atac

Pot fi românii obligați să execute serviciul militar

de
Pot Fi Romanii Obligati Sa Lupte La razboi

Pot Fi Romanii Obligati Sa Lupte La razboi?       În caz de război ”armata redevine obligatorie” până la 35 de ani! Refuzul se pedepsește

Pot Fi Romanii Obligati Sa Lupte La razboi
Pot Fi Romanii Obligati Sa Lupte La razboi

Încorporarea românilor în armată este un subiect care interesează acum pe toată lumea. În contextul diferitelor evenimente curente, interne și/sau internaționale, un subiect precum cel ce privește posibilitatea prin care efectuarea serviciului militar în România devine obligatorie poate prezenta interes. De altfel, un subiect precum acesta vine cu scopul de a preveni o probabilă dezinformare.

În cele ce urmează, cu scop strict informativ, vor fi prezentate dispozițiile legale în vigoare care circumstanțiază subiectul efectuării serviciului militar în România.

Pot fi românii obligați să execute serviciul militar?

E notoriu faptul că în prezent serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat, adică, armata nu mai e obligatorie. Acest aspect rezultă din Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat. Astfel, s-a dispus în sensul în care începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen și militar cu termen redus, se suspendă. Totuși, cetățenii români, bărbați și femei, care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.

„Pe de altă parte însă, aceeași Lege 395/2005, în articolul 3, dispune că pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii. Aceasta înseamnă că în cazul declarării stării de război sau stării de mobilizare, ori în ipoteza instituirii stării de asediu, „armata redevine obligatorie” afirma avocat Zamfirescu

Cine declară sau instituie starea de război, mobilizare sau asediu?

Constituția României ne spune în articolul 65 alineatul (2) că Parlamentul, Camera Deputaților și Senatul în ședință comună, e cel care poate declara mobilizarea totală sau parțială precum și starea de război. Totodată, articolul 93 din Constituția României arată că Președintele României e cel care instituie starea de asediu și starea de urgență. După cum s-a văzut recent, în temeiul acestui articol al Constituției României, Președintele României a declarat starea de urgență în raport de situația pandemică generată de Covid-19.

Despre starea de război, mobilizare, asediu

Constituția României, în ceea ce privește starea de război, starea de mobilizare și starea de asediu se completează practic cu Legea nr. 355 din 20.11.2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război și cu Ordonanța de Urgență nr. 1 din 21.01.1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Din aceste dispoziții normative aflăm detaliile privind cele 3 ipoteze de interes, în special procedurile de urmat în ceea ce privește fiecare stare declarată sau instituită.

Cine nu poate fi obligat să execute serviciul militar în caz de stare de mobilizare, război sau asediu?

Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare arată că cetățenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, iar femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar.

„Regula de mai sus însă are și excepții, în sensul în care Legea nr. 446/2006 arată categoriile de persoane care sunt scoase din rândul cetățenilor încorporabili. Astfel, cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt: „cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical; personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani; persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală”, precum și cei care, în general vorbind, dar cu respectarea unor anumite condiții, au persoane în întreținere”

Un aspect interesant de remarcat este dat de articolul 4 al Legii 446/2006 care prevede că ”cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză sa îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ”. În acest caz nu am vorbi de o neîndeplinire a serviciului militar, ci doar despre faptul că, practic, cel încorporat poate refuza să poarte armă.

Despre procedura încorporării

Legea 446/2006 detaliază procedura prin care cetățeanul român este încorporat, această procedură implicând medicul de familie, istoricul medical, comisia locală de încorporare, etc.

De scos în evidență în acest context este faptul că deși vorbim de o procedură legată de serviciul militar, mijloacele de apărare a drepturilor există în mod clar. Astfel, deciziile comisiilor locale se pot contesta la comisia județeană de încorporare. În orice caz, „dacă recruții consideră că au fost lezați într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanțelor competente”. Deci orice cetățean se poate adresa în final instanțelor de judecată, în fața unui judecător care o să rezolve acțiunea promovată de acesta, orice cetățean își poate apăra în mod concret drepturile.

Despre sancțiuni în caz de refuz al încorporării

Nu e necunoscut faptul că în cazul încălcării unei obligații stabilite de lege există și sancțiuni. În materia încorporării, există sancțiuni contravenționale, care pot consta în amenzi care pot varia între 500 și 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006. Pot exista și sancțiuni penale, Codul penal sancționând infracțiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidență militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuși, cu privire la aceste infracțiuni, trebuie îndeplinite anumite condiții strict prevăzute de Codul penal.

Sursa Adevarul

 

 

 

 

 

 

Imagini cu atacul asupra lui Marian Cozma.

de

Conflictul dintre Marian Cozma şi agresorii săi a început în interiorul discotecii. Este concluzia care se trage după vizionarea imaginilor surprinse de camera de supraveghere aflată pe holul localului. În cele câteva secvenţe

 

puse la dispoziţia presei de anchetatori se văd atât agresorii, cât şi handbalistul român împreună cu prietena sa. 

Cel puţin patru persoane de etnie romă care aşteaptă pe scările localului. În scurt timp, apare în imagini şi Marian Cozma care intră în bar de mână cu prietena sa. Aşteaptă câteva clipe pe trepte pentru a putea intra în local. În următorul calup de imagini însă, se vede panica ce i-a cuprins pe tinerii aflaţi în local. Aceştia se înghsuie pe scări pentru a ieşi din discotecă, semn că începuse conflictul dintre Marian Cozma şi agresorii săi. Pentru câteva fracţiuni de secundă se vede în imagini şi Marian, care fuge din discotecă, precum şi un alt tânăr cu urme de sânge pe tricou. Anchetatorii nu au făcut publice toate imaginile. Lipseşte chiar momentul înjunghierii, însă poliţiştii spun că aceste cadre sunt folosite în investigaţii. 

 

AICI IMAGINI SOCANTE

 

REALITATEA

Tranzacţiile bancare efectuate pe internet sunt foarte utile, dar uneori şi foarte periculoase.

de

De obicei hackerii folosesc cea mai simplă metodă, un e-mail trimis mai multor persoane prin care încearcă să obţină datele personale. E-mailul este trimis de pe o adresă falsă a băncii respective şi eşti rugat să le transmiţi

datele personale. Din păcate sunt mulţi români păcăliţi prin această metodă şi efectiv goliţi de bani. Principala bancă vizată de hackerii români este Raiffaisen. Conform BitDefender, clasamentul celor mai des falsificate identitati bancare din România include:
1. Raiffeisen Bank (60%)
2. BCR (13%)
3. BRD (10%)
4. Piraeus Bank (8,5%)
5. Banca Transilvania (8,5%).

 

atac

Tânără de 24 de ani în stare gravă, după ce a fost bătută şi jefuită de 335.000 de euro

de

O tânără de 24 de ani din Hârşova, Constanţa, se află internată în stare gravă la spital, după ce a fost bătută de autori necunoscuţi, care purtau cagule, şi care au sustras dintr-un seif pe care femeia îl avea în locuinţă peste 700.000 de lei şi 140.000 de euro.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa, inspectorul Radu Croitoru, a declarat, marţi, că atacul asupra femeii s-a produs luni după-amiază, în timp ce Adriana Socaci, de 24 de ani, din Hârşova, se pregătea să intre în locuinţă.

Inspector Radu Croitoru precizează că femeia a fost împinsă în interiorul apartamentului de persoane necunoscute care purtau cagule şi mănuşi.

Prin violenţă şi ameninţări, ei au determinat-o pe aceasta să le dea cheia de la o casă de bani care se afla în sufragerie. Necunocuţii au sustras din seif suma de 140.000 de euro şi 720.000 de lei (aproximativ 195.000 de euro). Tânăra a fost transportată la spitalul din Hârşova, iar de aici transferată la Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa.

Purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, dr.Florian Stoian a afirmat că pacienta se află internată la secţia de terapie intensivă unde va fi ţinută sub supraveghere medicală. Ea a fost diagnosticată cu fracturi costale multiple, contuzie abdominală, traumatism toracic şi traumatism cranio-facial. Inspectorul Radu Croitoru a mai precizat că femeia a fost atacată de două sau trei persoane, iar banii aparţineau concubinului tinerei care este om de afaceri. Ancheta este continuată de poliţiştii de la Investigaţii Criminale care încearcă să îi identifice pe autorii atacului.

Cai de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei

de

Art. 118

(1) Impotriva procesului -verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza de competenta a fost constatata fapta.

(2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.

(3) Dovada inregistrarii plangerii depuse la judecatorie in termenul prevazut la alin. (1) se prezinta de contravenient la unitatea de politie din care face parte agentul constatator, care va efectua mentiunile in evidente si ii va restitui permisul de conducere.

(4) in termen de 15 zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care instanta a respins plangerea impotriva procesului -verbal de constatare a contraventiei, contravenientul este obligat sa se prezinte la serviciul politiei rutiere careil are in evidenta pentru a preda permisul de conducere.

(5) Neprezentarea contravenientului in termenul prevazut la alin. (4), in mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce.

Art. 119

In cazul in care fapta unui conducator de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, instanta de judecata investita cu solutionarea cauzei va cita unitatea de politie din care face parte agentul constatator, partile implicate in eveniment si societatea de asigurare.

Art. 120

(1) Procesul-verbal neatacat in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia ori, dupa caz, a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.

(2) Procesele-verbale ale cetatenilor straini sau ale cetatenilor romani cu domiciliul sau, dupa caz, rezidenta normala in strainatate, devenite titlu executoriu, se comunica de catre politia rutiera pe raza careia s-a produs fapta, Inspectoratului General al Politiei Romane.

(3) Politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane comunica in scris Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, in cel mult 6 luni de la primirea titlului executoriu, numele si prenumele contravenientului, numarul pasaportului si al procesului- verbal de constatare a contraventiei, precum si suma datorata, pentru a fi luate in evidenta si a fi conditionata intrarea pe teritoriul Romaniei a contravenientului.

Art. 121

(1) – abrogat

(2) Executarea sanctiunii contraventionale complementare se prescrie in acela si termen in care se prescrie sanctiunea contraventionala principala.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!