Ghişee închise, spitale doar pentru urgenţe, poliţişti cu banderole, clase fără profesori

Potrivit preşedintelui SED LEX, Vasile Marica, greva de astăzi este cea mai mare grevă generală din istoria României moderne. „Din administraţie vor participa la greva generală peste 85.000 de persoane, care sunt afiliate la SED LEX”, a declarat Marica pentru NewsIn.

Aproximativ 120.000 de salariaţi din sănătate vor intra în grevă. Spitalele nu vor face internări pentru cazurile curente, iar urgenţele vor fi probabil asigurate de medicii care nu sunt membri ai SANITAS, conform preşedintelui SANITAS, Marius Petcu.

„Avem 100.000 de semnături ale membrilor SANITAS pentru participare la grevă, fie pentru a protesta faţă de  legea salarizării, sau împotriva problemelor din sistem. Luni, cel puţin, membrii SANITAS îşi vor întrerupe activitatea. Urgenţele ar putea fi asigurate de cei care nu sunt membri ai federaţiei noastre, dar care vor beneficia şi ei de drepturile pe care noi le vom obţine”, a declarat Marius Petcu pentru NewsIn.

Poliţiştii vor lucra astăzi, însă cu banderole albe pe mână, a anunţat preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Paraschiv Toader.

„Nu se va lucra în nicio instituţie bugetară, singurii care îşi vor îndeplini sarcinile de serviciu sunt poliţiştii şi cadrele medicale din cadrul serviciilor de urgenţă, care, prin lege, nu îşi pot întrerupe activitatea. Ei vor purta o banderolă albă pe braţ în semn de protest”, a precizat pentru NewsIn preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea.

Elevii care vor veni, astăzi, la şcoală vor fi supravegheaţi, la fel se va întâmpla şi în creşe şi internate, unde se va asigura şi masa zilnică. Cu toate acestea, profesorii şi-au anunţat elevii, încă de vineri, să nu se prezinte luni la şcoală. Vor fi supravegheaţi în acelaşi mod şi deţinuţii din penitenciare, iar in spitale nu vor fi primiţi pacienţi noi la tratament sau investigaţii.

Federaţia Sindicatelor din Administraţia Publică PUBLISIND,afiliată la Blocul Naţional Sindical (BNS)susţine alături de membrii «Alianţei Bugetarilor» greva generală de astăzi. PUBLISIND va participa cu peste 500 de persoane la mitingul organizat de BNS împreună cu celelalte Confederaţii Sindicale în data de 7 octombrie 2009 pentru promovarea unor condiţii de muncă decente şi a unui sistem de salarizare echitabil pentru toţi salariaţii.

 

realitatea

La pohta lui Basescu

Rasturnare de situatie: PSD si PD-L, aproape la egalitate, titreaza Romania libera in editia de marti. PSD si PD-L au obtinut scoruri foarte apropiate, astfel incat nici unul dintre cele doua partide nu-si poate adjudeca victoria. Diferenta este de doar 1 la suta.

Presedintele Traian Basescu nu intelege de ce au dat romanii voturi „unor oameni despre care stim lucruri rele”, iar consilierul sau Sebastian Lazaroiu estimeaza ca peste doi ani ar putea avea loc alegeri anticipate.

Diferenta dintre PSD si PD-L este sub un procent dupa numararea a peste 99,6% din buletinele de vot: 33,60% la 32,95%, astfel incat „nu conteaza cine este pe locul intai”, dupa cum a explicat Ion Iliescu, unul dintre putinii social-democrati care nu revendica pentru partidul sau fotoliul de premier.

Mult mai pragmatic decat liderii mai tineri ai PSD, Iliescu stie ca „Basescu nu va numi niciodata un prim-ministru PSD”. Miron Mitrea, care si-a adjudecat victoria in Vrancea, crede insa ca PSD i-ar putea propune presedintelui „cativa profesionisti”, fiindca in plina criza „Romania are nevoie de un guvern sanatos”, care sa se bazeze nu doar pe o majoritate de 50 la suta, ci pe o sustinere mult mai consolidata.

La randul sau, Traian Basescu nu pare insa dispus sa accepte pe oricine si se mira public ca romanii au dat voturi „unor oameni despre care stim lucruri rele”. Altfel spus, dosarele penale intocmite de procurorii anticoruptie nu au contat prea mult in ochii alegatorilor, iar Adrian Nastase, serban Mihailescu, Miron Mitrea au ajuns din nou in Parlament, cei mai multi dintre ei fiind alesi in mod direct prin vot uninominal.

Solutia blatului: PNL arbitreaza remiza dintre PSD si PD-L, este titlul din Gardianul. Numaratoarea voturilor s-a incheiat, urmeaza negocierile. PSD se claseaza in continuare pe primul loc, cu un usor avans fata de PD-L. Luni seara, dupa centralizarea a 99,62% din voturi, BEC a anuntat ca social-democratii conduc cu un procent in fata PD-L.

Chiar daca par sa aiba mai putine mandate, democrat-liberalii s-au dus luni seara la Cotroceni , dar „nu pentru inceperea negocierilor”, dupa cum a precizat liderul PD-L Adriean Videanu. Oficial, de-abia marti PNL, PSD si PD-L isi desemneaza echipele de negociatori, liberalii fiind intens curtati de ambele partide.

PD-L deja a anuntat ca prima optiune este PNL, programele de guvernare fiind compatibile. Liderii PSD au vorbit de alchimia si relatiile personale care pot dicta viitoarea majoritate parlamentara, tot cu trimitere la PNL. Pe de alta parte, PD-L aminteste ca nu mai are interdictii pentru o colaborare cu PSD, iar social-democratii enumera partidul lui Boc ca potential partener de discutie.

Curtat acum, PNL a fost extrem de criticat de „aliatii” de la PD-L. Programul de guvernare al PD-L afirma chiar ca actuala criza politica s-a cronicizat prin ramanerea lui Tariceanu la putere si prin refuzul PNL de a declansa anticipate in 2005. Emil Boc l-a descris pe premier ca fiind „o calamitate naturala”, „mai periculos decat o criza economica”. La randul sau, Tariceanu afirma ca „Boc si Stolojan sunt papagalii presedintelui Basescu” si ca nu poate avea incredere in ei.

PNL se duce cu cine da mai mult, scrie Gandul. Liberalii discuta, marti, in Biroul Politic Central, despre posibilele aliante de guvernare, urmand sa fie formata o echipa de negocieri. Cuvantul de ordine era, luni, printre liderii de partid: „Mergem cu cine da mai mult”.

Primii pe lista de negocieri a liderilor PNL erau udemeristii. De fapt, cu UDMR e vorba mai mult de discutii decat de negocieri propriu-zise, date fiind relatiile excelente, consolidate in cei patru ani de guvernare in comun. Este posibil ca liberalii si udemeristii sa formeze un bloc si sa negocieze „la pachet” cu PSD, pe de o parte, si cu PD-L, pe de cealalta parte.

Calculele politice arata ca, daca merg impreuna la negocieri, cele doua partide pot obtine mai mult decat ar capata separat, pentru ca vor discuta de la „inaltimea” celor 26 de procente comune.

Liberalii spera sa isi forteze chiar potentialii parteneri de guvernare – fie ca e vorba de PD-L, fie ca e vorba de PSD – sa il accepte pe Calin Popescu Tariceanu prim-ministru. In orice caz, premisa de la care pleaca mai-marii PNL este ca nu se poate face guvern fara ei si vor incerca sa obtina cat mai mult, declarand sus si tare ca ei pot sta foarte bine si in opozitie.

La pohta lui Basescu, titreaza Ziua, precizand ca abia marti, la ora 10.00, vom afla cine a castigat alegerile din 30 noiembrie. Oricine ar fi in frunte, PD-L sau PSD-PC, desemnarea premierul sta clar la mana presedintelui. Mircea Geoana a primit tema de la colegii de partid sa aduca in curtea social-democratilor majoritatea functiilor importante in stat, de la prim-ministru la ministere-cheie.

Misiunea sa ar putea deveni imposibila daca pedelistii vor obtine totusi, dupa cum sustin, majoritatea locurilor in Parlament si, mai ales, daca liberalii dau curs invitatiei acestora de a forma un Guvern de dreapta. Reuniti intr-o intalnire informala si nu intr-un for de partid, social-democratii l-au insarcinat pe Mircea Geoana sa discute cu reprezentantii celorlalte partide numai de pe o pozitie de forta si sa nu se intoarca de la negocieri fara postul de premier, sefia Senatului si trei ministere importante: Internele, Externele si Justitia.

„Vom face aliante cu cine vom considera ca este cel mai bine. Asteptam si o centralizare de mandate, nu doar scorul politic. Suntem in fata, este clar ca vom castiga alegerile, PSD are cel mai mare scor. Oricum, am castigat cele mai multe mandate cu peste 50%. PSD va da noul prim-ministru”, a declarat Geoana, sigur pe el.

Liderul pesedist tinteste pozitia de premier de cand a preluat sefia PSD, dar presedintele Traian Basescu a afirmat in repetate randuri ca, atata vreme cat el va ocupa functia de sef al statului, Mircea Geoana nu va fi numit prim-ministru. Cat despre functia de sef al Senatului, pesedistii par sa o fi rezervat lui Dan Voiculescu, nume vehiculat cu ocazia scenariului „lovitura de stat”.

Cotidianul ii prezinta pe Marii perdanti de la uninominale. Poate cea mai mare surpriza este cea din Colegiul 12 Senat Bucuresti, acolo unde liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu a luat decat 10% dintre voturi. O alta surpriza este cea din Colegiul 20 Bucuresti, unde presedintele PNG, Gigi Becali, n-a contabilizat decat 15% dintre voturi.

Adrian Paunescu (PSD) a pierdut si el alegerile pentru Senat la Hunedoara in fata anonimului Codrin Patran de la PD-L, desi a castigat detasat colegiul. Biroul Permanent al PNL pare sa fie marele perdant al alegerilor uninominale de duminica.

O buna parte dintre liderii liberali nu au obtinut scorul necesar de voturi pentru a intra in Parlament. Unul dintre vechii lideri ai PNL, vicepresedintele Paul Pacuraru, a pierdut alegerile la Galati. De asemenea, vicepresedintele PNL Norica Nicolai nu mai intra in Parlament, desi a obtinut 45% dintre voturi.

Crin Antonescu, candidat PNL pentru Colegiul 3 din Bucuresti, avea mari emotii, sperand pana la ultima numaratoare sa obtina un mandat la redistribuire. Intr-o situatie similara se afla si Ludovic Orban, candidat in Colegiul 2. O surpriza este si scorul obtinut de Bogdan Olteanu, seful de campanie al PNL si presedintele Camerei Deputatilor, duminica el fiind doar ocupantul unui rusinos loc trei in colegiul unde a candidat.

Chiar daca va fi declarat castigator al mandatului de deputat, la redistribuire, Bogdan Olteanu a fost devansat – potrivit numaratorii partiale – la numar de voturi de anonimii Gheorghe Groza (PD-L) si Mihaela Anton (PSD). Fostul ministru al Muncii Gheorghe Barbu (PD-L) este o alta mare surpriza a uninominalului, el fiind invins in alegerile de la Hunedoara de tanarul Cosmin Nicula (PSD).

Putin l-a felicitat pe Tariceanu de Ziua Nationala

Premierul Calin Popescu Tariceanu a primit, luni, felicitari de la omologul sau rus Vladimir Putin, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei.

„Relatiile ruso-romane dovedesc un caracter constructiv si reciproc avantajos”, se arata intr-un comunicat al serviciului de presa al Guvernului de la Moscova, citat de RIA Novosti.

„Contam pe o dezvoltare progresiva comerciala, politica, economica, stiintifica, tehnica si culturala pentru binele popoarelor noastre, precum si in interesul pacii si stabilitatii in regiunea Balcanilor si a Marii Negre”, se mai arata in comunicat.

Tariceanu a participat, luni, la parada militara organizata de Ministerul Apararii la Arcul de Triumf.

Vom avea o iarna blanda, cu multa zapada

Meteorologii au facut publica prognoza pentru lunile decembrie, ianuarie si februarie, care arata ca vom avea o iarna blanda cu multe ninsori.

Cele mai coborate temperaturi pot atinge -25°C in depresiunile din nordul si centrul tarii, unde va ninge mai mult decat in restul regiunilor, relateaza Jurnalul National.

In luna decembrie temperaturile maxime pot depasi 10°C in sud. Va ninge peste valorile medii in jumatatea nordica a tarii. Ninsorile pot fi asociate temporar cu intensificari ale vantului mai ales in zona montana. Se va produce polei, iar in noptile reci va fi ceata cu depunere de chiciura.

In ianuarie, temperaturile medii lunare vor depasi valorile medii climatologice in cea mai mare parte a tarii. Vor alterna intervale calde, cand temperaturile maxime vor fi mai mari de 10°C in sudul tarii, cu raciri accentuate in care temperaturile minime pot cobori sub -25°C, in depresiunile din nordul si centrul tarii. Temporar ninsorile vor fi asociate cu intensificari ale vantului mai ales in regiunile extracarpatice. Vor fi conditii de ceata cu depunere de chiciura.

Temperaturile medii din februarie vor fi apropiate de valorile normale ale acestei luni, exceptand regiunile estice unde se pot inregistra depasiri ale normelor climatologice. Cantitatile de precipitatii vor avea o tendinta spre excedent in vestul, centrul si nordul tarii, iar in rest vor fi in general normale.

Act administrativ. Acţiune în contencios administrativ. Termen de prescripţie.

Prin cererea adresată Curţii de Apel Bacău MD a chemat în judecată Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru ca instanţa să dispună: anularea Ordinului 4156/1.06.2006 de eliberare din funcţie emis de Ministerul Educaţiei, obligarea Inspectoratului Şcolar Neamţ să solicite reintegrarea reclamantului în funcţia de director al Colegiului Naţional „ŞM”, obligarea M.E.C. să emită ordinul de reintegrare în funcţie şi plata drepturilor salariale.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ i-a acordat calificativul „nesatisfăcător” prin decizia nr.2833/23.12.2005, decizie pe care a atacat-o în instanţă, iar prin decizia nr.312 din 3.05.2007 a Curţii de Apei Bacău actul I.S.J. Neamţ a fost anulat.

Reclamantul a precizat că, deşi cauza privind anularea calificativului acordat se afla încă pe rolul instanţei, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ a înaintat către M.E.C adresa nr.309/2006 în baza căreia s-a emis Ordinul 4156/1.06.2006 prin care a fost eliberat din funcţia de director, ordin care face obiectul dosarului de fată.

Prin întâmpinarea formulată în dosar, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului a invocat: excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, arătând că reclamantul nu s-a adresat autorităţii emitente, înainte de a se adresa instanţei, pentru revocarea actului administrativ atacat şi excepţia tardivităţii formulării acţiunii, acţiunea fiind formulată cu depăşirea termenului de un an, calculat de la data emiterii actului.

Aceleaşi excepţii au fost invocate prin întâmpinare şi de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ.

Prin sentinţa civilă nr.123 din 1 octombrie 2007, a Curţii de Apel Bacău, au fost respinse excepţiile invocate şi a fost admisă în parte acţiunea, fiind respins capătul de cerere privind reintegrarea în funcţia de director.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a avut în vedere că procedura prealabilă a fost îndeplinită de reclamant fiind depuse la dosar înscrisuri doveditoare în acest sens.

Cu privire la excepţia de tardivitate invocată de pârâţi , s-a reţinut că în fapt a fost întrerupt cursul prescripţiei prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, până la soluţionarea irevocabila a litigiului privind decizia nr. 2833/2005, de acordare a calificativului act ce a stat la baza emiterii ordinului de eliberare din funcţie, astfel încât acţiunea reclamantului este exercitată înăuntrul termenului prevăzut de lege.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele.

I. In motivarea recursului său, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Neamţ critică sentinţa ca netemeinică şi nelegală arătând că:

–                 Instanţa a respins în mod greşit excepţia tardivităţii acţiunii – invocată de pârât – şi a reţinut că termenul de prescripţie ar fi fost întrerupt pe perioada soluţionării acţiunii din dosarul nr.390/32/ 2007 al Curţii de Apel Bacău.

–                 Consideră recurentul că această concluzie este greşită întrucât în acel dosar reclamantul a solicitat anularea deciziei I.S.J. Neamţ de stabilire a punctajului reclamantului pentru anul şcolar 2004 – 2005, câtă vreme în cauza de fată el a solicitat anularea ordinului Ministerul Educaţiei şi Cercetării (M.E.C.) de eliberare din funcţie.

–                 Potrivit Legii nr.554/2004, cererea prin care se solicită anularea unui act se introduce într-un termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă, iar în speţă MEC a răspuns plângerii prealabile a reclamantului la 14 iunie 2006, iar acţiunea a fost formulată după un an, la 14 iunie 2007.

II. Prin recursul său, pârâtul MEC reiterează excepţia tardivităţii acţiunii, cu aceleaşi argumentate invocate de primul pârât – I.S.J. Neamţ – în recursul său.

Recursul se fondează

1.          Conform dispoziţiilor art.ll alin. (5) din Legea nr.554/2004, termenul de 6 luni de introducere a acţiunii în anularea unui act administrativ individual este unul de prescripţie, şi se calculează de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.

Fiind un termen de prescripţie, el este susceptibil de întrerupere în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.16 din Decretul nr.167/1058.

În speţă, instanţa de fond a aplicat în mod greşit aceste dispoziţii fără a observa că, pentru a opera în cauză, întreruperea prescripţiei trebuia să fie cauzată de introducerea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect chiar actul administrativ individual în legătură cu care s-a formulat plângerea prealabilă, iar nu un alt act administrativ.

Situaţia de fapt că cele două acte administrative au fost emise succesiv şi sunt legate cauzal nu îndreptăţeşte instanţa să extindă cauzele de întrerupere a prescripţiei dincolo de cele menţionate restrictiv de către legiuitor.

Nimic nu-1 împiedica pe reclamant ca, formulând acţiunea împotriva ordinului de eliberare din funcţie în termenul de 6 luni de la primirea răspunsului la plângerea prealabilă, să solicite apoi suspendarea judecăţii, în temeiul art.244 pct.l C. proc.civ. până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii de anulare a deciziei de stabilire a calificativului.

2.          Chiar dacă s-ar admite ipoteza că, în speţă, trebuie aplicat termenul de 1 an prevăzut de dispoziţiile art.ll alin. (2) din Legea nr.554/2004, iar „motivele temeinice” despre care menţionează textul ar fi existenţa pe rolul instanţei a acţiunii în anularea
deciziei nr.2833/23 decembrie 2005 a I.Ş.J. Neamţ, se constată că reclamantului i-a fost comunicat ordinul de eliberare din funcţie la 1 iunie 2006 iar acţiunea împotriva acestuia a fost depusă la Curtea de Apel Bucureşti la 14 iunie 2007.

Aşadar, termenul de decădere de un an a fost şi el depăşit, iar spre deosebire de cel de prescripţie – de 6 luni – el nu este susceptibil de întrerupere ori suspendare.

Ca urmare, Curtea de fată, modificând în tot sentinţa, a respins acţiunea ca tardivă.

Ordin nr. 124/2008 privind modalitati de plata pe Piata de echilibrare si pentru dezechilibrele partilor responsabile cu echilibrarea

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei

Tinand cont de Referatul de aprobare intocmit de Departamentul piata de energie electrica,
in conformitate cu prevederile Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei din data de 4 noiembrie 2008,
in temeiul art. 9 alin. (2) si (6), al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si h) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, al prevederilor Codului comercial al pietei angro de energie electrica, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 25/2004,

presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite urmatorul ordin:

Art. 1
(1) Participantii la Piata de echilibrare, partile responsabile cu echilibrarea si Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A., denumita in continuare C.N. „Transelectrica” – S.A., dupa caz, au obligatii de plata partiala pentru tranzactiile cu energie electrica in care s-au angajat, conform prevederilor prezentului ordin.
(2) Obligatiile de plata partiala mentionate la alin. (1) sunt aferente:
a) cantitatilor de energie electrica tranzactionate pe Piata de echilibrare;
b) dezechilibrelor partilor responsabile cu echilibrarea (PRE);
c) managementului congestiilor interne;
d) dezechilibrelor de la notificare ale unitatilor dispecerizabile;
e) redistribuirii costurilor sau veniturilor suplimentare pe Piata de echilibrare.

Art. 2
(1) Obligatiile de plata partiala mentionate la art. 1 alin. (2) se achita conform facturilor emise pentru luna de livrare de C.N. „Transelectrica” – S.A. ori de participantul la Piata de echilibrare sau PRE, dupa caz. Facturile sunt emise in termen de 21 de zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare si sunt intocmite pe baza valorilor masurate ale energiei electrice livrate in retelele electrice (VM), dupa cum urmeaza:
a) operatorii de masurare transmit VM-urile C.N. „Transelectrica” S.A
Sucursala Omepa, in termen de 14 zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare;
b) C.N. „Transelectrica” – S.A -> Sucursala Omepa prelucreaza VM-urile si le transmite Societatii Comerciale OPCOM – S.A., in termen de 16 zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare;
c) C.N. „Transelectrica” – S.A. transmite nota lunara de regularizare pe Piata de echilibrare, intocmita conform prevederilor Codului comercial al pietei angro de energie electrica, Societatii Comerciale OPCOM – S.A., in termen de 10 zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare;
d) Societatea Comerciala OPCOM – S.A. intocmeste notele lunare de informare pentru decontarea obligatiilor de plata partiala mentionate la art. 1 alin. (2), pe baza valorilor mentionate la lit. b) si c), si le transmite C.N. „Transelectrica” – S.A., fiecarui participant la Piata de echilibrare si fiecarei PRE, in termen de 20 zile lucratoare de la inceputul primei luni care urmeaza lunii de livrare; obligatiile de plata partiala mentionate la art. 1 alin. (2) sunt egale cu 0,7 din valoarea obligatiilor de plata rezultata in urma calculelor de decontare care au la baza valorile mentionate la lit. b) si c).
(2) Facturile prevazute la alin. (1) se achita de PRE sau participantul la Piata de echilibrare ori C.N. „Transelectrica” – S.A., dupa caz, in termen de 7 zile lucratoare de la primirea lor.
(3) In cazul neachitarii la termen a facturilor prevazute la alin. (1), se vor calcula majorari de intarziere din prima zi lucratoare dupa termenul-limita de plata. Pentru fiecare zi de intarziere se va plati o suma egala cu nivelul majorarii de intarziere perceputa pentru neplata la termen a obligatiilor catre bugetul de stat.
(4) Procesul de determinare a obligatiilor de plata aferente tranzactiilor pe Piata de echilibrare, dezechilibrelor partilor responsabile cu echilibrarea, managementului congestiilor interne, dezechilibrelor de la notificare ale unitatilor dispecerizabile si redistribuirii costurilor sau veniturilor suplimentare pe Piata de echilibrare, care are la baza valori masurate aprobate ale energiei electrice livrate in retele, se desfasoara in paralel cu procesul de determinare a obligatiilor de plata partiala, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Art. 3
(1) Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Prima luna de livrare a energiei electrice pentru care se intocmesc facturi corespunzatoare obligatiilor de plata partiala mentionate la art. 1 alin. (2) este luna decembrie 2008.

Art. 4
(1) Participantii la Piata de echilibrare, partile responsabile cu echilibrarea, operatorii de masurare, C.N. „Transelectrica” – S.A. si Societatea Comerciala OPCOM – S.A. duc la indeplinire prevederile prezentului ordin.
(2) In termen de 7 zile de la publicarea prezentului ordin in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, C.N. „Transelectrica” – S.A. va completa prevederile Conventiei-cadru de participare la Piata de echilibrare, precum si pe cele ale Conventiei-cadru de asumare a responsabilitatii echilibrarii cu prevederile prezentului ordin.

Art. 5
Departamentele de specialitate din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei vor urmari respectarea prevederilor prezentului ordin.

Investitii straine directe de peste 5,5 miliarde euro, in 2006

Romania va atinge in 2006 un nou record absolut in privinta volumului de capital strain atras in economie de peste 5,5 miliarde euro, apreciaza specialisti ai Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).

�Cresterile de capital social subscris din 2005 arata ca Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin apropiata aderare la Uniunea Europeana. Aceasta tendinta va fi mentinuta si in 2006, cand preconizam ca Romania va atinge un nou record absolut in ceea ce priveste volumul de capital strain direct atras, de peste 5,5 miliarde euro�, a declarat pentru Rompres, consilierul ARIS, Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca imbunatatirea mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania, au condus la atragerea unui volum de investitii straine directe de circa 3,483 miliarde euro, in primele zece luni ale anului 2005.
Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania au fost participatiile la capital (1,244 miliarde euro reprezentand 35,7 la suta din volumul total de ISD), imprumuturile acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (1,239 miliarde euro reprezentand 35,6 la suta din volumul total de ISD) si precum si componenta profit reinvestit (un miliard euro reprezentand 28,7 la suta din volumul total de ISD).
�Structura ISD in Romania se incadreaza in tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital avand cea mai mare pondere in fluxul de ISD atras atat de tarile dezvoltate, cat si de cele in curs de dezvoltare. In economiile care acorda facilitati fiscale pentru profitul reinvestit, ponderea sa in totalul ISD este mai importanta�, a mentionat consilierul ARIS.
Potrivit statisticilor, in primele zece luni ale anului trecut in Romania au fost inregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, in crestere cu 17,6 la suta fata de perioada similara a anului trecut. Capitalul social subscris de acestea a inregistrat o crestere de 54,54 la suta, valoarea acestora cifrandu-se la 1,934 miliarde euro.
Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au inregistrat la Distrigaz Nord – 57,24 milioane euro, Alro Slatina SA – 40,5 milioane euro, Banca Romaneasca- 27,1 milioane euro, etc.
In privinta zonelor de interes pentru investitorii straini, reprezentanta ARIS a subliniat ca �investitiile si oportunitatile de afaceri in Romania au tendinta sa se concentreze intr-un numar restrans de zone.
�Numai in Bucuresti se concentreaza 20 la suta din totalul IMM-urilor din tara si au fost atrase peste 50 la suta din investitiile straine directe (ISD)�, a spus Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca cel mai mare numar de societati comerciale cu participare straina revin dominant Regiunii Bucuresti-Ilfov (peste 50 la suta), urmat de regiunile din vestul tarii, nord-vest si centru, in timp ce din punct de vedere al valorii capitalului subscris, dupa Bucuresti se situeaza Regiunile mai slab si mai tarziu industrializate (Sud-Muntenia si Sud-Est).
�In cazul acestora din urma, explicatia se afla in faptul ca in aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic�

Sectorul energetic românesc nu este ferit de criza economică-directorul executiv al Petrom. Dvs ce credeti?

Sectorul energetic din România nu este ferit de criza economică mondială şi în prezent ţara trece printr-un moment deosebit de serios care probabil nu este înţeles în întreaga sa complexitate, a declarat marţi directorul general executiv al Petrom, Mariana Gheorghe.

„În contextul acestei crize, problema energetică devenit o problemă critică. Mulţi consideră România ca fiind protejată (de efectele crizei, n.r.) în sectorul energetic. Cu siguranţă, România nu este imună în faţa crizei economice şi cu atât mai puţin sectorul energetic. […] Cea mai mare provocare în sectorul energetic este nevoia de investiţii masive. […] Este un moment deosebit de puternic, de serios, pe care probabil nu-l înţelegem în întreaga sa complexitate.

Noi încercăm să găsim soluţii pentru a trece de criză”, a precizat Mariana Gheorghe.

Directorul general executiv al Petrom a mai spus că, dacă în prezent dependenţa României faţă de importul de gaze este de 30%, (faţă de media europeană care este de 60%), această dependenţă va creşte până în 2020 la 50%.

„România are potenţial pe resurse regenerabile şi un mediu de piaţă competitiv. În sud estul Europei, suntem singura ţară producătoare de ţiţei. Am oprit declinul producţiei de ţiţei şi ne propunem să-l menţinem sau chiar să-l creştem”, a explicat oficialul companiei petroliere Petrom.

Mariana Gheorghe a mai anunţat că Petrom a făcut investiţii de 4,3 miliarde euro, din 2005 şi până în iunie 2008, investiţii ce vizează explorarea, producţia, rafinarea, marketingul.

În primele nouă luni din 2008, companie Petrom a obţinut un profit net de 2,29 miliarde lei, în creştere cu 48% faţă de perioada similară din 2007, în pofida înrăutăţirii mediului macroeconomic şi a provizioanelor mari pentru rafinăria Arpechim, potrivit datelor companiei. În primele trei trimestre din 2007, Petrom obţinuse un câştig net de 1,548 miliarde lei.

Totodată, Petrom şi-a majorat semnificativ investiţiile în primele nouă luni, de aproape două ori, până la 4,638 miliarde lei (1,274 miliarde euro), după ce în perioada ianuarie – septembrie 2008 investise 2,376 miliarde lei.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%, în vreme ce Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) deţine un pachet de 20,64% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea 20,11%.

Acţiunile Petrom (SNP) sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi potrivit cotaţiei de la începutul lunii noiembrie, este compania din România cu cea mai mare valoare de piaţă, de 10,76 miliarde lei (2,92 miliarde euro).


Sursa

MEF: Veniturile bugetului consolidat au urcat cu 29,3% in primele zece luni

Veniturile bugetului general consolidat au avansat cu 29,3% in primele zece luni ale acestui an comparativ cu perioada similara din 2007, pana la 128,1 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF).

In intervalul ianuarie – octombrie 2007, statul incasase 99,14 miliarde lei.

In octombrie 2008, veniturile bugetare consolidate au avansat cu 17,8% fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 10,16 miliarde lei.

Veniturile la bugetul de stat au crescut in primele zece luni ale anului cu 31,4% fata de perioada corespunzatoare din 2007, pana la aproape 81,2 miliarde lei, mai arata datele MEF, conform NewsIn.

Veniturile la bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, al asigurarilor sociale de stat si asigurarilor pentru somaj au avansat au ajuns la 41,4 miliarde lei, in crestere cu 29,5% fata de intervalul ianuarie – octombrie al anului trecut.

Veniturile bugetelor locale au afisat o crestere modesta in primele zece luni, pana la 5,56 miliarde lei, de la 5,38 miliarde lei in perioada corespunzatoare a anului trecut.

Duminica, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a declarat ca deficitul bugetar s-a mentinut in octombrie la un nivel similar celui de dupa primele noua luni ale acestui an, fiind de circa 1,5% din produsul intern brut (PIB).

Guvernul si-a propus sa incheie anul 2008 cu un deficit al bugetului consolidat de 2,3% din PIB.

Dupa primele opt luni din acest an, deficitul bugetului consolidat era de 5,14 miliarde lei, suma care echivaleaza cu 1,02% din PIB-ul estimat pentru acest an, de 505 miliarde lei, in timp ce bugetul de stat inregistra un dezechilibru de 6,6 miliarde lei, echivalent cu 1,3% din PIB, potrivit datelor publicate de MEF.