Avocat Penalist – ANAF va verifica vanzarile de case si terenuri facute pe sume mai mici decat evaluarile din grila notarilor

Astfel, alesii au decis ca statul sa impoziteze valoarea din contract, indiferent de suma, dar sa poata verifica posibilele cazuri de evaziune fiscala.

Tranzactiile care se incheie acum la valori ce le depasesc pe cele din grila notarilor sunt impozitate la suma trecuta in contract. Nu si pentru sumele mai mici decat cele trecute in grila.

Pana acum, daca cineva voia sa vanda un apartament la Zimnicea, sa zicem, cu 10 mii de euro, platea impozit la valoarea acestuia din Grila Notarilor – unde evaluarea facuta de experti la inceputul fiecarui an, indica suma de 20 de mii de euro.

Potivit Constitutiei insa, Grila Notarilor nu este un instrument oficial de calcul pentru taxe. Deputatii din comisia de buget au modificat legea si, de la 1 ianuarie 2016, impozitul se va percepe la cei 10 mii de euro, in cazul nostru – adica valoarea declarata in contract. Atentie, insa:

„In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii minime stabilite prin studiul de piata realizat de Camerele Notarilor Publici, notarul public notifica organelor fiscale respectiva tranzactie”
Iar Fiscul trimite in control inspectorii.

Viorel Stefan (PSD) – Daca cumva el vinde la 100 de lei si declara 10, ce facem Emile?
Emil Niță (PSD) – Eu cred ca daca este o tranzactie dubioasa notarul nici nu-si pune pecetea pe ea.
Viorel Stefan (PSD) – Ce vorbesti? Hai, ma! Hai, las-o! Emile, eu refuz sa cred ca tu nu traiesti in realitatea romaneasca.

Adica notarii sunt obligati prin lege sa raporteze la fisc orice tranzactie care pare necurata in ceea ce priveste pretul.
„- Daca notarul nu notifica organelor fiscale respectiva tranzactie ce se intampla?
– Devine complice la evaziune”, a completat Andreea Paul (PNL)

Notarii sustin ca vor respecta noul Cod Fiscal. Daca in urma controlului cei de la ANAF afla ca vanzatorul si cumparatorul s-au inteles sa declare un pret mai mic, pentru ca, automat, sa plateasca un impozit mai mic, atunci sunt acuzati de evaziune fiscala.

Regele Mihai pierde sase hectare de teren din domeniul de la Savarsin anunta Casa de avocatura Coltuc

Avocatii Majestatii Sale au aratat ca statul nu a prezentat niciun titlu valabil pe baza caruia sa se poata atesta prin hotararile de Guvern ca suprafata de 62.345 de metri patrati din Parcul Castelului Savarsin ar apartine statului roman. In urma analizarii probelor de la dosar, magistratii Curtii de Apel Timisoara au

considerat ca dreptatea este de partea Majestatii Sale Regele Mihai I. „S-a stabilit ca titlul prin care Statul Roman a dobandit in proprietate imobilul inscris in CF 1279 nu a fost valabil pentru ca a fost rezultatul unor constrangeri morale din partea autoritatilor politice care s-a instaurat dupa decembrie 1947, astfel ca s-au incalcat dispozitiile Constitutiei Romaniei din 1948 care au ocrotit dreptul de proprietate privata asupra imobilelor proprietate particulara. Raportat la constatarea ca Statul Roman nu a dobandit in baza unui titlu valabil imobilul identificat sub denumirea teren Castelul Savarsin din judetul Arad, mentionat la pozitia 19 din Anexa 5 la HG 265/2005, Curtea observa ca exceptia de nelegalitate invocata in cauza este fondata pe dispozitiile art 6. alin 1. din Legea 213/ 1998, astfel ca admite cererea”, se arata in decizia emisa de Curtea de Apel Timisoara  in cadrul procesului pe fond.

Sentinta irevocabila: regele pierde procesul

Regele Mihai a castigat in instanta sase hectare de teren care i-au fost luate abuziv de Guvern anunta Casa de avocatura Coltuc

Majestatea Sa Regele Mihai I a fost parte intr-un proces aflat pe rolul Curtii de Apel Timisoara. Regele a cerut in instanta sase hectare de teren, parte a domeniului de la Savarsin. Terenul a fost trecut in patrimoniul statului printr-o hotarare de Guvern din 2005, pe care instanta o considera ilegala. Sentinta nu este definitiva.

Procesul in care Regele Mihai a avut calitatea de reclamant s-a judecat la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal de la Curtea de Apel Timisoara. Concret, Majestatea Sa a cerut constatarea ilegalitatii pozitiei 20 din Anexa 3 a HG nr. 60/2005, devenita pozitia 19 din Anexa 5 a HG nr. 265/2005, prin care o suprafata de peste 62.000 de mp a trecut in patrimoniul statului. In cererea de chemare in judecata avocatii Regelui Mihai au aratat ca „potrivit art.6 alin.1 din 213/1998, fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale si bunurile dobandite de stat 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare, la data preluarii lor de catre stat”.

Curtea a admis cererea

Avocatii Majestatii Sale au aratat ca statul nu a prezentat niciun titlu valabil pe baza caruia sa se poata atesta prin hotararile de Guvern ca suprafata de 62.345 de metri patrati din Parcul Castelului Savarsin ar apartine statului roman. In urma analizarii probelor de la dosar, magistratii Curtii de Apel Timisoara au considerat ca dreptatea este de partea Majestatii Sale Regele Mihai I. „S-a stabilit ca titlul prin care Statul Roman a dobandit in proprietate imobilul inscris in CF 1279 nu a fost valabil pentru ca a fost rezultatul unor constrangeri morale din partea autoritatilor politice care s-a instaurat dupa decembrie 1947, astfel ca s-au incalcat dispozitiile Constitutiei Romaniei din 1948 care au ocrotit dreptul de proprietate privata asupra imobilelor proprietate particulara. Raportat la constatarea ca Statul Roman nu a dobandit in baza unui titlu valabil imobilul identificat sub denumirea teren Castelul Savarsin din judetul Arad, mentionat la pozitia 19 din Anexa 5 la HG 265/2005, Curtea observa ca exceptia de nelegalitate invocata in cauza este fondata pe dispozitiile art 6. alin 1. din Legea 213/ 1998, astfel ca admite cererea”, se arata in decizia Curtii de Apel Timisoara. Decizia poate fi atacata cu recurs, la Curtea Suprema.

 

Conflict negativ de competenţă. Plângere împotriva actului administrativ prin care s-a refuzat atribuirea unui teren

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, reclamanta AM a solicitat obligarea pârâtului Consiliul General al Municipiului Bucureşti să emită o hotărâre prin care să-i atribuie în proprietate terenul în suprafaţă de 234 m.p., situat în Bucureşti.

Reclamanta a arătat că suprafaţa de teren solicitată este aferentă construcţiei proprietatea sa şi că pârâtul a refuzat nejustificat să-i atribuie dreptul de proprietate, respingând cererea sa formulată în baza Legii nr.18/1991 şi art.1075 din C. civ.

Judecătoria sectorului 1 a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale, excepţie care a fost admisă şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, cu motivarea că răspunsul negativ comunicat reclamantei reprezintă un act administrativ de autoritate, asupra căruia este competentă să se pronunţe instanţa de contencios administrativ.

Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 şi pentru rezolvarea conflictului de competenţă astfel ivit, a dispus trimiterea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie.

Hotărând astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că nu sunt aplicabile prevederile Legii nr.29/1990, întrucât acţiunea reclamantei are ca obiect atribuirea în proprietate a terenului aferent construcţiei proprietatea sa, în temeiul Legii nr.18/1991 şi art.1075 din C. civ.

Curtea de Apel Bucureşti a constatat că sunt aplicabile normele de competenţă materială prevăzute de art.1 pct.1 şi pct.3 din C. proc. civ., potrivit cărora Judecătoria sectorului 1 este competentă să judece litigiul.

Învestită în rezolvarea prezentului conflict negativ de competenţă, ivit în condiţiile art.20 pct.2 C. proc. civ., Curtea va stabili competenţa în favoarea Judecătoriei sectorului 1, pentru următoarele considerente:

Cererea reclamantei are ca obiect obligarea pârâtului Consiliul General al Municipiului Bucureşti de a întocmi propunerea şi documentaţia pentru atribuirea în proprietate a suprafeţei de 234 m.p., teren aferent construcţiei proprietatea reclamantei şi aflat în folosinţa acesteia în baza contractului de închiriere încheiat la 13.01.2003.

Cererea astfel formulată are ca temei juridic prevederile art.36 alin.3 şi alin.6 din Legea nr.18/1991 republicată, precum şi dispoziţiile art.1075 din C. civ. pentru acordarea de daune, în cazul neexecutării obligaţiei de către pârât.

Legea nr.18/1991 republicată prevede în art.53 alin.1 şi art.54 că se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul împotriva oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap.III al legii privind terenurile proprietate de stat.

Faţă de obiectul şi cauza juridică a acţiunii formulate de reclamantă, se constată că sunt incidente normele de competenţă materială cuprinse în Legea nr.18/1991, ca lege specială.

În consecinţă, aplicând dispoziţiile art.1 pct.1 şi pct.3 din C. proc. civ., Curtea a stabilit că Judecătoria sectorului 1 Bucureşti este competentă să se pronunţe în primă instanţa în litigiul dintre reclamanta AM şi pârâtul Consiliul General al municipiului Bucureşti.

Legislatia privind achizitia de terenuri in Romania de catre straini

In Romania post aderare se observa o reticenta a notarilor publici de a incheia contracte prin care cetatenii staini si apatrizii, persoane juridice straine, dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania, comenteaza avocatul Coltuc Marius Vicentiu, pentru ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. „Problema este destul de spinoasa pentru ca tot mai multe firme doresc sa investeasca in Romania si sa devina si proprietare pe terenuri”, explica acesta. Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane.

Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru si persoana juridica nerezidenta, constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Sediul materiei prezentului material este legea nr 312/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1008/14.11.2006. (1) Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz: a) cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru, care isi stabilesc resedinta in Romania; b) apatrizi cu domiciliul in Romania. (3) Cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru isi dovedesc calitatea de fermier care desfasoara activitati independente cu documente emise/eliberate de autoritatile competente din statul membru sau de provenienta. Apatrizii cu domiciliul in Romania fac dovada acestei calitati cu atestatul eliberat, in acest sens, de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Destinatia terenurilor agricole, padurilor si a terenurilor forestiere nu poate fi schimbata pe durata perioadei de tranzitie de catre persoanele prevazute la alin. (2). Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor terte: (1) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate. (2) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru. In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European; stat tert – orice alt stat decat statele membre; rezident – strainul care are drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, persoana juridica straina care are cel putin un sediu secundar pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; fermier care desfasoara activitati independente – orice persoana fizica care desfasoara activitate agricola sau silvica, in vederea realizarii de produse agricole vegetale ori animale, precum si de depozitare si prelucrare a produselor obtinute din activitatea proprie sau care desfasoara o activitate in vederea realizarii de produse lemnoase si nelemnoase ale fondului forestier, asa cum sunt definite de legea in vigoare. „Legea este destul de clara si ar fi bine sa fie respectata”, mai spune avocat Coltuc Marius Vicentiu.

Probleme comerciale onestene

Desi a luat o amploare deosebita in anii de dupa Revolutia din 1989, in Onesti comertul se confrunta cu câteva probleme, care nemultumesc multi locuitori ai municipiului. Astfel, in apropierea Pietei agroalimentare a Onestiului se afla o sumedenie de spatii comerciale care formeaza bazarul. Aici, peste 60 de vânzatori din Republica Moldova desfac un bogat sortiment de marfuri, de la materiale pentru instalatiile sanitare, tricotaje si aparatura radio – tv pâna la motofierastraie, biciclete, motoare si altele. Spatiul unde vând aceste produse comerciantii de peste Prut este unul particularizat intr-un mod inedit, toate tarabele aflându – se in interiorul unui teren circular imprejmuit, folosit ca pista pentru modelism, in ultimii ani ai dictaturii comuniste. Locul de unde altadata se putea urmari aceste intreceri de modelism, desi a fost amenajate ca o adevarata tribuna sportiva, astazi este “napadit” de buruieni si chiar mici arbusti. Nemultumirea onestenilor nu se leaga de aspectul neplacut privirii, cu vegetatia ce se dezvolta in voie ori de tarabele comerciantilor de dincolo de Prut, ce sunt acoperite cu cartoane , bucati de tabla si de placaj ci de faptul ca marfurile vândute de moldoveni nu sunt insotite de certificate de garantie. Desi in urma cu mai mult timp mai multi cumparatori au cerut lamuriri de la vânzatorii din Republica Moldova asupra garantiei marfurilor cumparate de aici si in zilele trecute alti onesteni au adus in discutie aceeasi problema. Cumparând un aparat de radio, Niculina C. a constatat ca acesta a functionat doar câteva zile. Ea s-a adresat vânzatorilor de unde a achizitionat aparatul de radio, raspunsul acestora fiind ca ” la pretul foarte mic cu care a fost vândut acest aparat, nu se asigura garantie”. La interventia mai multor cumparatori aflati in bazarul onestean, in cele din urma aparatul de radio a fost schimbat de catre cei care l-au vândut iar cumparatorii au cerut din nou comerciantilor din Republica Moldova, sa respecte legile ce mentioneaza ca orice marfa se poate vinde insotita de certificatul de garantie. O alta problema comerciala pe care onestenii si cei aflati in tranzit o resimt din plin se inregistreaza in zona de jos a municipiului. Pâna la sfârsitul lunii iunie, in spatiul comercial al unui intreprinzator onestean a functionat o piata agroalimentara. Profitând de oferta unei firme ce doreste sa deschida un supermarket “Billa”, acesta a vândut cladirea ce adapostea piata agroalimentara, somându – i pe cei care isi desfasurau activitatea aici (peste 20 de societati comerciale si peste 150 de producatori agricoli ce isi desfaceau aici produsele agricole), sa elibereze spatiile. Acestia s-au conformat somatiei iar onestenii din zona si navetistii din localitatile apropiate Onestiului nu mai au de unde cumpara nici un produs agricol. Desi au trecut aproape trei luni de la inchiderea “Pietei Bucur”, Primaria Onesti nu a facut nimic pentru amenajarea unui spatiu comercial in zona pentru aprovizionarea locuitorilor municipiului si a navetistilor. Neculai Oprinoiu ne-a declarat: “Este foarte greu ca sa aducem de la piata agroalimentara a municipiului, aflata la aproape 2 kilometri, tot ceea ce ne trebuie pentru camara iernii. In zona mai vin câtiva producatori agricoli cu diverse produse si le pun pe marginea strazii, in conditii neadecvate pentru comercializare. Speram sa se gaseasca o rezolvare si acestei probleme”. Ion Moraru

Sursa principala