reglementari

Se schimba regulile dupa care puteti sa va construiti o casa la tara.

de

Trebuie sa va angajati un diriginte de santier, iar Inspectoratul de Stat in Constructii o sa verifice daca ati respectat sau nu normele de stabilitate si rezistenta. O lege in acest sens a fost votata miercuri de deputati.

Pana acum, casele de la tara cu regim de inaltime parter si parter plus unu puteau fi construite cu derogari de la lege. Proprietarul avea nevoie de o autorizatie si de un plan al casei, in rest se putea apuca de munca impreuna cu vecinii, prietenii si rudele.
Adica era liber sa se descurce. Astazi insa deputatii au schimbat regulile in cazul caselor cu etaj.

Pentru a obtine cladiri de calitate, legea in acest moment ii obliga pe constructori sa respecte mai multe cerinte fundamentale atunci cand ridica o casa. Este vorba de rezistenta mecanica, stabilitate, securitate in caz de incendiu.

Si nu sunt toate cerintele. Cladirea trebuie sa fie curata, sa nu polueze mediul inconjurator, sa fie accesibila in exploatare, sa fie protejata suficient impotriva zgomotului, sa fie izolata termic.
Cu alte cuvinte, oamenii vor avea nevoie de un diriginte de santier sau de o firma de constructii. In plus, vor fi vizitati de inspectori care vor verifica fiecare etapa a lucrarii.

Legea a votata de deputati, urmeaza sa fie promulgata de presedintele Klaus Iohannis si va intra in vigoare dupa ce va fi publicata in Monitorul Oficial.

avocat-mediator: „Daca nu se schimba reglementarile, medierea nu va functiona cu adevarat”

de

avocat-mediator: „Daca nu se schimba reglementarile, medierea nu va functiona cu adevarat”

„Din punctul meu de vedere, cursurile acestea de formare ca mediator iti asigura autorizarea. Poti deschide cabinetul, dar, mai mult de atat, nu iti ofera. Un mediator nu poate sa dobandeasca capacitati reale de negociator, de facilitator, nu poate sa realizeze acele acorduri de mediere, doar dupa ce urmeaza cele 80 de ore de formare initiala. Mai ales, in conditiile in care toti cei care se inscriu si

trec examenul”, explica avocatul.  Motivele pe care le enunta Mateescu sunt si de bun simt, si practice – atunci cand se redacteaza acordul de mediere, acesta trebuie sa respecte o anumita forma, el urmand sa fie transmis mai departe, fie notarului, fie instantei, pentru a se pronunta o hotarare de expedient. Prin urmare, el trebuie sa fie redactat in asa fel incat instanta sa se poata pronunta pe baza lui. „Daca nu stii de ce sa-l identifici cu CNP, care este importanta formei actului respectiv, poate iesi un mare talmes-balmes. Si, uite, astfel, cand vin acte neconforme,  nici instantele nu mai au incredere in mediere”, explica avocatul.

Antonela Mateescu se plange si de prevederea potrivit careia mediator poate fi orice absolvent de invatamant superior, cu trei ani de experienta. „Conteaza foarte mult experienta pe care o ai. Conteaza cunostintele, conteaza flerul…. Practic, medierea inseamna instinct, plus abilitati de comunicare, dublate de o buna intelegere a spetei. Trebuie sa intelegi cam pe unde este adevarul, sa incadrezi juridic speta si sa conduci lucrurile intr-acolo”, arata ea. „Eu, recunosc, de multe ori, am adus in fata solutia. Ajungeam la un anumit punct in mediere, in care lucrurile se blocau. Si atunci veneam eu si ziceam – dar daca am face asa? Si vedeam cum se lumineaza la fata… in teorie, suntem invatati ca un mediator este neutru, ca nu trebuie sa se implice… eh, in realitate nu e deloc asa ! Eu, cand ies din sedinte de mediere, sunt stoarsa, pentru ca eu chiar vreau sa rezolv problemele”

O alta problema ridicata de avocatul-mediator  este aceea ca, in mediere,  nu exista perioada de stagiatura, adica acea perioada, cum spune Mateescu, in care „inveti meserie si vezi cum se intampla lucrurile cu adevarat”. In plus, mai spune Mateescu, nu exista proceduri de stabilire a onorariului, ceea ce face din mediere un mare mister. „Nimeni nu spune, pe nicaieri, nici in Lege, cat este contractul de mediere, cum taxezi – pe ora, pe sedinta de mediere, pe trei sedinte, la finalul medierii. Toate aceste intrebari ar trebui sa aiba raspuns, sa existe reglementare….”

Inspectia muncii

de

Art. 254. – Aplicarea reglementarilor generale si speciale in domeniul relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca este supusa controlului Inspectiei Muncii, ca organism specializat al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale.

Art. 255. – Inspectia Muncii are in subordine inspectorate teritoriale de munca, organizate in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

Art. 256. – Infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii sunt reglementate prin lege speciala.

Regulamentul (CE) 561/2006 privind reglementarea a domeniului transporturilor in spatiul comunitar a intrat in vigoare de miercuri, 11 aprilie 2007

de

Regulamentul (CE) 561/2006 privind reglementarea a domeniului transporturilor in spatiul comunitar a intrat in vigoare de miercuri, 11 aprilie 2007 Regulamentul va armoniza prevederile legale din statele membre si va contribui la imbunatatirea sigurantei traficului, se precizeaza in comunicatul CE.

Celelalte articole,aduc urmãtoarele noutãþi: • Modificarea exceptãrilor pe categorii de vehicule de la aplicarea reglementãrilor privind echiparea cu tahografe ºi utilizarea acestora. • Modificarea timpilor de conducere, odihnã ºi pauze, dupã cum urmeazã: – timpul de odihnã zilnicã se poate fracþiona în cel mult douã perioade, prima de cel puþin 3 ore neîntrerupte, iar a doua de cel puþin 9 ore neîntrerupte; – perioada de odihnã sãptãmânalã de 45 ore neîntreruptã, poate fi redusã (indiferent de locaþie) la cel puþin 24 ore consecutive, cu compensare printr-o perioadã echivalentã de odihnã luatã în întregime înainte de sfârºitul celei de-a treia sãptãmâni urmãtoare; – perioada de odihnã zilnicã de 11 ore neîntrerupte poate fi redusã la cel puþin 9 ore neîntrerupte de cel mult trei ori între oricare douã perioade de odihnã sãptãmânalã, fãrã a mai fi necesarã compensare; – pauza de cel puþin 45 minute se poate înlocui cu o pauzã de cel puþin 15 minute urmatã de o pauzã de cel puþin 30 minute (ultima pauzã este obligatoriu de minim 30 minute); – în situaþia vehiculelor conduse de echipaje, timpul de odihnã zilnicã va fi de cel puþin nouã ore în fiecare interval de timp de cel mult 30 ore; – în cazul transportului internaþional de cãlãtori, nu se mai admite amânarea odihnei sãptãmânale dupã a 12-a zi. În cazul utilizãrii noilor vehicule, echipate cu tahograf digital, deoarece în România încã nu au fost autorizate ateliere pentru calibrarea acestor tahografe ºi nici nu sunt încã disponibile cardurile pentru acestea, întreprinderile de transport care utilizeazã astfel de autovehicule au urmãtoarele obligaþii : Calibrarea tahografului la un atelier autorizat dintr-un stat membru în CE, dacã acesta nu este calibrat din fabricaþia vehiculului. Instruirea ºoferilor ca pânã la obþinerea cardurilor sã procedeze conform lit. a ºi b ale alin. (4) al art. 26 din Regulamentul CE 561/2006 referitor la situaþia inexistenþei cardului: a) la începutul zilei de lucru ºoferul va imprima un raport al activitãþii vehiculului, pe care îºi va înscrie numele în clar, numãrul permisului de conducere, semnãtura, precum ºi perioadele de lucru, timp la dispoziþie ºi de odihnã desfãºurate anterior în ziua respectivã; b) la sfârºitul zilei de lucru, se va imprima un raport care va conþine perioadele de timp înregistrate de echipament, raport pe care ºoferul îºi va înscrie numele în clar, numãrul permisului de conducere ºi semnãtura. În cazul vehiculelor conduse de doi sau mai mulþi ºoferi, rapoartele sus menþionate vor fi imprimate la fiecare schimbare a ºoferilor la postul de conducere. Conform legislaþiei în vigoare (Legea nr. 466/2003, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare), la controlul în trafic, ºoferii au obligaþia prezentãrii acestor înregistrãri pentru sãptãmâna în curs ºi ultima zi lucratã anterior (inclusiv raportul imprimat la momentul controlului), iar operatorii de transport au obligaþia de a arhiva înregistrãrile timp de doi ani ºi de a le prezenta la control la cererea autoritãþilor. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

CSM a avizat proiectul de modificare a Codului penal

de

In sedinta din 23 octombrie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat proiectul Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind modificarea si completarea Codului Penal.

Proiectul propune reglementarea unor noi cazuri speciale de pedepsire a infractiunii de ultraj, in functie de calitatea subiectului pasiv (judecator, procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm), fapte savarsite in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Proiectul vizeaza introducerea a doua noi infractiuni, cu denumirea marginala ,,presiuni asupra justitiei”, respectiv ,,sfidarea organelor judiciare”, ca infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei.

Reglementarile propuse incrimineaza declaratiile publice defaimatoare la adresa judecatorului, procurorului si a organelor de cercetare penala in scop de intimidare sau influentare a acestora in timpul unei proceduri judiciare, respectiv intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare in timpul unei proceduri judiciare sau impotriva unui magistrat, pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei.

Ministerul Justitiei a argumentat propunerea legislativa prin aceea ca, in ultima perioada, au devenit tot mai numeroase faptele prin care se aduce atingere autoritatii si infaptuirii justitiei, dar si imaginii publice a organelor judiciare si increderii cetatenilor in actul de justitie.

Urgenta reglementarii este determinata de necesitatea asigurarii mijloacelor adecvate pentru protejarea impartialitatii si independentei judecatorilor si procurorilor si pentru asigurarea solemnitatii sedintelor de judecata si protejarii in general a activitatii desfasurate de organele judiciare.

Judecator Cecilia Morariu,
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii

Sursa principala