imobil

(NOU) Se merita sa cumparati in rate de la dezvoltator un apartament sau casa?

de
Se merita sa cumparati in rate de la dezvoltator un apartament sau casa?

Se merita sa cumparati in rate de la dezvoltator un apartament sau casa?

COLTUC si ASOCIATII va explica daca Se merita sa cumparat in rate de la dezvoltator un apartament sau casa?https://coltucsiasociatii.ro/ foarte buni pe consultanta imobiliara si firme

Apartamente de vanzare, vechi sau noi, apar mereu. Iar oferta pentru locuintele noi devine si mai tentanta atunci cand apare mentiunea „rate la dezvoltator”. Dar merita oare?
La ce sa fii atent daca vrei apartamente de vanzare prin rate la dezvoltator va explica Coltuc Marius Vicentiu,CEO COLTUC si ASOCIATII

Primul lucru la care ar trebui sa fii foarte atent cand vrei sa cumperi apartamente de vanzare si nu numai prin rate direct la dezvoltator este contractul. De altfel, orice document pe care il semnezi ar trebui sa te faca sa deschizi bine ochii inainte.

Altminteri, iti asumi consecintele nefaste ale propriei ignorante. Avand in vedere ca, de obicei, dezvoltatorii solicita un avans mult mai mare decat al bancilor, nu oricine poate deveni client. Si ratele sunt mai mari, iar perioadele de plata sunt mai mici decat cele oferite de banci.

Totusi, astfel, devii mai repede proprietar si poti achizitiona apartamente de vanzare la preturi mai mici. Foarte important este sa verifici in detaliu, inainte, starea actelor si a constructiei in sine. Caci nu de putine ori au fost nereguli care au lasat platitorii de rate la dezvoltator pagubiti si fara posibilitatea de a mai recupera pierderile.

Exista si avantaje

Pentru cei care nu sunt eligibili sa contracteze credite bancare, sistemul de rate la dezvoltator este o oportunitate. Ratele flexibile, desi foarte mari uneori, si posibilitatea ajustarii lor pe parcurs sunt atuuri.

Un alt avantaj major este posibilitatea negocierii intre cumparator si dezvoltator.

Astfel, iti poti stabili valoarea ratelor, marimea avansului si durata de plata pana la achitare. Se elimina astfel multa birocratie si mult timp irosit. Un plus important este si lisa dobanzilor.

Stim cu totii ca un credit bancar pentru achitia de apartamente de vanzare si nu numai presupune dobanzi destul de mari. Mai mult decat atat, se adauga comisioane si costuri de asigurare.

Ei bine, in cazul ratelor la dezvoltator, nu beneficiezi de nicio asgurare. Desi pretul locuintei scade, iti asumi riscul pe termen lung.

Pe de alta parte, prin sistemul de rate la dezvoltator te poti muta la casa ta imediat, in vreme ce un credit bancar iti permite asta abia dupa luni bune.

Puteti citi si pe https://www.facebook.com/coltucsiasociatii.ro/videos/756309458230800/

Ma gandesc sa inchiriez . Cum fac? #livecoltuc 01.10.2019

de
Ma gandesc sa inchiriez . Cum fac? #livecoltuc 01.10.2019

Ma gandesc sa inchiriez . Cum fac? #livecoltuc 01.10.2019 https://coltucsiasociatii.ro/inchiriez-o-locuinta-cum-fac-la-livecoltuc-01-10-2019-vezi/livecoltucsiasociatii

Toamna se numără nu doar bobocii, ci și contractele de închiriere a locuințelor. Dacă ți-ai pus proprietatea la bătaie drept locațiune trebuie să știi că e extrem de indicat să nu o faci prin vorbe, ci printr-un contract (ceva mai mult decât un tipizat de la o agenție), dar și că trebuie să declari veniturile la Fisc pentru a nu te trezi cu autoritățile pe cap și poate chiar cu un dosar penal.

Ma gandesc sa inchiriez VEZI AICI CUM FACI https://coltucsiasociatii.ro/inchiriez-o-locuinta-cum-fac-la-livecoltuc-01-10-2019-vezi/livecoltucsiasociatii

 

Sunt chiriaș, ce trebuie să știu despre un contract de închiriere apartament?

Închirierea unui apartament se face printr-un contract de închiriere sub formă scrisă între proprietar și chiriaș. Acesta are în atenție prețul chiriei și bunul imobiliar, simplu spus, chiriașul își dă acordul asupra spațiului de locuit pus la dispoziție, potrivit sumei lunare de bani convenită.

Contractul de închiriere are valabilitate fără a fi autentificat la notar. În plus, în calitate de chiriaș, prezența contractului nu implică pentru tine nicio obligativitate fiscală, aceasta este exclusiv în sarcina proprietarului.

Pericol : Dacă nu achitaţi întreţinerea la timp riscaţi să vă treziţi cu ipotecă în favoarea asociaţiei de proprietari!

de
Asistam la cea mai consistenta modificare a legislatiei privind asociatiile de proprietari!

Pericol : Dacă nu achitaţi întreţinerea la timp riscaţi să vă treziţi cu ipotecă în favoarea asociaţiei de proprietari!

 

Noua lege a asociațiilor de proprietari a intrat în vigoare la sfârșitul lunii septembrie, iar administratorii nu au stat prea mult pe gânduri și au început să aplice prevederile legii.

Noua lege a asociaţiilor de proprietari le dă posibilitatea administratorilor de bloc să înscrie la cartea funciară o ipotecă imobiliară contra proprietarului cu restanţe la cheltuielile blocului. Astfel cei care nu îşi achită timp de 3 luni întreţinerea se trezesc cu ipotecă. Administratorii au lipit deja afişe la avizierele blocurilor. 

“Asociaţia de proprietari are ipotecă legală asupra apartamentelor şi altor spaţii proprietăţi individuale ale proprietarilor din condominiu, precum şi un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari. De asemenea, pentru aceleaşi creanţe, asociaţia de proprietari beneficiază de un privilegiul general mobiliar asupra bunurilor mobile situate în apartamentele şi celelalte spaţii proprietăţi individuale amplasate în condominiul respectiv. Privilegiul vizează doar bunurile mobile situate în imobilul cu privire la care există sumele datorate”.

Legea care a determinat evacuarea forțată a firmelor care ocupă spații la parterul blocurilor cu risc seismic a fost modificată

de

Legea care a scos forțat sute de firme de la parterul blocurilor cu risc seismic a fost relaxată. Noi condiții pentru magazine, restaurante și cinematografe

 

 

Firmele vor beneficia de fonduri publice pentru consolidarea spațiilor sau imobilelor aflate în proprietatea lor, reprezintă una din cele mai importante modificări aduse legislației actuale. Conform legislației actuale, blocurile de locuințe încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public sunt incluse în programe anuale de consolidare, care asigură proprietarilor finanțare din transferuri sau credite de la bugetul de stat sau bugete locale. În cazul firmelor private care dețin locuințe sau spații cu altă destinație în imobilele incluse în programele anuale de consolidare, obligația asigurării finanțării, proporțional cu cota-parte din proprietatea comună, aparține însă integral firmelor respective.  Legea permite în prezent primăriilor să aloce fonduri din bugetele proprii pentru pentru a finanța consolidarea spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință din blocurile incluse în programele anuale. Condiția este ca astfel de spații să fie deținute doar de persoane fizice. Deputații au modificat însă această prevedere, astfel încât de finanțarea lucrărilor să poată beneficia inclusiv persoanele juridice care dețin astfel de spații, precum, de pildă, cele comerciale situate la parterul blocurilor.

De asemenea, proprietarii acestor spații din construcţiile incluse în programele anuale vor beneficia de finanţare din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie. Sumele alocate în cazul persoanelor juridice va trebui însă să fie restituite în rate lunare egale, cu o dobândă fixă de 5% pe an, cu o durată de rambursare de până la 5 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor de intervenţie. În cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente în cuantum de 1% pe lună sau fracţiune de lună.   Înstrăinarea, în decurs de 5 ani de la recepţia lucrărilor de consolidare, a spaţiilor cu altă destinaţie decât de locuință, finanţate prin transferuri de la buget, este însă condiţionată de rambursarea integrală a ratelor neachitate. După adoptarea de către Camera Deputaților, noile prevederi mai trebuie promulgate și de președintele Iohannis pentru a intra în vigoare.

Primaria Bucuresti a demolat ilegal o cladire de patrimoniu anunta C.A.Coltuc

de

Decizia CAB este definitiva si irevocabila, potrivit unui comunicat al Asociatiei Salvati Bucurestiul, ong-ul care a cerut in instanta anularea actului administrativ. In baza autorizatiei de demolare emise de primarul general, casa a fost demolata in septembrie 2010.

,,Prin decizia irevocabila pronuntata pe 8 octombrie 2012 in dosarul 22378/3/2011, Curtea de Apel Bucuresti a declarat ilegala autorizatia de desfiintare emisa pe Primarul Municipiului Bucuresti in 22 septembrie 2010 pentru imobilul din Sos. Kiseleff nr. 39. Autorizatia de desfiintare fusese eliberata in baza unui aviz de desfiintare ilegal al Directiei pentru Cultura Bucuresti”, se arata in comunicatul asociatiei.

Salvati Bucucurestiul a cerut primarului general Sorin Oprescu sa nu emita autorizatia de demolare deoarece avizul emis de directia de Cultura Bucuresti era ilegal, insa edilul nu i-a luat in seama.

,,Asociatia Salvati Bucurestiul a cerut suspendarea avizului prin dosarul nr. 44206/3/2010 deschis la Tribunalul Bucuresti. In paralel, a solicitat Primarului Municipiului Bucuresti sa nu elibereze autorizatia de desfiintare inainte de judecarea procesului, 29 septembrie 2010. Primarul General s-a grabit insa sa elibereze autorizatia de desfiintare pe 22 septembrie 2010, cu o saptamana inainte de termenul din dosarul 44206/3/2010, iar proprietara imobilului, Dumitrescu Tanti-Virginica, s-a grabit sa demoleze imobilul inainte de acest termen. In acest fel dosarul 44206/3/2010 a ramas fara obiect”, sustine ONG-ul.

Patrimoniul cultural naţional. Clasarea sau radierea unui bun ca aparţinând acestui patrimoniu

de

Prin sentinţa civilă nr.882 din 19 iunie 2001, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată  de reclamanta H.I.R. în contradictoriu cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi:

– a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a soluţiona cererea reclamantei de radiere a imobilului în litigiu de pe lista monumentelor istorice ale municipiului Bucureşti;

– a dispus radierea imobilului în cauză, situat în municipiul Bucureşti, sector 1, str.Barbu Delavrancea nr.47 din lista monumentelor instorice cu valoare memorială;

– a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei;

– a luat act că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:

Printr-o hotărâre judecătorească reclamantei i-a fost restituit imobilul în cauză, care aparţinuse tatălui său şi în privinţa căruia fusese aplicat în mod nelegal Decretul nr.92/1950, astfel că reclamanta are legitimare procesuală activă cu privire la cererile formulate pentru radirea acestui imobil din lista monumentelor istorice cu valoare memorială.

Prin acţiunea adresată instanţei de contencios administrativ reclamanta a cerut să se constată refuzul nejustificat al Ministerului Culturii şi Cultelor de a răspunde şi soluţiona în termen legal cererea de radiere a imobilului în cauză de pe lista monumentelor istorice cu valoare memorială a municipiului Bucureşti, unde a fost înregistrat drept „Casa Mihail Sadoveanu”. A mai cerut obligarea ministerului pârât să procedeze la radierea imobilului în cauză de pe lista respectivă.

Instanţa de fond a reţinut pe de o parte că ministerul pârât a refuzat în mod  nejustificat  să soluţioneze cererea reclamantei de radiere a imobblului în litigiu de pe lista respectivă şi, pe de altă parte, a apreciat că acest imobil nu este o casă memorială, deoarece din actele depuse la dosar a rezultat că Mihail Sadoveanu a locuit doar ca chiriaş în acea casă, că imobilul se află într-o stare avansată de degradare şi că nu întruneşte condiţiile de clasificare pe lista monumentelor istorice.

Impotriva acestei hotărâri a formulat recurs Ministerul Culturii şi Cultelor criticând-o sub următoarele aspecte:

– în mod greşit a reţinut instanţa de fond că ar exista un refuz nejustificat de rezolvare a cererilor reclamantei, ministerul răspunzându-i la toate petiţiile sale;

– în mod greşit a soluţionat instanţa de fond excepţia privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantei;

– în mod greşit a reţinut instanţa existenţa unei vătămări şi a dispus radierea acelui imobil de pe lista respectivă.

Recursul este întemeiat.

1. Actelor normative în vigoare la data soluţionării cauzei sunt Ordonanţa de Urgenţă nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.41/1995, Ordinul nr.1284 din 12 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile unice de clasare a bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional, Ordinul nr.2013 din 22 februarie 2000 privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice.

Ulterior, reglementările au fost completate şi cu prevederile Legii nr.422/18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicate în Monitorul Oficial nr.407 din 24 iulie 2001.

In conformitate cu prevederile legale de mai sus, clasarea sau radierea/ declasarea unui bun ca aparţinând patrimoniului cultural naţional este o prerogativă ce aparţine minstrului culturii şi cultelor  şi Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, organism ştiinţific  care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor.

După ce imobilul în cauză a fost restituit reclamantei şi aceasta a aflat că imobilul era clasat şi inclus pe Lista monumentelor istorice cu valoare memorială a municipiului Bucureşti, a formulat mai multe cereri prin care a cerut declasarea imobilului la care Ministerul Culturii şi Cultelor a răspuns cu adresele din 18 decembrie 1998, 2 decembrie 1998 şi 11 august 1999 în sensul că cererile sale au fost respinse şi că nu se acceptă declasarea imobilului din Lista monumentelor istorice Bucureşti (filele 18-19, 15 din dosarul nr.577/2000).

Astfel fiind, în mod greşit a reţinut instanţa că ar fi existat un refuz nejustificat în sensul art.1 din Legea nr.29/1990 din partea  Ministerului Culturii şi Cultelor.

Potrivit prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990 privind contencios administrativ, orice persoană dacă se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti.

Dar, în cauză, ministerul pârât a rezolvat cererile reclamantei, în sensul că a respins solicitarea de radiere / declasare a imobilului din lista respectivă.

Or, actul prin care o autoritate administrativă a rezolvat negativ o cerere nu poate fi asimilat cu un refuz nejustificat, din partea acestei autorităţi, de rezolvare a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege, în sensul prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990.

Deci, în mod nelegal, prin interpretarea  şi aplicarea greşită   a prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990, instanţa de fond a constatat existenţa unui refuz nejustificat din partea Ministerului Culturii şi Cultelor de rezolvare a cererilor prin care reclamanta solicitase radierea / declasarea imobilului din Lista monumentelor istorice a municipiului Bucureşti, din moment ce această autoritate publică, luând act de avizul negativ, a respins cererea respectivă.

Reclamanta putea, potrivit prevederilor Legii nr.29/1990, să constate legalitatea acestui act administrativ prin care i s-a respins cererea de radiere /declasare a imobilului, dar nu a făcut-o, înţelegând să-şi fundamenteze acţiunea pe dispoziţiile legale privitoare la refuzul nejustificat al autorităţii, pe care l-a invocat expres şi l-a susţinut în mod consecvent.

2. Totodată, instanţa de fond a reţinut în mod greşit că, în cauză, ar fi fost dovedită existenţa unei vătămări a dreptului de proprietate al reclamantei asuptra imobilului în litigiu.

Potrivit prevederilor art.480 din Codul de procedură civilă, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.

Prin reglementările instituite de O.G.nr.68/1994 şi respectiv, Legea nr.422/2001 au fost prevăzute unele măsuri care au drept scop protejarea patrimoniului cultural, în general şi a monumentelor istorice, în special, aceste dispoziţii fiind unele dintre cele la care face referire art.480 din Codul civil şi care constituie limite de exercitare a dreptului de proprietate.

In concluzie, în nici un caz nu se poate reţine că limitele legale de exercitare a   dreptului de proprietate ar constitui o vătămare a acestui drept în sensul prevederilor art.1 din Legea nr.29/1990 aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

3.  Constatând  că imobilul respectiv nu este o casă memorială şi dispunând radierea acestuia din Lista monumentelor istorice cu valore memorială, instanţa de fond s-a substituit autorităţilor administrative, acordând chiar şi cea ce nu i s-a cerut.

Astfel, potrivit prevederilor legale în materie, arătate mai sus, Ministerul Culturii şi Cultelor  şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice sunt autorităţile la care au competenţa legală de a dispune clasarea sau radierea/declasarea unui bun ca aparţinând sau nu patrimoniului cultural naţional.

Potrivit prin art.11 din Legea nr.29/1990, instanţa putea, în cauză, admiţând acţiunea să oblige pe autoritatea administrativă să emită actul administrativ de radiere/declasare a imobilului respectiv.

De fapt, prin acţiunea formulată, reclamanta nu ceruse radierea imobilului din lista respectivă, ci obligarea autorităţii pârâte să procedeze la această operaţiune.

In concluzie, având în vedere considerentele de mai sus, motivele de recurs fiind întemeiate, recursul a fost admis, hotărârea atacată a fost casată, iar acţiunea respinsă ca neîntemeiată.

T.V.A. Promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare imobiliară

de

Reclamanta Societatea comercială „T.T.” SRL a solicitat anularea procesului-verbal de control nr.752 din 7 noiembrie 2001 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Caraş Severin şi a deciziei nr.148 din 7 februarie 2002 emise de  Ministerul Finanţelor Publice cu privire la suma de 763.482.275 lei, reprezentând TVA colectată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a fost nelegal obligată să plătească TVA pentru suma de 4.781.810.039 lei primită cu titlul de garanţie în baza convenţiei de promisiune de vânzare a unui imobil, fără a se avea în vedere că nu este proprietara imobilului şi că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000, taxa pe valoarea adăugată se datorează pentru transferul proprietăţii imobilelor.

Prin sentinţa civilă nr.124 din 21 mai 2002, Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială şi de contencios administrativ a admis acţiunea, a anulat actele atacate, în partea privind obligaţia reclamantei de a plăti la bugetul statului suma de 763. 482.275, reprezentând TVA. Instanţa a reţinut că, reclamanta nu  datorează TVA pentru avansul încasat în baza promisiunii de vânzare a unui imobil, întrucât convenţia încheiată cu societatea N.H. nu reprezintă o vânzare şi nu este un fapt generator  al exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Caraş Severin.

În recursul declarat de Parchetul s-a susţinut că instanţa de fond a interpretat eronat dispoziţiile art.12  din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000, ale pct.7.9 lit.c din Hotărârea Guvernului nr.401/2000, precum şi convenţia de promisiune de vânzare din care rezultă că suma încasată de intimată reprezintă un avans din preţul vânzării, pentru care avea obligaţia să colecteze taxa pe valoare adăugată calculată de organele de control.

În recursul declarat de pârâţi s-a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond nu a avut în vedere că, intimata a încasat un avans care nu se încadrează în excepţiile prevăzute la pct.7.9 lit.c din Hotărârea Guvernului nr.401/2000 privind exigibilitatea anticipată a taxei pe valoarea adăugată. Sub acest aspect, recurenţii au arătat că, în cauză, este lipsit de relevanţă faptul că nu s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a imobilului, cu atât mai mult cu cât, intimata nu este proprietara imobilului şi perfectarea vânzării reprezintă un eveniment incert.

Analizând, Curtea va admite recursurile pentru următoarele considerente:

Prin contractul preliminar de vânzare-cumpărare imobiliară şi de sublocaţie încheiat la 1 martie 2001, S.C. „T.T.” SRL, în calitate de promitent-vânzător şi firma N.H., în calitate de  promitent-cumpărător, au consimţit să încheie în viitor un contract de vânzare-cumpărare a spaţiului industrial în suprafaţa de 2.134 mp., şi aflat la acea dată în proprietatea S.C. „Cartex” SA. Preţul vânzării a fost fixat la suma de 330.000.000 LIT, urmând a fi plătit promitentului-vânzător în momentul în care acesta va emite în favoarea promitentului-cumpărător o garanţie bancară aferentă îndeplinirii propriilor obligaţii asumate şi restituirii preţului.

În luna septembrie 2001, societatea intimată a încasat de la firma N.H. suma de 4.781.810.039 lei, reprezentând avans promisiune de vânzare imobil, pentru care nu a achitat la bugetul statului TVA colectată în sumă de 763.482.275 lei.

Deşi a calificat corect convenţia părţilor ca fiind o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, instanţa de fond a interpretat şi a aplicat greşit prevederile legale care au constituit temeiul  actelor de control şi al obligaţiei intimatei de a plăti TVA colectată, aferentă avansului primit.

În art.12 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000 şi pct.7.9 lit.c din Hotărârea Guvernului nr.401/2000 se prevede că exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator atunci când se încasează avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru plata importurilor şi a datoriei vamale, pentru realizarea producţiei destinate exportului sau pentru efectuarea de plăţi în contul clientului.

Faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa de fond a apreciat eronat ca fiind relevant în cauză faptul că nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra  imobilului, fără a avea în vedere că în cazul avansurilor încasate, exigibilitatea TVA este anticipată transferului proprietăţii, ca fapt generator al obligaţiei de plată.

Apărarea intimatei că avansul  primit este exceptat de la plata anticipată a TVA aferente, pentru că este  destinat efectuării de plăţi în contul clientului, nu poate fi reţinută în condiţiile în care nu a  fost dovedită o asemenea convenţie, iar achiziţionarea imobilului şi înstrăinarea lui către promitentul-cumpărător reprezintă obligaţiile pe care intimata şi le-a asumat în nume propriu. Această apărare este infirmată şi de temeiul plăţii afectuate de promitentul-cumpărător, ca reprezentând avans promisiune vânzare imobil, astfel încât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct.7.9 lit.c/3 pentru exceptarea sumei respective de la plata anticipată a TVA.

De asemenea, este nefondată apărarea intimatei că suma primită de la promitentul-cumpărător reprezintă o garanţie şi nu un avans din preţul stabilit.

Din clauzele contractului încheiat la 1 martie 2001 rezultă dimpotrivă, că pentru garantarea executării obligaţiei asumate, şi anume aceea de a  transmite proprietatea imobilului, intimata este cea care s-a obligat să constituie o garanţie în favoarea promitentului-cumpărător, ca o condiţie pentru achitarea preţului. În consecinţă, suma primită de intimată nu a reprezentat un preţ al promisiunii de vânzare la care s-a obligat şi nici o garanţie pentru executarea de către promitentul-cumpărător a propriilor obligaţii.

Faţă de considerentele expuse, Curtea a admis recursurile, a casat hotărârea atacată şi a respins acţiunea.

Actiune in revendicare imobiliara

de

Domnule Presedinte,

Subsemnatul2) ………………………………………, domiciliat in3) ……………………., str. ……………………….. nr. ……, bloc ……, scara….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……
…………………………., reprezentat prin avocat ………………………., cu sediul profesional in ……………., str. …………………… nr. ……, bloc ……, scara ……., etaj …., apart. ….., sector/judet …………….. formulez prezenta


ACTIUNE IN REVENDICARE IMOBILIARA4)

impotriva paratilor:
1. ……………………………………., domiciliat in …………………………………………., str. …………………………. nr. …….., bloc ………, scara ………., etaj ……….., apart. ….., sector/judet ………………………..,
2. …………………………………………………., domiciliat in ………………………………, str. ……………………………… nr. …………, bloc ………….., scara ………, etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………..,
pe care ii chem in judecata si personal la interogatoriu, pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa5) ii obligati sa-mi lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de ……………………………., situat in ………………………………………………., str. …………………………. nr. ……, sector/judet ………………, nr………………….. ………..
din Cartea funciara, sola cadastrala ……, tarla …………, avand urmatoarele vecinatati: la Nord …………, la Est ……, la Sud ………. si la Vest ……….., si toate constructiile si plantatiile aflate pe el, sa-mi restituie fructele percepute in perioada6) ………………. in valoare de ………….. lei.


DOMNULUI PRESEDINTE AL7) ………………….

1. Cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele (art. 13 alin. (1) Cod procedura civila).
2. Poate exercita actiunea in revendicare titularul care este proprietar exclusiv al lucrului revendicat (bun mobil sau imobil).
3. Daca reclamantul locuieste in strainatate, acesta va indica un domiciliu ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.
4. Actiunea in revendicare este o actiune petitorie, reala si are ca scop apararea dreptului de proprietate urmarind restituirea lucrului. Actiunea in revendicare este imprescriptibila sub aspect extinctiv.
5. Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod procedura civila, obiectul cererii, iar in cazul revendicarii, fiind evaluabil in bani, se indica in vederea timbrarii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului. Pentru identificarea imobilelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul sau, daca imobilul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic.
6. Prevedere necesara pentru a se verifica admisibilitatea cererii sub aspectul prescriptibilitatii extinctive.
7. Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.

Intrucat valoarea de impunere a imobilului (teren, constructie si plantatii) este de …………………… si depaseste suma de 1 miliard lei, competenta materiala in prima instanta apartine tribunalului.
Solicit ca paratii sa fie obligati la plata daunelor cominatorii de ………………. lei, pentru fiecare zi de intarziere, in executarea hotararii judecatoresti ce urmeaza a fi pronuntata in cauza.
Va solicit de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati paratii sa-mi plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI ACTIUNI SUNT:

IN FAPT1):

Subsemnatul am dobandit in anul ……., prin contract de vanzare-cumparare, imobilul, teren si constructie situat in ………………………………., str. ………………………… nr. ……, sector/judet …………………….., terenul avand suprafata de ………….., nr. ……………… din Cartea funciara, sola cadastrala ……………………., tarla …………, si urmatoarele vecinatati: la Nord ………….., la Est …………., la Sud …………………. si la Vest …………….. .
Tranzactia a fost autentificata la data de …………………………., sub nr. …………, de ……………………….. si inscrisa in Registrul de carte funciara sub nr. ……………., din data de ……………….. .
Pe terenul liber de constructii subsemnatul am plantat pomi fructiferi, aflati pe rod si am cultivat flori si legume.
Terenul ce revendic este posedat de parati incepand cu data de …………. fara nici un drept, in dispretul opozitiei mele si cu rea credinta, intrucat, desi paratul stie ca nu are nici un titlu valabil constituit asupra imobilului, proprietatea subsemnatului, refuza sa-mi recunoasca dreptul de proprietate.
Intrucat incercarile mele de solutionare amiabila a situatiei au esuat, si avand in  vedere situatia de fapt redata mai sus, pentru apararea dreptului meu de proprietate, cu atributele ce-l compun, sunt nevoit sa ma adresez instantei cu prezenta actiune prin care solicit sa obligati paratul sa-mi lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de ………….., situat in ……………………….., str. ……………………….
……….. nr. ……, sector/judet ………………….., nr. ……………., cu datele de identificare mai sus mentionate, si toate constructiile si plantatiile aflate pe el, sa-mi restituie fructele percepute in perioada ……………, in valoare de ………….. lei.
De  asemenea,  cer  ca  paratii  sa  fie  obligati  la  plata  daunelor  cominatorii  de  ………..  lei  pentru fiecare zi de intarziere in executarea hotararii judecatoresti ce urmeaza a fi pronuntata in cauza si la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.

IN DREPT:

Imi  intemeiez  prezenta  pe  dispozitiile  art.  82  coroborat  cu  112  si  urm.  Cod  procedura  civila, art. 274 Cod procedura civila si pe dispozitiile art.2)  480, 483 si urm. Cod civil.
In dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de proba cu inscrisuri, proba testimoniala cu  ……… martori, expertiza …………….., cercetare locala.

1. Se vor indica motivele de fapt pe care se intemeiaza cererea si care-l determina pe reclamant sa ceara concursul justitiei, justificand si argumentand demersul justitiar.
2. Se indica textul de lege ce indreptateste reclamantul la admiterea actiunii

Propun ca martori spre a fi audiati pe:

1. …………………………., domiciliat in ………………….., str. …………………………… nr. ……, bloc ……, scara….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………..,
2. …………………………., domiciliat in ………………….., str. …………………………… nr. ……, bloc ……, scara….., etaj …., apart. ….., sector/judet …………………….. .
Solicit de asemenea sa dispuneti citarea paratilor la interogatoriu.
Depun  prezenta  in  trei  exemplare,  dintre  care  un  exemplar  pentru  instanta  si  celelalte  pentru comunicare paratilor.

ANEXEZ1):
1. ………………………………………. .
2. Copie contract de vanzare-cumparare.
3. Copie certificat Circa Financiara nr. …… din data de ……. .
4. Imputernicirea avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. ……………. .
5. Taxa de timbru judiciar in cuantum de ………… si timbru judiciar ………… .

SEMNATURA

1. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezervate instantei; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o parte a unui inscris relevanta in cauza, instanta insa putand dispune infatisarea inscrisului in intregime. Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.