“Cele mai mari datorii sunt catre furnizori. Leonardo a luat aceasta hotarare din cauza scaderii cererii pe piata interna si a reducerii vanzarilor cu 25% in acest an, dar si din cauza presiunilor din partea creditorilor”, a declarat Radu Lotrean, asociat coordonator la Casa de Insolventa
Transilvania.
Sursa: ZF
Elite Events SRL din Bucuresti a solicitat deschiderea procedurii de insolventa a Clubului Rapid SA, Creanta este rezultata ca urmare a unor raporturi comerciale constand in prestari servicii catering pentru anii 2008/2009
Sursa: Money.ro
In acest weekend, MGM va lansa primul sau film din ultimele noua luni si singurul programat pana la sfarsitul anului, remake-ul musicalulul „Fame” din 1980. Planurile pentru productia altor filme sunt puse in asteptare, deoarece casa de productie nu are fondurile necesare si
incearca, in aceste zile, sa-si convinga creditorii sa renunte la dobanzi pana in februarie 2010, informeaza NewsIn.
Potrivit unor surse din conducerea studiourilor, reprezentantii acestora au purtat, in urma cu cateva zile, o conversatie telefonica de cateva ore cu creditorii, in care au incercat sa ii convinga sa suspende platile dobanzilor pentru ca MGM sa poata folosi banii la acoperirea platilor curente. Cativa creditori au amenintat insa ca vor forta MGM sa intre in faliment involuntar.
Prin discutiile purtate cu creditorii, MGM incearca sa evite scenariul in care ar fi fortat sa dea faliment, deoarece astfel activele companiei s-ar devaloriza si ar fi periclitate francize de valoare precum „James Bond”, „Pantera Roz”, dar si drepturile pentru „The Hobbit”, filmul al carui scenariu precede actiunea din seria „Lord of the Rings”.
De luni de zile, MGM incearca sa restructureze datoria care a fost acumulata, in mare parte, in 2005, cand un grup de investitori condus de Pacific Group si Providence Equity Partners au cumparat studiourile pentru aproape cinci miliarde de dolari. In mai 2008, compania a angajat firma de investitii bancare Moelis&Co pentru a o ajuta sa reduca datoria catre cei 140 de creditori.
9am
Compania nord-irlandeza Mivan Kier, care a construit mallul Liberty Center si ansamblul rezidential New Town, ambele din Bucuresti, a intrat in insolventa ca urmare a propriei solicitari, potrivit unei decizii a Tribunalului
Bucuresti, acesta fiind cel mai mare dosar de insolventa de pe piata locala in acest an.
In ultima perioada tot mai multe firme aleg sa intre in insolventa pentru a se proteja de creditori.
In temeiul art.32 alin.1 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei deschide procedura generala impotriva debitorului”, se arata in sentinta Tribunalului Bucuresti din 24 august. Firma Mivan Kier Joint Venture Limited inregistra la finalul anului 2008 datorii totale de 20 mil. euro si numara 281 de angajati. Cifra de afaceri a firmei s-a ridicat anul trecut la 128 mil. euro, compania inregistrand un profit net de 15 mil. euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor. In conditiile in care firma a inregistrat profit decizia pare una surprinzatoare. Reprezentantii companiei nord-irlandeze nu au dorit sa comenteze informatia pana la inchiderea editiei.
“Interesant este si faptul ca firma in insolventa este de fapt o sucursala a companiei din Irlanda, iar legislatia noastra nu prevede insolventa sucursalelor, ci doar a societatilor comerciale, dar se pare ca tribunalul a acceptat cererea”, a comentat un avocat de afaceri. Potrivit datelor Tribunalului Bucuresti, administratorul judiciar este firma BDO Conti Insolvency, in timp ce termenul limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor este 19 octombrie 2009.
Mivan Kier este un joint-venture al companiei irlandeze Kier cu grupul Mivan, fondat de omul de afaceri nord-irlandez Ivan McCabrey, 61 de ani. Grupul cuprinde si firma Mivan Limited, coproprietar al mallului Liberty Center si al ansamblului New Town, prin intermediul firmei Ropotamo.
Potrivit site-ului de prezentare al companiei, Mivan Kier a mai fost implicata pe piata locala si in programe de constructie a unor locuinte sociale si de alimentare cu apa, derulate de catre Ministerul Lucrarilor Publice la inceputul anilor 2000.
In mallul situat in zona Trafic Greu din sudul Bucurestiului Mivan are partener familia oamenilor de afaceri libanezi Awdi, care controleaza reteaua de distributie a presei Rodipet, afacere aflata, de asemenea, in dificultate, in timp ce la proiectul New Town, format din 650 de apartamente in zona Dristor, partenerul companiei este fondul de investitii Fabian, cumparat de omul de afaceri Dinu Patriciu la inceputul acestui an.
Sursa: ZF
Cel mai mare producator de ciorapi din Romania, Mondex Sibiu, companie controlata de Calin si Virgil Vircolacu, a cerut deschiderea procedurii de insolventa la Tribunalul Sibiu, urmand sa demareze un program de
reorganizare si sa incerce sa achite datoriile catre principalii creditori.
“In aceasta perioada suntem in faza de observatie, urmand apoi elaborarea planului de reorganizare a activitatii societatii Mondex. Nu va putem informa referitor la masurile pe care le vom intreprinde”, a declarat administratorul special Calin Bogdan Vircolacu, care detine alaturi de Virgil Adrian Vircolacu 96% din titlurile companiei, potrivit propriilor informatii.
Sursa: ZF
Magistratii Tribunalului Bucuresti vor suspenda incepand de astazi toate activitatile in afara de judecarea cauzelor cu masuri preventive si a celor referitoare la plasamentul minorilor. De asemenea, judecatorii vor refuza
desemnarea in birourile electorale.
In acelasi fel vor proceda judecatoriile din Cluj si Tulcea, Curtile de Apel din Targu Mures si Brasov, urmand ca si celelalte instante sa decida, in urma unor adunari generale, modul in care vor protesta fata de legea unica a salarizarii. Practic, spun magistratii, activitatea instantelor va fi blocata pana ce Guvernul nu va accepta modificarea legii unice a salarizarii. Curtea de Apel Bucuresti sustine ca, in urma aplicarii viitoarei legi unice a salarizarii pentru care Guvernul isi va angaja raspunderea in fata Parlamentului, salariile magistratilor vor scadea cu aproape 60%. Surse din cadrul Tribunalului Bucuresti spun ca, in urma acestui protest, procesele noi de insolventa si alte cauze comerciale vor primi termene pentru anul viitor, lucru care ar putea crea mari probleme firmelor aflate in aceasta situatie.
Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), numarul proceselor de insolventa a crescut foarte mult in urma crizei, doar la Tribunalul Bucuresti inregistrandu-se, zilnic, aproximativ 50 de astfel de dosare. In primele trei luni ale lui 2009 s-au inregistrat in justitie peste 6.500 de cereri de insolventa, numarul total al unor astfel de dosare depasind 10.000.
Potrivit vicepresedintelui Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, din 31 august, activitatea Tribunalului Bucuresti va fi schimbata radical, prin faptul ca se vor judeca numai cauzele penale referitoare la masuri preventive si cauzele civile legate de plasamentul minorilor.
Sursa: ZF
Instanta a luat act de cererea de renuntarea la judecata.Firma Rodipet Courier a înregistrat, în data de 24 iunie, la Tribunalul Bucuresti, o cerere de intrare în insolventa a firmei de transport SC Truck Exim SRL, iar procesul s-
a judecat pe 24 august.
Firma Network Press, fostul Rodipet, a deschis, tot la Tribunalul Bucuresti, pe 22 iunie, un proces împotriva firmei de constructii SC Baduc SA, cerere care s-a discutat tot pe 24 august. Un alt proces în care Network Press cere intrarea în insolventa a firmei de distributie Interbrands Marketing & Distribution pentru recuperarea datoriilor s-a înregistrat pe 26 iunie si a fost discutata de magistratii de la Tribunalul Bucuresti tot pe 24 august.
Sursa: RTV
Grupul Tofan a intrat in insolventa, potrivit unei decizii a Tribunalului Bucuresti, care a admis o solicitare in acest sens din partea distribuitorului de anvelope, informeaza Mediafax.
Cererea de intrare in insolventa a fost facuta dupa ce fabrica de anvelope Danubiana, principalul activ al grupului, evaluat la 15 milioane de euro, a intrat in faliment in ianuarie 2008.
De asemenea, Tofan are datorii de 300.000 de euro pe care nu le-a putut onora, conform avocatului grupului, Gheorghe Piperea.
Sursa: ZF
Compania de publicitate TBWA a cerut insolventa Danone pentru neplata unor servicii BTL solicitate de producatorul de lactate anul trecut, potrivit unui dosar depus pe 7 august la Tribunalul Bucuresti.
Conform dosarului depus la Tribunalul Bucuresti, primul termen în acest caz a fost stabilit pentru data de 5 octombrie anul curent.
Contactat de NewsIn, managerul agentiei de publicitate, Liviu Lambrino, a declarat ca este vorba de o neîntelegere, iar situatia va fi rezolvata în curând pe cale amiabila.”Suntem convinsi ca este vorba de o neîntelegere si, în proportie de 99,9%, lucrurile se vor rezolva pe cale amiabila în cel mai scurt timp”, a precizat Lambrino.
Declansarea procedurii insolventei a unei firme poate duce fie la reorganizarea acelei firme, fie la falimentul ei. Declansarea insolventei este ceruta în instanta, iar judecatorii decid daca va fi deschisa procedura.
TBWA Bucuresti S.R.L a fost fondata în anul 2004 si are în prezent 42 de angajati. Compania ofera servicii publicitare, precum si publicitate in-door si out-door.
Sursa: Money.ro
“Motivul invocat de catre petenta este neachitarea unui presupus debit in valoare totala de 25.619,90 lei (circa 6.000 de euro – n. red.) compus din 17.170,87 lei debit principal, 8.413,72 lei penalitati de intarziere si 35,03 lei
cheltuieli de judecata.
SIF Moldova nu confirma existenta si valoarea debitului solicitat de catre petenta”, se arata intr-un raport transmis Bursei de Valori Bucuresti de catre SIF Moldova.
Reprezentantii SIF Moldova spun ca cererea face obiectul analizei in cadrul serviciului juridic, urmand ca in cel mai scurt timp sa se initieze masurile legale care se impun.
Sursa: ZF
Atat Netbridge cat si Realmedia fac parte din grupul New Century Holdings (NCH) Romania, condus de Siminel Andrei. Claudiu Gamulescu, consultant pe partea de marketing si PR al Netbridge Investments, nu a putut preciza
daca s-a inaintat recursul, iar conducerea companiei nu a putut fi contactata. Potrivit lui Gamulescu, Boom, una dintre cele mai importante regii de publicitate online, a demarat deja discutiile cu clientii sai, printre care se numara site-uri precum clopotel.ro si muzicabuna.ro.Pe de alta parte, Daniel Crainic, marketing manager al Realmedia Network, nu a dorit sa comenteze pe acest subiect, in conditiile in care ambele companii fac parte din acelasi grup.
Sursa: Ziua
Cererea introductiva a fost formulata de creditoarea Administratia Finantelor Publice (AFP) Sector 1 Bucuresti, pentru o creanta de peste 1,1 miliarde lei (circa 250 milioane euro).
Conducerea în tot a activitatii debitoarei SN CFR RA a fost preluata de administratorul judiciar desemnat de tribunal, Euro Insol SPRL. Astfel, mandatul pesedintelui Consiliului de Administratie al SN CFR RA, Ovidiu Bobeica, cât si a celolalti sapte membri ai CA a încetat de drept de la data deschiderii procedurii insolventei.
Sursa: RTV
De astazi, nicio firma din România care are de recuperat o datorie nu va mai putea cere intrarea în insolventa a datornicului, decât daca suma de recuperat este de minimum 30.000 de lei (circa 7.500 de euro), triplu fata
de pragul minim prevazut pâna acum de legea insolventei. În plus, de acum încolo, perioada de solutionare a cererilor de insolventa se reduce la cinci zile, de la luni întregi de asteptare în tribunal, pâna acum. Acestea sunt doua dintre cele mai importante modificari aduse Legii nr. 85/2006, act normativ ce reglementeaza procedura insolventei.
Sursa: Money.ro
Titlurile Amonil ofera o volatilitate cu mult peste media pietei de capital, in ciuda faptului ca saptamana viitoare compania ar putea intra in insolventa pentru neplata unei datorii in valoare de aproape 59 mil.
lei. Practic, de la inceputul anului si pana in prezent actiunile au sarit cu circa 86%. Evolutia a fost insa foarte agitata, actiunile urcand de la un minim de 0,0091 lei in februarie la 0,0336 lei in mai, adica o crestere cu 270% in trei luni, dupa care au scazut din nou la 0,02 lei/actiune, pentru a mai castiga ulterior 30%, desi compania este la un pas de a fi executata silit pentru datorii de 14 mil. euro.
Sursa: ZF
Avocatii spun insa ca aceste cereri nu reflecta situatia reala din economie. Lipsa de lichiditati cu care se confrunta mediul de afaceri a generat un val semnificativ de cereri de intrare in insolventa in conditiile in care
companiile dornice sa-si recupereze creantele apeleaza la aceasta procedura chiar si pentru datorii foarte mici.
Asistam la o crestere masiva a numarului cererilor de insolventa. Unele sunt justificate, dar cele mai multe au aparut pe fondul unei hotararii a companiilor de a-si recupera orice creanta, spune Francisc Peli, partener al casei de avocatura PeliFilip.
Sursa: ZF
Reteaua de magazine de electronice si electrocasnice Rombiz, cu afaceri de 50 mil. euro in 2007, a intrat in insolventa la cererea sa si a furnizorului Torent Computers, care cere plata unui CEC de garantie de 600.000 de lei (140.000 de euro).
Acesta este al treilea mare retailer din sectorul electro-IT intrat in insolventa, dupa Ultra Pro si Primex, pe o piata care s-a prabusit in primele 5-6 luni din an cu circa 40% fata de aceeasi perioada din 2008.
Compania Rombiz, cu 66 de magazine operationale, este detinuta de antreprenorii de origine turca Mroueh Hessam si Mroueh Ildiko Elisabet. Vanzarile sale in 2008 pot fi estimate la mai putin de 50 mil. euro, in conditiile in care in ultimii doi ani reteaua si-a redus la jumatate numarul de unitati. Reprezentantii Rombiz au precizat ca reteaua a dat in judecata firmaTorent Computers cerand declansarea procedurii insolventei a furnizorulului pentru datorii neachitate, in suma neprecizata.
Sursa: ZF
Fotbal Club Rapid are o datorie de 108.000 lei (25.500 euro) catre firma Banattika SRL.Creanta reprezinta un rest de plata dintr-o factura fiscala din iulie 2008, in valoare de 297.000 lei, rezultata din cumpararea
Rapid a unor grupuri generatoare, au precizat avocatii.
dailybusiness
Potrivit presedintelui UNPIR, avocatul Arin Stanescu, in Romania este foarte greu sa reorganizezi o societate, in primul rand din cauza ca finantarea pentru continuarea activitatii se acorda foarte greu, dar si pentru ca firmele aflate in reorganizare sunt marginalizate atunci cand vine vorba sa participe la licitatii privind achizitiile publice.
„In Uniunea Europeana, inainte de criza, dar si acum, existau fonduri specializate care interveneau in astfel de situatii. Chiar si bancile, care se aflau deja cu credite in societatea respectiva, erau de multe ori de acord sa se dea un nou imprumut societatii daca se considera ca exista sanse. In Romania acest lucru nu exista, cu atat mai mult acum. (…) Mai e o problema care trebuie rezolvata. Legea achizitiilor publice spune ca o astfel de societate poate fi eligibila, dar poate fi respinsa, chiar daca se stie ca este un plan de reorganizare. Cum se poate redresa o astfel de societate cand cel care face achizitia publica spune <<tu treci la o parte ca nu corespunzi>>?”, a declarat pentru NewsIn, Arin Stanescu.
Sursa: Wall-Street,
Mai mult, avand in vedere scaderea prognozata a vanzarilor pentru 2009, de 20-25% (apreciere optimista), impozitul de 0,5% poate insemna pentru unii intreprinzatori faliment sau reducerea drastica a activitatii, necesitate
impusa pentru a face fata impozitului, iar nu realmente conditiilor pietei. Aceasta va conduce la reducerea bazei de impozitare, potrivit comunicatului transmis de companiile din industria IT.
Asociatia IT, care totalizeaza 80% din piata de IT din Romania, considera ca urmarile acestui fel de impozit, inexistent pentru firmele medii si mari in Europa, vor fi reducerea activitatii, cu diminuarea TVA incasat, reducerea locurilor de munca si, esential, scumpirea produselor.
De asemenea, vor fi favorizate firmele localizate in afara teritoriului, ce vor livra direct din afara tarii, acestea neavand apasarea impozitului pe cifra de afaceri, in timp ce persoanele angajate in distributie IT isi vor pierde locul de munca, iar impozitul pe profit, platit pana acum, va disparea in fapt.
In ceea ce priveste nedeductibilitatea unor cheltuieli cu parcul auto, APDETIC considera ca firmele de import si distributie, precum si cele ce au si activitate de service vor fi in imposibilitate de a se dezvolta si in imposibilitate practica de a face distributie, adica de a-si realiza activitati inerente si absolut necesare obiectului de activitate.
„Livrarea marfurilor la sediul beneficiarului si activitatea in teren a vanzatorilor si a consultantilor contribuie la cresterea cifrei lor de afaceri si, deci, la profit. Masura absurda de a hotari ca numai firmele de transport si taxi isi pot deduce cheltuielile cu activitatile specifice va conduce la crearea unei economii arbitrare, care intotdeauna diminueaza incasarile din impozite si reduce locurile de munca”, potrivit APDETIC.
mediafax
Andreea Deli, partener Deli&Hliboceanu, casa de avocatura specializata pe litigii, insolventa si reorganizari, spune, pentru BUSINESS Magazin, ca daca ne uitam la istoria economiei romanesti, in mai putin de 30% dintre cazurile
de insolventa a fost acceptat un plan de reorganizare.
Deli spune ca cifrele sunt si mai putin incurajatoare daca vorbim de reorganizari de succes: 4%.
“Dar conditiile s-au schimbat, in sensul ca de-abia acum se va intelege si utiliza in mod corect miza uriasa a unui plan de reorganizare.”
Asistam in prezent la o reeducare a mentalitatii de business in cazul recuperarii creantelor; bancile opteaza azi pentru negocieri sau alte alternative pentru mentinerea debitorului in afaceri.
Sursa: ZF
Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii
procedurii.
Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic acţiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi si pentru restituirea de către acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizările în scop umanitar;
b) operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului o depăseste vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanţă care era chirografară, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;
f) plăţile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii;
g) actele de transfer sau asumarea de obligaţii efectuate de debitor într-o perioadă de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intenţia de a ascunde/întârzia starea de insolvenţă ori de a frauda o persoană fizică sau juridică faţă de care era, la data efectuării transferului unor operaţiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterală (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul prezentei legi.
Terţul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial anulat va trebui să restituie averii debitorului bunul transferat sau, dacă bunul nu mai există, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de către debitor. El va deveni creditor ca si ceilalţi.
În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate să menţină sau să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care i se cere să opteze pentru menţinerea ori denunţarea contractului; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat.
Riscurile solicitării insolvenţei debitorului
Avocat Camelia Leceanu
Legea insolvenţei nr. 85/2006 nu a fost concepută ca un act normativ care să se aplice pentru recuperarea creanţelor. Ea reprezintă o procedură concursuală la care sunt chemaţi să participe toţi creditorii debitorului aflat în stare prezumată de insolvenţă. În acest context, creditorul va trebui să „concureze” la recuperarea creanţei si cu alţi creditori la fel ca el, dar si cu cei cu rang privilegiat (care au prioritate la recuperarea creanţei – n.n.), cum ar fi creanţele bugetare sau creanţele ipotecare, ceea ce micsorează considerabil sansele celui care introduce cererea de insolvenţă de a-si recupera propria creanţă, acesta fiind nevoit să astepte să se împartă averea debitorului în ordinea de preferinţă stabilită de lege.
sfin
Firmele care nu depun declaratii la doua termene consecutive vor fi declarate “contribuabili inactivi” si nu vor mai putea sa foloseasca facturi,
informeaza Agentia Nationala de Administrare Financiara (ANAF).
Pâna la publicarea ordinului în Monitorul Oficial, firmele au posibilitatea sa rezolve restantele, altfel trebuie sa solicite reactivarea.(Sursa: Click)
Cumparatorii asteapta sa mai scada preturile, bancile nu mai finanteaza proiecte mari, dezvoltatorii nu accepta esecul de a vinde sub pretul la care au achizitionat
terenul, cam acesta este scenariul actual al pietei imobiliare, spun jucatorii de pe piata. “Dezvoltatorii romani inca accepta sa vanda in situatia actuala de piata, chiar daca au datorii mari, pentru ca nu vor sa accepte un esec. In lunile mai-iunie vor aparea probabil si primele falimente si executari silite ale unor proiecte mari de pe piata locala si abia atunci va incepe criza pe piata imobiliara”, spune Radu Merica, directorul general al dezvoltatorului german ECE in Romania.
Compania germana administreaza dezvoltarea centrului comercial Colosseum din Capitala, dupa ce anterior a avut un contract pentru dezvoltarea unui mall in cadrul proiectului Sema Parc, care a fost reziliat de catre River Invest, compania detinuta de omul de afaceri Ion Radulea, care investeste in dezvoltarea actualei platforme Semanatoarea.
Sursa: ZF.ro
Principalele atribuţii ale judecătorului sindic sunt următoarele:
_ pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi de intrare în faliment atât prin procedura generală cât şi prin una simplificată;
_ judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;
_ judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;
_ desemnarea motivată prin sentinţa de deschidere a procedurii dintre practicienii în insolvenţă care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei;
_ administratorului judiciar provizoriu; _ lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori înlocuirea sa de către adunarea creditorilor;
_ stabilirea remuneraţiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolvenţă dar şi a atribuţiilor acestuia pentru această perioadă;
_ în vederea desemnării provizorii a administratorului judiciar, judecătorul sindic va ţine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori şi de debitor dacă cererea introductivă îi aparţine;
_ confirmarea prin încheiere a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor;
_ confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
_ înlocuirea pentru motive temeinice prin încheiere a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
_ judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;
_ judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă;
_ sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu săvârşirea infracţiunilor;
_ judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase şi a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
_ judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
_ admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau de lichidare după votarea lui de către creditori;
_ soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;
_ soluţionarea contestaţ iilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
_ judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;
_ pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii. Judecătorul sindic pronunţă hotărâri în îndeplinirea atribuţiilor sale. Acestea sunt definitive şi executorii.
atac
Numarul dosarelor de insolventa se va ridica anul acesta la 20.000, estimeaza avocatul Arin Stanescu, neluand in considerare cele initiate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), asa-numitele dosare “de
curatire”, ale unor “companii fantoma”, care nu au activitate economica.
“Anul trecut numarul dosarelor de insolventa a fost de 14.500. Numai in ultimul trimestru au fost deschise 5.000 de dosare, dupa ce in 2007 numarul cazurilor de insolventa a fost de 8.200. Anul acesta, in ianuarie, au fost deja initiate un numar de 1.600 de proceduri de insolventa, fata de 1.000 in inanuarie trecut”, precizeaza avocatul Arin Stanescu de la Casa de Avocatura Stanescu, Milos, Dumitru si Asociatii si presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, care controleaza si supravegheaza activitatea practicienilor in insolventa.
Sursa: Ziua
Compania a acumulat datorii de peste 4 milioane de lei, dintre care 1,6 milioane catre administratiile Finantelor Publice, informeaza NewsIn. Societatea Nationala Plafar sustine, în motivele depuse la dosar, ca nu mai
face fata datoriilor comerciale, ca urmare a „conjuncturii economice nefavorabile” si a pierderilor din ce în ce mai mari prin adaugarea dobânzilor si a penalitatilor.
Sursa: Cotidianul.ro
Legea insolvenţei nr. 85/2006 enumeră limitativ faptele pentru care aceste persoane pot fi obligate să suporte personal datoriile societăţii:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau
în cel al unei alte persoane; acestea sunt cele mai frecvente situaţii când administratorii îsi acordă avansuri din firmă, când fac credite pe firmă pentru bunuri personale, când iau bani pentru serviciile firmei si uită să-i evidenţieze în contabilitate etc.
b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juri-dică la încetarea de plăţi;
d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi;
g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori.
Această enumerare făcută de lege este limitativă, ceea ce înseamnă că persoanele în cauză nu pot fi urmărite si pentru alte fapte, cum ar fi greseli de management, faptul că nu au întreprins nicio acţiune pentru recuperarea unor datorii ale firmei sau faptul că firma nu
si-a plătit unele datorii.
Evident, pentru a putea fi antrenată răspunderea acestor persoane în cazul insolvenţei, cei care solicită acest lucru trebuie să poată proba existenţa culpei si faptei ilicite a acestora, precum si existenţa unui prejudiciu. De asemenea, ei trebuie să probeze că prejudiciul a fost determinat de fapta ilicită.
Potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, administratorii mai pot fi trasi la răspundere si pentru faptele săvârsite de angajaţi, însă în mod subsidiar, adică acoperă doar prejudiciul care nu s-a putut recupera de la vinovaţi.
Totodată, administratorii răspund si pentru faptele predecesorilor lor, cu excepţia cazului în care, odată ce au luat cunostinţă despre aceste fapte, le-au comunicat cenzorilor sau auditorilor, după caz.
Cåt pot fi obligaţi să plătească
Legea insolvenţei spune că judecătorul sindic poate dispune ca o parte din datoriile companiei în stare de insolvenţă să fie suportată de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Această „parte” din pasiv nu poate fi decât valoarea prejudiciului adus societăţii care a fost produs prin faptele enunţate mai sus.
Aceste persoane nu pot fi urmărite pentru tot pasivul firmei, adică toate datoriile societăţii, decât dacă valoarea prejudiciului este egală sau mai mare decât pasivul. Întinderea prejudiciului este hotărâtă de judecătorul sindic.
Răspunderea penală
Răspunderea civilă pentru aceste fapte nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiuni.
Infracţiunile prevăzute în Legea insolvenţei sunt: bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii companiei, înregistrarea creanţelor inexistente, refuzul de a pune la dispoziţia judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului unele documente.
Constituie infracţiune de bancrută simplă si se pedepseste cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depăseste cu mai mult de sase luni termenul de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă.
Constituie infracţiune de bancrută frauduloasă si se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfăţisează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsite în frauda creditorilor;
c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active.
Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârsită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia.
Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârsită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Inclusiv tentativa de gestiune frauduloasă se pedepseste.
Însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă
sfin
Anul crizei va „curăţa” registrul comerţului din România de multe firme nevoite să-şi oprească activitatea, dar şi de cele care nu mai activează de ceva timp, dar care nu au declarat încă acest lucru. La nivelul anului trecut,
52.699 de firme au fost radiate din registrul comerţului, în creştere cu 4,7% faţă de anul 2007, arată datele furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului la solicitarea Gândul.
Din total, în 2008, aproape 9.000 de firme au dat faliment, cu 65,5% mai multe decât în 2007. „Creşterea din ultima perioadă a firmelor falimentare se datorează în mod cert crizei. E un semnal de alarmă şi cred că în acest ritm vom ajunge în iunie la un procent de creştere de 71%, iar instituţiile nu vor face faţă cererilor de insolvenţă”, a declarat pentru Gândul Liviu Chiric, director general al Registrului Comerţului Bucureşti. În luna ianuarie a acestui an, 1.596 de firme au intrat în insolvenţă, faţă de ianuarie 2008, când numărul acestora era de 966.
adevarul
Există riscul real ca mii sau zeci de mii de firme să intre în faliment, susţine vicepremierul Dan Nica. De aceea, Executivul face eforturi să plătească datorii de circa 2 miliarde de euro, lăsate de fostul guvern. Dan Nica a făcut
această declaraţie la şedinţa PSD de marţi dimineaţă, pe tema bugetului de stat pe 2009.
Numărul de falimente ar putea creşte exponenţial la anul, în situaţia în care sursele de finanţare pentru companii sunt din ce în ce mai puţine, după cum reiese din dezbaterea „Cum finanţăm creşterea în 2009“, organizată ieri de „Ziarul Financiar“. În 2008, an în care efectele crizei au început să
se simtă puternic numai spre sfârşit, numărul falimentelor este estimat la 14.000. În 2009, un an aflat în zodia crizei, numărul de firme prăbuşite ar putea atinge cote alarmante.
Principalele surse de la care companiile fac rost de bani în caz de nevoie sunt creditele bancare, piaţa de capital şi fondurile de investiţii. În aceste momente, piaţa creditelor este aproape îngheţată, iar celelalte mecanisme de finanţare sunt şi ele şubrede. Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Stere Farmache, a recunoscut că pe piaţa de acţiuni „situaţia este dramatică“.
Totuşi, el a ţinut să precizeze că Bursa nu constă numai în tranzacţii cu acţiuni. „Companiile au în acest moment o nevoie acută de finanţare. Piaţa de capital oferă în continuare această posibilitate, mai ales prin instrumentele cu venit fix, respectiv obligaţiuni corporative, care sunt sigure şi oferă randamente ridicate“, a declarat Farmache.
Fondurile de investiţii, o alternativă
Deşi industria a fost serios afectată de criză, fondurile de investiţii reprezintă principala sursă de finanţare în absenţa creditelor bancare şi în condiţiile în care se desfăşoară tot mai puţine oferte publice iniţiale în vederea listării companiilor, crede Cristian Nacu, partener la compania de administrare de fonduri închise Enterprise Investors.
Însă fondurile de investiţii nu împrumută bani, ci achiziţionează pachete de acţiuni la companii, ceea ce înseamnă că acestea primesc bani dar cedează în schimb o parte din afacere. „Antreprenorii vând greu o parte din compania pe care au fondat-o, chiar dacă au nevoie de bani, deoarece aceasta este ca şi copilul lor“, a spus Nacu.
Capitalismul fara faliment este ca religia fara iad”, obisnuiesc sa spuna economistii. Creditarea este motorul capitalismului, sustin acestia, numai ca ea este insotita de riscul de neplata. Fie din motivul incurajarii spiritului antreprenorial (pentru a facilita accesul la credite), fie din motive pur electorale,
politicienii obisnuiesc sa favorizeze prin legislatie debitorul in defavoarea creditorului, cu exceptia creditorului statNumai ca, potrivit unor studii din SUA, in cazul a 10% din falimente, cauza principala o reprezinta creantele catre stat si legislatia fiscala stufoasa.
Un intreprinzator poate da faliment din diferite motive subiective – nepricepere, ghinion, eroare antreprenoriala -, dar si din motive „obiective” care nu tin de cunostintele si abilitatile sale – facilitatile fiscale acordate de stat concurentilor, modificarile legislative defavorabile in ceea ce priveste regimul de impozitare sau de reglementare, puterile discretionare acordate agentilor Fiscului etc. Favorizarea debitorilor il poate pune pe creditor intr-o situatie de criza in ceea ce priveste cash-flow-ul, iar falimentul primului poate atrage dupa sine insolventa celui de-al doilea. Legea falimentului in Romania, desi a fost imbunatatita, ofera in continuare prioritate creantelor statului, in defavoarea creantelor private. Nici salariatii nu sunt uitati, situandu-se inaintea statului pe lista prioritatilor.
Salariatii, creditori privilegiati
In ceea ce priveste ordinea de prioritati la plata creantelor in cazul insolventei, primele pe lista sunt taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in cadrul desfasurarii procedurii insolventei.
Pe locul secund se afla creantele izvorate din raportul de munca. In acest sens, a fost adoptata, pe langa Legea 85/2006 privind procedura insolventei, si Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului pentru plata creantelor salariale, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2007. Ele pun in practica prevederile Codul Muncii, potrivit caruia „salariile se platesc inaintea oricarei alte obligatii a angajatorilor”. De asemenea, Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 prevede, in art. 48, ca „toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii” si ca, „in caz de faliment sau lichidare judiciara, salariatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori.”
Alocatii pentru minori
Pe locul trei se afla creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii. Imediat dupa se situeaza creantele bugetare, apoi creantele catre terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta.
Intretinerea familiei debitorului, prioritara
Pe locul imediat urmator se situeaza creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica. Creditele bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, sunt abia pe locul 8, alaturi de cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii. Ultimele pe lista sunt creantele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in Adunarea Generala a Actionarilor.
Impozit pe faliment
Daca se obtine cumva venit in urma lichidarii, se va plati impozit pe acesta, pentru ca, potrivit legislatiei, „distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil”. Totusi, din punctul de vedere al impozitarii s-au facut pasi inainte, cel putin in ceea ce priveste taxa pe valoare adaugata (TVA). Baza de impozitare in cazul TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila.
Taxare inversa de la declansarea procedurii
In plus, s-a extins si aplicarea masurilor de simplificare in ceea ce priveste plata TVA. Daca pana la 1 ianuarie 2008 se aplicau obligatoriu masurile de simplificare pentru bunurile si/sau serviciile livrate ori prestate de sau catre persoanele aflate in stare de faliment, declarata prin hotarăre definitiva si irevocabila, de la 1 ianuarie 2008, conform art. 160 din Codul Fiscal, ele se aplica pentru bunurile si/sau serviciile livrate ori prestate de sau catre persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolventa, cu exceptia bunurilor livrate in cadrul comertului cu amanuntul, daca atăt furnizorul, căt si beneficiarul sunt inregistrati in scopuri de TVA. Drept urmare, masurile de simplificare sau „taxarea inversa” prevazute in Codul Fiscal se aplica de societatea aflata in prezent in reorganizare judiciara, intrucăt insolventa se realizeaza fie prin reorganizare judiciara urmata de procedura falimentului, fie numai prin reorganizare judiciara ori doar prin procedura falimentului.
Procedura simplificata
Legea 85/2006 a imbunatatit legislatia din domeniu, creditorii nu mai trebuie sa demonstreze insolvabilitatea debitorului, ci practic aceasta stare se prezuma, debitorul fiind cel care trebuie sa probeze ca este solvabil si stabil din punct de vedere economic. Totusi, spre deosebire de tarile occidentale, in Romania in continuare o procedura de lichidare poate dura pana la cinci ani, spre deosebire de sase luni, cat ar fi normal. Cu toate acestea, timpul necesar incheierii procedurii de faliment ar putea fi redus potrivit noii legislatii. Se poate opta pentru o procedura simplificata, prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile. Procedura simplificata prevazuta de aceasta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care sunt fie comercianti persoane fizice, actionănd individual, fie asociatii familiale. Si comerciantii persoane juridice care nu detin niciun bun in patrimoniul lor, ale caror acte constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite, cu administrator „disparut” sau al caror sediu nu mai exista sau nu corespunde adresei din Registrul Comertului intra sub incidenta procedurii simplificate. La fel si debitorii care nu au prezentat documentele necesare in termenul prevazut de lege, societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive sau debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de lege.
Insolventa
Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cănd debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Insolventa este iminenta atunci cănd se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
Reorganizarea judiciara
Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat: restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului, restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social si restrăngerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.
Falimentul
Procedura falimentului este procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. Procedura generala sau procedura insolventei, reglementata de Legea nr. 85/2006, reprezinta procedura prin care un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.
http://www.sfin.ro/articol_12180/protectie_sociala_prin_faliment.html
Patronii a şapte echipe din campionatul nostru au afaceri în domeniul imobiliar, puternic afectat de criza economică. Aceasta s-a extins şi la nivelul diviziilor inferioare, câteva cluburi desfiinţându-se deja
Gigi Becali (Steaua), Arpad Paszkany (CFR Cluj), Adrian Mititelu (Craiova) şi Dumitru Bucşaru (Urziceni) sunt finanţatorii care ar putea avea probleme financiare în 2009.
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a hotarat, pe 25 noiembrie, declansarea procedurii de faliment la compania Euroasig Bucuresti, pentru ca situatia financiara a asiguratorului nu a fost redresata, a anuntat azi autoritatea de reglementare
Potrivit legislatiei, sumele cuvenite celor care au incheiat contracte de asigurari cu compania vor fi recuperate de la Fondul de Garantare. Euroasig a intrat in procedura de redresare financiara prin administrare speciala, in august 2008.
sursa
http://www.stiripescurt.ro/stiri/euroasig-in-faliment/165976.html
Unul dintre candidatii Partidului National Liberal pentru un mandat de senator în Arad, George Albu, a fost dat în judecata de catre o societate comerciala, care îl acuza de falimentare,plângerea fiind depusa la Tribunalul Arad saptamâna trecuta
Prima înfatisare în fata instantei de judecata va avea loc pe 12 ianuarie.
Sursa: Cotidianul
Afaceriştii şi-au imaginat ce ar face dacă ar pierde businessurile. „Ce aţi face dacă mâine v-aţi pierde afacerea pe care o deţineţi?”. Asta i-am întrebat pe unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din România.
Toţi au început cu „Doamne fereşte!”, după care au trecut la exerciţiul dificil de imaginaţie. Răspunsurile au fost dintre cele mai diverse, dar toate converg către investiţii în domeniul serviciilor şi al comerţului alimentar.
Fie că s-au gândit imediat că şi-ar putea deschide un restaurant sau că ar investi în supermarketuri, că ar cumpăra pământ ieftin, ar produce haine pentru copii sau ar regivora cooperativele meşteşugăreşti de la sate, oamenii de afaceri au găsit rapid soluţii în caz de criză.
Oamenii de afaceri pe care i-am intervievat sunt vizionari şi asta întrucât studiile de piaţă (realizate de Nielsen şi Deloitte) dau ca sigure, în contextul crizei financiare, exact businessurile pentru care aceştia au optat.
Deşi segmentele imobiliar şi bancar sunt unele dintre cele mai afectate de actualul dezechilibru economic, unii dintre presupuşii falimentari s-au arătat interesaţi să investească fix în aceste domenii
Cornel Penescu, cel care deţine lanţul de supermarketuri Pic, spune că şi-ar investi banii în mâncare şi în bănci, singurele două lucruri la care românii n-ar putea renunţa.
„Cu Pic am tras cartea câştigătoare, iar în caz de criză sunt convins că vom mai avea clienţi.
Mâncare sigur vom continua să vindem”, spune Penescu, căruia îi surâde şi o investiţie într-o bancă.
Lanţul Pic are în prezent şase unităţi.
„Haine de copii. Apoi, imobiliare”
http://www.adevarul.ro/articole/opt-solutii-in-caz-de-faliment.html
Dupa ce au construit mii de apartamente cu bani proveniti din credite bancare, dezvoltatorii imobiliari au ajuns la fundul sacului. Scumpirea creditelor ii pune pe acestia in fata imposibilitatii achitarii mai vechilor angajamente fata de banci, dar si a finalizarii proiectelor deja demarate
Construite pe hartie sau partial finalizate, cartiere intregi ar putea trece din patrimoniul constructorilor in cel al bancilor care au finantat astfel de afaceri. Aflati in incapacitate de plata si in dorinta de a scapa de presiunea creditorilor, marii dezvoltatori imobiliari fac apel la legea insolventei. Procedura prevazuta de acest act normativ (care poate dura trei ani) le ofera constructorilor doua avantaje importante: le pune la dispozitie trei ani pentru o eventuala redresare si ii exonereaza de obligatia de a raspunde cu propria avere pentru un eventual faliment.
Pe rolul Tribunalului Bucuresti a fost inregistrat primul dosar de faliment al unuia dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari, Gigant Construct SRL. In actiunea formulata in instanta se arata ca „in prezent, societatea se afla in stare de insolventa”. Legea insolventei (85/2006) prevede faptul ca „insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci când debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; insolventa este iminenta atunci când se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate cu fondurile banesti disponibile la data scadentei”, situatie in care, conform documentului citat, s-ar afla Gigant Construct. In actiunea promovata in instanta societatea recunoaste faptul ca SC Gigant Construct SRL a intreprins unele masuri in vederea redresarii situatiei financiare, insa eficacitatea acestora nu a putut fi corelata cu dimensiunea obligatiilor financiare”. Societatea invoca drept principala cauza a situatiei in care se afla faptul ca „nu mai detine resursele financiare necesare restituirii ratelor scadente ale creditului bancar acordat in anul 2007, in valoare de 3.577.000 de euro, in scopul achizitionarii terenului (in suprafata de 10.200 mp – n.r.) situat in Bucuresti, Aleea Ninsorii, nr. 36”.
Guvernul a adoptat, in sedinta de saptamana trecuta, o Ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei, informeaza un comunicat al Ministerului Justitiei, emis luni.
Actul normativ nu a fost, inca, publicat in Monitorul Oficial.
Ministerul Justitiei precizeaza ca ordonanta de urgenta urmareste, in principal, „asigurarea aplicarii unitare si coerente a legislatiei insolventei si propune, in lumina practicii in materie, reconsiderarea unor solutii pentru a asigura respectarea principiului celeritatii procedurii, protectiei creditorilor si desfasurarii adecvate a activitatii practicienilor in insolventa.”
OUG adoptata de Guvern a modificat dispozitiile legale referitoare la citare si la comunicarea actelor de procedura in sensul celor retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 1137 din 4 decembrie 2007. Astfel, persoanele impotriva carora se va deschide o actiune potrivit dispozitiilor legii, ulterior deschiderii procedurii insolventei, vor beneficia de o prima comunicare a actelor de procedura potrivit Codului de procedura civila.
„In lumina aceleiasi decizii si avandu-se in vedere numeroasele semnale primite din practica, s-a apreciat ca la judecarea recursului trebuie sa se instituie garantii suplimentare pentru asigurarea accesului liber la justitie si a dreptului la aparare, chiar daca prin aceasta se prelungeste, intr-o masura rezonabila insa, durata procedurii”, se mai arata in acelasi comunicat.
In acest sens, ordonanta de urgenta a instituit o noua exceptie de la regula citarii partilor prin Buletinul insolventei in cazul solutionarii recursurilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul sindic.
A fost introdusa, de asemenea, o reglementare expresa a sferei drepturilor pe care le are adunarea creditorilor in situatia in care numarul mic al creditorilor nu permite formarea unui comitet.
De asemenea, scrisoarea prin care creditorii isi pot exprima votul prin corespondentava putea fi comunicata pana in ziua fixata pentru exprimarea votului. Pana in prezent, aceeasta putea fi comunicata cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului.
In plus, a fost eliminata obligativitatea prezentei membrilor comitetului creditorilor pentru reunirea valabila a adunarii creditorilor si crearea posibilitatii reprezentarii salariatilor de catre un singur delegat.
Totodata, OUG mareste rolului persoanei care a declansat procedura, creditor sau debitor, in desemnarea administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu.
Avand in vedere ca numarul dosarelor de insolventa este in continuare in crestere, pentru a evita blocarea activitatii practicienilor in insolventa, a fost extinsa sfera surselor de finantare a fondului de lichidare.
Fondul va fi constituit si din sumele rezultate din preluarea a 1,5% a sumelor recuperate in cadrul procedurilor insolventa, inclusiv din bunurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului.
Aceste sume vor fi virate in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR) de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator
Dumitru Lucian Nagy a fost la un pas de moarte pentru ca Allianz Tiriac Asigurari, una dintre cele mai mari societati de profil din România, i-a ignorant plângerea cu privire la automobilul personal reparat defectuos.
Acum, compania cu capital social de 66.638.505 lei, e în pericol de faliment pentru ca pagubitul a dat-o în judecata, iar instanta ar putea dispune lichidarea societatii pentru ca debitorul sa îsi încaseze banii.Porsche România, un cosmar de neuitat
Dumitru Lucian Nagy, un întreprinzator bucurestean, si-a asigurat, acum mai bine de un an, automobilului Volkswagen Phaeton de 120.000 de euro, la suma de 63.520 de euro, potrivit politei. Platea 5.000 de euro pe an.
În urma unui accident rutier, Nagy a dus masina la service-ul Porsche din Bucuresti pentru reparatii. Si-a recuperat masina abia dupa 8 luni: cutie de viteza defecta, apa de parbriz nu stropea, farurile se aprindeau si se stingeau singure, iar janta care fusese avariata în accident nu fusese schimbata cu una de acelasi model.
A reclamat situatia la service-ul Porsche si la Allianz Tiriac, unde directorul Liviu Haralambie a pozat automobilul cu telefonul mobil, spunând ca el nu s-ar mai urca într-o asemenea masina (potrivit declaratiei lui Nagy pentru Antena3.ro). Brokerul de asigurari l-a sfatuit, în schimb, sa accepte din partea companiei plata unei jante, în speranta ca nu se va ajunge la judecata. Contactat de Antena3.ro, Liviu Haralambrie nu a dorit sa comenteze incidentul.
S-a dus apoi la service, unde directorul i-a confirmat starea deplorabila a masinii si l-a chemat a doua zi pentru a o înscrie, din nou, în reparatii. În drum spre casa, Nagy a simtit miros de fum, ce iesea prin aerisire. La scurt timp, masina a luat foc, iar soferul a ramas captiv înauntru, întrucât si usile se blocasera. L-a salvat un trecator, care a vazut flacarile si pe Nagy zbatându-se în automobil. Curând, au venit si pompierii, care au stins focul. Concluziile expertizei: scurtcircuit pe instalatia electrica, proaspat iesita de la reparatii.
“Îti platim când vrem noi, nu când vrei tu!”
Cei de la Allianz Tiriac au vrut sa trimita masina într-un alt service, nu înainte de a face expertiza. Au venit trei reprezentanti ai companiei de asigurari si trei de la Porsche, care au analizat automobilul din vedere, fara sa desfaca ceva, spune Nagy. Niciuna dintre parti nu si-a asumat esecul reparatiei.
Dupa lungi discutii, cei de la Allianz Tiriac au recunoscut ca procedura expertizei nu a fost respectata, dar ca nu îi pot înmâna pagubitului dovada noii expertize întrucât nu acesta a platit-o si sa astepte ca, oricum, dosarul sau e în lucru.
“Ma amânau pe diverse motive, Au zis ca ma vor despagubi, dar nu stiu când, ca mai au de lucrat. Le-am cerut o hârtie la mâna, dar nu mi-au raspuns la nicio solicitare”, a declarat Dumtri Nagy, pentru Antena3.ro.
Sursa: Antena3
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr.404/2/2007, reclamanta Asociaţia S a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României – Secretariatul General, ca prin sentinţa ce va pronunţa instanţa să dispună anularea deciziei din 26 aprilie 2006 de respingere a cererii sale de acordare a statutului de utilitate publică solicitat în baza art.40 din O.G. nr.26/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtul urmând a fi obligat să emită o nouă decizie prin care să i se acorde acest titlu.
Reclamanta şi-a motivat acţiunea în sensul că hotărârea emisă de pârât în 24 aprilie 2006, de respingere a cererii sale, este netemeinică şi nelegală, întrucât din documentaţia depusă în susţinerea cererii pentru acordarea statului de utilitate publică, rezultă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, iar Ministerul Culturii şi Cultelor prin adresa nr.2235 din 30 iunie 2006 a propus Guvernului recunoaşterea asociaţiei ca fiind de utilitate publică, şi cu toate acestea cererea i-a fost respinsă fără nici o motivare.
Pârâtul Guvernul României, a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii reclamantei, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Urmare analizării actelor şi lucrărilor din dosar, instanţa de fond a pronunţat sentinţa civilă nr.859 din 21 martie 2007, prin care a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi admiţând acţiunea formulată de reclamantă a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de recunoaştere a acesteia ca fiind o asociaţie de utilitate publică, obligând totodată pe pârât de a reanaliza cererea reclamantei asociaţiei şi de a-i recunoaşte acesteia prin hotărâre de Guvern statutul de asociaţie de utilitate publică, în condiţiile art.38 şi următorii din O.G. nr.26/2000 aprobată cu modificări prin Legea nr.246/2005.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că din dovezile de la dosar a rezultat că petenta reclamantă asociaţie a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor cumulativ prevăzute de art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000 aprobată cu modificări prin Legea nr.246/2005 cap.6 pentru a fi recunoscută ca fiind de utilitate publică, astfel că deşi pârâtul invocă, ca o justificare, caracterul supletiv al normelor de reglementare, refuzul acordării acestui statut este nejustificat, astfel că sunt întrunite dispoziţiile art.8 alin. (1) coroborat cu art.2 alin. (2) din Legea nr.554/2004, petenta fiind astfel vătămată în drepturile sale.
Împotriva acestei sentinţe, pârâtul Guvernul României, a declarat recurs, susţinând că instanţa de fond în mod greşit a obligat Guvernul României – Secretariatul General al Guvernului să reanalizeze cererea în sensul recunoaşterii prin hotărâre de Guvern a Asociaţiei S ca fiind de utilitate publică, atâta timp cât hotărârile de recunoaştere se adoptă de către Guvern şi nu de Secretariatul General al Guvernului, acesta din urmă îndeplinind doar un rol de coordonator, cu unică atribuţie stabilită prin lege – identificarea autorităţii competente din punct de vedere al obiectului de activitate al petentei şi transmiterea documentaţiei către aceasta.
Pe de altă parte, susţine recurentul-pârât, din interpretarea textului de lege – art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, rezultă că o asociaţie sau fundaţie, poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, deci simplul fapt că sunt întrunite condiţiile cerute de text nu obligă Guvernul la o recunoaştere ipso facto.
Mai precizează recurentul că legiuitorul, prin modul în care este formulat textul de lege, a lăsat la latitudinea executivului să hotărască dacă este oportun sau nu să adopte o hotărâre prin care o asociaţie sau fundaţie să fie recunoscută ca fiind de utilitate publică.
Recursul este fondat.
Prima critică referitoare la greşita obligare a Secretariatului General al Guvernului la reanalizarea cererii în sensul recunoaşterii prin hotărâre de Guvern a Asociaţiei S ca fiind asociaţie de utilitate publică, este întemeiată.
Astfel, art.39 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii, prevede că „Recunoaşterea unei asociaţii sau fundaţii de utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează în termen de 15 zile ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cărei sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea”.
În speţă, Secretariatul General al Guvernului a înaintat cererea ministerului de resort şi anume Ministerului Culturii şi Cultelor care şi-a dat avizul favorabil pentru obţinerea statutului de asociaţie de utilitate publică.
Având în vedere şi dispoziţiile art.108 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora, „Guvernul adopta hotărâri şi ordonanţe”, apare evident faptul că Secretariatul General al Guvernului, nu are decât rolul de a asigura derularea operaţiunilor tehnice aferente actului de guvernare, aşa cum de altfel menţionează şi prevederile art.1 din H.G. nr.405/2007 referitoare la funcţionarea Secretariatului General al Guvernului.
Cea de-a două critică formulată de pârât în sensul că întrunirea condiţiilor stabilite de lege pentru dobândirea statutului de asociaţie de utilitate publică, nu obligă guvernul la o recunoaştere ipso facto, este şi ea întemeiată.
Art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, prevede că „o asociaţie sau fundaţie, poate fi recunoscută de Guvernul României”, ca fiind de utilitate publică.
Din modul de exprimare al legiuitorului, rezultă ca simplul fapt al întrunirii condiţiilor nu obliga Guvernul să emită o hotărâre prin care să recunoască asociaţiei sau fundaţiei respective statutul de utilitate publică.
Mai mult, art.40 alin. (2) din O.G. nr.26/2000, menţionează că „în cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii, precum şi a tuturor documentelor necesare luării deciziei” Guvernul României decide asupra propunerii de recunoaştere.
Dacă propunerea se respinge, soluţia va fi comunicată asociaţiei sau fundaţiei de către autoritatea administrativă la care s-a înregistrat cererea de recunoaştere, în termen de 120 zile de la data depunerii cererii şi a documentelor necesare luării deciziei”.
Concluzia ce se desprinde este aşadar, aceea că deşi întrunite condiţiile prevăzute de lege, Guvernul poate să respingă un proiect de act normativ privind recunoaşterea unei asociaţii ca fiind de utilitate publică, acesta având posibilitate de a aprecia în funcţie şi de oportunitatea adoptării unui astfel de act.
De altfel, asupra oportunităţii adoptării acestui statut se apreciază nu numai în funcţie de condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a ne afla în sfera utilităţii publice definită ca fiind „orice activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al unor colectivităţi”, ci şi în raport de consecinţele recunoaşterii utilităţii publice care conferă asociaţiei sau fundaţiei anumite drepturi şi obligaţii cel puţin faţă de acestea din urmă Guvernul fiind cel mai în măsură să aprecieze asupra admisibilităţii unei astfel de cereri.
Dar, trebuie observat, că chiar şi instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, au un caracter supletiv, deci nu imperativ, caracter justificat de folosirea sintagmelor „poate fi recunoscută de Guvernul României, ca fiind de utilitate publică” sau „dacă propunerea se respinge”.
Refuzul pârâtului de recunoaştere a statutului de utilitate publică, nu este aşadar unul nejustificat, aşa cum în mod nelegal reţine prima instanţă prin hotărârea pronunţată, aceasta dând o interpretare greşită dispoziţiilor O.G. nr.26/2006 şi considerând că dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege, în mod automat executivul trebuie să adopte actul administrativ solicitat, în speţă hotărârea de Guvern prin care să i se recunoască petentei statutul de asociaţie de utilitate publică.
Recursul a fost astfel admis.
Comisia de proceduri fiscale, din cadrul ANAF, a stabilit ca in cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizarii judiciare si a insolventei, dupa caz, nu se datoreaza obligatii fiscale accesorii pentru creantele inscrise la masa credala si pentru cele rezultate din activitatea curenta, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.
Prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) nr. 1537/2008, a fost aprobata Decizia Comisiei de proceduri fiscale nr. 1/2008. OANAF nr. 1537/2008 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 770, din 17 noiembrie 2008.
Comisia de proceduri fiscale a stabilit, printre altele, ca „in sensul art. 1221 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 45 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, (nota redactiei Avocatnet.ro: Legea nr. 64/1995 a fost abrogata prin Legea nr. 85/2006) si al art. 41 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare:
– incepand cu data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, in cazul contribuabililor pentru care s-a deschis procedura reorganizarii judiciare si a insolventei, dupa caz, nu se mai datoreaza si nu se mai calculeaza obligatii fiscale accesorii pentru creantele inscrise la masa credala si pentru cele rezultate din activitatea curenta, indiferent de data deschiderii acestei proceduri.”
Prin obligatii accesorii se intelege dobanzi, majorari sau penalitati de orice fel.
Conform legii nr. 85/2006, insolventa „este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile”.
In schimb, potrivit aceleiasi legi, reorganizarea judiciara„este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.”
Arin Octav Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR), a declarat pentru ziarul Business Standard: „Criza face ca firmele sa obtina din ce in ce mai greu credite si in conditii mai putin avantajoase, iar comenzile la export scad, previzionez o crestere a numarului falimentelor, mai ales in randul IMM-urilor.
Topul industriilor care furnizeaza cele mai multe falimente este in plina schimbare – vedem tot mai multe companii din Real estate si constructii, firme de textile, retaileri de bunuri de consum de lunga durata sau societati de leasing
Ordin nr. 1009/2007
din 23/07/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 543 din 09/08/2007
privind procedurile de selectie a practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala
Art. 1. – Agentia Nationala de Administrare Fiscala va elabora o lista a practicienilor in insolventa agreati, pe zone geografice, dupa cum urmeaza:
a) zona I, care cuprinde judetele Alba, Sibiu si Hunedoara;
b) zona II, care cuprinde judetele Arges si Valcea;
c) zona III, care cuprinde judetele Bacau si Neamt;
d) zona IV, care cuprinde judetele Bihor si Satu Mare;
e) zona V, care cuprinde judetele Suceava si Botosani;
f) zona VI, care cuprinde judetele Brasov si Covasna;
g) zona VII, care cuprinde municipiul Bucuresti, judetele Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Ilfov si Teleorman;
h) zona VIII, care cuprinde judetele Cluj, Bistrita-Nasaud, Maramures si Salaj;
i) zona IX, care cuprinde judetele Constanta si Tulcea;
j) zona X, care cuprinde judetele Dolj, Gorj, Mehedinti si Olt;
k) zona XI, care cuprinde judetele Galati, Braila si Vrancea;
l) zona XII, care cuprinde judetele Iasi si Vaslui;
m) zona XIII, care cuprinde judetele Mures si Harghita;
n) zona XIV, care cuprinde judetele Prahova, Buzau si Dambovita;
o) zona XV, care cuprinde judetele Timis, Arad si Caras-Severin.
Art. 2. – (1) Practicienii in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala se selecteaza de Comisia de selectie a practicienilor in insolventa, denumita in continuare Comisia, desemnata prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, avand in vedere urmatoarele criterii:
a) numarul de societati in insolventa, reorganizare sau lichidare din portofoliul ofertantului;
b) declaratia pe propria raspundere in ceea ce priveste numarul de personal calificat afectat procedurii, inclusiv practicieni in insolventa compatibili – la aceasta declaratie va fi atasata cate o prezentare a fiecarei persoane si dovada ca are incheiat un contract de munca, de colaborare sau ca exista un raport juridic cu ofertantul, pentru fiecare persoana in parte;
c) dotarea practicianului cu:
– computer;
– abonament la Buletinul Insolventei (acces pe pagina de internet sau in format hartie);
– pagina de internet proprie;
– acces la internet;
– adresa de e-mail;
– imprimanta;
– telefon mobil;
– telefon fix;
– fax;
d) experienta in colaborarea cu organele fiscale in zona pentru care si-a depus documentatia, rezultata din situatia transmisa de organele fiscale si prezentata de catre Directia generala juridica din Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in cadrul intrunirii Comisiei;
e) gradul de acoperire a masei credale pentru toate cazurile din portofoliu;
f) gradul de acoperire a creantelor fiscale cuprinse in masa credala pentru toate cazurile din portofoliu;
g) numarul de cazuri in care au fost aduse sume la masa credala ca urmare a anularii actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor.
(3) Pentru contribuabilii care au creante fiscale mai mari sau egale cu 10.000.000 lei, Comisia va efectua o selectie pentru desemnarea practicianului care va fi propus judecatorului-sindic de catre organul fiscal, avand in vedere urmatoarele criterii:
a) onorariul lunar solicitat de practician;
b) onorariul de succes solicitat de practician;
c) declaratia pe propria raspundere privind numarul de personal calificat care va fi alocat pentru realizarea activitatilor legate de procedura insolventei la respectiva societate – la aceasta declaratie va fi atasata cate o prezentare a fiecarei persoane si dovada ca are incheiat un contract de munca, de colaborare sau ca exista un raport juridic cu ofertantul, pentru fiecare persoana in parte;
d) strategia de reorganizare si/sau lichidare, cu program in timp;
e) colaborarea cu organele fiscale, rezultata din situatia transmisa de organele fiscale si prezentata de catre Directia generala juridica din Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in cadrul intrunirii Comisiei.
(4) Pentru contribuabilii care au creante fiscale mai mici de 10.000.000 lei, o comisie constituita prin decizie a directorului executiv, la nivelul Directiei generale a finantelor publice judetene, a municipiului Bucuresti sau in cadrul Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, va efectua o selectie pentru desemnarea practicianului care va fi propus de organul fiscal, pe baza criteriilor stabilite la alin. (3).
Art. 3. – Punctajele pentru criteriile prevazute la art. 2 sunt cele cuprinse in anexa nr. 1.
Art. 4. – (1) Organele fiscale care au calitatea de creditori fiscali in dosarele care au ca obiect procedura insolventei vor propune judecatorului-sindic si vor vota desemnarea de administratori judiciari sau de lichidatori numai dintre cei inscrisi pe Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(2) Organele fiscale care au calitatea de creditori fiscali in dosarele care au ca obiect procedura insolventei pentru contribuabilii care au creante fiscale mai mari de 10.000.000 lei vor propune judecatorului-sindic desemnarea administratorului sau a lichidatorului selectat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala din Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
(3) In situatia in care propunerile de desemnare a administratorului sau a lichidatorului se formuleaza de catre un alt creditor sau de debitor, in dosare care au ca obiect insolventa unor contribuabili care au creante fiscale mai mari de 10.000.000 lei, organele fiscale care au calitatea de creditori fiscali pot fi de acord numai cu desemnarea administratorului sau a lichidatorului selectat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala din Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
Art. 5. – Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, se actualizeaza semestrial, se publica pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si va fi transmisa organelor fiscale si Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.
Art. 6. – Organele fiscale care au calitatea de creditori fiscali in dosarele care au ca obiect procedura lichidarii reglementata de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare, vor propune judecatorului-delegat de pe langa oficiul registrului comertului desemnarea de administratori sau de lichidatori din Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
Art. 7. – Decizia Comisiei poate fi atacata la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.
CAPITOLUL II
Selectia practicienilor in insolventa agreati de Agentia
Nationala de Administrare Fiscala
Art. 8. – (1) Procedura de selectie a practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala incepe prin publicarea unui anunt intr-un cotidian de circulatie nationala si pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform modelului din anexa nr. 2.
(2) Termenul de depunere a ofertelor si termenul de deschidere a ofertelor va fi stabilit de catre Comisie.
Art. 9. – (1) Pentru participarea la selectia organizata pentru completarea Listei practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in termenul indicat in anuntul prevazut la art. 8, ofertantii trebuie sa depuna urmatoarele documente:
a) o adresa prin care isi manifesta interesul de a participa la selectia in vederea inscrierii in Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu precizarea zonei/zonelor pentru care isi depune oferta – va fi completat formularul cuprins in anexa nr. 3.
b) un act justificativ eliberat de Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania din care sa rezulte calitatea de practician in insolventa a ofertantului, faptul ca nu este suspendat sau incompatibil si ca ofertantul nu a fost supus niciunei sanctiuni profesionale sau disciplinare in ultimii 3 ani anteriori declansarii procedurii de selectie;
c) certificatul de atestare fiscala pentru ofertant, eliberat de organul fiscal competent;
d) o copie certificata de pe polita de asigurare de raspundere profesionala a ofertantului, in vigoare;
e) situatia societatilor in insolventa, reorganizare sau lichidare din portofoliul ofertantului, care au fost instrumentate in ultimii 5 ani; situatia societatilor comerciale pentru care a fost finalizata procedura, intocmita potrivit anexei nr. 4a), si situatia societatilor comerciale pentru care procedura se afla in desfasurare, intocmita potrivit anexei nr. 4b);
f) o declaratie pe propria raspundere in ceea ce priveste numarul de personal calificat afectat procedurii, inclusiv practicieni in insolventa compatibili – la aceasta declaratie va fi atasata cate o prezentare a fiecarei persoane si dovada ca are incheiat un contract de munca, de colaborare sau ca exista un raport juridic cu ofertantul, pentru fiecare persoana in parte;
g) o declaratie pe propria raspundere privind dotarea practicianului cu:
– computer;
– abonament la Buletinul Insolventei (acces pe pagina de internet sau in format hartie) – se anexeaza o copie de pe actul justificativ;
– pagina de internet propria – se anexeaza un extras de pe pagina proprie de internet;
– acces la internet;
– adresa de e-mail;
– imprimanta;
– telefon mobil;
– telefon fix;
– fax, completata conform anexei nr. 5.
(2) Practicienii in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala care doresc extinderea agrearii si pentru alte zone decat cele pentru care au optat initial pot depune documentatia prevazuta la alin. (1) in cadrul procedurii de selectie care se organizeaza semestrial.
(3) Documentatia va fi depusa in original, indosariata in dosar cu sina, in plic sigilat, toate paginile fiind numerotate, initializate si stampilate. Participantul va mentiona obligatoriu pe plic numele/denumirea, precum si adresa/sediul social.
Art. 10. – (1) Oferta va fi descalificata in situatia in care in documentatie nu este prezentat unul dintre urmatoarele documente:
a) adresa prin care isi manifesta interesul de a participa la selectia in vederea alcatuirii Listei practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu precizarea zonei/zonelor pentru care isi depune oferta;
b) actul justificativ eliberat de Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania din care sa rezulte calitatea de practician in insolventa a ofertantului, faptul ca nu este suspendat sau incompatibil si ca ofertantul nu a fost supus niciunei sanctiuni profesionale ori disciplinare in ultimii 3 ani anteriori declansarii procedurii de selectie;
c) certificatul de atestare fiscala pentru ofertant, eliberat de organul fiscal competent, din care sa rezulte ca nu are datorii catre bugetele administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala prin intermediul organelor fiscale;
d) copia certificata de pe polita de asigurare de raspundere profesionala a ofertantului, in vigoare.
(2) Oferta va fi descalificata in situatia in care va fi depusa dupa termenul indicat in anuntul prevazut la art. 8.
Art. 11. – (1) Comisia se va intruni si va deschide ofertele la data prevazuta in anunt, in prezenta reprezentantilor Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania. Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania va desemna in acest scop 2 sau 3 reprezentanti. Ofertele care se afla in situatia prevazuta la art. 10 se descalifica de catre Comisie.
(2) Ulterior, Comisia va analiza fiecare oferta in parte si o va puncta, in functie de criteriile si punctajele stabilite prin prezentul ordin.
(3) Rezultatul selectiei va fi comunicat fiecarui practician care a depus documentatia, prin Directia generala juridica din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(4) Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala va fi publicata pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si va fi comunicata organelor fiscale, prin Directia generala juridica din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(5) In situatia in care dupa definitivarea listei practicianul nu isi respecta obligatiile asumate prin oferta depusa, oferta va fi reanalizata, la propunerea Directiei generale juridice din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. In acest caz, Comisia va repuncta oferta si va decide asupra pastrarii sau nu pe lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, comunicandu-i practicianului acest fapt, prin Directia generala juridica din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Decizia privind eliminarea de pe Lista practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala isi produce efectele de la data comunicarii modificarii ordinului de aprobare a listei.
Art. 12. – Procedura de selectie a practicienilor in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala se repeta semestrial.
CAPITOLUL III
Selectia practicienilor in insolventa pentru numire
in dosare de insolventa
Art. 13. – (1) Ori de cate ori se pune problema propunerii sau a agrearii numirii unui administrator judiciar sau a unui lichidator de catre organe fiscale, in cazul in care debitorul are o obligatie fiscala mai mare sau egala cu 10.000.000 lei, Comisia, la solicitarea scrisa a organului fiscal, care are calitatea de creditor fiscal, adresata Directiei generale juridice din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, va efectua o selectie pentru desemnarea practicianului.
(2) Pentru realizarea selectiei, Directia generala juridica din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala va publica pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si intr-un cotidian de circulatie nationala o invitatie de participare. Invitatia de participare va fi comunicata Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania si filialelor Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania care se afla in zona in care se gaseste sediul social al debitoarei. Invitatia de participare va fi elaborata de Comisie, potrivit anexei nr. 6.
Art. 14. – (1) Pentru participarea la selectia organizata conform art. 13, practicienii in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala trebuie sa depuna o oferta care va contine onorariul lunar si onorariul de succes solicitate de practician, potrivit anexei nr. 7, si va fi insotita de urmatoarele documente:
a) o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca ofertantul nu se afla in situatia de incompatibilitate sau conflict de interese cu debitorul la care urmeaza sa fie numit;
b) o declaratie pe propria raspundere privind numarul de personal calificat care va fi alocat pentru realizarea activitatilor legate de procedura insolventei la respectiva societate – la aceasta declaratie va fi atasata cate o prezentare a fiecarei persoane si dovada ca are incheiat un contract de munca, de colaborare sau ca exista un raport juridic cu ofertantul, pentru fiecare persoana in parte;
c) strategia de reorganizare si/sau lichidare, cu program in timp, a carei aplicare va fi urmarita de catre organele fiscale.
(2) Documentatia va fi depusa in original, in plic inchis, toate paginile fiind numerotate, initializate si stampilate.
(3) In situatia in care ofertele nu sunt depuse in plic inchis si nu contin o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca ofertantul nu se afla in situatie de incompatibilitate sau conflict de interese cu debitorul la care urmeaza sa fie numit sunt descalificate.
Art. 15. – (1) Comisia se va intruni si va puncta ofertele, declarand castigatoare oferta care obtine cel mai mare punctaj.
(2) In cazul in care exista 2 ofertanti cu acelasi punctaj, va fi desemnat ofertantul care are gradul de acoperire a creantelor fiscale cuprinse in masa credala cel mai mare, pentru toate cazurile din portofoliu, solutionate.
(3) In situatia in care nu se depune nicio oferta, se va repeta procedura. In situatia in care nici dupa a doua selectie nu se depune nicio oferta, organul fiscal va desemna un practician cu care a avut o colaborare buna din Lista de practicieni in insolventa agreati de Agentia Nationala de Administrare Fiscala pentru zona respectiva.
Art. 16. – Organele fiscale teritoriale, pentru debitori ale caror obligatii fiscale sunt mai mici de 10.000.000 lei, vor selecta practicianul care va fi propus in conformitate cu prevederile art. 13 si 15.
Art. 17. – Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 18. – La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr.
697/2006 privind procedura de selectie a Listei practicienilor in insolventa agreati de Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 751 din 4 septembrie 2006, se abroga.
Art. 19. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala,
De-a lungul ultimilor 15 ani Clujul a fost epicentrul unor acţiuni în justiţie care au afectat mii de oameni sau care au zguduit serios încrederea cetăţenilor într-un stat de drept. Cauze privind falimente celebre, traficul de influenţă, de persoane, înşelăciuni, prostituţie şi omucideri au ocupat pagini ample în presa vremii. Acum, dosare precum Caritas, Flora, Roland Garros sau „Şapca verde” au căzut în uitare şi nu mai sunt pomenite nici măcar la bilanţul anual, chiar dacă încă nu sunt definitivate.
Un proces inspirat din perioada de aur a falimentelor a fost înregistrat recent la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Clujeanul Anania Cioca nu a fost mulţumit de respingerea cererii sale de revizuire a sentinţei în procesul penal, dată de Curtea de Apel Oradea, la sfârşitul lunii februarie. Magistraţii orădeni nu au acceptat solicitarea lui Cioca, liderul păgubiţilor din circuitul financiar Caritas de a fi chemaţi ca martori sau învinuiţi personalităţi din politică, poliţie şi televiziune, considerate implicate sau responsabile de devalizarea prin circuitul scurt. Şi era vorba de nume sonore precum Mihai Tatulici, Florin Călinescu, Ion Iliescu, Gheorghe Funar, Virgil Ardeleanu sau Virgil Măgureanu, suspectaţi de Anania că ar avea cunoştinţă de mai multe aranjamente din jurul escrocheriei.
Năstase păcălit de un clujean
Un proces despre care magistraţii nu ar vrea să mai audă este cel intentat de afaceristul Claudiu Mărginean, foştilor asociaţi Ilie Năstase şi Genaro Ciancio, cel din urmă afacerist şi fost poliţist italian. Cei trei au demarat în urmă cu şase ani o afacere pentru deschiderea unui salon de sport la parterul unui imobil pe malul Someşului, cu numele de Roland Garros, transformat până la urmă în restaurant. Mărginean a refuzat să-i mai ramburseze lui Năstase suma de 50.000 de mărci germane pentru utilizarea mărcii celebrului turneu internaţional francez, iar italianul a fost expediat cu pumnii din afacere. Revoltat de evoluţia proceselor penale, care în prima fază l-au scos basma curată pe Mărginean în ciuda unor falsuri grosolane, italianul şi-a scris povestea într-o carte pe care a popularizat-o în toată Uniunea Europeană, susţinând că România are o justiţie coruptă. Perspectiva aderării ţării la UE şi intervenţia noului preşedinte Băsescu a întors soarta proceselor, iar Mărginean să află în perspectiva de a fi arestat pentru infracţiuni privind falimentul, şi de a fi evacuat din spaţiul municipalităţii.
Alimentara – povestea unei privatizări eşuate
În timp ce mall-urile şi reţelele internaţionale de supermarketuri pun stăpânire pe Cluj, fostele grupuleţe desprinse din alimentarele socialiste se războiesc în continuare prin tribunale. Conturile SC Alimentara SA sunt executate de Finanţe şi AVAS, Flora e disputată de două tabere rivale, iar Alcom e somată de municipalitate să evacueze sediul ultracentral. Administratorii actuali ai firmei Flora sunt acuzaţi de grupul rival chiar şi de presiuni politice. Poliţia s-a implicat timidă în conflictul de stradă dintre cele două tabere, lăsând rezolvarea acestuia la mâna agenţilor de pază. De lipsa modernizărilor alimentarelor de cartier vor profita magazinele străine, care au venit la Cluj cu bani, tehnologie şi fără conflicte de acţionariat.
Polus în căutarea unui teren pierdut
Un alt caz demn de a fi studiat la Facultatea de Drept este cel al competiţiei pentru proprietatea terenului de 36 de hectare de la ieşirea din Cluj, în direcţia Oradea, cunoscut sub numele de Şapca Verde. Datorită insistenţei fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar, contractul de vânzare – cumpărare a terenului de către firma Polus de la Agroindustriala din 1998 a fost reziliat de instanţă în decembrie 2006. Avocaţii omului de afaceri Arpad Paszkany au contestat decizia instanţei. Cazul rămâne extrem de complex, datorită revendicării terenului atât de către vechii mănăştureni, cât şi de către moştenitorii fostului grof local. Paszkany nu crede că procesul ar putea aduce surprize, pentru că viitorul centru comercial, o investiţie internaţională impresionantă, se află în fază avansată de execuţie. Omul de afaceri ne-a declarat că singura problemă va fi probabil că va trebui să negocieze şi cu aceşti pretendenţi pentru despăgubiri după sistemul aplicat anul trecut cu Universitatea de Ştiinţe Agricole.
Pariuri fără Horizont
În urmă cu patru ani, toate televiziunile alocau spaţii ample pentru ceea ce se afirma că este marea escrocherie din agenţia naţională de pariuri Horizont. Patronii slovaci ai casei au fost prinşi în flagrant de poliţiştii de la Crima Organizată, în momentul în care falsificau tabele întregi de bilete de loterie, cu rezultatele corecte ale pariurilor, pentru a–şi adjudeca câştiguri ilegale, estimate la un milion de euro. Cazul a căzut în uitare, protagoniştii au fost între timp eliberaţi, iar termenele sunt amânate cu regularitate, pentru lipsa inculpaţilor sau a traducătorilor.
Evaziune la cafea cu protecţie
Doar veteranii presei îşi amintesc de Anwar Al Tawil, fostul student sirian, devenit prosper om de afaceri în anii 90, care a fost depistat cu o mulţime de transporturi de cafea nedeclarate. În mos curios, a scăpat de mai multe mandate de arestare, iar în prezent, revenit din nou în ţară, a înaintat la Judecătorie o nouă solicitare de întrerupere a pedepsei cu închisoarea pentru evaziune fiscală, examinată în prezent de magistraţi, pretextând starea de sănătate şi un transplant renal efectuat în străinătate.
Gaze penale în Apahida
Un proces aflat pe rolul Curţii de Apel, cu reclamantul codificat G 4-500, sintetizează cel mai bine situaţia prin care s-a introdus gazul metan în mare parte din comunele româneşti. După ce au plătit cu mari eforturi pentru introducerea gazului, sătenii din comuna Apahida au ajuns în situaţia de a plăti unei terţe firme exploatarea reţelei achitate cu propriile contribuţii. Iniţiatorii acţiunii susţin că lucrurile nu sunt tocmai curate şi că în spatele afacerii ar fi implicaţi şi politicieni. Procesul înaintează anevoios, fiind întârziat şi de taxa uriaşă pe care reclamanţii trebuie să o achite pentru continuarea acţiunii.
Un conte pentru neliniştea magistraţilor
Tot de către veterani este cunoscut şi numele unui lider de partid de familie, mult mediatizat după revoluţie. Autointitulat conte, implicat şi în Sindicatul Minerilor din Valea Jiului, prahoveanul Iosipescu Zambra Nicolae a avut mai multe afaceri controversate, şi mai multe înşelătorii, pentru care au început să curgă condamnările. Magistraţii clujeni sunt disperaţi deoarece „contele” a ales Clujul pentru a–şi transfera în ultimele luni o mare parte din dosare, în care se agaţă cu dinţii de fiecare chichiţă avocăţească pentru a-şi întârzia punerea în executare a unor noi condamnări.
Unele cauze trenează de ani de zile şi ies din atenţia opiniei publice. Cei care ţineau ocupate paginile ziarelor cu diferitele infracţiuni de care erau acuzaţi intră în uitare la fel ca şi faptele lor. Prejudiciile create, atât cele financiare cât şi cele de imagine, rămân de cele mai multe ori nerecuperate.
In urma zvonurilor privind falimentul companiei aeriene United Airlines a aparut un scandal intre Google si grupul de presa Tribune, intrucat titlul companiei aeriene a ajuns in numai cateva ore la 4,4 dolari iar cotatia sa a fost temporar suspendata de la bursa de la New York.
Informatia potrivit careia United Airlines ar fi intrat in proceduri de faliment fusese publicata in 2002, iar Tribune a publicat-o in Chicago Tribune dupa ce a preluat-o prin intermediul sistemului automatizat Googlebot, care „este incapabil sa faca diferenta intre informatiile noi si articolele consultate frecvent pe site-urile ziarelor”.
Pe de alta parte, cei de la Google se scuza afirmand ca articolul era datat si in consecinta eroarea apartine celor de la Tribune care au preluat pur si simplu informatia fara sa se uite la data.
Cea care a avut de pierdut din greseala unuia sau altuia este compania aeriana care a inregistrat o pierdere de 60% a actiunilor listate la bursa de la New York.
Informatia, care data din 2002, se afla in lista celor mai citite articole ale publicatiei Sun Sentinel. De acolo, informatia a migrat, se pare fara data in Google News, iar de acolo a fost preluata de catre o agentie de presa.
Angajatii Lehman Brothers din New York vor primi bonusuri de 2,5 miliarde de dolari, in ciuda falimentului bancii, fapt ce a stirnit furia celorlalti angajati ai bancii de investitii.
Potrivit NewsIn, care citeaza Times, primele, numite de personalul din Londra „scandaloase”, au fost garantate de Barclays Capital, banca britanica ce a cumparat saptamana trecuta operatiunile americane ale Lehman, si a preluat 10.000 dintre angajati.
Pachetul de 2,5 miliarde dolari, ce a facut parte din acordul de achizitie, a provocat un val de nemultumiri in randul celor 5.000 de angajati din Europa si Orientul Mijlociu, ale caror salarii nu sunt garantate incepand din aceasta luna.
Declaratia de faliment depusa de Lehman Brothers Holdings Inc precizeaza ca Barclays a identificat opt indivizi din cadrul personalului de 10.000 de angajati din New York, considerati vitali pentru succesul afacerii si alti 200 care sunt considerati „angajati cheie”. Se estimeaza ca acesti opt directori vor fi cooptati prin contracte pe doi ani, in valoare de 10-25 milioane dolari/an.
Cele mai mari prime ar putea fi oferite lui Michael Gelband, seful pietelor de capital din cadrul bancii, lui Eric Felder si lui Hyung Soon Lee, sefii departamenului de venituri fixe, mai scrie NewsIn.
Procedura insolventei este o procedura concursuala ( colectiva) pe care legea o instituie pentru acoperirea datoriilor debitorului aflat in insolventa, procedura la care toti creditorii sunt chemati sa participe pentru a-si putea acoperi creantele contra debitorului.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturilePersoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,(Consolidation) Fuziune a doua sau mai multe firme in urma careia se formeaza o companie complet noua.Mod de reorganizare a persoanei juridice,Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,(Mortgager, mortgagor) Persoana care ia bani cu imprumut pentru a cumpara o locuinta cu care garanteaza imprumutul.• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din exploatare (produse, lucrari, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al intreprinderiiConform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puteriiActiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.In momentul deschiderii procedurii, debitorul “ intra sub protectia Tribunalului”, fiind astfel protejat de actiunile creditorilor pentru recuperarea creantelor, inclusiv de eventualele sicane sau presiuni pe care creditorii le-ar putea exercita asupra debitorului prin executari individuale. Caracterul colectiv, concursual, al procedurii insolventei impune consecinta opririi urmaririlor silite individuale ale creditorilor contra debitorului.Procedura insolventei este, insa, o procedura de sacrificiu, care limiteaza capacitatea juridica a debitorului si restrange drepturile creditorilor. Din aceasta cauza, ea nu se poate deschide decat daca sunt indeplinite unele conditii de fond si de forma stricte, referitoare la persoanele carora le este aplicabila procedura colectiva, caracteristicile creantei neplatite la scadenta care pot duce la aplicarea procedurii, starea de insolventa a debitorului, hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii etc.
Debitorul este, din momentul deschiderii procedurii, desesizat de afacerea sa. Libertatea sa de decizie asupra propriei afaceri este drastic limitata. Pe planul dreptului civil, debitorul persoana fizica sufera o adevarata capitis deminutio, intrucit el nu mai poate incheia acte juridice de sine-statator ci, ca si in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu, legea ii substituie debitorului in actele sale juridice un reprezentant legal, mai precis, administratorul judiciar sau lichidatorul. Persoana juridica, desi are organe proprii care sa ii exercite drepturile, dupa deschiderea procedurii isi vede substituite aceste organe proprii fie cu administratorul judiciar/lichidatorul fie, in cazul in care si-a declarat intentia de reorganizare si dreptul de a-si administra afacerea nu i s-a ridicat, cu administratorul special. Administratorul special, atunci cind debitorul si-a pastrat dreptul de a-si administra afacerea, isi desfasoara activitatea sub supravegherea administratorului judiciar. Iar administratorul judiciar este, din punct de vedere judiciar, sub controlul judecatorului-sindic si, din punct de vedere managerial si comercial, sub controlul creditorilor, exercitat prin comitetul creditorilor. Asadar, creditorii preiau de la debitor sau, dupa caz, de la asociatii/actionarii debitorului persoana juridica practic intreg controlul activitatii acestuia. Intr-un sens larg, instituirea procedurii insolventei este, in sine, o preluare ostila a societatii in cauza, din moment ce controlul se transfera de la actionari la creditori. Intr-adevar, rolul asociatilor/actionarilor societatii aflata in insolventa este redus pina la estompare. Practic, de la data deschiderii procedurii insolventei, adunarea generala a asociatilor/actionarilor (AGA) isi vede suspendate atributiile principale. AGA se mai poate implica doar in desemnarea administratorului special ori in procedurile de majorare a capitalului, fuziune sau divizare necesare pentru implementarea unui plan de reorganizare. In cadrul procedurii, eventualele drepturi ale asociatilor/actionarilor sunt exercitate de catre administratorul special, consacrat de Legea insolventei drept mandatar al acestora. Pentru esecul afacerii, insolventa reprezinta o forma extrema de control al comportamentului managerial. Atata timp cat debitorul isi achita obligatiile la scadenta, controlul asupra afacerii ramane in mainile actionarilor si ale administratiei debitorului. Daca insa debitorul nu isi indeplineste obligatiile la scadenta, atunci controlul este transferat de la actionari la creditori, prin intermediul managerilor procedurilor de insolventa.
Actele juridice, platile si operatiunile debitorului incheiate dupa data deschiderii procedurii, cu exceptia celor curente, sunt nule daca nu sunt autorizate de judecatorul-sindic in prealabil. Sunt supuse unei potentiale actiuni in anulare si unele acte juridice ale debitorului incheiate inainte de deschiderea procedurii, in cursul “perioadei suspecte” ( perioada imediat anterioara hotararii de deschidere a procedurii).
Procedura insolventei poate antama si raspunderea, patrimoniala sau penala, a managerilor societatii debitoare, daca acesteia se fac vinovati de aducerea societatii in stare de insolventa. “Amenintarea” cu o astfel de perspectiva poate impune, sub raport psihologic, un control al activitatii manageriale, o prudenta de bonus pater familias in gestiunea afacerilor debitoarei. Legislatia romana a insolventei este insa rareori aplicata marilor companii, datorita, spre exemplu, multiplelor exceptari legale aplicabile societatilor de stat privatizabile.La randul lor, creditorii sufera serioase limitari sau restrictii ale drepturilor atasate, in mod obisnuit, creantei lor.
In primul rand, acei creditori care nu si-au declarat in termen legal creanta contra debitorului, nu beneficiaza de niciunul dintre drepturile acelor creditori care au fost inscrisi pe tabelul creantelor ( “creditorii indreptatiti sa participe la procedura”, asa cum ii defineste Legea 85/2006 privind procedura insolventei1). Legea insolventei creeaza numai conditiile participarii creditorilor la procedura insolventei, fiind obligatorie notificarea creditorilor, cunoscuti sau necunoscuti, referitoare la deschiderea procedurii, dar creditorii care, pina la expirarea perioadei de inregistrare a declaratiilor de creanta, nu s-au inscris la masa credala, sunt straini de procedura .In al doilea rand, creditorii ale caror creante sunt contestate sunt, practic, exclusi de la procedura, pe perioada solutionarii contestatiei acesti creditori contestati neavind plenitudinea drepturilor creditorilor indreptatiti sa participe la procedura .
In al treilea rand, ordinea de preferinta normala aplicabila intre creditorii unui debitor aflat in cursul activitatii sale normale, este serios amendata in cadrul procedurii insolventei deschisa fata de acel debitor . Spre exemplu, creantele privilegiate, chiar beneficiare de garantii reale, sunt preferite de “super-privilegiul” cheltuielilor de procedura . Creanta privilegiata a statului este preferita de “super-pivilegiul” creantelor salariale. Pe de alta parte, exista anumite creante care “scapa” procedurii, cum ar fi creantele creditorilor beneficiari de garantii reale, care pot solicita judecatorului-sindic sa-i autorizeze sa continue sau sa incepa o executare silita individuala a bunurilor asupra carora poarta garantia lor. Creantele ulterioare deschiderii procedurii, inclusiv cele rezultate din operatiuni curente, se inscriu la masa credala pe masura exigibilitatii lor, fiind trecute in tabelurile suplimentare de creante . Daca rezulta din activitatile curente ale debitorului, aceste creante pot fi achitate chiar in cursul procedurii, cu titlu de” plati curente”, indiferent de ordinea de preferinta instituita pentru eventualitatea lichidarii.
Avind in vedere aceste restrictii ale drepturilor creditorilor, restrictii care nu opereaza unitar sau egalitar, unul dintre obiectivele majore ale procedurii insolventei este acela de a media sau arbitra intre creditorii cu interese divergente. Organele procedurii au aceasta sarcina, de a media sau, dupa caz, arbitra, intre creditori. Pe de alta parte, Statul roman trebuie sa asigure egalitatea de tratament al tuturor creditorilor unui comerciant sau alta persoana juridica de drept privat care organizeaza o afacere sub forma unei intreprinderi, dar si egalitatea de tratament intre intreprinzatori. In caz contrar, Statul roman isi incalca atat obligatiile inscrise in Constitutie ( liberatea economica si protectia concurentei loiale) cat si obligatiile asumate in procesul de aderare la Uniunea Europeana.
Scopul procedurilor de insolventa este acela de a asigura modalitati de acoperire a pasivului debitorului aflat in insolventa, prin reorganizarea debitorului, acolo unde este posibil, sau prin faliment, acolo unde ideea de reorganizare este inutila.
Ca mecanism al economiei de piata, procedurile de insolventa trebuie sa asigure o rapida eliminare de pe piata a debitorilor aflati in insolventa, pentru a nu permite ca starea lor de insolventa sa contamineze mediul de afaceri si sa duca la alte falimente. Eliminarea de pe piata ii are in vedere pe debitorul – persoana fizica sau pe managerii debitorului – persoana juridica, care, incapabili sa faca fata concurentei sau care s-au facut vinovati de fraude in dauna creditorilor, vor putea fi sanctionati pecuniar, penal sau profesional. Eliminarea nu se refera, neaparat, la intreprinderea debitorului. O intreprindere viabila sau redresabila poate continua sa functioneze daca va fi separata de managerii sai actuali si incredintata unor noi manageri, care sa fie capabili sa faca fata rigorilor competitiei economice.
Art. 149. – Dispozitiile prezentei legi se completeaza, în masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial român si ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei.
Art. 150. – Cuantumul amenzilor prevazute de prezenta lege se va modifica periodic, prin hotarâre a Guvernului, în functie de indicele inflatiei.
Art. 151. – Procedura aplicabila regiilor autonome aflate în stare de insolventa se va stabili prin lege speciala.
Art. 152. – Orice referire, în actele normative existente, la data intrarii în vigoare a prezentului act normativ, la Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si orice trimitere la actul normativ mentionat se vor considera ca referire/trimitere la prezenta lege si/sau la sectiunile corespunzatoare din prezenta lege, dupa caz.
Art. 153. – În toate actele normative în care figureaza termenul insolvabilitate în contextul procedurilor de reorganizare si de faliment, cu sau fara referire la Legea nr. 64/1995, se înlocuieste cu termenul insolventa.
Art. 154. – La art. II din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004, cu modificarile ulterioare, si în toate actele normative subsecvente, sintagma Buletinul procedurilor de reorganizare judiciara si faliment va fi înlocuita cu sintagma Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 155. – În termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, va fi adoptat, prin ordin al ministrului justitiei, Manualul privind bunele practici în aplicarea procedurii insolventei.
Art. 156. – (1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Citarea, comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor notificarilor prin Buletinul procedurilor de insolventa, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate si potrivit Codului de procedura civila pe durata a 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(3) La data intrarii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 282 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alta dispozitie contrara se abroga.Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.
Art. 143. – (1) Constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 27.
(2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfatiseaza datorii inexistente sau prezinta în registrele debitorului, în alt act sau în situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savârsite în frauda creditorilor;
c) înstraineaza, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a debitorului, o parte din active.
Art. 144. – (1) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia.
(2) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 145. – (1) Însusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 146. – Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita înregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Art. 147. – Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispozitie judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în conditiile prevazute la art. 35, documentele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a întocmi documentatia respectiva se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda.
Art. 148. – Infractiunile prevazute la art. 143-147 se judeca în prima instanta de tribunal, cu celeritate.
Art. 138. – (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au facut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetarii de plati;
g) în luna precedenta încetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalti creditori.
(2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu înlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.
(3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie.
(4) În caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp în care si-au exercitat mandatul ori în care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele în cauza se pot apara de solidaritate daca, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Art. 139. – Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 140. – Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra în averea debitorului si vor fi destinate, în caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului.
Art. 141. – (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.
(2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138.
Art. 142. – (1) Executarea silita împotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
(2) Dupa închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator.
Art. 131. – În orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de închidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Art. 132. – (1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi închisa, prin sentinta, în urma îndeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate în planul confirmat. Daca o procedura începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisa în conformitate cu dispozitiile alin. (2).
(2) O procedura de faliment va fi închisa atunci când judecatorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând si radierea acestora.
Art. 133. – Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de închidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul în care este înmatriculat:
a) chiar înainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate în întregime, în cazul în care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru în termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmând ca bunurile sa treaca în proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social;
b) în toate celelalte cazuri, procedura se închide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmând a fi depuse într-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz.
Art. 134. – (1) În cazul procedurii deschise în urma formularii cererii introductive de catre debitor, în conditiile art. 32, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de închidere a procedurii si de revocare a hotarârii de deschidere a procedurii.
(2) În cazul prevazut la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevazute la art. 137. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, îsi vor produce efectele, iar drepturile dobândite pâna la revocare ramân neatinse.
Art. 135. – Sentinta de închidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.
Art. 136. – Prin închiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice îndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
Art. 137. – (1) Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai în masura în care acestea au fost platite în cadrul procedurii, cu exceptia cazului prevazut la art. 76 alin. (1) pct. 3.
(2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului si cea prevazuta în plan.
(3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.
Art. 107. – (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin încheiere, în conditiile art. 32, intrarea în faliment în urmatoarele cazuri:
A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra în procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi în stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptatite nu a propus un plan de reorganizare, în conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului în decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
(2) Prin hotarârea prin care se decide intrarea în faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotarâre a Guvernului;
c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, dupa caz;
d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, împreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate la art. 46 alin. (2);
e) întocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii în faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;
f) notificarea intrarii în faliment.
(3) În cazul intrarii în faliment, încheierea sau, dupa caz, sentinta va indica si termenele prevazute la art. 108 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 109 alin. (2).
(4) Dupa intrarea în faliment în procedura generala, dispozitiile art. 62-76 vor fi aplicate, daca este necesar, în mod corespunzator, în ceea ce priveste creantele nascute între data deschiderii procedurii si data intrarii în faliment, precum si procedura de admitere a acestora.
(5) Debitorii intrati în procedura falimentului îsi acopera pierderile anuale, stabilite prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute în toata perioada, pâna la închiderea procedurii falimentului.
Art. 108. – (1) În cazul intrarii în faliment în procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica în mod corespunzator.
(2) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii în faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), de întocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile înainte de data stabilita prin încheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b).
(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii.
(4) Creantele admise în tabelul definitiv de creante, în conditiile art. 74 alin. (2), nu vor mai fi supuse verificarii; titularii acestor creante vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de lichidator în tabelul suplimentar prevazut la alin. (2) lit. b).
(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrarii în faliment, cu respectarea dispozitiilor art. 110.
(6) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevazut la alin. (2) lit. a), li se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 76.
Art. 109. – (1) În cazul intrarii în faliment prin procedura simplificata, lichidatorul va trimite o notificare privind intrarea în procedura falimentului si, în cazul debitorului persoana juridica, ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificati conform art. 61, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori registrului asociatiilor si fundatiilor în care debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. În cazul în care este justificata majorarea, în sensul art. 62 alin. (2), a termenelor de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor.
(2) În cazul în care, pâna la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 54 alin. (4), debitorul aflat în faliment prin procedura simplificata si-a continuat activitatea, lichidatorul va notifica, în termen de 5 zile de la data intrarii în faliment, creditorii detinând creante asupra debitorului, având prioritate conform dispozitiilor art. 123 pct. 2, nascute în perioada de observatie, solicitându-le sa înscrie, în termen de 10 zile de la primirea notificarii, cereri de creanta însotite de documente justificative. Notificarea va cuprinde si termenele de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), asa cum au fost cuprinse si în notificarea prevazuta la art. 61 alin. (1) sau la alin. (1) al prezentului articol, dupa caz. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica în mod corespunzator.
(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii.
(4) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevazut la alin. (2), li se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 76.
Art. 110. – În cazul intrarii în faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participa la distribuiri cu valoarea acestora, astfel cum au fost prezentate în planul confirmat, mai putin cota încasata în cursul reorganizarii.
Art. 111. – Garantiile reale si personale constituite pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin planul de reorganizare ramân valabile în favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare.
Art. 112. – (1) Creditorii nu sunt obligati sa restituie sumele încasate în cursul reorganizarii.
(2) Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmarii planului de reorganizare si intrarea în faliment, sunt nule.
(3) Celelalte acte efectuate în intervalul prevazut la alin. (2), exceptându-le pe cele facute cu respectarea dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (2) si pe cele permise de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor si vor fi anulate, cu exceptia cazului în care cocontractantul dovedeste buna sa credinta la momentul încheierii actului.
§.1. Masuri premergatoare lichidarii
Art. 113. – (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinând averii debitorului.
(2) În situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca în urma demersurilor efectuate conform prevederilor art. 56-58, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se încheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante.
(3) Nu vor fi puse sub sigilii:
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;
b) registrele de contabilitate;
c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente în scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi încasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute;
d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune în banca în contul averii debitorului.
(4) Când debitorul are bunuri si în alte judete, judecatorul-sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete, în vederea sigilarii de urgenta a bunurilor.
(5) Documentele întocmite de alte tribunale, certificând ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic.
(6) În timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.
Art. 114. – (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet într-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.
(2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia în posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.
Art. 115. – (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului si sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. Cu aprobarea comitetului creditorilor, lichidatorul va angaja un expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor atât separat, cât si ca unul sau mai multe ansambluri în stare de functionare, daca este cazul.
(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.
§.2. Efectuarea lichidarii
Art. 116. – (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, într-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.
(2) Lichidarea va începe îndata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vândute în bloc – ca un ansamblu în stare de functionare – sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de vânzare corespunzator.
(3) Lichidatorul va angaja, în numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, în conformitate cu standardele internationale de evaluare.
(4) În functie de circumstantele cauzei si pe cât posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual, cât si în bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se întelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un pret nedefalcat pe bunurile componente.
Art. 117. – (1) În cazul propunerii de vânzare în bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport în care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vândute împreuna, precizându-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însotit de propuneri vizând modalitatile de vânzare. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte interesata.
(2) Raportul prevazut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vânzare în bloc, dupa cum urmeaza:
a) vânzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;
b) vânzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus. În acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vânzarii bunurilor, iar daca pretul minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va întruni din nou pentru a decide daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treaca la vânzarea individuala a bunurilor;
c) vânzarea la licitatie.
(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, înstiintându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.
(4) Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie lichidatorului, prin încheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, în conditiile propuse în raport.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplica în mod corespunzator si pentru autorizarea vânzarii în bloc a creantelor detinute de debitor împotriva unor terte persoane.
Art. 118. – (1) Imobilele vor putea fi vândute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor.
(2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pâna la care, în caz de aprobare a vânzarii, sunt acceptate supraoferte.
(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificând propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunând votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vânzare.
(4) Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vânzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator în ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare.
Art. 119. – Valorile mobiliare vor fi vândute în conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 120. – (1) Lichidatorul va încheia contracte de vânzare-cumparare; sumele realizate din vânzari vor fi depuse în contul prevazut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic.
(2) Daca vânzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi înscris, în cazul imobilelor, în registrele de publicitate imobiliara.
§.3. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidarii
Art. 121. – (1) Fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite în urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.
(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanta garantata este îndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta înaintea vânzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi îndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vânzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decât ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.
Art. 122. – (1) La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidarii si cuprinse într-un program de administrare a lichidarii care trebuie întocmit în 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si un plan de distribuire între creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 123 pct. 1.
(2) Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.
(3) Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, în termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.
(4) În termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta în care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.
Art. 123. – Creantele vor fi platite, în cazul falimentului, în urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorâte din raportul de munca;
3. creantele reprezentând creditele, cu dobânzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultând din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentând sumele datorate de catre debitor unor terti, în baza unor obligatii de întretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentând sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru întretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile si dobânzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, în urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinând cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorând din acte cu titlu gratuit.
Art. 124. – Sumele de distribuit între creditori în acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat la art. 108 alin. (2) lit. d).
Art. 125. – (1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina îndestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 123.
(2) În cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentând suma proportionala cu procentul pe care creanta lor îl detine în categoria creantelor respective.
Art. 126. – În cazul în care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati în nume colectiv sau în comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creante, împotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, în conditiile legii, împotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntând o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa în executare de lichidator, prin executor judecatoresc.
Art. 127. – Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate:
1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat înca;
2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat;
3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu;
4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului.
Art. 128. – Pentru creditorii cu creante înscrise în tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, într-un cont special de depozit, pâna ce situatia lor va fi lamurita.
Art. 129. – (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data înregistrarii raportului final vor fi înca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire.
Art. 130. – Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de zile de catre cei îndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, în contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite în conditiile art. 4 alin. (4).
Art. 103. – (1) În urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul îsi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat, pâna când judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului în activitatea comerciala, fie încetarea reorganizarii si trecerea la faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(2) Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni în conducerea activitatii ori în administrarea averii debitorului, cu exceptia si în limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si în planul de reorganizare.
(3) Debitorul va fi obligat sa îndeplineasca, fara întârziere, schimbarile de structura prevazute în plan.
Art. 104. – Prin exceptie de la dispozitiile art. 38, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale în timpul desfasurarii procedurii prevazute în prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Art. 105. – (1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricând judecatorului-sindic sa aprobe intrarea în faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(2) Înregistrarea cererii mentionate la alin. (1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pâna când judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin încheiere.
Art. 106. – (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, în vederea recuperarii acestora, potrivit art. 102 alin. (4), care va fi avizata de comitetul creditorilor.
(3) În termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin. (1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea generala a creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau de administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.
Art. 94. – (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în conditiile de mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, în termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pâna la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa îsi fi manifestat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2), detinând împreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse în tabelul definitiv de creante, în termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.
(2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin. (1).
(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.
Art. 95. – (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv în ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si înlocuire a administratorilor si a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.
(4) La recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceasta perioada va putea fi extinsa cu cel mult înca o perioada de un an, daca propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditorii aflati în sold la acea data.
(5) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, în sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si în ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile în nume colectiv si asociatii comanditati din societatile în comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.
(6) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi:
A. pastrarea, în întregime sau în parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat în conditiile legii;
B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora;
C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmarii planului;
D. fuziunea debitorului, în conditiile legii;
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, în contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului;
F. lichidarea partiala sau totala a activului debitorului în vederea executarii planului se face potrivit art. 116-120;
G. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, în conditiile prevazute la art. 39 alin. (2) lit. c);
H. prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobânzii, a penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;
I. modificarea actului constitutiv al debitorului, în conditiile legii;
J. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit. C si D, în conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru înscrierea în plan a unei emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, în scris, al creditorului care urmeaza sa primeasca titlurile de valoare emise, acord ce se va da înainte de admiterea planului de catre judecatorul-sindic, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (3). Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, operatiunile cuprinse la prezenta litera sunt considerate operatiuni exceptate în sensul art. 205 alin. (1) din legea mentionata mai sus;
K. prin derogare de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare în titluri de valoare;
L. inserarea în actul constitutiv al debitorului – persoana juridica – sau al persoanelor mentionate la lit. C si D a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;
b) de determinare, în cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului între acestei categorii;
c) în cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentând categoriile de actiuni respective în ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor.
(7) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) planul propus de debitor ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului;
b) în caz de faliment, membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire;
c) membrii sau asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori.
(8) Înregistrarea mentiunii în registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe cheltuiala debitorului, pe baza hotarârii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 96. – (1) În vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, în sensul art. 49 alin. (1), apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi înlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar.
(2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.
Art. 97. – Nu se considera modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia în care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau a mai multor rate scadente ale unui împrumut, la termenele si în conditiile stipulate în contract, care conduce la accelerarea platii întregului rest al împrumutului.
Art. 98. – (1) Câte o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.
(2) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, în termen de 20 de zile de la înregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul si persoanele mentionate la alin. (1) si în care planul va fi admis sau respins de judecatorul-sindic, dupa audierea persoanelor citate.
(3) Judecatorul-sindic va putea admite un plan propus de partile legal îndreptatite, care contine toate informatiile prevazute de prezenta lege. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician în insolventa sa îsi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de admiterea lui.
(4) Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare, judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pâna la care acestea pot fi depuse, cu respectarea dispozitiilor art. 74 alin. (2), astfel încât votarea planurilor admise sa se faca în aceeasi sedinta a adunarii generale a creditorilor.
Art. 99. – (1) Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului într-un termen cuprins între 20 si 25 de zile, dar nu mai înainte de afisarea tabelului definitiv de creante.
(2) Judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar, în termen de 5 zile de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan si a faptului ca este admisibila votarea prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului, care nu va depasi 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului.
(3) Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota.
(4) Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului. În toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.
Art. 100. – (1) La începutul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris.
(2) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creante din care face parte creanta respectiva.
(3) Urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:
a) creditorii cu creante garantate;
b) creditorii bugetari;
c) creditorii chirografari stabiliti conform art. 96 alin. (1);
d) ceilalti creditori chirografari.
(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca în categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.
(5) Categoriile care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlate sau se afla sub control comun cu debitorul, în sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acorda mai putin decât ar primi în cazul falimentului.
Art. 101. – (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii:
A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate în programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
B. în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.
(2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan.
Art. 102. – (1) Când sentinta care confirma un plan intra în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut în plan. În cazul intrarii în faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarâre definitiva si irevocabila împotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului.
(2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru întreaga valoare a creantelor, împotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
(3) Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, în conditiile art. 94, a expirat, judecatorul-sindic va dispune începerea de îndata a procedurii falimentului, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(4) Remuneratiile persoanelor angajate în temeiul art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si al art. 98 alin. (3) si alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor în care partile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze în programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata.
(5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale.
Art. 77. – Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.
Art. 78. – Masurile prevazute în prezenta sectiune se aplica atât în cazurile de reorganizare judiciara, cât si în cele de faliment, prevazute atât de procedura generala, cât si de cea simplificata.
Art. 79. – Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
Art. 80. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar;
b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;
f) platile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii;
g) actele de transfer sau asumarea de obligatii efectuate de debitor într-o perioada de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intentia de a ascunde/întârzia starea de insolventa ori de a frauda o persoana fizica sau juridica fata de care era la data efectuarii transferului unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterala (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul prezentei legi.
(2) Urmatoarele operatiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, daca sunt în dauna creditorilor:
a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinând cel putin 20% din capitalul societatii comerciale ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea generala a asociatilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandita, respectiv o societate agricola, în nume colectiv sau cu raspundere limitata;
b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;
c) cu un actionar detinând cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea generala a actionarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe actiuni;
d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola;
e) cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinând o pozitie dominanta asupra debitorului sau a activitatii sale;
f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.
Art. 81. – (1) Actiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum si pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se refera art. 79 si 80, poate fi introdusa de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevazut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii.
(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecatorul-sindic o astfel de actiune, daca administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.
(3) Administratorul judiciar/lichidatorul va putea mentine contractele de credit si va putea, cu acordul cocontractantilor, sa le modifice clauzele, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va avea în vedere daca acestea sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.
Art. 82. – Nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, facut de catre debitor în cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente.
Art. 83. – (1) Tertul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 80, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor.
(2) Tertul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de catre debitor, va avea împotriva averii o creanta de aceeasi valoare, cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna-credinta si fara intentia de a-i împiedica, întârzia ori însela pe creditorii debitorului. În caz contrar, tertul dobânditor pierde creanta sau bunul rezultat din repunerea în situatia anterioara, în favoarea averii debitorului. Reaua-credinta a tertului dobânditor trebuie dovedita.
(3) Tertul dobânditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile în starea în care se gasesc, iar în lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a îmbogatit. În caz de rea-credinta, tertul va restitui, în toate cazurile, întreaga valoare, precum si fructele percepute.
Art. 84. – (1) Administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce actiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat de catre debitor, numai daca subdobânditorul nu a platit valoarea corespunzatoare a bunului si cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat.
(2) În cazul în care subdobânditorul este sot, ruda sau afin pâna la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezuma relativ ca acesta a cunoscut împrejurarea prevazuta la alin. (1).
Art. 85. – (1) Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, în registrele de publicitate aferente.
(2) O persoana obtinând un titlu sau dobândind o garantie ori un alt drept real asupra bunului respectiv dupa efectuarea unei astfel de notari va avea titlul sau dreptul sau, conditionat de dreptul de a fi recuperat bunul.
(3) Daca sunt îndeplinite conditiile art. 79 si 80, se instituie o prezumtie relativa de frauda în dauna creditorilor. Prezumtia poate fi rasturnata de catre debitor. Ea nu se extinde la tertul dobânditor sau subdobânditor.
(4) Prezumtia de frauda se pastreaza si în cazul în care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a întârziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se refera art. 79 si 80.
(5) Legitimarea procesuala activa în actiunile în anulare reglementate de art. 79 si 80 apartine administratorului judiciar si, respectiv, lichidatorului, iar în cazul prevazut la art. 81 alin. (2), comitetului creditorilor.
(6) Au calitate procesuala pasiva în actiunile în anulare prevazute la art. 79 si 80 debitorul si, dupa caz, cocontractantul sau. Debitorul va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special.
Art. 86. – (1) În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa mentina sau sa denunte orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa raspunda, în termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru mentinerea ori denuntarea contractului; în lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat.
(2) În cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre contractant împotriva debitorului.
(3) Pe parcursul perioadei de observatie, cu acordul cocontractantilor, administratorul judiciar va putea mentine contractele de credit sau va putea sa le modifice clauzele, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va verifica daca ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.
(4) Daca vânzatorul unui bun imobil a retinut titlul de proprietate pâna la plata integrala a pretului vânzarii, vânzarea va fi considerata executata de catre vânzator si nu va fi supusa prevederilor alin. (1).
(5) Un contract de munca sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.
(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, în procedura simplificata, precum si în cazul intrarii în faliment în procedura generala, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta de catre lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare.
(7) Într-un contract prevazând plati periodice din partea debitorului, mentinerea contractului nu îl va obliga pe administratorul judiciar/lichidator sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri împotriva debitorului.
Art. 87. – Daca un bun mobil, vândut debitorului si neplatit de acesta, era în tranzit la data deschiderii procedurii si bunul nu se afla înca la dispozitia debitorului si nici alte parti nu au dobândit drepturi asupra lui, atunci vânzatorul îsi poate lua înapoi bunul. În acest caz, toate cheltuielile vor fi suportate de catre vânzator si el va trebui sa restituie debitorului orice avans din pret. Daca vânzatorul admite ca bunul sa fie livrat, el va putea recupera pretul prin înscrierea creantei sale în tabelul de creante. Daca administratorul judiciar/lichidatorul cere ca bunul sa fie livrat, el va trebui sa ia masuri sa se plateasca din averea debitorului întregul pret datorat în baza contractului.
Art. 88. – Daca debitorul este parte într-un contract cuprins într-un acord master de netting, prevazând transferul anumitor marfuri, titluri reprezentative ale marfurilor sau active financiare cotate pe o piata reglementata de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate, la o anumita data sau într-o perioada determinata de timp, si scadenta intervine sau perioada expira dupa data deschiderii procedurii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse în acordul master de netting respectiv, iar diferenta rezultata va trebui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este creditoare, si va fi înscrisa în tabelul de creante, daca este o obligatie a averii debitorului.
Art. 89. – Daca un comisionar, care detine titluri pentru bunuri ce urmeaza a fi primite ori pentru marfa, devine subiectul unei cereri introductive, comitentul va fi îndreptatit sa îsi ia înapoi titlurile ori marfa sau sa ceara ca valoarea lor sa fie platita de comisionar.
Art. 90. – (1) Daca un debitor detine marfa în calitate de consignatar sau orice alt bun care apartine altuia la data înregistrarii cererii introductive, a expirarii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de catre debitor ori a respingerii contestatiei debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul sa îsi recupereze bunul, în afara de cazul în care debitorul are un drept de garantie valabil asupra bunului.
(2) Daca la una dintre datele mentionate la alin. (1) marfa nu se afla în posesia debitorului si el nu o poate recupera de la detinatorul actual, proprietarul va fi îndreptatit sa aiba creanta înregistrata în tabelul de creante, cu valoarea pe care marfa o avea la acea data. Daca debitorul se afla în posesia marfii la acea data, dar a pierdut ulterior posesia, proprietarul poate cere ca întreaga valoare a marfii sa fie înscrisa în tabelul de creante.
Art. 91. – Faptul ca un proprietar al unui imobil închiriat este debitor în prezenta procedura nu va desfiinta contractul de închiriere, în afara de cazul în care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul închirierii. În acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara înregistrarea creantei sale în tabel sau poate detine în continuare imobilul, scazând din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi îndreptatit la înscrierea creantei în tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.
Art. 92. – Administratorul judiciar/lichidatorul poate sa denunte un contract prin care debitorul s-a obligat sa efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal, în afara de cazul în care creditorul accepta efectuarea prestatiei de catre o persoana desemnata de administratorul judiciar/lichidator.
Art. 93. – (1) Daca un asociat dintr-o societate agricola, societate în nume colectiv, societate în comandita ori cu raspundere limitata sau actionarul unei societati pe actiuni este debitor într-o procedura prevazuta de prezenta lege si daca implicarea debitorului într-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societati, administratorul/lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate, potrivit ultimei situatii financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de acord.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, în cazul membrilor societatilor cooperative si ai grupurilor de interes economic.
SECTIUNEA 1
Cererile introductiveArt. 26. – (1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
(2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere împotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, îndeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.§.1. Cererea debitorului
Art. 27. – (1) Debitorul aflat în stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul în cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
(4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.
Art. 28. – (1) Cererea debitorului trebuie sa fie însotita de urmatoarele acte:
a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei înregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile si bancile prin care debitorul îsi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratându-se suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrarii cererii introductive;
e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare în perioada de observatie;
f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile în nume colectiv si cele în comandita;
h) o declaratie prin care debitorul îsi arata intentia de intrare în procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pâna la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activitatii;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului în a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
k) o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute în Legea concurentei nr. 21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
(2) Daca debitorul nu dispune, la momentul înregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute la alin. (1) lit. a)-f) si h), va putea înregistra acea informatie la tribunal în termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz în care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare în procedura simplificata, conform art. 1 alin. (2) lit. c) sau d).
Art. 29. – (1) În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori, în conditiile art. 31-33, si împotriva lor.
(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandita din care face parte.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, în privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.
Art. 30. – Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenti hotarârii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.§.2. Cererile creditorilor
Art. 31. – (1) Orice creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventa poate introduce o cerere introductiva, în care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege sa participe la reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Daca între momentul înregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege.
(4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate înca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.
(5) Daca s-a deschis o procedura într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.SECTIUNEA a 2-a
Deschiderea procedurii si efectele deschiderii proceduriiArt. 32. – (1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul îsi arata intentia de a intra în procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) si h) la termenul prevazut la art. 28 alin. (2) ori se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitând opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.
Art. 33. – (1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului.
(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, îi va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinând împreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia îsi exprima intentia de a depune un plan în termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
(6) Daca debitorul nu contesta, în termenul prevazut la alin. (2), ca ar fi în stare de insolventa si îsi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaratia debitorului, facuta pâna la data pronuntarii sentintei, rezulta ca acesta se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.
(7) Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art. 61.
Art. 34. – Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).
Art. 35. – În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1).
Art. 36. – De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Art. 37. – În vederea aplicarii prevederilor art. 36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti în a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.
Art. 38. – Orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea nu are dreptul, în perioada de observatie si în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa întrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
Art. 39. – (1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art. 36 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 116-118 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, în una dintre urmatoarele situatii:
A. atunci când valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect:
a) obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;
b) obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vânzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;
B. atunci când nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate în raport cu obiectul garantiei, din cauza:
a) diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
b) diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
c) lipsei unei asigurari a obiectului garantiei împotriva riscului pieirii sau deteriorarii.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite sa ofere protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:
a) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
b) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
c) novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.
(3) Reclamantul, într-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A.b), ramânând debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.
Art. 40. – Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 36.
Art. 41. – (1) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), creantele garantate se înscriu în tabelul definitiv si/sau în tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, evaluata în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi îndreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pâna cel mult la data vânzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decât valoarea initial evaluata. În cazul în care pretul va fi inferior valorii evaluate, la distributie se va ajusta corespunzator raportul dintre partea garantata si cea negarantata a creantei.
(3) În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobânzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita în conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.
(4) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât si a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.
Art. 42. – (1) Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa înstraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
(2) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.
Art. 43. – (1) Ca urmare a deschiderii procedurii si pâna la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu începere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(2) La data primirii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea în procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.
Art. 44. – Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale facute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
Art. 45. – (1) Dupa ramânerea irevocabila a hotarârii de deschidere a procedurii toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu si cu caractere vizibile, în limbile româna, engleza si franceza, mentiunea în insolventa, in insolvency, en procedure collective.
(2) Dupa intrarea în reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, în conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea în reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, în faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea în procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea în faliment, in bankruptcy, en faillite.
(3) Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligatiei debitorului mentionate la alin. (1) si (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au încheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului.
Art. 46. – (1) În afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
(2) Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa întocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzând toate încasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.
Art. 47. – (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, în conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.
(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodata si conditia de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului înceteaza de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
(6) Judecatorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin. (5), într-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.
(7) De la data intrarii în faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii.
Art. 48. – (1) Prin sentinta sau, dupa caz, încheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
(2) Încalcarea dispozitiilor judecatorului-sindic, mentionate la alin. (1), atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
Art. 49. – (1) Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se încadreaza în conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:
a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, în sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
(2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
(3) În cazul propunerilor de înstrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.
Art. 50. – Daca la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, înscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de masa creditorilor, cu exceptia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea ori institutia competenta cel mai târziu în ziua premergatoare hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 51. – (1) Orice transfer, îndeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, fiind recunoscute ca baza de înscriere a creantei în procedurile prevazute de prezenta lege.
(2) Singura obligatie, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligatia (suma de plata sau obligatie de a face) neta rezultata în urma nettingului catre cocontractantul sau.
(3) Singurul drept, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plata sau obligatie de a face) net care rezulta în urma nettingului de la cocontractantul sau.
(4) Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va împiedica încetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea îndeplinirii obligatiilor de plata ori îndeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept în baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, având ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata în urma aplicarii acordului de netting.
(5) Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului în sensul art. 80 alin. (1) lit. g), nici un lichidator sau, dupa caz, nici o instanta judecatoreasca nu poate împiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de netting, realizate în baza unui contract financiar calificat.
Art. 52. – Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când conditiile prevazute de lege în materie de compensare legala sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.
Art. 53. – Bunurile înstrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii.
Art. 54. – (1) Administratorul judiciar va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.
(2) Raportul va indica daca debitorul se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2) si, în consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz în care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare în faliment în procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare în faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunând la instanta, odata cu cererea, dovada îndeplinirii procedurii de notificare.
(3) Judecatorul-sindic va supune propunerea prevazuta la alin. (2), privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura simplificata, dezbaterii partilor într-o sedinta publica care va avea loc în maximum 20 de zile de la primirea raportului administratorului judiciar.
(4) În cadrul sedintei de judecata prevazute la alin. (3), judecatorul-sindic, dupa ascultarea partilor interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, dupa caz, concluziile raportului supus dezbaterii.
(5) În cazul aprobarii raportului prevazut la alin. (4), judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Art. 55. – Ulterior intrarii în procedura simplificata, în cazul în care documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) si i) nu sunt prezentate de catre debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, în masura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmând a fi suportate din averea debitorului.
Art. 56. – Pentru celeritatea procedurii de insolventa, în conditiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, îndatoriri în ceea ce priveste prezentarea probelor cu înscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facând parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Art. 57. – Atunci când la sediul înregistrat în registrul comertului debitorul nu mai desfasoara activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru de desfasurare a activitatii, si dupa ascultarea raportului administratorului judiciar, prevazut la art. 54, prin care se constata ca debitorul se gaseste în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) lit. c) sau d), comunicarea, notificarea oricarui act de procedura fata de debitor, inclusiv a celor privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 58. – În aplicarea prevederilor art. 54-57, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii si date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale si documentele privind activitatea societatii de la autoritatile care detin sau ar putea sa detina informatiile solicitate.
Art. 59. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
(2) În cazul în care debitorul nu se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2), raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, în acest caz, va propune intrarea în faliment.
(3) În cazul în care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la întocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau împreuna cu unul ori mai multi creditori.
(4) Propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generala prevazuta la alin. (2), va fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.
(5) În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare în faliment, judecatorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
(6) Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul în care este înmatriculat debitorul si va fi comunicata debitorului.
Art. 60. – (1) În cadrul sedintei adunarii generale a creditorilor prevazute la art. 59 alin. (4), administratorul judiciar îi va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris cu privire la propunerea de intrare în faliment a debitorului în procedura generala.
(2) Adunarea generala a creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevazuta la art. 59 alin. (2), prin votul titularilor a cel putin doua treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata în cazul în care unul sau mai multi creditori, detinând împreuna peste 20% din creantele cuprinse în tabelul preliminar de creante, îsi anunta intentia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului.
(3) În cazul aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 59 alin. (2), judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica pentru raportul prevazut la art. 59 alin. (2), în cazul în care, pâna la data sedintei adunarii generale a creditorilor de aprobare a raportului prevazut la alin. (1), a fost admis un plan de reorganizare de catre judecatorul-sindic.SECTIUNEA a 3-a
Primele masuriArt. 61. – (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, în conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de larga circulatie si în Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 62. – (1) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, în conditiile art. 32 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;
b) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
c) termenul de verificare a creantelor, de întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b);
d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile în cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c);
e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c).
(2) În functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotarî o majorare a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.
Art. 63. – Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau înregistrarii în registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.
Art. 64. – (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi înregistrate într-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, titularilor de actiuni la purtator.
(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
(4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezenta lege.
(5) Sunt considerate sub conditie si acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai dupa executarea unui codebitor principal.
Art. 65. – (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume între creditori, precum si la exercitarea votului în adunarea generala a creditorilor.
Art. 66. – (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.
(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevazute de legi speciale.
(3) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Art. 67. – (1) Administratorul judiciar va proceda de îndata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.
(2) În vederea îndeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitându-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.
Art. 68. – Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt scadente la data înregistrarii cererii de admitere vor fi înscrise în tabelul de creante cu întreaga lor valoare, însa, în cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozitiilor art. 125.
Art. 69. – (1) Creantele constând în obligatii care nu au fost calculate în valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si înscrise în tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii împotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante.
(2) Creantele exprimate sau consolidate în valuta vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Bancii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii.
Art. 70. – O creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari va fi înscrisa în toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominala, pâna va fi complet acoperita. Nici o reducere a sumei creantei prevazute în tabelul de creante nu va fi facuta în vreunul dintre tabelele de creante ale debitorilor, pâna ce creditorul nu a fost deplin satisfacut, în numerar sau în bunuri. Daca totalul sumelor distribuite creditorului, în toate actiunile cu debitorii, va depasi totalul sumei care îi este datorata, acesta va trebui sa restituie sumele primite în plus, care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor, proportional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a platit peste ceea ce era datorat.
Art. 71. – (1) Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisa în tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a încasat-o înca.
(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut în tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pâna la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.
(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vânzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazându-se din suma ce este datorata.
Art. 72. – (1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi si va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creantele împotriva averii debitorului, precizând ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.
(2) La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial în tabel sau au fost înlaturate.
(3) Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii înscrisi în tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.
(4) Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial în tabelul preliminar de creante sau înlaturate, precizând totodata si motivele.
Art. 73. – (1) Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creante.
(2) Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile înainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante atât în procedura generala, cât si în procedura simplificata.
(3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, în tot sau în parte, creantele, în mod provizoriu, la masa credala, atât în ceea ce priveste deliberarile, cât si repartitiile.
(4) Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.
(5) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.
Art. 74. – (1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor împotriva averii debitorului, aratând suma, prioritatea si situatia – garantata sau negarantata – a fiecarei creante.
(2) Dupa înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor înregistrate în tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume în caz de faliment în procedura simplificata.
Art. 75. – (1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabel definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute.
(2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti interesate, dupa caz.
(3) Pâna la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.
Art. 76. – (1) Cu exceptia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu încalcarea dispozitiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pâna la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b), este decazut, cât priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi:
1. dreptul de a participa si de a vota în cadrul adunarii generale a creditorilor;
2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizarii si falimentului;
3. dreptul de a-si realiza creantele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
(2) Decaderea va putea fi invocata oricând, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie.
Art. 5. – (1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
(2) Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea în conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.
SECTIUNEA 1
Instantele judecatorestiArt. 6. – Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de competenta tribunalului în a carui raza teritoriala îsi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta în registrul comertului, respectiv în registrul societatilor agricole sau în registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.
Art. 7. – (1) Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor fata de participantii la proces, al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla în strainatate, este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolventa va fi realizat si în forma electronica.
(2) În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, în conditii de contradictorialitate. În toate celelalte cazuri se aplica dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la procedura necontencioasa, în masura în care nu contravin unor dispozitii exprese prevazute de prezenta lege.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati în lista prevazuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificarii prevazute la art. 61 va fi considerata îndeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa.
(4) În cazul în care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorul-sindic va comunica Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare hotarârea de deschidere a procedurii.
(5) Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica în Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate în mod obligatoriu de toti participantii la procedura.
(6) Notificarile, cu exceptia cazului în care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad în sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz.
(7) Creditorii care au înregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au în cunostinta termenele prevazute la art. 62 ori la art. 107, 108 sau 109, dupa caz, si nu vor mai fi citati.
(8) În vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de Oficiul National al Registrului Comertului.
(9) Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotarârilor judecatoresti în Buletinul procedurilor de insolventa înlocuieste, de la data publicarii acestora, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicarii.
Art. 8. – (1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotarârile pronuntate de judecatorul-sindic în temeiul art. 11.
(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotarârii, daca legea nu prevede altfel.
(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor se face prin Buletinul procedurilor de insolventa. În vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel, în copie certificata de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic. În cazul în care instanta de recurs considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere partilor interesate sa le depuna în copie certificata.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotarârile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplica în cazul judecarii recursului împotriva urmatoarelor hotarâri ale judecatorului-sindic:
a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa în temeiul art. 33 alin. (4);
b) sentinta prin care se decide intrarea în procedura simplificata;
c) sentinta prin care se decide intrarea în faliment, pronuntata în conditiile art. 107;
d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante, introdusa în temeiul art. 122 alin. (3).
(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorul-sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar.
(7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, judecatorul-sindic va putea sa nu dispuna suspendarea cauzei, în situatia în care dispozitiile a caror neconstitutionalitate se invoca au facut obiectul cel putin al unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala.SECTIUNEA a 2-a
Judecatorul-sindicArt. 9. – Repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Art. 10. – În îndeplinirea îndatoririlor sale, judecatorul-sindic va putea desemna, prin încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si remuneratia. Remuneratiile vor fi platite din contul prevazut la art. 4 alin. (2), în conformitate cu criteriile stabilite prin hotarâre a Guvernului.
Art. 11. – (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotarârii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare în faliment atât prin procedura generala, cât si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolventa care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pâna la confirmarea ori, dupa caz, înlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. În vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva îi apartine;
d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala în legatura cu savârsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate împotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare în faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii în anularea hotarârii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotarârii de închidere a procedurii.
(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.
Art. 12. – (1) Hotarârile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.
(2) Dispozitiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarâri în acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotarârii în recurs.SECTIUNEA a 3-a
Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilorArt. 13. – (1) Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.
(2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator în cazurile prevazute expres de lege si ori de câte ori este necesar.
(3) Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinând creante în valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
Art. 14. – (1) Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.
(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nula, cu exceptia cazului în care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
(3) Creditorii pot fi reprezentati în adunare prin împuterniciti cu procura speciala autentica sau, în cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.
(4) Daca legea nu interzice în mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care se exprima votul, semnata de creditor, semnatura fiind legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat, sau înscrisul în format electronic, caruia i s-a încorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil, poate fi comunicata prin orice mijloace si înregistrata la administratorul judiciar/lichidator, cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului.
(5) La sedintele adunarii creditorilor vor putea participa 2 delegati ai salariatilor debitorului, votând pentru creantele reprezentând salariile si alte drepturi banesti.
(6) Deliberarile si hotarârile adunarii creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.
(7) Hotarârea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luarii hotarârii respective si au facut sa se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor îndreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor.
Art. 15. – (1) Cu exceptia cazurilor în care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc în prezenta titularilor de creante însumând cel putin 30% din valoarea totala a creantelor împotriva averii debitorului si un numar de membri ai comitetului creditorilor care reprezinta majoritatea simpla a acestora, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creantelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pâna la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pâna la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pâna la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;
d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
(3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, în conditiile prevazute la art. 101.
Art. 16. – (1) Judecatorul-sindic va desemna, în raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare.
(2) Desemnarea se va face, prin încheiere, dupa întocmirea tabelului preliminar de creante.
(3) Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat în persoana presedintelui astfel desemnat, iar în lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.
(4) În cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.
(5) Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului creditorilor, judecatorul-sindic va consemna, prin încheiere, modificarea componentei acestuia, astfel încât criteriile prevazute la alin. (4) sa fie respectate în toate fazele procedurii.
(6) În cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.
Art. 17. – (1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:
a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;
b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori în dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;
c) sa ia cunostinta despre rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;
d) sa întocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;
e) sa solicite, în temeiul art. 47 alin. (5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
f) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.
(2) Comitetul creditorilor se întruneste lunar si, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de câte ori este necesar.
(3) Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc în prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate într-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotarârile luate.
(4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
(5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot.
(6) Împotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, dupa ce, în prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la masurile contestate, iar solutia adoptata de acesta nu raspunde intereselor creditorului.SECTIUNEA a 4-a
Administratorul specialArt. 18. – (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
(2) Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2);
b) participa, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79 si 80;
c) formuleaza contestatii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului;
f) dupa intrarea în faliment, participa la inventar, semnând actul, primeste raportul final si bilantul de închidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;
g) primeste notificarea închiderii procedurii.
SECTIUNEA a 5-a
Administratorul judiciarArt. 19. – (1) Practicienii în insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician în insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. În oferta, practicianul în insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. În cazul în care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pâna la prima adunare a creditorilor, un practician în insolventa ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.
(2) La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. În cazul în care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilita de catre judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolventa. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic.
(3) Creditorii pot contesta, pe motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2), în termen de 3 zile, la judecatorul-sindic care va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o încheiere prin care va desemna administratorul judiciar/lichidatorul propus de creditori sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.
(4) Daca în termenul stabilit la alin. (3) decizia adunarii creditorilor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin încheiere, va desemna administratorul judiciar propus de creditori, dispunând totodata încetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.
(5) Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician în insolventa, potrivit legii.
(6) Sunt incompatibile cu calitatea de lichidator (expert în insolventa) urmatoarele categorii de persoane:
a) persoana fizica ce are calitatea de fondator, administrator, cenzor sau reprezentant al unui comerciant, persoana juridica, potrivit art. 6 si 138 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) executorii judecatoresti;
c) persoanele fizice sau juridice având calitatea de lichidator (expert în insolventa), carora le sunt aplicabile prevederile art. 27 pct. 1-9 din Codul de procedura civila.
(7) În situatiile prevazute la art. 149 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, administratorul judiciar/lichidatorul are obligatia de abtinere. În cazul neconformarii, persoana interesata poate initia procedura recuzarii, conform dispozitiilor Codului de procedura civila, care se aplica în mod corespunzator.
(8) Înainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.
(9) Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.
Art. 20. – (1) Principalele atributii ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 si 35 si întocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie în cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activitatii debitorului si întocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, în conditiile art. 138, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) întocmirea actelor prevazute la art. 28 alin. (1), în cazul în care debitorul nu si-a îndeplinit obligatia respectiva înauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, în functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a) si în conditiile si termenele prevazute la art. 94;
e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrala, respectiv în parte, a activitatii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;
h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic în cazul în care constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte încheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si întocmirea tabelelor creantelor;
l) încasarea creantelor; urmarirea încasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor în pretentii pentru încasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocati;
m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, încheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
n) sesizarea judecatorului-sindic în legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.
(2) Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atributii în afara celor stabilite la alin. (1), cu exceptia celor prevazute de lege în competenta exclusiva a acestuia.
Art. 21. – (1) La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecatorului-sindic un raport cuprinzând descrierea modului în care si-a îndeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Baza de raportare este luna întreaga, raportul putând cuprinde mai multe luni.
(2) Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie împotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
(3) Contestatia trebuie sa fie înregistrata în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la alin. (1).
(4) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.
Art. 22. – (1) În cazul în care un practician în insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, în termen de 5 zile de la comunicarea sentintei de numire. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON) necomunicarea în termen a refuzului, fara motive temeinice. În acest caz sunt aplicabile dispozitiile art. 19. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si în situatia prevazuta la art. 34.
(2) În orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivata, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunta în camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor.
(3) Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON) în cazul în care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu îsi îndeplineste sau îndeplineste cu întârziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.
(4) Daca prin fapta prevazuta la alin. (3) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.
(5) În cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la alin. (1), (3) si, respectiv la alin. (4), urmeaza a se aplica în mod corespunzator dispozitiile art. 1084 si 1085 din Codul de procedura civila.
Art. 23. – În vederea îndeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, cu exceptia cazurilor în care va fi stabilit ca acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art. 4.
SECTIUNEA a 6-a
Lichidatorul
Art. 24. – (1) În cazul în care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzator, dispozitiile art. 19, 21, 22, 23 si ale art. 102 alin. (5).
(2) Atributiile administratorului judiciar înceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.
(3) Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior.
Art. 25. – Principalele atributii ale lichidatorului, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata în raport cu situatia de fapt si întocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora în conditiile art. 138, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar;
b) conducerea activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte încheiate de debitor;
f) verificarea creantelor si, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si întocmirea tabelelor creantelor;
g) urmarirea încasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor în pretentii pentru încasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocati;
h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor în contul averii debitorului;
i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) încheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;
k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
l) orice alte atributii stabilite prin încheiere de catre judecatorul-sindic.
Art. 1. – (1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati în stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):
1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
(2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati în stare de insolventa, care se încadreaza în una dintre urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionând individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si îndeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun în patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) în termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.
Art. 2. – Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa.
Art. 3. – În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci când debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci când se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale – inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul executarii silite, în conditiile reglementate de Codul de procedura civila;
3. procedura colectiva este procedura în care creditorii recunoscuti participa împreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, în modalitatile prevazute de prezenta lege;
4. data deschiderii procedurii reprezinta:
a) în cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii încheierii prevazute la art. 32 alin. (1);
b) în cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 33 alin. (4) sau (6);
5. debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevazute la art. 1, al carei patrimoniu este în stare de insolventa;
6. prin creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se întelege creditorul a carui creanta împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;
7. prin creditor se întelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, în mod expres, instantei sa îi fie înregistrata creanta în tabelul definitiv de creante sau în tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, în conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
8. creditorul îndreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;
9. creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garantat fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca între debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;
11. creantele bugetare reprezinta creantele constând în impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
12. valoare-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;
13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii însotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente în perioada de observatie;
14. activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observatie, în cursul normal al comertului sau, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de încasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru în limite curente;
15. perioada de observatie este perioada cuprinsa între data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii în faliment;
16. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute înainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau în litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar în urma verificarii acestora. În tabel vor fi mentionate atât suma solicitata de catre creditor, cât si suma acceptata si rangul de preferinta. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pâna la momentul intrarii în faliment;
17. prin tabel definitiv de creante se întelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar si împotriva carora nu s-au formulat contestatii în conformitate cu prevederile art. 73, precum si creantele admise în urma solutionarii contestatiilor. În acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei;
18. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pâna la data începerii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator în urma verificarii acestora. În tabel vor fi mentionate atât suma solicitata de catre creditor, cât si suma acceptata si rangul de preferinta;
19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise în tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate în urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. În situatia în care s-a dispus intrarea în faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, urmeaza a se întocmi o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, în concordanta cu programul de plata a creantelor, cuprins în planul de reorganizare, si cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acestuia;
20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, în vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, împreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrângerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei;
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor în defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizata cu dobânda de referinta a Bancii Nationale a României, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decât valoarea la care a fost înscrisa în tabelul definitiv de creante;
22. prin program de plata a creantelor se întelege tabelul de creante mentionat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;
23. prin procedura falimentului se întelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului în vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;
24. procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care îndeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (1), fara a le îndeplini simultan si pe cele de la art. 1 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, în procedura de reorganizare judiciara si în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciara ori doar în procedura falimentului;
25. procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2) intra direct în procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada în care vor fi analizate elementele aratate la art. 1 alin. (2) lit. c) si d);
26. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze în numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare în perioadele de procedura când debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele în procedura pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, în termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art. 20 în perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;
28. lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art. 25 în cadrul procedurii falimentului, atât în procedura generala, cât si în cea simplificata;
29. Buletinul procedurilor de insolventa reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege;
30. ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului. În cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
31. prin contract financiar calificat se întelege orice contract având ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna întelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
32. prin consumator captiv se întelege consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
33. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, în legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:
a) încetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau îndepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un acord de compensare bilaterala (netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);
c) conversia într-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pâna la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);
34. prin acord de compensare bilaterala (acord de netting) se întelege:
a) orice întelegere sau clauza în cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un netting al unor plati ori o îndeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate („acord master de netting”);
b) orice acord master de netting între doua parti, prin care se prevede netting-ul între doua sau mai multe acorduri master de netting („acord master-master de netting”);
c) orice întelegere de garantare subsecventa ori în legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
35. prin întelegere de garantare se întelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzând fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea.
Art. 4. – (1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau de lichidator, vor fi suportate din averea debitorului.
(2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar în cursul falimentului, de lichidator.
(3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate într-un cont special de depozit bancar.
(4) În lipsa disponibilitatilor în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioada de cel putin 3 luni, aprobat de judecatorul-sindic.
(5) Judecatorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative atasate la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului, elaborat potrivit art. 21 alin. (1), plata, din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depasit bugetul previzionat.
(6) Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:
a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului comertului de pe lânga tribunale pentru operatiunile de înregistrare;
b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operatiunile de înregistrare în registrul societatilor agricole si, în cazul asociatiilor si fundatiilor ce desfasoara activitati economice, în registrul asociatiilor si fundatiilor.
(7) Sumele prevazute la alin. (1) vor fi virate de oficiile registrului comertului, prin Oficiul National al Registrului Comertului, în contul Uniunii Nationale a Practicienilor în Insolventa din România, denumita în continuare U.N.P.I.R., iar taxele prevazute la alin. (6) lit. b) vor fi achitate la orice unitate bancara în contul mentionat.
(8) U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe lânga care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.
(9) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare în conformitate cu art. 121 si art. 123 pct. 1 si vor fi înscrise în planul de distribuire prevazut la art. 122 alin. (1).
Almunia, a atentionat, sambata, asupra pericolului izbucnirii unor noi probleme de „solvabilitate” a bancilor, daca nu va fi reglata rapid „problema de lichiditate” de pe piata interbancara. Actiunea concertata, de miercuri, a marilor banci centrale, de reducere a dobanzilor de politica monetara este „o scadere asteptata de piete, care va atenua tensiunile”, a estimat Almunia
Departamentul de marketing
CASA DE AVOCATURA COLTUC- LIDER IN RECUPERARI CREANTE
“Pentru noi succesul a devenit o obligatie”
DACA APELATI LA NOI PANA PE DATA DE 30.10.2008 AVETI O REDUCERE DE 10% DIN
ONORARII
Casa de avocatura Coltuc are urmatoarele onorarii:
:: pe segmentul recuperari creante avem Principiul :”Clientul nu plateste
nimic daca nu recuperam nimic”
Pentru sumele pana in 5000 lei avem un onorariu de 25 % din valoarea
creantei recuperate ; pentru sumele mai mari de 5000 lei pana la 99999 lei
un onorariu succes total de 15%,peste 100000 lei onorariul de 7% din suma
recuperate.
.:: pe departamentul consultanta Casa de avocatura are 2 tipuri de onorarii:
a) per ora . Ora este de 50-85 euro b) per prestatie avocatiala. Onorariul
este in cazul acesta de 200 euro.
Exista posibilitatea incheierii unui contract pe baza de abonament lunar ,
care va avea valoarea de minim 200 euro.
:: pe departamentul litigii exista un onorariu de minim 1000 lei pentru
dosar.
Pe departamentul registrul comertului onorariile sunt:
Infiintari de societati comerciale (SRL; SNC; SA; SCA; SCS) – onorariu 800
lei
Inregistrarea persoanelor fizice autorizate (PFA) – onorariu 400 lei
Prelungirea duratei de functionare a societatii – onorariu 300 lei
Schimbarea sediului social al societatii – onorariu 300 lei
Infiintarea / radierea de puncte de lucru – onorariu 350 lei
Infiintarea / Radierea de Sucursale / Filiale ale societatii – onorariu
300 lei
Autorizarea sediului social si a punctelor de lucru – onorariu 300 lei
Schimbarea activitatii principale a societatii – onorariu 200 lei
Completarea obiectului de activitate al societatii – onorariu 200 lei
Cesiuni de parti sociale / actiuni – onorariu 350 lei
Majorare / diminuare de capital social – onorariu 300 lei
Transformarea statutului juridic al unei societati – onorariu 200 lei
Divizari / Fuziuni de societati comerciale – onorariu 1500 lei
Mentiuni de prelungire de contracte de sediu social / puncte de lucru –
onorariu 150 lei
Mentiuni de schimbare date de identificare ale asociatilor / – onorariu
200 lei
administratorilor
In materie imobiliara:
• verificarea titlurilor de proprietate in materie imobiliara – 100 euro
• asistenta sau reprezentare in litigii imobiliare (revendicari,
exproprieri, evacuari, recuperare investitii imobiliare, granituiri,
desfiintare lucrari, partaj–iesire din indiviziune, succesiuni) – minim
1000 lei
• operatiuni de intabulare a drepturilor reale si alte operatiuni de
cadastru – 100 euro
• orice alte activitati de consultanta juridica in materie imobiliara –
100 lei per ora
• Obtinere cartea tehnica a constructiei- 100 euro
• Obtinere fisa de date sintetice- 100 euro
• Obtinerea certificatului de urbanism si a avizelor- 400 euro
• Documentatia necesara obtinerii autorizatiei de constructie- 800 euro
PENTRU CELELALTE ONORARII CONTACTATI AVOCATII CASEI DE AVOCATURA COLTUC
Date de contact: Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
Tel/fax: 021/3302376
Mobil : 0745.150.894 E-mail:avocat@coltuc.ro
Pentru mai multe informatii accesati site-ul https://www.coltuc.ro.