Vezi dosarul aici
https://www.ccr.ro/ccrSearch/MainSearch/SearchForm.aspx
Potrivit noutăţilor legislative, o nouă excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată împotriva dispoziţiilor prevăzute în Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite .
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece acestea se aplică nu numai situaţiilor juridice ce se vor naşte, se vor modifica sau stinge după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016, ci şi situaţiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a acestei legi, precum şi efectelor prezente şi viitoare ale unor raporturi juridice trecute încheiate între bănci şi consumatori, ceea este contrar dispoziţiilor constituţionale.
Curtea Constituţională a reţinut că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit. Totodată, Curtea a reiterat faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun.
Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.
Totodată, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50 – 60, Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare.
De asemenea, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care înlătură efectele negative asupra patrimoniului debitorului în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată.
Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR
Darea în plată a fost o lege cu “cântec”, multe dispoziţii au fost criticate iar unele au constituit motiv de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate.
Art. 4 din Legea nr. 77/2016 prevede că pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;
b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative punctul b) prevazut mai sus a fost contestat pe motiv de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile legale criticate instituie o discriminare nejustificată între persoanele care au luat un credit ce depăşeşte suma de 250.000 euro şi cele care au luat un credit cu o valoare mai mică sau egală cu această sumă.
Prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (2) privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii în drepturi şi art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate şi dispoziţiile art. 14 privind nediscriminarea din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 26 privind egalitatea din Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice.
Curtea Constituţională a reţinut că orice debitor al unui contract de credit, indiferent de valoarea contractului sau de scopul în care a angajat creditul are deschisă calea unei acţiuni în justiţie, întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun în materie, respectiv pe dispoziţiile cu privire la teoria impreviziunii din Codul civil.
Curtea a mai reţinut că, indiferent de momentul la care a fost încheiat un contract de credit, sub imperiul reglementărilor vechiului Cod civil sau al noului Cod civil şi independent de incidenţa Legii nr. 77/2016, în special cu privire la condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 4 din Legea nr. 77/2016, instanţa de judecată, care, în condiţiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea teoriei impreviziunii. Astfel, în lipsa acordului părţilor şi în temeiul art. 969 şi art. 970 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.271 din noul Cod civil, instanţa de judecată poate pronunţa o hotărâre prin care să dispună fie adaptarea contractului în forma pe care o decide, fie încetarea sa.
În concluzie critica de neconstituţionalitate este neîntemeiată, soluţie pronunţată în Decizia nr. 44/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 553/2018.
Curtea Constituţională a dezbătut, joi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin.(3) din Codul de procedură penală, care prevede: „Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei”.
CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei” se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.
„Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia”, arată CCR.
|
|
|
Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art.39 alin.(1) lit.b) din Codul penal și a constatat că acestea sunt
constituționale în raport de criticile formulate.
În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că
sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” din cuprinsul dispozițiilor art.35
alin.(1) din Codul penal, care impune condiția unității subiectului pasiv în cazul
infracțiunii continuate, creează discriminare în cadrul aceleiași categorii de
persoane care săvârșesc la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași
rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași
infracțiuni, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art.16 alin.(1) din Constituție
cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat
Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Arad – Secția penală.
II. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.XVIII alin.(2) din
Legea nr.2/2013, care au următorul cuprins „În procesele pornite începând cu
data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2018
inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la
art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele
de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind
repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri
evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în
aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în
cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai
apelului”.
În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a
admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „precum şi în
alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”,
cuprinsă în art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013
Puteti redeschide dosarele.Bancile pot redeschide dosarele
Atentie!
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) într-un proces colectiv deschis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) împotriva Băncii Româneşti. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, la cererea băncii, asupra deja celebrelor articole 12 şi 13 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, deşi Curtea Constituţională a decis, în alte cazuri similare, că cele două articole legislative sunt constituţionale.
În acest context, avocatul Gheorghe Piperea consideră că strategia judecătorilor este inadmisibilă, aceştia încercând să tragă de timp de teamă să ia o decizie.
CCR a fost sesizată de curând, res¬pectiv la finalul lunii martie, fiind dispusă suspendarea cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au ridicat excepţia de neconstituţionalitate asupra aceloraşi articole şi într-un proces dintre ANPC şi Bancpost, în acest caz fiind stabilit un termen de judecată pentru începutul lunii mai.
Anul trecut, în luna aprilie, CCR a hotărât că deciziile pronunţate de instanţă în procesele deschise de ANPC împotriva băncilor se aplică tuturor contractelor de credit similare cu cele în cauză. Curtea Constituţională s-a pronunţat, atunci, pe excepţia de neconstituţionalitate privind articolele 12 şi 13 din Legea 193/2000.
Excepţia fusese ridicată de patru bănci, în cadrul proceselor cu ANPC privind acţiunile în constatarea existenţei clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. CCR a respins excepţia, astfel încât o hotărâre favorabilă pentru ANPC are efecte erga omnes, adică se aplică tuturor contractelor de acel tip, potrivit specialiştilor din domeniu.
O altă decizie similară a fost luată de CCR la finalul lunii ianuarie 2017, când Raiffeisen Bank a pierdut la Curtea Constituţională a României într-un proces pe care ANPC l-a deschis pentru eliminarea unor clauze considerate abuzive din contractele de credit. Banca a invocat, în sesizarea sa, retroactivitatea legii, iar decizia Curţii este definitivă şi general obligatorie, conform informaţiilor publicate în Monitorul Oficial.
În octombrie 2013, au intrat în vigoare dispoziţiile articolelor 12 şi 13 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Articolul 12 prevede: „În cazul în care se constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, organele de control prevăzute la Art. 8 (n.r. reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. (…) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului (…) îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alineatul (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, prin eliminarea clauzelor abuzive”.
La rândul său, articolul 13 stabileşte: „Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale”.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis recent că textul infracțiunii de conducere fără permis este contrar Constituției, pentru că din acesta lipsesc referi la două categorii importante de vehicule: tractoarele agricole și cele forestiere. Din cauză că au fost omise de la sancționare aceste categorii, dar și pentru că se poate pedepsi penal cel care conduce un tractor un baza unui alt tip de permis, dar nu și cel care nu are permis deloc, judecătorii CCR au decis să lase fără efecte concrete aceste prevederi, urmând ca Guvernul și Parlamentul să se preocupe de modificările legislative necesare. Dacă acestea nu se încadrează într-un anumit termen însă, infracțiunea de conducere fără permis ar putea să fie dezincriminată.
CCR a decis recent că infracțiunea prevăzută de Codul penal de conducere fără permis este neconstituțională, întrucât nu se referă la două categorii de vehicule: tractoarele agricole și cele forestiere. La acest moment, având în vedere formularea folosită de legiuitor în Codul penal, corelată cu faptul că tractoarele nu sunt considerate autovehicule (prin Codul rutier), cei care conduc tractoare agricole sau forestiere fără un permis nu comit o infracțiune.
Decizia CCR va deveni generală și obligatorie odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial, iar primul său efect, după publicare, va fi suspendarea prevederii declarate neconstituțională. Totuși, dacă în 45 de zile de la publicare, Parlamentul sau Guvernul nu ia nicio măsură de modificare a textului respectiv, atunci prevederea își va pierde efectele juridice complet. Cu alte cuvinte, vom avea de-a face cu o dezincriminare neintenționată a acestei infracțiuni.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituțională (…) În argumentarea acestei soluții, Curtea a reținut că necorelarea dintre art. 335 alin. (1) din Codul penal şi art. 6 pct. 6 teza a doua din O.U.G. nr. 195/2002 (Codul rutier – n.red.) determină un veritabil viciu de neconstituţionalitate, care rezultă din omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere ca obiect material al infracțiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere”, a stabilit Curtea pe 4 aprilie 2017, potrivit unui comunicat de presă.
| Textul declarat neconstituțional (Codul penal) | Definiția autovehiculului (Codul rutier) |
| „Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani” | „autovehicul – vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe drum. Troleibuzele și tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplasează pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatările agricole și forestiere, precum și vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule„ |
Excluderea tractoarelor din definiția infracțiunii de conducere fără permis a fost, fără îndoială, o omisiune regretabilă, Curtea considerând că și aici e vorba de un pericol social ridicat, în aceeași măsură ca la conducerea unei mașini obișnuite. „(…) dacă o asemenea faptă nu este descurajată prin mijloacele dreptului penal, are loc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, precum drepturile şi libertățile cetățenilor, respectarea Constituției şi a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme”, a motivat Curtea.
Însă în Codul penal se sancționează și conducerea unui vehicul în baza unui permis valabil pentru alte categorii rutiere, ceea ce înseamnă că cel conduce un tractor, dar nu are permis pentru acesta, ci pentru moped, să zicem, va fi sancționat penal, spre deosebire de cel care nu are permis deloc.
„Este în afara oricărui argument juridic rațional şi rezonabil ca o persoană care posedă permis de conducere, acordat pentru altă categorie decât tractoarele agricole sau forestiere, şi care conduce un asemenea vehicul pe drumurile publice, să poată avea calitatea de subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal, în timp ce o persoană care nu deține deloc permis de conducere şi care conduce pe drumurile publice un tractor agricol sau forestier, să nu fie sancționată penal”, potrivit CCR.
Marţi, Curtea Constituţională a României a dat liber la procesele colective împotriva băncilor, respingând excepţia invocată de către acestea.
Cei care au împrumtat bani de la bănci şi au întâmpinat clauze abuzive pot da înjudecată instituţiile bancare după ce CCR a respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate de mai multe bănci din România.
iată ce prevedeau articolele, din legea 193/2000, sesizate ca fiind neconstituţionale de către bănci.
Art. 11
Organele de control abilitate incheie procese-verbale prin care se consemneaza faptele constatate cu ocazia verificarilor facute, precum si articolele de lege incalcate de profesionist.
Art. 12
1) In cazul in care constata utilizarea unor contracte de adeziune care contin clauze abuzive,organele de control prevazute la Art. 8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, dupa caz, sediul profesionistului, solicitand obligarea acestuia sa modifice contractele aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
(2) La cererea de chemare in judecata va fi anexat procesul-verbal intocmit potrivit Art. 11.
(3) Asociatiile pentru protectia consumatorului care indeplinesc conditiile prevazute la Art. 30 si 31 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, il pot chema in judecata pe profesionistul care utilizeaza contracte de adeziune care contin clauze abuzive, la instanta prevazuta la alin. (1), pentru ca aceasta sa dispuna incetarea folosirii acestora, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispozitiile Art. 13 alin. (1) si (4) sunt aplicabile.
(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului caruia i se opune un contract de adeziune ce contine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de actiune ori pe cale de exceptie, in conditiile legii.
Art. 13
1) Instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, obliga profesionistul sa modifice toate contractele de adeziune in curs de executare, precum si sa elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizae in cadrul activitatii profesionale.
(2) In cazul prevazut la alin. (1), instanta va aplica si amenda contraventionala prevazuta la Art. 16.
(3) Daca instanta constata ca nu sunt clauze abuzive in contraact, va anula procesul-verbal intocmit.
(4) Hotararea este supusa numai apelului.
Potrivit unui comunicat al CCR, cu unanimitate de voturi, judecatorii constitutionali au admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedura penala si au constatat ca solutia legislativa potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii “fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor” este neconstitutionala.
Art. 341 se refera la solutionarea de catre judecatorul de camera preliminara a plangerilor impotriva masurilor si actelor de urmarire penala. Alin. (5) stipuleaza: “Judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii prin incheiere motivata, in camera de consiliu, fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor”.
Instanta suprema arata ca celelalte dispozitiile restrang sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savarsesc fapta in exercitarea atributiilor de serviciu, excluzand incidenta normei de incriminare in cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.
Potrivit ICCJ, Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca „violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite”.
Intr-un interviu, Gheorghe Iancu spune ca rezultatele referendumului din 2009, privind Parlamentul unicameral si reducerea numarului de parlamentari la 300, sunt obligatorii si trebuie introduse in Constitutie.
“Parlamentul nu este reprezentantul poporului, ci este sluga poporului, care trebuie sa execute ce a decis poporul”, spune profesorul.
Gheorghe Iancu socoteste ca proiectul este cu mult prea incarcat, o aiureala, un talmes-balmes facut de oameni care nu stapanesc nici macar notiunile juridice de baza.
“Am auzit un parlamentar, m-am inchinat, pe dl. Nicolicea, care nu stia ca autoritate reprezentativa nu este cea care reprezinta poporul, ci aceea aleasa de popor”, a dat acesta exemplu.
Intrebat care este dupa parerea lui cea mai mare vulnerabilitate a proiectului, Gheorghe Iancu a spus ca este procedura legislativa care prsupune doua camere.
“La noi e sesizata o Camera si apoi cea decizionala, dupa criterii stabilite de regulament. Problema e ca, atunci cand sesizezi o Camera si a doua e decizionala, nu mai e nevoie de prima. Camera decizionala face ce vrea indiferent ce zice cealalta”, a explicat profesorul.
In 18 iulie, Parlamentul a adoptat, cu 159 de voturi pentru si sapte abtineri, proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei.
Legea prevedea atat aprobarea, cat si modificarea OUG nr. 38/2012, in sensul ca CCR se va putea pronunta asupra hotararilor Parlamentului, insa doar asupra celor cu caracter normativ sau care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale. In acelasi timp, CCR nu se va pronunta asupra hotararilor care vizeaza autonomia interna a Parlamentului sau a celor privind acte juridice cu caracter individual.
Totusi, in urma unei sesizari depuse de PDL, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat, la 19 septembrie, ca aceasta lege este neconstitutionala, decizia fiind definitiva si irevocabila. Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate e prezentata in Decizia CCR nr. 738/2012, publicata luni in Monitorul Oficial nr. 690.
Articolul 3 din lege prevede ca ,,in exercitarea atributiilor sale, in conformitate cu prevederile prezentei legi, Parlamentul adopta opinii. Opiniile care se refera la propuneri supuse procedurilor de negociere si adoptare la nivelul Consiliului Uniunii Europene constituie mandat parlamentar. Mandatul parlamentar creeaza obligatia de natura politica pentru Guvern de a-l respecta in integritatea sa”.
Conform articolului 18, ,,la solicitarea Parlamentului, ministrul responsabil sau delegatul sau prezinta la Parlament pozitia care a fost exprimata de Romania la reuniunile Consiliului Uniunii Europene”.
In articolul 19 se arata ca ,,Guvernul face propuneri de nominalizare a reprezentantilor Romaniei in cadrul urmatoarelor institutii, organe si organisme ale Uniunii Europene: Comisia Europeana, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Tribunalul de Prima Instanta, Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, Comitetul Director al Bancii Europene pentru Investitii, potrivit prevederilor comunitare”.
Plenul Senatului a adoptat, la finele lunii iunie, Legea privind cooperarea intre Guvern si Parlament in domeniul afacerilor europene, care prevede ca Parlamentul stabileste cine merge la Consiliul European, in cazul in care presedintele si premierul nu ajung la un acord. Potrivit modificarilor aduse in comisiile reunite, conducatorul delegatiei Romaniei la reuniunile Consiliului European este presedintele Romaniei sau premierul.
Stabilirea conducatorului delegatiei Romaniei la reuniunile Consiliului European se face prin acord intre Guvernul Romaniei si institutia prezidentiala, cu cel putin 20 de zile lucratoare inainte de data reuniunii.
CC mai subliniaza, intr-un comunicat remis marti presei, ca hotararea privind valabilitatea referendumului, care va fi luata in baza art. 47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, nu va fi influentata de completarea la decizia din 2 august. Legea
nr. 47/1992, privind organizarea si functionarea CC, prevede la articolul 47, alineatul 1, ca ,,plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului”.
,,Completarea operata de judecatorul-raportor nu influenteaza si nu poate influenta hotararea pe care Curtea Constitutionala urmeaza sa o adopte conform art. 47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992″, se mai precizeaza in comunicatul CC.
Potrivit unor surse oficiale, judecatorii CC au discutat, in sedinta de marti, si despre modul in care se poate decide invalidarea referendumului pentru demiterea presedintelui, printr-un vot al majoritatii simple a plenului celor noua judecatori sau printr-un vot de doua treimi.
Conform surselor citate, opinia majoritatii judecatorilor prezenti la sedinta de plen a CC a fost ca judecatorul Stefan Minea ar fi fost indreptatit sa transmita la Monitorul Oficial rectificarea in ceea ce priveste motivarea Curtii pe
contestatiile privind referendumul din 29 iulie. Argumentele invocate in sedinta de plen de catre majoritatea judecatorilor au fost ca acesta era atat judecator raportor, cat si judecator de serviciu, au mai precizat sursele citate.
Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat, marti dimineata, inaintea sedintei plenului Curtii, ca rectificarea transmisa la Monitorul Oficial in cazul motivarii privind referendumul din 29 iulie a fost emisa ,,in conditii strict legale”. Zegrean a fost intrebat de jurnalisti in ce conditii a fost emisa erata transmisa la Monitorul Oficial si semnata de judecatorul de serviciu, in aceeasi zi in care el a fost cel care a semnat alta adresa catre Guvern.,,In conditii strict legale”, a raspuns Zegrean. ,,Eram in concediu, judecatorul de serviciu este cel care semneaza in locul presedintelui”, a mai precizat presedintele Curtii Constitutionale.
In 6 august, Curtea a transmis o erata, cerand Monitorului Oficial sa indrepte eroarea materiala aparuta in decizia pe care o luase in 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis. Presedintele CC, Augustin Zegrean, a precizat ca a solicitat Executivului listele electorale permanente, conforme dispozitiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste in baza carora s-a desfasurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.
Concret, CC a invocat textele legale, potrivit carora listele electorale permanente cuprind cetatenii romani cu drept de vot care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv. Acest lucru inseamna ca sunt cuprinsi in listele electorale permanente toti cetatenii romani cu drept de vot, indiferent unde isi au domiciliul in tara sau in strainatate.
Erata solicitata de conducerea CC a generat ample discutii, inclusiv in interiorul Curtii, trei judecatori declarandu-se deranjati de faptul ca nu au fost consultati. Judecatorul Curtii Constitutionale Acsinte Gaspar a declarat, in 9 august, pentru ,,Gandul”, ca nu a fost consultat cu privire la erata publicata in Monitorul Oficial in 7 august si ca a cerut convocarea plenului Curtii ,,pentru a clarifia unele lucruri”.
In 7 august, judecatorul CC Ion Predescu declara, tot pentru ,,Gandul”, ca erata ar fi trebuit aprobata in prezenta tuturor celor noua judecatori constitutionali, pentru ca altfel nu este legala. Judecatorul Ion Predescu a spus ca decizia privind emiterea unei erate ar fi trebuit luata in plenul CC, cu toti cei noua judecatori de fata si ca, daca cei de la Monitorul Oficial au nelamuriri, trebuie sa trimita o cerere pentru lamurire catre Curtea Constitutionala.
,,Trebuie sa astepte raspunsul competent al Plenului Curtii. Daca s-a luat decizia doar cu cinci prezenti nu este legal, o decizie se ia in cvorum minim cu sase prezenti. Daca a survenit o problema urgenta, Curtea Constitutionala poate fi convocata mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar dupa respectarea cu rigoare a legii. Daca au dubii, pot astepta plenul Curtii, nu ce a trimis judecatorul de serviciu”, a precizat judecatorul Ion Predescu.
Propunerea de suspendare a lui Traian Basescu din functia de Presedinte al Romaniei, formulata de 154 de deputati si senatori, a fost prezentata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si a Senatului la data de 5 iulie 2012. Prin Hotararea nr. 33/2012 privind suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 6 iulie 2012,s-a hotarat:
,,Art. 1. — Domnul Traian Basescu se suspenda din functia de Presedinte al Romaniei.
Art. 2. — Hotararea se comunica Curtii Constitutionale pentru a constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei.”
Proiectul de hotarare privind suspendarea domnului Traian Basescu din functia de Presedinte al Romaniei a fost supus votului secret, exprimat prin bile. Din procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra proiectului de hotarare privind suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, incheiat la data de 6 iulie 2012, rezulta urmatoarele:
— numarul total al deputatilor si senatorilor: 432
— numarul deputatilor si senatorilor prezenti: 374
— numarul total de voturi exprimate: 372
— numarul de voturi anulate: 2
— numarul total de voturi valabil exprimate: 370, din care:
— voturi pentru adoptarea proiectului de hotarare: 256
— voturi contra proiectului de hotarare: 114
In conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) din Constitutia Romaniei, propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, ceea ce inseamna minimum 217 voturi.
Ca urmare a faptului ca, din totalul de 432 de deputati si senatori, si-au exprimat votul valabil 370, din care 256 au votat pentru, iar contra 114, ceea ce reprezinta majoritatea voturilor deputatilor si senatorilor ceruta de Constitutie, Proiectul de hotarare privind suspendarea din functie a domnului Traian Basescu, presedintele Romaniei, a fost adoptat.
Credeti ca a avut dreptate CCR? Comentati aici! Sulfina Barbu preciza ca prin modificarile aduse legii electorale, „USL creste numarul parlamentarilor la minimum 481 si nu tine cont de Constitutie, care spune ca numarul de parlamentari se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii, incalcandu-se astfel articolul 62 alineat 3 din Constitutie”.
„Conform ultimului recensamant, populatia Romaniei a scazut cu un numar considerabil”, a explicat Barbu.
Deputatul PDL a mai precizat ca un alt motiv de contestare la Curtea Constitutionala este dat de faptul ca USL, prin modificarile aduse legii electorale, „incalca normele constitutionale privind principiul reprezentativitatii si egalitatii in drepturi”.
PDL a reclamat si faptul ca prin noua lege a uninominalului se incalca si normele reprezentativitatii, „pentru ca numarul de mandate nu va fi stabilit in baza reprezentativitatii, ci in raport cu ponderea minoritatilor, la un prag stabilit in mod aleatoriu la 7%”.
Întrebat în ce condiţii ar putea fi repetate alegerile pentru prezidenţiale, judecătorul Curţii Constituţionale, Ion Predescu, a declarat pentru Gândul că PSD poate obţine câştig de cauză în acţiunea sa, doar dacă va dovedi că
fraudele au influenţat votul final şi ordinea candidaţilor. „Legea spune că, în condiţiile în care se demonstrează că, prin modalităţile în care s-a desfăşurat votul, a fost influenţat rezultatul final şi ordinea candidaţilor – şi numai în asemenea condiţii – se reia votul. Fiecare fraudă în parte trebuie dovedită prin probe indubitabile”, a afirmat Predescu.
Dovezile vor fi luate în calcul în funcţie de calitatea lor şi de forţa probantă. „Aici nu merge cu închipuiri. Raportezi la rezultatul final şi vezi dacă l-a influenţat. Condiţia legii este să influenţeze rezultatul final şi ordinea”, a precizat Ion Predescu. El spune că legea are o raţiune superioară şi nu orice fraudă poate duce la reluarea unor alegeri. „Frauda se pedepseşte, individual, conform legii, fie că e contravenţie, fie că e infracţiune. Doar dacă a fost de asemenea natură şi proporţii că a influenţat rezultatul, deci l-a făcut câştigător pe A în locul lui B, atunci da, poate duce la anulare şi reluarea votului”, a declarat judecătorul Curţii Constituţionale. „Toată lumea crede că, în materie electorală, dacă s-au săvârşit infracţiuni sau contravenţii, dacă au votat unii de două ori, alţii de nouă ori, gata, se anulează alegerile. Nu se anulează, ci se pedepsesc cei care au încălcat legea. Iar dacă aceste nereguli însumate duc la influenţarea ordinii sau au determinat câştigătorul finalei, atunci concluzia e cu totul alta. Numai în aceste condiţii Curtea poate constata şi dispune anumite măsuri”, spune Predescu.
gandul
Colegiul Medicilor din România (CMR) cere Avocatul Poporului sa constate ca Ordonanta de Urgenta nr. 223/2008 încalca dreptul la munca, garantat prin art. 41 din Constitutie. “În contextul actual în care România se
confrunta cu un deficit îngrijorator de personal calificat în sistemul sanitar, consideram ca aplicarea acestei ordonante va conduce la cresterea migratiei medicilor tineri în tarile dezvoltate, fapt ce va avea consecinte dezastruoase asupra calitatii actului medical. Aceste masuri vizeaza în primul rând medicii tineri care vor fi transformati în someri. Majoritatea specialitatilor se pot desfasura doar în spital, sistemul privat neputând sa absoarba atâtia medici”, a declarat prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele CMR.
Sursa: Cotidianul
Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a suspendat, luni, procesul privind fraudarea concursului pentru procurori, după ce au admis o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la articole din Codul de Procedură Penală şi a trimis dosarul la CCR
La termenul de luni, unul din procurorii învinuiţi în acest proces, Gabriela Ghiţă, a solicitat magistraţilor trimiterea dosarului la Curtea Constituţională a României (CCR), deoarece Codul de Procedură Penală nu prevede atacarea cu recurs a încheierilor prin care s-au respins excepţii de nelegalitate, ceea ce ar contravine legii fundamentale.
Amintim că magistraţii ÎCCJ au respins, în data de 20 noiembrie, mai multe excepţii de nelegalitate invocate de avocaţii procurorilor învinuiţi de fraudarea concursului. De asemenea, judecătorii au respins cererile de trimiterea cauzei la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale.
Completul de nouă judecători a admis cererea de sesizarea CCR şi a suspendat judecata procesului până la soluţionarea excepţiei.
DNA i-a trimis în judecată, în data de 6 mai 2008, pe procurorii Eugen Cojocaru, Gheorghe Dumitru, Gabriela Ghiţă, Sterian Guli, notarul Gheorghe Bucur şi judecătorul Gheorghe Cerbeanu, în legătură cu fraudarea concursului pentru funcţiile de conducere din Parchete din toamna anului 2007.
Procurorii DNA susţin că, în cursul lunii noiembrie 2007, Eugen Cojocaru a pretins de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro pentru ca, prin influenţa de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare, să-i determine pe aceştia să-i înlesnească promovarea examenului pe care acesta îl susţinea pentru ocuparea funcţiei de şef la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Din suma pretinsă, Cojocaru ar fi primit efectiv suma de 15.000 de euro, Gheorghe Dumitru fiind ajutat de Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea şi Gheorghe Bucur, notar public, se arată în comunicatul de presă al DNA.
Procurorii au mai stabilit că, în cursul lunilor octombrie – noiembrie 2007, Gheorghe Dumitru i-a dat mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky) inculpatului Gheorghe Bucur pentru ca acesta, prin influenţa pretinsă asupra unor magistraţi, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, să-i determine pe aceştia să intervină asupra membrilor Comisiei de examinare în scopul promovării examenului în funcţia de conducere vizată.
În urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima poziţie la examenul pentru promovarea în postul de procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.
Totodată, potrivit DNA, în cursul lunii noiembrie 2007, Sterian Guli, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni, candidat pentru promovarea în funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin intermediul lui Eugen Cojocaru, a obţinut de la Gabriela Ghiţă, preşedintele Comisiei de examinare, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidaţilor ce urma să se desfăşoare în data de 25 noiembrie 2007.
Sursa: NewsIn