Funcţie publică. Drept disciplinar. Sancţiune disciplinară. Termenul de exercitare a acţiunii în anulare

Reclamantul M. D. C.  a chemat în judecată Ministerul Finanţelor, solicitând anularea ordinului emis de acesta, deoarece, prin ordinul menţionat a fost sancţionat deosebit de sever pentru „acces neautorizat în reţeaua Ministerului Finanţelor”, faptă care, oficial, nu i-a fost adusă la cunoştinţă şi care greşit a fost considerată drept o abatere foarte gravă, atâta vreme cât orice salariat al ministerului poate accesa reţeaua acestuia.

În opinia reclamantului, ordinul este şi nelegal, fiind emis cu încălcarea procedurii instituite de dispoziţiile Legii nr.188/ 22.10.1999, în conformitate cu care, sancţiunea nu putea fi aplicată decât după audierea sa de către Comisia de Disciplină, comisie inexistentă la data emiterii ordinului.

Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ a admis acţiunea şi a anulat ordinul contestat, reţinând că fapta reclamantului nu reprezintă o abatere disciplinară de vreme ce nu există o normă internă care să reglementeze şi să sancţioneze comportamentul utilizatorului.

Sub aspectul legalităţii, instanţa reţine că măsura dispusă încalcă dispoziţiile Legii nr.188/1999, nefiind propusă de Comisia de Disciplină.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Finanţelor care a susţinut excepţia prescrierii dreptului la acţiune faţă de împrejurarea că reclamantul nu a sesizat instanţa în termen de 30 zile de la comunicarea ordinului.

Recursul este fondat.

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr.188/1999, art.74, funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ.

Astfel fiind, şi cum legiuitorul nu a prevăzut un termen expres, urmează a se aprecia că termenul de sesizare al instanţei de contencios nu poate fi decât termenul de prescripţie de 30 de zile, prevăzut de art.5 din Legea nr.29/1990, termen ce curge de la comunicarea măsurii dispuse.

Faţă de împrejurarea că reclamantului i-a fost comunicat ordinul de sancţionare la 10.10.2001, acţiunea formulată la 25.03.2002, s-a făcut cu depăşirea acestui termen.

Susţinerea reclamantului potrivit căreia termenul de sesizare este cel prevăzut de art.5 alin. ultim din Legea nr.29/1990, este nefondată  şi urmează a fi  respinsă. Acest termen de 1 an, este un termen limită, de decădere, înlăuntrul căruia persoana vătămată într-un drept al său recunoscut de lege poate cere anularea actului administrativ vătămător. El a fost prevăzut din necesitatea de a nu lăsa prea mult timp ca actele administrative nelegale să-şi producă toate efectele.

În speţă, actul dedus judecăţii este un act administrativ, fiind emis de o autoritate a administraţiei publice centrale, dar care în acelaşi timp vizează un raport de muncă supus unei reglementări speciale, potrivit căreia el poate fi contestat în termen de 30 zile de la comunicare.

Astfel fiind, urmează a se reţine că în mod greşit instanţa fondului a considerat acţiunea ca fiind formulată în termen.

Recursul a fost admis, iar acţiunea a fost respinsă ca tardivă.

Fără vize în SUA, „în câteva luni“

Secretarul american pentru securitate internă, Michael Chertoff, a precizat ieri că se aşteaptă ca România să fie admisă „în următoarele câteva luni“ în programul Visa Waiver, care elimină necesitatea vizelor pentru accesul pe teritoriul SUA, scrie „Financial Times“.

Ministerul de Externe român (MAE) a salutat „disponibilitatea politică“ a SUA, amintind însă că ţara noastră mai are de îndeplinit o serie de criterii tehnice.

Declaraţia privind acceptarea României în Visa Waiver a fost făcută de Chertoff înaintea unui turneu prin Cehia, Lituania, Estonia, Letonia, Ungaria şi Slovacia, ţările UE acceptate recent în program. Potrivit oficialului american, alături de România, ar mai beneficia de ridicarea vizelor şi Grecia, Bulgaria, Polonia, Malta şi Cipru – ultimele state membre UE rămase pe dinafară.

Intervenţia vine cu doar două luni înainte ca mandatul actualei administraţii americane să ia sfârşit. Administraţia Bush a sprijinit extinderea Visa Waiver către ţările aliate ale SUA în războiul împotriva terorismului, în ciuda opoziţiei Congresului dominat de democraţi.

Probleme tehnice

În vreme ce a apreciat „declaraţia salutară“ a oficialului american, purtătorul de cuvânt al MAE, Cosmin Boiangiu, a subliniat pentru EVZ că România nu îndeplineşte încă toate criteriile cerute de Visa Waiver. Printre acestea se află implementarea paşaportului electronic, schimbul de informaţii cu privire la persoanele suspecte de activităţi teroriste, raportarea paşapoartelor furate sau pierdute şi, important pentru România, rata de respingere a vizelor.

România a avut o rată de refuz a vizelor SUA de 25% în anul fiscal 2008, în scădere cu 12,7% faţă de 2007, dar încă prea mare pentru pragul minim de 10%. Oficialul MAE a precizat că nu poate estima când va reuşi România să se încadreze în această limită, în condiţiile în care „rata de refuz este stabilită şi determinată de autorităţ ile SUA“.

Boiangiu a precizat că un pas important către accesul în Visa Waiver va fi făcut „în curând“, odată cu semnarea unei declaraţii România-SUA, care confirmă angajamentul politic al ţării noastre privind îndeplinirea criteriilor solicitate.

Sursa principala

CE propune majorarea plafonului minim de garantare al depozitelor bancare la 100.000 euro

Comisia Europeana a propus miercuri ca, in decurs de un an, plafonul de garantare al depozitelor bancare sa creasca de la 20.000 la 100.000 euro, in toate statele UE.

Propunerea vine in contextul in care, saptamana trecuta, ministrii europeni ai finantelor au incheiat un acord privind majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare la cel putin 50.000 de euro in caz de faliment al bancii.

De asemenea, Comisia a stabilit ca, in decursul acestei perioade, plafonul de garantare sa fie majorat gradual, stabilind ca suma intermediara cea de 50.000 euro.

In plus, propunerea Comisiei prevede si faptul ca perioada de despagubire a clientilor, in caz de faliment al bancilor , sa fie redusa de la 3 luni la 3 zile .

”Majorand plafonul minim de garantare vom intari increderea europenilor in siguranta depozitelor lor. Noile reguli se adapteaza perfect angajamentelor facute de minstrii de finante saptamana trecuta si vin pe fondul crizei financiare existente.” a declarat comisarul Charlie McCreevy .

Propunerea Comisiei va fi inaintata Parlamentului European si Consiliului UE, pentru aprobare.

In cadrul sedintei de Guvern de marti, Executivul a decis majorarea prin,  Ordonanta de urgenta nr. 129/2008, a plafonului minim de garantare al depozitelor bancare ale persoanelor fizice la 50.000 euro.

Sursa principala