legea achiziţiilor publice

De ce Cedo ? Explica avocat Cedo Coltuc

de
De ce Cedo Explica avocat Cedo Coltuc

De ce Cedo ? Explica avocat Cedo Coltuc

De ce Cedo ? Explica avocat Cedo Coltuc. Vezi #livecoltuc. Afla mai multe pe coltucsiasociatii.ro .Ai consultanta online GRATUITA . 

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Cedo este ultima reduta in apararea Drepturilor Omului De ce Cedo ? Explica avocat Cedo Coltuc

Citeste toata stirea  pe:  https://coltucsiasociatii.ro/de-ce-sa-apelez-la-avocati-specializati-cedo/livecoltucsiasociatii

Conventia Europeana a Drepturilor Omului 

Isi are radacinile atat in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cat si in Declaratia Americana a Drepturilor si Indatoririlor Omului.Si este primul instrument international care, pentru a proteja  drepturi civile si politice.Imbraca forma unui Tratat ce aduce, din punct de vedere juridic, constrangeri pentru tarile semnatare  .Si instaureaza un sistem de control asupra aplicarii acestor drepturi la nivelul fiecareia dintre state.

Romania
a ratificat
Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
prin Legea nr. 79 din  6 iunie 1995.
Prin urmare,
Statul Roman a acceptat jurisdictia obligatorie a
Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg,
recunoscand oricarei persoane aflata sub jurisdictia sa
– cetatean propriu, strain sau apatrid –
drepturile si libertatile definite de Conventie.

Potrivit art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei republicata, CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI FACE PARTE DIN DREPTUL INTERN.

Iar jurisprudenta instantei europene a drepturilor omului este direct aplicabila in sistemul romanesc de drept.Ssi are forta constitutionala si supralegislativa conferita insesi dispozitiilor  Conventiei. A Protocoalelor sale aditionale si a Regulamentului Curtii Europene.

Oricine « se pretinde victima a unei incalcari, de catre una din Înaltele Parţi contractante, a drepturilor recunoscute in Convenţie sau protocoalele sale”poatesesiza Curtea de la Strasbourg, in conformitate cu art.34 din Conventia Europeana.

Spre deosebire insa, de instantele nationale, Instanta Europeana a aratat, deseori in practica sa, ca se afla in pozitia de a analiza retrospectiv toate procedurile interne. Nationale si de a determina corectitudinea lor in ansamblu. Sanctionand incalcarea dispozitiilor Conventiei si ale Protocoalelor sale si determinand profunde transformari in dreptul intern.

Cu titlu de exemplu,
conform « Notei de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului  nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de Procedura Civila »
« modificarea si completarea Codului de Procedura Civila printr-o Ordonanta de Urgenta, care priveste in principal recursul in anulare, este justificata de imprejurarea ca, in unele cauze romanesti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat violarea articolului 6 paragraf 1 din Conventia  pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale…. »

     iar, mai recent, legislatia nationala privind regimul strainilor in Romania a fost modificata ca urmare a condamnarii Statului Roman in cauza LUPSA Dorjel  vs.Romania, Hotarare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I nr. 30 din data de 17 ianuarie 2007.

[/column]

Legea achizitiilor publice – 2013

de

Executivul a aprobat ordonanta de urgenta prin care modifica legea achizitiilor publice. Pragul de achizitie de 15.000 de euro a fost pastrat.

„Ordonanta de urgenta referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica a fost aprobata in sedinta din 27 noiembrie, cu patru amendamente fata de textul propus de Autoritatea Nationala Pentru Reglementarea si Monitorizarea  Achizitiilor Publice( ANRMAP). In primul rand, pragul ramane la 15.000 de euro, nefiind acceptat cel de 30.000 de euro propus de Autoritate”, au declarat pentru Agerpres surse oficiale

Textul ordonantei privind modificarea si completarea OUG 34/2006 referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii a fost intocmit de ANRMAP si discutat saptamana trecuta in sedinta de guvern.

Legea achiziţiilor publice a fost adoptată în şedinţa de Guvern de sâmbătă

de

Am modificat Legea achiziţiilor publice, prin care, pe de o parte, eliminăm unele bariere birocratice, întărim controlul şi transparenţa banului public, iar nu în ultimul rând, scurtăm termenele şi procedurile existente în

achiziţiile publice, astfel încât să poată fi realizate investiţiile pe care Guvenulul şi le-a propus, la timp, dar cu întărirea controlului modului de utilizare a banului public”, a declarat Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern.

Cât priveşte modificările aduse Legii, premierul s-a referit la scurtarea termenelor în care autoritatea contractantă trebuie să se pronunţe cu privire la rezultatul unei licitaţii, dar şi la introducerea unor termene punctuale la soluţionarea în instanţă a contestaţiilor care se depun. „Pentru ca aceste dosare de contestaţie să nu rămână luni şi ani în şir în instanţă, fără ca o procedură să fie adjudecată fie într-un fel, fie în altul şi să nu rămână autorităţile contractante, adică cei care organizează licitaţiile, blocate pentru luni şi ani în şir, fără ca obiectivele să se realizeze”, a motivat el decizia.

Conform noii legi, durata tuturor licitaţiilor fost redusă la maxim 30 de zile

Noua lege a fost detaliată de către Dan Nica, ministrul de Interne care a explicat noile proceduri.

„Orice licitatie publică nu va dura mai mult de 30 de zile. Mai mult, termenul de publicare pentru anumite tipuri de licitaţii a fost redus astfel: pentru licitatiile deschise,  perioada a fost redusă de la 28 de zile la 20 de zile, pentru licitaţiile restrânse, termenul a fost redus de la 16 zile la 10 zile, iar termenul pentru dialog competitiv a fost redus de la 30 la 20 de zile. De asemenea, termenul de punere în vigoare a contractului a fost redus la 20 de zile, iar acestea poate fi prelungit cu maxim 20 de zile”, a afirmat Nica.

În plus, Nica a anunţat introducerea unei taxe de timbru pentru contestarea licitaţiilor, ca măsură împotriva „comportamentelor prejudicioase” ale acelor firme care nu aveau nicio intenţie să câştige licitaţia, ci doar să blocheze procesele, cu speranţa că vor obţine anumite sume de bani din partea firmelor care erau clasate pe primele locuri.

„A fost introdusă o taxă de timbru de 2% din valoarea contractului respectiv, urmând ca firmele care pierd contestaţia să piardă şi această sumă”, a precizat ministrul de Interne.

De semennea, premierul a anunţat că Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) va administra procesul de descentralizare.

„Toate deciziile vor fi luate după consultarea structurilor specializate”, a adăugat Emil Boc. Acesta a mai spus că descentralizarea este în folosul cetăţeanului, acesta economisind timp şi bani prin descentralizare. 

 

realitatea