dupa incheierea si intrarea in vigoare, contractul colectiv de munca urmeaza a se executa, avand putere de lege intre partile contractante, mai mult, prin hotararea consiliului de administratie din data de 31.10.2005 s-a stabilit ca, in cazul in care, din diverse motive, nu se semneaza actul aditional de prelungire a contractului colectiv de munca la nivel de unitate, sa se acorde in continuare salariatilor, drepturile prevazute in contractul colectiv in vigoare si actele aditionale ale acestuia, care expira la data de 01.11.2005.
Hotararea in discutie reprezinta in fapt o conventie a partilor de prelungire a contractului colectiv de munca in baza art.33 alin.1 lit.a) din Legea nr.130/1996, intrucat Consiliul de administratie s-a pronuntat asupra solicitarii in acest sens a sindicatului, rezultand ca prin adoptarea acestei hotarari, parata si-a asumat in continuare, respectarea clauzelor acestui contract, inclusiv plata celui de-al treisprezecelea salariu, ca parte componenta a salariului, la care face referire art.43 din contractul colectiv de munca la nivel de unitate .
A retinut, de asemenea, incidenta art.40 alin.2 din Codul Muncii, rap. la art.243 Codul Muncii, art. 30 din legea nr.130/1996, art.155 Codul Muncii si art.41 alin.5 din Constitutie, care statueaza obligatia angajatorului de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si contractele individuale de munca, existenta sau inexistenta resurselor financiare neputand avea vreo influenta asupra stabilirii sau recunoasterii drepturilor salariale.

Impotriva sus mentionatei hotarari, in termen legal a declarat recurs parata, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VII-a Civila si pentru Cauze privind Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. 34487/3/ 2006(158/2007), intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct.8 si 9 si 304 ind. 1cpc.
Astfel, a sustinut ca interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, respectiv art.41, 43 si 44 din contractul colectiv de munca la nivel de unitate, instanta a schimbat intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, cand a apreciat ca nu are importanta daca Metrorex SA a avut sau nu alocate fondurile necesare pentru acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, acesta urmand a fi acordat numai in limitele sumelor alocate la capitolul cheltuieli de personal din BVC si cel rectificativ aprobat prin hotarare de guvern, potrivit prevederilor exprese ale art.44 alin.3 din contractul colectiv de munca, or, din Hotararea Consiliului de Administratie din 05.12.2005 rezulta ca nu exista fondurile necesare pentru acordarea celei de-a patra transe a celui de-al treisprezecelea salariu.

De asemenea, sunt eronate retinerile instantei cu privire la hotararea Consiliului de Administratie din data de 31.05.2006, intrucat reprezentantii sindicatului au participat la sedinta in calitate de invitati, iar hotararea in discutie nu reprezinta o conventie de prelungire a contractului colectiv de munca, textul retinut de instanta in considerente, anume art.33 alin.1 din Legea 130/1996 referindu-se la incetarea contractului colectiv de munca, fara nici o legatura cu retinerile instantei.

A mai precizat ca nu ne aflam in ipoteza art.25 din legea 130/1996, Consiliul de Administratie adoptand hotararea din 31.10.2005 pentru acordarea drepturilor salariatilor pentru lunile noiembrie – decembrie, pentru care nu a existat contract colectiv de munca, incetat la data de 31.10.2005, iar la data de 31.12.2005, Consiliul de Administratie a hotarat ca pentru aceasta perioada sa se acorde drepturile din contractul expirat, insa tinand seama de clauzele cuprinse la art.43 si 44, privitoare la acordarea celui de-al treisprezecelea salariu.

Totodata, a sustinut ca in mod gresit instanta a dispus acordarea drepturilor banesti reprezentand cota trimestriala din cel de-al treisprezecelea salariu, pentru anul 2005, in valoare de 25% din salariul de baza al lunii de plata, respectiv transa aferenta trimestrului IV, cata vreme aceasta este o transa de regularizare si se plateste impreuna cu drepturile banesti ale ultimei luni din perioada, or, tinand cont ca nu au existat resurse financiare pentru acordarea acestuia, hotararea pronuntata este nelegala.
A reiterat,intemeiat in drept pe dispozitiile art.304 pct.9 Codul de procedura civila , consideratiile referitoare la necesitatea incadrarii in sumele alocate la capitolul „cheltuieli de personal”, prevazute in art.44 alin.3 din contractul colectiv de munca, lipsa fondurilor pentru alocarea transei a patra rezultand clar si din hotararea Consiliului de administratie din 05.12.2005, care arata ca societatea nu a avut posibilitati financiare pentru acordarea unor ajutoare materiale, iar cu privire la cel de-al treisprezecelea salariu, s-a stipulat ca se va reveni la Directia de Specialitate a MTCT, pentru rezolvarea acestei probleme, o data cu adoptarea bugetului de venituri si cheltuieli ale societatii, rectificat pe anul 2005.

Cercetand recursul declarat, prin prisma criticilor formulate, Curtea retine ca acesta este nefondat.

Astfel, in mod temeinic si legal a retinut prima instanta incidenta in speta a prevederilor legii nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca si a dispozitiilor art.243 din Codul Muncii pentru a aprecia asupra obligativitatii contractului de munca la nivel de unitate, care are calitatea de izvor de drept, impunandu-se partilor ca si legea, astfel ca executarea obligatiilor care rezulta din acesta este prevazuta sub sanctiunea atragerii raspunderii partii care se face vinovata de neindeplinirea acestuia .

De asemenea, nu se poate retine pertinenta motivului de recurs intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.8 Codul de procedura civila , intrucat apreciind ca existenta sau inexistenta resurselor financiare bugetare este irelevanta cat priveste stabilirea sau recunoasterea drepturilor salariale prevazute de contractul colectiv de munca, instanta de fond nu a denaturat intelesul vadit neindoielnic al termenilor raportului juridic obligational, caruia, intr-adevar, ii este indiferenta inexistenta disponibilitatilor financiare, hotararea judecatoreasca urmand sa statueze asupra existentei sau inexistentei dreptului dedus judecatii, iar nu asupra situatiei de fapt cu privire la solvabilitatea ori insolvabilitatea debitorului, care intereseaza exclusiv faza executarii acestei hotarari ce se realizeaza benevol ori silit, in conditiile Codului de procedura civila.

Din aceasta perspectiva, toate motivele de recurs care fac referire la nelegalitatea hotararii pentru lipsa fondurilor necesare alocarii celei de-a patra transe a celui de-al treisprezecelea salariu sunt neintemeiate si vor fi inlaturate ca atare.

De altfel, intimata recurenta nu a probat ca in urma reglarii valorice a transei din cel de-al 13-lea salariu, aferente salariului de baza al lunii decembrie, a rezultat ca acesta nu se poate acorda, pentru a se asigura incadrarea cheltuielilor totale cu salariile in limita maxima a capitolului „cheltuieli de personal” din BVC si cel rectificativ aprobat pentru societate, prin hotarare de guvern, dimpotriva, prin hotararea consiliului de administratie din 05.12.2005 se stipuleaza revenirea la Directia de specialitate a MTCT, pentru rezolvarea problemei acordarii celui de-al treisprezecelea salariu, o data cu BVC rectificat pe anul 2005.

Aceeasi hotarare vorbeste despre inexistenta disponibilitatilor financiare pentru acordarea premierii aferente zilei lucratorului la metrou si este adevarat, si despre faptul ca BVC aprobat pentru anul 2005 pana la data adoptarii hotararii, nu acopera salariile in curs pana la finele anului, insa, astfel cum s-a argumentat anterior, acest aspect este irelevant pentru recunoasterea dreptului dedus judecatii, iar pe de alta parte, hotararea in discutie este un act care provine exclusiv de la organul de administrare a societatii, nefiind fi opus cocontractantului din contractul colectiv de munca, pentru a justifica neindeplinirea obligatiilor asumate prin acest act.
In fine, in mod corect a statuat prima instanta ca, potrivit prevederilor art.33 alin.1 lit.a) din Legea 130/1996 , instanta a consimtit ca in cazul in care, din diverse motive, nu se semneaza actul aditional de prelungire a actualului contract colectiv de munca, care expira la 01.11.2005, sa fie prelungita aplicarea acestuia, prin acordarea in continuare, a drepturilor prevazute in favoarea salariatilor, fara a face distinctie dupa natura sau obiectul acestora.
De altfel, pentru recunoasterea dreptului ce face obiectul prezentei judecati nu era necesara o stipulatie expresa, in sensul celei de mai sus, intrucat dreptul s-a nascut la data intrarii in vigoare a contractului colectiv de munca pe anul 2005, fiind castigat si putand fi valorificat in conditiile prevazute in contract, independent de expirarea valabilitatii acestuia, intrucat acordarea ultimei transe din al treisprezecelea salariu ulterior incetarii contractului colectiv priveste numai modalitatea de executare, care nu afecteaza existenta sau intinderea dreptului.
In considerarea celor expuse, Curtea retine ca hotararea atacata este temeinica si legala, iar recursul este nefondat, urmand a fi respins, potrivit art.312 alin.1 Codul de procedura civila .

In baza art.274 alin.1 Codul de procedura civila , retinand culpa procesuala a recurentei in promovarea prezentei cai de atac, va fi obligata aceasta la plata catre intimat a cheltuielilor de judecata in valoare de 50 lei, reprezentand onorariu avocat.

Noua recursuri in interesul legii admise

In sedinta din 22 septembrie 2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, a solutionat un numar de 9 dosare penale in care au fost declarate recursuri in interesul legii de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pronuntandu-se urmatoarele solutii:

1. Prin decizia nr. 34, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In interpretarea dispozitiilor art. 132 din Codul penal, in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata si asistenta juridica este obligatorie, potrivit art. 171 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, instanta dispune incetarea procesului penal ca urmare a impacarii partilor numai in prezenta aparatorului ales sau a aparatorului din oficiu.

2. Prin decizia nr. 35, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazuta de art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului urmareste ascunderea faptei de omor comisa anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.

3. Prin decizia nr. 36, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: Dispozitiile Legii nr. 543/2002, privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infractiunile privind regimul vamal prevazute de art. 72 si art. 73 din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

4. Prin decizia nr. 37, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In interpretarea dispozitiilor art. 306 din Codul penal, infractiunile de lovire sau alte violente prevazute de art. 180 din Codul penal, vatamare corporala prevazuta de art. 181 din Codul penal si lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 din Codul penal, dupa caz se vor retine in concurs ideal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, in cazul faptei parintelui sau persoanei careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare, care abuzeaza de autoritatea sa si contrar intereselor minorului, exercita acte de violenta sau lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari fizice sau morale si care au pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.

5. Prin decizia nr. 38, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit: Dispozitiile art. 10 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri se interpreteaza in sensul ca: fapta de organizare, conducere sau finantare a actiunilor prevazute de art. 2 – 9 din Legea nr. 143/2000 constituie o infractiune distincta si nu o forma agravata a infractiunilor prevazute de art. 2 – 9 din aceeasi lege.

6. Prin decizia nr. 39, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit: Dispozitiile art. 81 alin. 1 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 224/2006 se interpreteaza in sensul ca: emiterea mandatului european de arestare nu presupune intocmirea unei incheieri, nefiind o procedura jurisdictionala.

7. Prin decizia nr. 42, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In cazul in care instanta este investita prin acelasi act de sesizare cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, din care, una anterior si cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispozitiile art. 85 din Codul penal.

Pedeapsa ce va fi executata urmeaza a fi determinata astfel:
– se vor aplica pedepse pentru fiecare din cele doua infractiuni deduse judecatii;
– se va dispune anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pronuntate anterior;
– se va contopi, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, pedeapsa a carei executare a fost initial suspendata conditionat cu pedeapsa care a atras anularea acesteia, putandu-se adauga un spor de pedeapsa;
– pedeapsa rezultanta, astfel determinata, se va contopi, dupa caz, conform regulilor prevazute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara, cu cea stabilita pentru fapta savarsita in termenul de incercare, putandu-se adauga un spor de pedeapsa.

8. Prin decizia nr. 43, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: Instanta penala investita cu judecarea infractiunilor prevazute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificarile ulterioare, nu va solutiona actiunea civila alaturata actiunii penale, urmand a pronunta respingerea ca inadmisibila a actiunii civile.

9. Prin decizia nr. 44, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In cazul plangerii formulata, in baza art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata si care solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori dispozitia cuprinsa in rechizitoriu, in ipoteza unei instrumentari complete, instanta poate dispune schimbarea acestuia, in conditiile art. 278 indice 1 alin. 8 lit. b din Codul de procedura penala.

Dupa redactarea considerentelor si semnarea deciziilor, acestea se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Purtator de cuvant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Judecator Cristina Madalina Buta

Contestatia facuta de Mihai Chitac se va judeca pe 17 noiembrie la instanta suprema

Înalta Curte de Casatie si Justitie va lua în dezbatere, pe 17 noiembrie, cererea generalului în rezerva Mihai Chitac de anulare a condamnarii la 15 ani de închisoare în dosarul Revolutiei de la Timisoara, în aceeasi zi urmând sa fie judecata solicitarea similara facuta de Victor Stanculescu. Completul de 9 judecatori al instantei supreme va analiza, la termenul fixat peste aproape o luna, daca sunt motive întemeiate pentru a se putea judeca contestatia în anulare, aceasta fiind o cale extraordinara de atac a unei decizii definitive. Pe lânga contestatiile în anulare înregistrate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, fostii generali în rezerva au mai facut si cereri de întrerupere a executarii pedepsei, care se judeca la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti. Magistratii militari au admis, în cazul amândurora, efectuarea unor expertize medico-legale din care sa reiasa daca  fostii generali sufera de boli grave, care nu le permit executarea unui regim de detentie. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti va relua judecata pe 4 noiembrie în cazul lui Victor Stanculescu si pe 19 noiembrie pentru Mihai Chitac.

Sursa principala

Curtea Constitutionala decide peste o saptamâna asupra candidaturii lui Dan Voiculescu si a procesului electoral

Curtea Constitutionala (CCR) va lua în discutie, pe 6 noiembrie, contestatia împotriva candidaturii lui Dan Voiculescu pentru Senat, potrivit biroului de presa al CCR, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a admis, duminica, o exceptie de neconstitutionalitate invocata de Asociatia Adevar si Dreptate.

Curtea de Apel Bucuresti a decis duminica, 26 octombrie, sa trimita la Curtea Constitutionala contestatia privind candidatura lui Dan Voiculescu pentru Senat, dupa ce judecatorii au admis o exceptie de neconstitutionalitate invocata de Asociatia Adevar si Dreptate privind un articol din ordonanta de modificare a legii pentru alegerile parlamentare. În cadrul sedintei de judecata de duminica, avocatul Asociatiei Adevar si Dreptate a ridicat exceptia de neconstitutionalitate cu privire la articolul din Ordonanta de Urgenta nr. 97/2008 referitor la termenul în care poate fi contestata o candidatura. Avocatul a aratat ca termenul pentru a contesta o decizie a Biroului Electoral Municipal era, initial, de 72 de ore, iar prin ordonanta contestata s-a redus la 48 de ore. El a mai spus ca aceasta ordonanta încalca articolul din legea fundamentala care prevede ca o ordonanta de urgenta nu poate afecta drepturile electorale. Avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon, a declarat la iesirea din sala de judecata ca Dan Voiculescu îsi va continua campania electorala. „Voiculescu are o decizie a Biroului Electoral Municipal prin care i s-a acceptat candidatura si o hotarâre a tribunalului prin care s-a respins contestatia formulata de Asociatia Adevar si Dreptate. Curtea de Apel Bucuresti nu s-a pronuntat asupra contestatiei, deci nu exista impedimente ca viitorul senator sa-si continue campania“, a declarat Sergiu Andon, duminica, pentru NewsIn.

«Este in joc intreaga campanie electorala»

În opinia lui Andon, hotarârea de duminica a Curtii de Apel Bucuresti este una „aberanta, cu consecinte grave“, care ar putea perturba campania electorala. „Ridicarea exceptiei priveste nu numai candidatura lui Voiculescu, ci practic întreaga campanie electorala. Daca ordonanta de urgenta este gasita neconstitutionala, toate reglementarile se prabusesc“, a mai declarat avocatul Sergiu Andon, care a adaugat ca spera ca magistratii Curtii Constitutionale sa judece cu operativitate exceptia invocata.

Contestatie depusa tardiv

Vicepresedintele Asociatiei Adevar si Dreptate, Viorel Ene, a atacat cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti decizia de vineri, 24 octombrie, a Tribunalului Bucuresti, care i-a respins cererea de anulare a candidaturii lui Dan Voiculescu la Senat, considerând tardiva contestatia. „Tribunalul constata ca acceptarea de catre biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi se face în 24 de ore de la depunere prin decizie si poate fi contestata de catre cetatenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, în termen de cel mult 48 de ore de la afisarea deciziei de acceptare“, se arata în motivarea deciziei din 24 octombrie, prin care a fost respinsa contestatia Asociatiei Adevar si Dreptate. Potrivit magistratilor, decizia de acceptare a candidaturii lui Dan Voiculescu a fost afisata în data de 20 octombrie, la ora 21:30, iar contestatia Asociatiei Adevar si Dreptate a fost depusa în data de 23 octombrie, la ora  12:40, dupa ce expirase termenul de 48 de ore pentru depunerea contestatiilor. Tribunalul Bucuresti a admis, vineri, exceptia tardivitatii, invocata de avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon, care a sustinut ca Asociatia Adevar si Dreptate a depus prea târziu cererea de anulare a candidaturii liderului PC. Drept urmare, instanta a respins cererea Asociatiei Adevar si Dreptate de anulare a candidaturii lui Dan Voiculescu la Senat, în Colegiul 8.

Acuzat de fals in acte publice

Asociatia Adevar si Dreptate, al carei vicepresedinte este Viorel Ene, a contestat la Tibunalul Bucuresti decizia Biroului Electoral Municipal de admitere a  candidaturii lui Dan Voiculescu, propus pe listele de candidati la Senat ale Aliantei PSD+PC. Asociatia Adevar si Dreptate a depus la Tribunalul Bucuresti contestatia împotriva admiterii candidaturii lui Dan Voiculescu, dupa ce organizatia a sesizat procurorii cu privire la  falsul în acte publice de care s-ar face vinovat presedintele fondator al Partidului Conservator, solicitând anchetarea acestuia. „Concret, Colegiul Consiliului National al Studierii Arhivelor Securitatii (CNSAS) a stabilit ca Voiculescu Dan a facut politie politica prin colaborarea sa cu Securitatea. Chiar daca acesta a contestat decizia CNSAS, în cursul audierilor din cadrul Colegiului CNSAS, a caror transcriere a fost depusa la Tribunalul Bucuresti, Voiculescu Dan a recunoscut singur ca a colaborat cu Securitatea: «Lucrând în comert exterior eram obligat sa-mi câstig si eu o pâine când ma întrebau de un cetatean strain ce e cu el sa spun ce stiu despre el»”, se arata într-un comunicat al asociatiei remis presei.

Sursa principala

Democrat-liberalii ameninta, din nou, Guvernul cu „sperietoarea” motiunii de cenzura

Partidul Democrat-Liberal va depune o motiune de cenzura, daca Guvernul va bloca prin Ordonanta de Urgenta (OUG) majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, a anuntat, luni, presedintele formatiunii, Emil Boc .

Liderii PD-l/”>PD-L au anuntat, de asemenea, ca vor depune, in plus, o plângere penala impotriva premierului Calin Popescu-Tariceanu daca acesta va bloca prin ordonanta de urgenta aplicarea legii privind majorarea salariilor profesorilor.

Boc a declarat ca, in cazul in care premierul va emite o OUG pe tema salarizarii profesorilor, democrat-liberalii vor depune o plângere penala privind savârsirea infractiunii de abuz in serviciu si vor cere ridicarea imunitatii parlamentare in vederea anchetarii acestuia.

Conform liderului democrat-liberal, printr-o decizie de blocare a aplicarii legii, Tariceanu „ar compromite institutiile fundamentale ale statului – Parlamentul, Curtea Constitutionala si Presedintele – care s-au pronuntat potrivit atributiilor constitutionale pe care le au”.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!