România are nevoie de o lege a falimentului persoanelor fizice, ca măsură de protecţie împotriva executărilor silite

Băncile nu vor mai putea astfel să îi execute silit, iar datoriile vor putea fi reeşalonate pe o perioadă de câţiva ani. Să presupunem că o familie avea, în 2008, un venit total de 6.000 de lei pe lună, din care aproximativ 40 de

procente se duceau către întreţinerea familiei, iar cu restul se plăteau rate la casă, la maşină şi la aparatura electrocasnică.

Deprecierea leului a făcut ca aceeaşi sumă să valoreze astăzi cu 30% mai puţin. Se adaugă efectul inflaţiei şi creşterea explozivă a dobânzilor la credite. Ce se întâmplă dacă unul sau toţi membrii familiei respective rămân fără locuri de muncă? Situaţia poate deveni realitate pentru mulţi români, în condiţiile în care ministrul Muncii a estimat că, la finele acestui an, vor fi înregistraţi peste 800.000 de şomeri. România, Ungaria şi Bulgaria sunt singurele ţări din estul Europei care nu au o lege a falimentului personal.Sursa: Business Standard

DISPOZITII FINALE

Art. 10.1.

Incalcarea prevederilor legale in vigoare privind protecţia consumatorilor atrage răspunderea civila, contravenţionala sau penala, după caz.

Art. 10.2.

(1) Acţiunile de control si supraveghere a pieţei sunt efectuate de personalul împuternicit al autoritatilor publice centrale si teritoriale cu atribuţii in domeniul protecţiei consumatorilor, conform competentelor specifice.

(2) Personalul menţionat la alin (1) este autorizat sa facă copii de pe materialele si documentele care se afla in posesia celor inspectaţi si sa solicite referinţe despre acestea.

(3)Personalul împuternicit este obligat sa păstreze secretul profesional si sa nu divulge unei terţe parţi secretele comerciale sau alte informaţii confidenţiale ori particulare obţinute in timpul sau in legătura cu acţiunile de control, daca nu li se cere sa facă aceasta de către o autoritate judecătoreasca sau de către partea inspectata. In cazul in care personalul cu atribuţii de control identifica sau suspectează neconformarea cu prevederile actelor normative din domeniul protecţiei consumatorilor in vigoare pot adopta si/sau dispune masuri in conformitate cu prevederile acestora.

(4) Personalul menţionat la alin (1) poate solicita, pe timpul controlului, pentru aducerea la îndeplinire in bune condiţiuni a atribuţiunilor de serviciu, după caz, protecţia personala si sprijinul organelor responsabile cu ordinea si liniştea publica, care au obligaţia de a le sprijini in acest sens.

(5) Documentele care conţin date cu caracter personal, sesizările si reclamaţiile petenţilor precum si documentele de constatare si sancţionare contravenţionala nu pot avea caracter public, cu excepţia cazurile expres precizate de lege sau a cazurilor in care partile ale căror date sunt identificate sau identificabile consimt in scris acest fapt.

Art. 10.3.

(1) Autoritatea cu atribuţii de protecţia consumatorilor, in toate cazurile in care constata nerespectarea prevederilor prezentului Cod sau ale altor acte normative in vigoare, este împuternicita sa aplice sancţiuni contravenţionale principale, complementare cat si sa dispună masuri complementare, sa sesizeze organele de cercetare penala in cazul in care faptele constatate pot constitui infracţiuni.

Atribuţiile autorităţii vamale

Art. 9. – (1) Autoritatea vamală exercită, în cadrul politicii vamale a statului, atribuţiile conferite prin reglementările vamale pentru realizarea controlului vamal al mărfurilor introduse sau scoase din ţară.

(2) Controlul vamal se efectuează la birourile şi punctele vamale de către personalul autorităţii vamale, sub îndrumarea şi controlul direcţiilor regionale vamale şi ale Autorităţii Naţionale a Vămilor.
(3) În cazurile şi condiţiile prevăzute de prezentul cod şi de regulamentul vamal, controlul vamal se poate efectua şi în alte locuri decât cele prevăzute la alin. (2).
Art. 10. – (1) Autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport şi al mărfurilor, precum şi al bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din ţară.
(2) În cazul în care se refuză prezentarea, autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal din proprie iniţiativă, fără acordul titularului.
(3) Când există indicii temeinice de fraudă, se poate efectua, cu aprobarea şefului biroului vamal, controlul vamal corporal sumar, cu respectarea normelor de igienă şi în încăperi separate, de către persoane de acelaşi sex cu persoana controlată. Se consideră că există indicii temeinice de fraudă în situaţiile când agentul vamal:
a) descoperă în timpul controlului indicii cu privire la existenţa unor mărfuri nedeclarate sau ascunse;
b) deţine informaţii despre intenţia persoanei controlate de a săvârşi contravenţii sau infracţiuni vamale;
c) posedă date că persoana controlată a săvârşit contravenţii sau infracţiuni vamale;
d) constată comportamente neobişnuite din partea persoanei controlate.
(4) Controlul vamal corporal sumar nu are caracterul percheziţiei corporale prevăzute în Codul de procedură penală.
Art. 11. – (1) Autoritatea vamală, când are informaţii cu privire la persoanele care, la trecerea frontierei de stat, ar transporta droguri sau precursori ai acestora ascunşi în corpul lor, poate, pe baza consimţământului acestora, să le supună unui examen de investigare medicală.
(2) În caz de refuz, agentul vamal solicită parchetului în a cărui rază de competenţă se află biroul vamal autorizarea pentru examinarea medicală şi reţinerea persoanei. Rezultatele examinării medicale se prezintă parchetului în scopul aplicării procedurilor penale.
Art. 12. – (1) Personalul vamal este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are dreptul să conducă la sediul biroului vamal persoanele suspecte de încălcarea reglementărilor vamale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii.
(2) Echipajele mobile ale autorităţii vamale, identificabile prin dotări şi însemne specifice, au dreptul de a opri mijloacele de transport, în vederea verificării respectării reglementărilor vamale, folosind semnale formale specifice. Când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească, pot fi utilizate pentru imobilizare şi alte modalităţi prevăzute de lege.
(3) În caz de infracţiuni flagrante, personalul vamal are obligaţia să îl înainteze de îndată procurorului pe făptuitor, împreună cu lucrările efectuate şi cu mijloacele de probă.
Art. 13. – (1) Personalul vamal abilitat are dreptul ca, în vederea efectuării controlului vamal în condiţiile legii, să urce la bordul oricăror nave, inclusiv al celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale, precum şi în rada acestora.
(2) Comandantul sau, în absenţa acestuia, secundul navei comerciale ori militare este obligat să primească autoritatea vamală, să o însoţească în timpul controlului şi să îi creeze posibilitatea de a verifica orice loc de pe navă susceptibil de a ascunde mărfuri sau valori supuse reglementărilor vamale.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi aeronavelor comerciale sau militare aflate în aeroporturi, la sosirea ori plecarea din ţară.
Art. 14. – (1) Autoritatea vamală poate controla mărfurile supuse reglementărilor vamale în orice loc s-ar afla pe teritoriul ţării. Pe durata controlului şi a verificărilor efectuate de personalul vamal cu atribuţii în acest domeniu se pot reţine, potrivit legii, de la persoanele fizice şi juridice, documente de orice natură şi pe orice fel de suport, care pot facilita îndeplinirea misiunii de control. Reţinerea documentelor se face pe baza unui proces-verbal.
(2) În acest scop, autoritatea vamală poate:
a) verifica, în condiţiile legii, clădiri, depozite, terenuri, mijloace de transport susceptibile de a transporta mărfuri supuse unui regim vamal sau care ar trebui supuse unui regim vamal, precum şi orice alte obiective;
b) preleva, în condiţiile legii, probe pe care le analizează în laboratoarele proprii sau agreate, în vederea identificării şi expertizării mărfurilor;
c) efectua investigaţii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sunt semnalate situaţii de încălcare a reglementărilor vamale;
d) desfăşura activităţile necesare pentru gestionarea riscurilor;
e) exercita controlul ulterior la sediul agenţilor economici asupra schimbului de mărfuri dintre România şi alte ţări, în scopul verificării respectării reglementărilor vamale;
f) identifica, pe bază de documente, persoanele care se află în raza de activitate a biroului vamal, precum şi persoanele care au legătură cu mărfurile şi se află în locurile verificate potrivit lit. a);
g) participa, în condiţiile legii, la realizarea livrărilor supravegheate;
h) coopera direct cu alte instituţii centrale române sau cu administraţii vamale străine, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor ce decurg din convenţiile şi înţelegerile la care România este parte;
i) culege, prelucra şi utiliza informaţii specifice necesare pentru prevenirea şi combaterea încălcării reglementărilor vamale, inclusiv prin gestionarea, potrivit legii, a unor baze de date privind schimbul de mărfuri.
Art. 15. – Pentru efectuarea controlului vamal al mărfurilor şi, când este cazul, instituţiile şi orice alte persoane au obligaţia să pună la dispoziţie autorităţii vamale, fără plată, datele şi informaţiile pe care le deţin referitoare la acele mărfuri. Aceste date şi informaţii se transmit, în scris sau înregistrate pe alt suport material compatibil, în termenul solicitat.
Art. 16. – (1) Organele poştale sunt obligate să prezinte pentru control, autorităţii vamale aflate în incinta oficiului poştal, coletele şi trimiterile poştale internaţionale, cu respectarea normelor poştale.
(2) În exercitarea atribuţiilor de control, autoritatea vamală nu poate să aducă atingere secretului corespondenţei şi trimiterilor poştale.
Art. 17. – (1) Autoritatea vamală îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul vamal al României, în condiţiile stabilite prin prezentul cod.
(2) Organele de poliţie şi alte autorităţi publice ce au, potrivit legii, competenţe în domeniul controlului fiscal, al circulaţiei şi utilizării mărfurilor pe teritoriul vamal al României sunt obligate să anunţe de îndată autoritatea vamală cea mai apropiată când constată încălcări ale reglementărilor vamale şi să depună la aceasta mărfurile care au făcut obiectul acelor încălcări, precum şi documentele doveditoare.
Art. 18. – (1) În scopul prevenirii încălcării reglementărilor vamale, se instituie o zonă specială de supraveghere vamală, cuprinsă între limita exterioară a mării teritoriale şi frontiera de stat, precum şi o fâşie de 30 km în interiorul frontierei de stat.
(2) În zona specială de supraveghere vamală autoritatea vamală efectuează şi alte acţiuni specifice, prin înfiinţarea de posturi de supraveghere vamală, permanente sau temporare, fixe ori mobile. Totodată, realizează controale inopinate, urmăreşte şi identifică persoanele suspectate de încălcarea reglementărilor vamale.

Art. 19. – Autoritatea Naţională a Vămilor şi direcţiile regionale vamale exercită coordonarea, îndrumarea şi controlul efectuării operaţiunilor realizate de birourile vamale, asigurând aplicarea uniformă a reglementărilor vamale.
Art. 20. – Birourile vamale efectuează operaţiunile de control şi supraveghere vamală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de reglementările vamale.
Art. 21. – Autoritatea vamală comunică, în condiţiile legii, la cererea ministerelor şi a altor instituţii centrale, precum şi a Băncii Naţionale a României, date privind operaţiunile vamale care le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor prevăzute de lege.

Reprezentativitatea sindicatului constituit la nivel de unitate. RIL

Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 691 din 10 octombrie 2008, a fost publicata Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 7 din 21 ianuarie 2008 privind conditiile de reprezentativitate a organizatiilor sindicale constituite la nivel de unitate .

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Entitatea cu personalitate juridica care exercita, in numele statului, dreptul de proprietate publica/privata cu privire la un bun ce face obiectul legii (minister, primarie, prefectura sau orice alta institutie publica)
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Sindicatele sunt persoane juridice independente, fara scop patrimonial, constituite in scopul apararii si promovarii drepturilor colective si individuale,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa aceasta instanta in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 17 alin. (1) lit. c) si ale art. 18 alin. (3) teza finala din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, referitor la conditiile necesare pentru dobandirea reprezentativitatii de catre organizatiile sindicale constituite la nivel de unitate .

In practica instantelor judecatoresti nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu aplicarea dispozitiilor mentionate, unele instante considerand ca organizatiile sindicale constituite la nivel de unitate sunt reprezentative numai atunci cand intrunesc cumulativ conditiile stabilite de art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 si de art. 18 alin. (3) din aceeasi lege .

Alte instante, dimpotriva, au apreciat ca fiind necesara si suficienta pentru dobandirea reprezentabilitatii unei organizatii sindicale constituite la nivel de unitate indeplinirea fie a conditiilor prevazute de art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996, republicata, fie a celor cuprinse in art. 18 alin. (3) din acelasi act normativ.

Inalta Curte a apreciat ca aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii, considerand ca organizatiile sindicale din unitate sunt reprezentative daca indeplinesc in mod alternativ fie conditiile prevazute de art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, fie conditia prevazuta de art. 18 alin. (3) teza finala din lege .

Decizia instantei supreme este motivata astfel:
1. potrivit art. 236 alin. 1 din Codul Muncii, art. 1 alin. (1) si art. 14 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, contractul de munca se incheie intre angajator sau organizatia patronala, pe de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege;
2. pe de alta parte, prin art. 17 alin. (1) din legea nr. 130/1996, republicata, la negocierea contractului colectiv de munca la nivel de unitate salariatii sunt reprezentati de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative.

Prin urmare, in raport de aceste prevederi, pentru ca o organizatie sindicala sa fie reprezentativa la nivelul unitatii, potrivit art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996, republicata, trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa aiba statut legal de organizatie sindicala si numarul membrilor sai sa reprezinte cel putin 1/3 din numarul salariatilor.

S-a mai aratat ca pentru dobandirea reprezentabilitatii organizatiile sindicale trebuie sa respecte prevederile legale, dar aceasta conditie nu poate fi interpretata decat fie in sensul de a avea statut legal de organizatie sindicala si numarul membrilor acesteia sa reprezinte cel putin 1/3 din numarul salariatilor din unitate, cu constatarea indeplinirii acestor conditii prin hotarare judecatoreasca, fie in sensul de a fi afiliata la o organizatie sindicala reprezentativa.

In concluzie, Inalta Curte de Casatie si Justitie decide ca organizatiile sindicale din unitate sunt reprezentative daca indeplinesc in mod alternativ fie conditiile prevazute de art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, respectiv sa aiba statut legal de organizatie sindicala si numarul de membrii ai sindicatului sa reprezinte cel putin 1/3 din numarul salariatilor unitatii, fie conditia prevazuta de art. 18 alin. (3) teza finala din lege, in sensul de a fi afiliate la o organizatie sindicala reprezentativa.

CASA DE AVOCATURA COLTUC ANUNTA CREAREA UNUI DEPARTAMENT LITIGII DE CRIMINALITATE INFORMATICA

CASA DE AVOCATURA COLTUC ANUNTA CREAREA UNUI DEPARTAMENT LITIGII DE CRIMINALITATE INFORMATICA Departamentul de marketing Marti -19.06.2007 Casa de avocatura Coltuc a inaugurat departamentul de criminalitate organizata ,in cadrul Departamentului litigii si urmareste apararea tuturor persoanelor care au fost acuzati de nerespectarea legilor informatice. S-a luat aceasta decizie importanta din cauza cresterii alarmante a clientilor cu astfel de probleme.

Cui ne adresam? Persoanelor care au fost acuzate de nerespectarea legii 39\2003,Legea nr.161 din 2003,Legea 8 din 1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe (cu modificarile ulterioare); Ordonanta de Guvern nr.130 din 2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta (cu modificarile ulterioare); Legea nr.455 din 2001 privind semnatura electronica; Legea nr.677 din 2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date; Legea nr.365 din 7 iunie 2002 privind comertul electronic (infractiunile prevazute de art.24-28); Hotararea de Guvern nr.1308 din 2002 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.365 din 2002; Legea nr.39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate (infractiunile din lege raportate la art.2 lit.b pct. 5, 8, 18); Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (infractiunile prevazute de art.42-51); Legea nr.64 din 2004 pentru ratificarea Conventiei Consiliului Europei asupra criminalitatii informatice. Cand intervenim? Atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii Odata ce informatiile primite de catre organele de cercetare penala au fost verificate si confirmate si se considera ca sunt suficiente pentru stabilirea existentei unui act infractional, se poate dispune inceperea urmarii penale. Daca se constata existenta vreuneia din cauzele prevazute de art.10 C.p.p. in care punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale este impiedicata, urmarirea penala nu poate incepe. Din punct de vedere procesual, perchezitia unui sistem informatic se aseama cu perchezitia domiciliara, fapt specificat si in Legea nr.161 din 2003 in art.56 alin.(4), care mentioneaza ca “dispozitiile din Codul de procedura penala referitoare la efectuarea perchezitiei domiciliare se aplica in mod corespunzator”, ceea ce presupune in mod obligatoriu obtinerea unei autorizatii legale de la judecator pentru efectuarea perchezitiei, pentru un anumit sistem informatic, pentru o anumita perioada de timp si de catre un anume organ legal Proceduri In urma perchezitiei se pot ridica obiectele care contin date informatice, insa daca ridicarea ar afecta grav desfasurarea activitatii persoanelor care detin aceste obiecte, se poate dispune efectuarea de copii care vor servi ca mijloc de proba in conformitate cu dispozitiile legii. Interceptarea comunicatiilor se face in baza unei autorizatii emise de organul competent. in alin.(2) al art.57 din Legea 161 din 2003, se mentioneaza dreptul procurorului anume desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel sau, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie ori de procurorul general al Departamentului National Anticoruptie de a emite o astfel de autorizatie. Coroborand insa dispozitiile Codului de procedura penala (8) si modificarile care au intervenit in spatiul procesual penal se ajunge la concluzia ca norma inscrisa in alin.(2) a devenit nelegala, singura institutie care poate sa emita o astfel de autorizatie fiind instanta, prin judecator. Autorizarea pentru interceptarea comunicatiilor se emite pentru o perioada de 30 de zile, ea putand fi reinnoita pe o perioda de maxim 30 de zile pentru motive temeice, insa durata totala de interceptare a comunicatiilor nu poate sa depaseasca durata de 120 de zile In urma solicitarii venite din partea statului roman, pe baza unor acorduri bilaterale sau multilatrale internationale, pe teritoriul Romaniei se pot desfasura anchete comune pentru prevenirea si combatarea infractiunilor cibernetice. Organele competente romane pot desfasura activitati specifice in alte tari, insa cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare din tara in care se afla. CASA DE AVOCATURA COLTUC VA POATE APARA DACA SE FAC ABUZURI CU ASTFEL DE PROBLEME Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti Tel/fax: 021/3302376 Mobil : 0745.150.894 E-mail: avocat@coltuc.ro avocat_coltuc@yahoo.com Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!