Dreptul fiscal

Senatul a adoptat tacit proiectul de lege ce prevede o serie de masuri de relaxare fiscala printre care se numara si anularea impozitului forfetar, deduceri fiscale suplimentare pentru investitii, anularea restrictiilor privind

deductibilitatea TVA-ului la achizitia de autoturisme sau reducerea cu 10% a cotelor contributiilor la asigurarile sociale pentru toti contribuabilii.

Taxa pe fast food va fi percepută începând cu luna martie 2010 şi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare,

cuantumul contribuţiei urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.

Taxa va trebui virată lunar până la data de 25 a lunii următoare celei în care produsele au fost livrate sau comercializate pe piaţa internă, într-un cont special deschis la Trezoreria Statului pe numele Ministerului Sănătăţii.

Argumentaţia prezentată în document este că, în Europa, din ce în ce mai multă lume este afectată de excesul de greutate şi de obezitate, care sunt factori de risc pentru diabetul zaharat, tensiunea arterială crescută şi moartea prematură, alimentaţia sănătoasă şi activitatea fizică reprezentând arii prioritare esenţiale în cadrul politicilor UE în materie de sănătate publică.

„Alimentaţia nesănătoasă duce la creşterea îmbolnăvirilor şi implicit la creşterea cheltuielilor de sănătate, reducerea productivităţii, scăderea capacităţii de muncă, scăderea calităţii vieţii, scăderea sperantei de viaţă”, se arată în act.

mediafax

Impozitul de 3% pe venitul microfirmei va fi eliminat de la 1 ianuarie, deoarece Codul fiscal ii da termen de valabilitate pana la 31 decembrie 2009. Restul prevederilor raman.

Microintreprinderile vor plati de la la 1 ianuarie 2010 un impozit pe profit sau pe venit de 16%, deoarece impozitul redus pe venit, de 3%, „expira” la 31 decembrie 2009, potrivit Codului fiscal pe 2010, publicat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

„Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este: 2% in anul 2007; 2,5% in anul 2008; 3% in anul 2009”, arata articolul 107 al Codului fiscal valabil pentru 2010.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2009 aduce o serie de modificări Codului Fiscal în privinţa categoriilor de venituri supuse im­pozitului pe venit , în special a veniturilor din activităţi independente, din

salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, investiţii. Vor intra în categoria cheltuielilor deductibile limitat tichetele de vacanţă, precum şi anumite dobânzi aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente vor putea opta între un impozit de 10% plată anticipată sau un impozit final de 16%.

Impozit anticipat de 10% sau impozit final de 16%
Contribuabilii care obţin venituri din anumite activităţi independente, pentru care impozitul se calculează sub formă de plăţi anticipate, aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut, vor putea opta pentru impunerea veniturilor cu o cotă de 16% impozit final.
Dispoziţia se aplică pentru contribuabilii care obţin venituri din proprietatea intelectuală, din vânza­rea bunurilor în regim de consig­na­ţie, venituri din activităţi desfă­şu­rate în baza contractelor de agent, co­mision sau mandat comercial, ve­nituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile, precum şi venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară.Cheltuieli deductibile limitat
Vor intra în categoria cheltuielilor deductibile limitat cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţă acor­date de angajatori. Tichetele de vacanţă nu sunt incluse nici în veniturile salariale şi, în consecinţă, nu sunt impozabile.
Vor fi deductibile, de asemenea,  dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloa­ce­lor fixe în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imo­bilizării corporale.
Au fost scoase din categoria cheltuielilor deductibile limitat şi do­bân­zile aferente împrumuturilor de la in­­stituţiile care desfăşoară activita­tea de creditare cu titlu profesional.

Noi categorii de venituri asimilate salariilor
Sunt considerate venituri din sa­larii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
OUG 109/2009 introduce anumite categorii noi de venituri, care ur­mează să fie supuse regulilor de impunere proprii veniturilor din salarii.
Vor fi asimilate salariilor în ve-de­rea impunerii şi următoarele ve­ni­turi:
– remuneraţia obţinută de di­rectori în baza unui contract de man­dat conform prevederilor Legii societăţilor comerciale;
– remuneraţia primită de pre­şedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza con­trac­tului de mandat, potrivit Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprie­tari;
– sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
– indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe peri­oada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă.
Regulile de impunere proprii ve­niturilor din salarii se aplică şi altor tipuri de venituri, considerate asimi­late salariilor:
– indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potri­vit legii;
– indemnizaţii din activităţi des­făşurate ca urmare a unei funcţii ale­se în cadrul persoanelor juridice fă­ră scop patrimonial;
– drepturile de soldă lunară, in­demnizaţiile, primele, premiile, spo­ru­rile şi alte drepturi ale personalului militar – indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la com­panii/societăţi naţionale, socie­tăţi comerciale la care statul sau o au­toritate a administraţiei publice lo­­cale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
– sumele primite de membrii fon­datori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
– sumele primite de reprezentanţii în Adunarea Generală a Acţio­narilor, în Consiliul de Adminis­tra­ţie, membrii Directoratului şi ai Con­siliului de Supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;
– orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate sa­lariilor în vederea impunerii.
Nu sunt incluse în veniturile sa­la­riale şi nu sunt impozabile nici ve­niturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;
– tichetele de creşă, acordate po­trivit legii;
– tichetele de vacanţă, acordate po­trivit legii.

Impozitarea veniturilor din chirii
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile în bani şi/ sau în natură provenind din cedarea folosinţei (închiriere sau locaţiune) bunurilor mobile şi imobile, obţi­nute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
OUG introduce dispoziţii noi, potrivit cărora persoanele fizice care realizează venituri din cedarea fo­lo­sinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, în­cepând cu anul fiscal următor ca­lifică aceste venituri în categoria ve­nituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a veni­tului net pentru această categorie. În aplicarea acestei reglementări se va emite ordin al preşedintelui Agen­ţiei Naţionale de Administrare Fis­cală. Contribuabilii care realizează ve­nituri din cedarea folosinţei bunu­ri­lor pe parcursul unui an, cu excep­ţia veniturilor din arendare, datorea­ză plăţi anticipate în contul impozi­tului pe venit către bugetul de stat.
Vor face însă excepţie, de la 1 ia­nuarie 2009, contribuabilii care rea­li­zează venituri din cedarea folo­sin­ţei bunurilor pentru care chiria pre­văzută în contractul încheiat între părţi este stabilită în lei, nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real şi la sfârşitul anului an­terior nu îndeplinesc condiţiile pentru calificarea veniturilor în ca­tegoria veniturilor din activităţi in­dependente pentru care plăţile an­ticipate de impozit sunt egale cu im­pozitul anual datorat, şi impozitul este final.

Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii
Veniturile sub formă de dividen­de, inclusiv sumele primite ca urma­re a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii se impun cu o cotă de 16% din suma a­cestora. Obligaţia calculării şi reţi­ne­rii impozitului pe veniturile sub for­mă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Terme­nul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii urmă­toa­re celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile fi­nanciare anuale, impozitul pe dividende se va plăti până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor şi nu pe 31 decembrie, cât este în ac­tuala reglementare.

Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute de nerezidenţi
Nerezident este orice persoană fizică străină, orice persoană juridi­că şi orice altă entitate, inclusiv or­ga­nisme de plasament colectiv în va­lori mobiliare, fără personalitate ju­ri­dică, dacă nu sunt înregistrate în Ro­mânia potrivit legii.
Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţi­nu­te din România se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venituri.
Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asu­pra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din do­bânzi şi redevenţe, dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-unul dintre statele Asociaţiei Eu­ropene a Liberului Schimb (AELS), respectiv Islanda, Principatul Liech­tenstein, Regatul Norvegiei, sau un sediu permanent al unei întreprin­deri dintr-un stat membru al Uniu­nii Europene sau dintr-un stat AELS, situat într-un alt stat membru. Aceas­tă cotă de impunere se aplică în perioada de tranziţie de la data ade­rării României la Uniunea Euro­peană şi până la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redeven­ţe­lor să deţină minimum 25% din va­loarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică română, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobânzii sau redevenţelor;
b) 10% pentru dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europe­ne, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau în unul dintre statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb, ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat mem­bru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al AELS, situat într-un alt stat membru;
c) 20% pentru veniturile obţinute din jocuri de noroc;
d) 16% în cazul oricăror altor veni­turi impozabile obţinute din Româ­nia, aşa cum sunt enumerate la art. 115, cu excepţia veniturilor din do­bânzile obţinute la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi cu­rente constituite, certificate de de­pozit şi instrumentele de economi­sire dobândite anterior datei de 1 ia­nua­rie 2007, pentru care se aplică cota de impozit de la data constitui­rii/dobândirii.

Declaraţia de impunere
Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de aso­ciere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosin­ţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, determinate în sistem real, au obligaţia de a depune o declaraţie de impunere la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia de impunere se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, ve­ni­tul declarat va fi venitul net/pier­derea distribuită din asociere.
Data de 25 mai inclusiv a fiecărui an fiscal se constituie atât termen de declarare, cât şi termen de plată a im­pozitului pe venit.
Declararea, stabilirea şi plata im­pozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice înainte de 1 ianua­rie 2010 se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare până la această dată.

Dar pot fi scazute, într-adevar, impozitele? Anul viitor este imposibil, în anii urmatori, putin probabil. Deficitul bugetar va fi cel mai grav dezechilibru al anilor urmatori; si nu numai în România. Ideea ca prin reducerea impozitelor

vor creste încasarile, pentru ca ies la iveala venituri nefiscalizate, este o utopie în acest moment.

A existat un astfel de impact dupa introducerea cotei unice, dar contextul era cu totul altul. Atunci, scaderea era substantiala (de la 38% la impozitul pe salariu si de la 25% la impozitul pe profit) si, implicit, evaziunea era mult mai extinsa. Acum, o reducere de câteva procente n-ar mai determina pe nimeni sa iasa la iveala; miza ar fi prea mica. Dar, în mod sigur, veniturile la buget  ar fi mai mici. E greu sa scoti tema impozitelor din dezbaterea electorala (chiar daca nu are absolut nimic cu atributiile presedintelui), dar e si periculos sa fie dezbatuta în nota populista.

În acest moment, oricine ar fi acela care ar sustine scaderea taxelor în 2010, indiferent daca se numeste Geoana, Antonescu sau Basescu, ar comite o imensa greseala. Impozitele nu pot fi scazute; o performanta ar fi si mentinerea lor la actualul nivel. Pâna si reprezentantul României la FMI a tinut sa atraga atentia ca discutiile despre scaderea taxelor sunt riscante. La fel a facut si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Autor: Ionut Popescu
Sursa: Capital.ro

Restrângerea veniturilor bugetare (cu peste 8,2 miliarde de lei doar în primele nouă luni din 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut) a însemnat  mai multe controale pentru firme şi mai multe motive, nu de

fiecare dată întemeiate, pentru amenzi şi sume în plus de plată, din taxe şi impozite calculate incorect de companii, potrivit constatărilor Fiscului. Controalele sunt desfăşurate atât de inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cât şi de comisarii Gărzii Financiare (GF). Conform datelor GF, în primele opt luni ale acestui an s-au dat amenzi în valoare de peste 259 milioane de lei, în timp ce pe tot parcursul anului trecut suma s-a ridicat la 251 milioane de  lei.

Dar de la stabilirea amenzilor până la plata acestora este drum lung. Astfel, din cele 251 milioane de lei, în 2008, GF a încasat efectiv 156 milioane lei, iar din cele 259 milioane de lei din acest an, doar 101 milioane de lei.

Se poate scăpa de amenzi

Cum se ajunge în această situaţie? În multe cazuri, pentru că firmele au posibilitatea să scape de plata amenzilor. „În practică, pentru că majoritatea proceselor-verbale prin care sunt stabilite amenzi nu sunt înregistrate automat în fişa de evidenţă pe plătitor a contribuabilului, aceste sume nu apar în situaţia creanţelor de încasat şi, ca atare, contribuabilii care nu îşi achită amenzile primesc în rare cazuri somaţii de plată“, explică Sorin Istrate, managing partner Contexpert.

Neclarităţile din baza de date a ANAF duc chiar la situaţii şi mai „avantajoase“ pentru firme: din datoare la buget, acestea ajung să apară cu sume plătite în plus. „În cazul în care vor solicita un certificat de atestare a sumelor datorate la buget, aceşti contribuabili vor avea surpriza să constate ca figurează cu sume achitate în plus pentru amenzi, fără ca pentru acestea să fie constituit un debit“, precizează Istrate.

Ca urmare, firmele corecte sunt puse în situaţia de a le aduce angajaţilor Fiscului copii de pe procesul-verbal al amenzii, pentru a justifica existenţa acesteia şi pentru a o înregistra ca debit în fişa de evidenţă pe plătitor. Potrivit Codului de procedură fiscală, pentru amenzi nu se plătesc penalităţi sau majorări de întârziere, iar termenul de prescripţie este acelaşi ca şi în cazul celorlalte creanţe fiscale. Ca urmare, dreptul de  a cere executarea silită a amenzilor se prescrie în cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a primit amenda sau ultima notificare.

Cele mai frecvente motive pentru care s-au dat amenzi au vizat modul de întocmire a documentelor financiar- contabile, sustragerea de la plata impozitelor şi a taxelor, nedeclararea tuturor veniturilor impozabile, efectuarea de tranzacţii fictive, care aveau drept scop doar diminuarea bazei impozabile asupra căreia se calcula impozitul pe profit prin înregistrarea în contabilitate a unor facturi emise de societăţi-fantomă.

Potrivit Emiliei Dragu, partener TaxHouse, atenţia inspectorilor fiscali se îndreaptă, în ultima vreme, către companiile care nu au depus (sau au depus cu întârzie­re)  decla­raţiile recapitula­tive privind achizi­ţiile sau livrările intracomunitare, ori conţinând date incorecte sau incomplete. „În mod cert, acţiunile ANAF vor fi mult mai ample referitor la acest aspect, mai ales începând cu anul 2010, ca urmare a modificării legislaţiei privind TVA, când companiile vor trebui să declare şi serviciile prestate sau achiziţionate către sau de la persoane impozabile din UE“, spune Dragu.

Alte categorii de companii aflate în vizorul Fiscului sunt cele care produc sau comercializează produse energetice, dar şi persoanele fizice care au făcut tranzacţii cu imobile noi sau terenuri construibile. În prezent, potrivit ANAF, controalele au loc la companiile care au avut cele mai mari pierderi în ultimii ani, în special cele din domeniul imobiliarelor şi al construcţiilor, firmele din morărit şi panificaţie, cele care au calitatea de terţ poprit, dar şi cluburile de fotbal din Liga I şi Liga II.

Controlul doar pentru o perioadă limitată ori pentru un anumit impozit sau taxă determină o stare permanentă de agresivitate faţă de contribuabili.
Emilia Dragu, partener TaxHouse

70.000 de controale au făcut inspectorii ANAF în primele zece luni, ­stabilind sume în plus de plată din impozite calculate incorect de 4,9 miliarde lei

17 mii de amenzi au fost date de către inspectorii fiscali ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în primele zece luni din 2009, în valoare totală de peste 36,8 milioane de lei

CAPITAL

Ordonanţa nr. 113/2009 reglementează aspecte privind regimul de informare obligatorie şi drepturile beneficiarilor serviciilor de plăţi, operaţiunile de plată transfrontaliere, răspunderea în cazul operaţiunilor de

 plată neexecutate sau executate incorect, condiţiile de acces la activitatea de prestare a serviciilor de plată şi de desfăşurare a acesteia pe teritoriul României, supravegherea prudenţială a instituţiilor de plată. Băncile şi alte instituţii de plată nu mai au voie să trimită carduri nesolicitate, cu excepţia cazului când trebuie înlocuit cardul vechi.
Serviciile de plată cărora li se aplică noua reglementare sunt: depunerea, respectiv retragerea de numerar din­tr-un cont de plăţi, precum şi toate operaţiunile necesare pentru func­ţio­narea contului de plăţi; debitări di­recte, operaţiuni de plată printr-un card de plată sau un dispozitiv si­milar, operaţiuni de transfer-credit, inclusiv operaţiuni cu ordine de pla­tă programată; emiterea de instrumente de plată şi/sau achiziţionarea de tranzacţii de plată; remiterea de bani. Sunt supuse OUG 113/2009 inclusiv operaţiunile de plată online sau prin intermediul oricăror mij­loa­ce de telecomunicaţie, digitale sau informatice.
Prestatorii de servicii de plată la care se referă legea pot fi instituţiile de credit; instituţii emitente de mo­nedă electronică; instituţii de plată autorizate să presteze astfel de servicii pe teritoriul Uniunii Europene şi al Spaţiului Economic European sau furnizori de servicii poştale giro care prestează servicii de plată.

Informaţiile privind preţul, dobånzile şi cursul de schimb
Cu cel puţin 15 zile înainte ca utilizatorul să devină parte a unui contract cu un prestator de servicii de pla­tă, acesta trebuie informat cu pri­vire la preţ şi, dacă este cazul, la rata dobânzii şi la cursul de schimb. In­formaţiile pe care trebuie să le pri­mească utilizatorul sunt:
a) preţul total pe care trebuie să-l plătească prestatorului de servicii de plată şi, unde este cazul, defalcarea sumelor incluse în acesta;
b) dobânzile şi cursul de schimb care urmează să fie aplicate sau, în cazul în care urmează să fie utilizate rata dobânzii de referinţă şi cursul de schimb de referinţă, metoda de calcul al dobânzii efective, precum şi data şi indexul ori baza corespunzătoare pentru determinarea cursului de schimb de referinţă sau a ratei dobânzii de referinţă corespunzătoare.
Utilizatorul serviciilor de plată tre­buie informat în cel mai scurt timp cu privire la orice modificare survenită în legătură cu rata dobân­zii, cu excepţia cazului în care părţile au convenit asupra unei frecvenţe specifice sau a unei modalităţi în care informaţia trebuie transmisă ori făcută disponibilă. Modificările ra­tei dobânzii sau ale cursului de schimb folosit în cadrul operaţiu­ni­lor de plată sunt introduse şi calculate într-un mod neutru, care să nu facă discriminări între utilizatorii ser­viciilor de plată.
Modificările survenite cu privire la rata dobânzii sau la cursul de schimb pot fi aplicate imediat şi fără nicio notificare doar dacă părţile au convenit acest lucru în contractul-ca­dru şi modificările se bazează pe ra­ta dobânzii de referinţă sau pe cursul de schimb de referinţă sau dacă mo­dificările ratei dobânzii sau ale cursului de schimb sunt mai avantajoa­se pentru utilizatorii serviciilor de plată.
Fără comisioane pentru denunţare unilaterală
Utilizatorul serviciilor de plată poa­te denunţa unilateral contractul-cadru oricând, dacă nu a convenit cu prestatorul o perioadă de notificare, care poate fi cel mult 30 de zile. De­nunţarea unilaterală de către utilizatorul serviciilor de plată a unui contract-cadru încheiat pe o durată mai mare de 12 luni se face în mod gratuit, dacă au expirat 12 luni.
În caz contrar, pentru contracte mai mici de 12 luni,  preţul perceput de prestator trebuie să se limiteze la acoperirea costurilor efective ale pre­statorului, să nu conducă la ob­ţi­ne­rea de venituri suplimentare sau la descurajarea utilizatorului de a de­nunţa unilateral contractul. Îna­inte de încheierea contractului, precum şi în contractul-cadru, prestatorul de servicii de plată trebuie să comunice  utilizatorului preţul total aferent denunţării unilaterale a contractului sau modul de calcul al acestuia.

Operaţiuni de plată neautorizate sau executate incorect
Prestatorul de servicii de plată este obligat să corecteze o opera­ţiu­ne de plată numai dacă utilizatorul serviciilor de plată semnalează, fără întârziere nejustificată (dar nu mai târziu de 13 luni de la data debitării), faptul că a constatat o operaţiune de plată neautorizată sau executată in­corect.
Dacă un utilizator al serviciilor de plată neagă faptul că a autorizat o operaţiune de plată executată sau susţine că operaţiunea de plată nu a fost corect executată, el nu poate fi pus să dovedească acest lucru. Pres­tatorul de servicii de plată este cel care trebuie să demonstreze că ope­ra­ţiunea de plată a fost autentificată, înregistrată corect, introdusă în conturi şi nu a fost afectată de nicio defecţiune tehnică ori de alte deficienţe.
În cazul în care un utilizator al serviciilor de plată neagă faptul că a autorizat o operaţiune de plată executată, folosirea în sine a unui in­strument de plată care a fost înregistrat de prestatorul de servicii de pla­tă nu este în mod necesar suficientă pentru a dovedi că operaţiunea de plată a fost autorizată de către plă­titor sau că plătitorul a acţionat în mod fraudulos ori că nu a respectat, intenţionat sau din neglijenţă gravă, una ori mai multe dintre obligaţiile care îi revin.
În cazul unei operaţiuni de plată neautorizate, prestatorul de servicii de plată al plătitorului are obligaţia ca, imediat:
a) să ramburseze plătitorului suma aferentă operaţiunii de plată neautorizate respective;
b) să readucă contul de plăţi debitat în situaţia în care s-ar fi aflat dacă operaţiunea de plată neautorizată nu s-ar fi efectuat, dacă este cazul.
O compensaţie financiară suplimentară se poate stabili în conformitate cu legislaţia aplicabilă contractului încheiat între plătitor şi prestatorul său de servicii de plată.

sfin

Românii si firmele îsi vor putea plati darile catre stat pe internet înca din acest an, sustine ministrul interimar al Comunicatiilor, Gabriel Sandu. Portalul e-România va fi lansat pe 25 decembrie, cu primele zece servicii.

“E-România va fi un portal unde vom avea 600 de servicii, unde vom avea servicii operationale, unde asa cum va doriti, veti putea plati toate amenzile, indiferent unde le luati. Unde tot ce înseamna taxe si impozite, vor fi pe internet”, a declarat Gabriel Sandu, ministrul interimar al Comunicatiilorîn cadrul Global Forum ce are loc la Bucuresti în aceste zile.

Portalul e-România se va lansa pe 25 decembrie, cu primele zece servicii. Printre acestea se vor numara si unele legate de taxe si impozite pentru persoanele fizice, dar si despre piata muncii. Ulterior, portalul va acoperi si alte domenii, de la învatamânt, sanatate si cultura. Vesti bune si pentru firmele românesti, odata cu implementarea noului portal al autoritatilor.

Sursa: Money.ro

Pentru a nu se trezi ca li s-a pus, din senin, sechestru pe salariu ori pe contul de card, tot roma­nul trebuie sa faca bine sa se duca, periodic, la un Internet-cafe pentru a verifica daca nu cumva Fiscul le-a pus vreo datorie in carca. Nu

de alta, dar daca nu afla in timp util de datorie nu o mai poate contesta adminis­trativ, deoarece perioada legala, de 15 zile, in care datoria poate fi contestata, din punct de vedere fiscal ori a modului de calcul, “curge” de la data afisarii pe Internet!

Orice cetatean de buna credinta poate ajunge dator la stat din diverse motive, cum ar fi neplata de taxe sau impozite ori chiar dupa depunerea declaratiilor pentru stabilirea impozitului pe venit. Articolul 44 din Codul de procedura fiscala spune ca un contribuabil poate fi instiintat ca are datorii la fisc la sediul agentiei fiscale, prin posta, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau, tineti-va bine, pe pagina de Internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) si a autoritatii administrative din localitatea unde domi­ciliaza contribu­abilul. In toate cazurile, actul admi­nistrativ fiscal se considera comunicat in termen de 15 zile de la data afisarii anun­tului. De remarcat ca legea nu prevede ca publicarea pe Internet se face numai daca nu s-a reusit instiintarea contribuabi­lului la domiciliul fiscal. Este posibil ca instiintarea sa se faca numai pe Internet, ceea ce inseamna ca tot romanul trebuie sa consulte Internetul, zilnic sau macar saptamanal, pentru a vedea daca nu cumva a publicat Fiscul vreun anunt!

Sursa: Ziua

OUG nr. 34/2009 a introdus un articol, art. 145^1, in Codul fiscal, intitulat „Limitari speciale ale dreptului de deducere”, potrivit caruia nu se mai permite, in anumite conditii, deducerea TVA aferenta achizitiilor de

vehicule, inclusiv pentru combustibilul necesar functionarii vehiculelor aflate in proprietatea sau in folosinta persoanelor impozabile. Masura se va aplica in perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010 si prevede si o serie de exceptii care vizeaza, in principal, vehiculele utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii economice, precum si combustibilul aferent utilizarii acestora.

Pentru ce (nu) se aplica?

Alin. 1 al art. 145^1 din Codul fiscal, prevede ca eliminarea dreptului de deducere se aplica numai pentru achizitiile de vehicule care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kilograme si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului. Limitarea deducerii TVA se aplica si pentru combustibilul necesar functionarii vehiculelor aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile.

In documentul MFP, se arata ca in „OUG nr. 109/2005 privind transporturile rutiere exista prevederi potrivit carora din constructia vehiculului si din echiparea vehiculului (detalii care se regasesc in fisa vehiculului) rezulta daca acesta este destinat exclusiv pentru transportul de persoane sau, dimpotriva, are o destinatie mixta”.

A fost identificat un numar de 491 de taxe si tarife. Dintre acestea s-au formulat propuneri de comasare, reducere sau anulare pentru 186 taxe. Astazi avem acte normative adoptate prin ordonante, hotarari de guvern si

ordine ale ministrilor pentru anularea, comasarea sau desfiintarea a 102 taxe”, a spus primul-ministru.

Potrivit sefului Guvernului, mai exista 84 de taxe care vor fi reduse sau comasate prin ordine ale ministrilor si care vor fi puse pe agenda sedintei de Guvern de miercuri.

Spre exemplu, au fost comasate taxele vizand eliberarea certificatului privind stagiul de cotizare si al punctajului anual realizat in sistemul public de pensii, tariful pentru eliberarea la cerere a asiguratilor sau a angajatorilor, a adeverintelor pentru stagiul de cotizare necesare obtinerii certificatelor, eliberarea la cererea asiguratilor a adeverintelor care atesta calitatea sau venitul asigurat si eliberarea adeverintelor care contin informatii necesare executarii silite.

„Toate aceste 4 tarife si una dintre taxe s-au cumulat intr-una singura” a aratat secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Gratiela Iordache

În consecinţă, în cazul celor 92.227 de firme, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu mai recunoaşte tranzacţiile şi nici deducerile de TVA dintr-o operaţiune în care sunt implicate acestea.

Listcuprindea iniţial aproape 125.500 de contribuabili, însă legislaţia a fost modificată şi au fost excluse peste 33.200 de companii care se află în stare de insolvenţă sau dizolvare, informează ANAF.

evz

1. Cesiunea creantelor fiscale se face prin licitatie, selectie de oferte sau incredintare directa. 2. Procedura de cesiune este demarata la initiativa ANAF sau a unitatilor sale subordonate si incepe prin transmiterea spre

publicare a unui anunt de intentie. insa, publicarea anuntului de intentie nu creeaza ANAF obligatia de a efectua respectiva cesiune de creante.

3. Intentia de cesionare se va notifica debitorului fiscal. incepand cu data eliberarii certificatului de atestare fiscala, orice plata efectuata de debitor sau in numele sau se considera a fi efectuata in contul obligatiilor fiscale curente sau viitoare.

4. ANAF poate cesiona creantele fiscale principale si accesorii pe care le administreaza la un pret care nu va putea fi mai mic decat valoarea creantelor fiscale principale, parcurgand urmatoarele etape: 
a) se publica anuntul de participare prin licitatie publica cu strigare, la un pret ce nu va putea fi mai mic decat valoarea creantelor fiscale astfel cum acestea sunt individualizate prin titlurile de creanta si confirmate prin certificate de atestare fiscala
b) in situatia in care exista un singur ofertant pentru care oferta a fost declarata calificata, ANAF poate sa treaca la incredintarea directa, cu conditia ca pretul din oferta sa nu fie mai mic decat valoarea totala a creantelor fiscale. in situatia in care exista mai multe oferte declarate calificate este declarata castigatoare oferta cea mai avantajoasa.
c) in cazul in care nu exista nicio oferta, licitatia in vederea cesiunii creantelor fiscale se va organiza la un alt termen, pentru care se va publica un nou anunt in care pretul nu va putea fi mai mic decat valoarea creantelor fiscale principale plus 75% din valoarea creantelor fiscale accesorii; 
d) in cazul in care nu exista nicio oferta, licitatia in vederea cesiunii creantelor fiscale se va organiza la un alt termen, pentru care se va publica un nou anunt in care pretul nu va putea fi mai mic decat valoarea creantelor fiscale principale la care se adauga 50% din valoarea creantelor fiscale accesorii; 
e) in cazul in care in cadrul etapei prevazute la lit. c) sau d) exista un singur ofertant, ANAF poate sa treaca la incredintarea directa, cu conditia ca pretul din oferta sa nu fie mai mic decat valoarea creantelor fiscale inscrisa in anunt. Daca exista mai multe oferte calificate, este declarata castigatoare oferta cea mai avantajoasa.
f) daca nu se obtine pretul inscris in anunt, cesiunea creantelor fiscale va fi facuta la cel mai mare pret oferit, daca acesta depaseste valoarea creantelor fiscale principale. 

5. Distribuirea pretului cesiunii creantelor fiscale se face de organul fiscal competent, mai intai pe obligatiile fiscale principale si apoi, dupa caz, diferenta se va distribui pe obligatiile fiscale accesorii, in ordinea vechimii acestora. 

6. Cesionarul creantei fiscale preia ca urmare a cesiunii de creanta toate drepturile cedentului, inclusiv garantiile detinute de creditorul bugetar. 

7. Contractul de cesiune constituie titlu executoriu, fara a fi necesara transmiterea titlurilor de creanta si a titlurilor executorii

juridice

Desi sunt câteva masuri bune – repunerea în termen pentru înlesnirile la plata si completarea cazierului fiscal -, predomina cele cu impact negativ asupra mediului economic: modificarea codurilor fiscal si de procedura

fiscala fara respectarea conditiilor de forma si de procedura, cresterea birocratiei si a efortului administrativ al IMM-urilor în domeniul platii impozitelor, taxelor, contributiilor, exagerari în declararea ca inactivi a contribuabililor si competente excesive pentru Garda Financiara. Ordonanta a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic si Social.

12 ordine de plata în loc de 3
Reprezentantii Consiliului National al IMM-urilor din România au reclamat ca noua ordonanta ar contribui la cresterea birocratiei deoarece prevede plata impozitelor si taxelor în mod distinct pe fiecare buget sau fond în parte. Legea reintroduce obligatia platii datoriilor bugetare pentru fiecare impozit, taxa sau alta suma datorata bugetului de stat. Ca efect, numarul ordinelor de plata pe care trebuie sa le completeze IMM-urile urmeaza sa creasca de la 3 la 12, ceea ce înseamna cresterea cu 300% a costurilor agentilor economici reprezentând comisioane bancare.

Schimbari la înmatricularea masinilor noi cumparate în strainatate
Prin modificarile si completarile aduse Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a urmarit combaterea evaziunii fiscale în cazul achizitiilor intracomunitare de mijloace de transport noi realizate de persoane fizice care cumpara autovehicule din tarile intracomunitare. Aceste vehicule pot fi înmatriculate fara a face dovada platii TVA în România, prin eliberarea de catre organul fiscal competent a unui certificat care atesta plata TVA si care va fi prezentat la serviciul de înmatriculari.
Puteri exagerate pentru Garda Financiara
Prin noile reglementari, Garda Financiara are dreptul sa efectueze, în exercitarea controlului operativ si inopinat, monitorizari si verificari necesare prevenirii, descoperirii si combaterii faptelor de frauda si evaziune fiscala si  poate indisponibiliza bunuri pâna la finalizarea verificarilor.
Reprezentantii UGIR considera ca prin masurile de reorganizare a Garzii Financiare, ca organism al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), Garda va capata puteri excesive care vor da nastere la abuzuri si coruptie pentru capturi si investigatii minore: „Perchezitiile fara mandat judecatoresc, controalele în trafic, substituirea prin atributii altor organisme ale statului pot usor genera cazuri de încalcare a drepturilor omului”.

Organizarea cazierului fiscal
Noua reglementare opereaza si modificari ale OUG nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal. Vor fi înscrise în cazier acele fapte care îl încadreaza în categoria celor cu risc fiscal ridicat, cum sunt: autolichidarea societatilor comerciale în dauna creditorilor si aducerea acestora în starea de insolvabilitate sau în cea de insolventa, starea de inactivitate a contribuabililor, stabilita de organul fiscal în anumite situatii etc.

Certificatul de atestare fiscala
OUG 46/2009 aduce modificari în continutul certificatului de atestare fiscala si în ce priveste modul de transmitere a acestuia pentru a veni în sprijinul solicitantilor de fonduri europene nerambursabile.
Certificatul de atestare fiscala va evidentia valoarea neta a diferentei dintre obligatiile si creantele contribuabilului fata de bugetul de stat. Certificatul cuprinde creantele fiscale exigibile, existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, denumita luna de referinta, si neachitate pâna la data eliberarii acestuia. În situatia în care se emit certificate de atestare fiscala în primele 5 zile lucratoare ale lunii, acestea vor cuprinde creantele fiscale exigibile, existente în sold la sfârsitul lunii anterioare lunii de referinta si neachitate pâna la data eliberarii acestora.
Institutiile care gestioneaza si aproba fondurile externe nerambursabile vor putea solicita direct certificatul de atestare fiscala organelor fiscale subordonate ANAF.

Sursa: SFIN

Sistemul de taxare va fi extins si asupra Loteriei, care isi pastreaza insa exclusivitatea pe anumite jocuri de noroc, iar mijloacele de joc vor putea fi exploatate numai cu personalul utilizat pe baze contractuale, se arata intr-

un proiect de ordonanta de urgenta initiat de Ministerul Finantelor. De exemplu, documentul prevede astfel o taxa anuala aferenta autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc de 800.000 lei pentru jo­curile loto si de 400.000 lei pen­tru pariuri mutuale. Proiectul de ordonanta prevede si ca per­soanele care organizeaza, in anumite conditii, jocuri tip alba-nea­gra, lupte de caini si cocosi, curse auto, dar si jocuri-concurs prin telefon, TV sau radio cu castiguri la intrebari de cultura generala si cu taxa de participare, precum si cele pe telefonul mobil sau pe internet vor risca sanctiuni cu inchisoare de la doi la cinci ani sau cu amen­da de pana la 100.000 lei.

Sursa: Ziua

„Din cele aproximativ 672.000 de firme, 131.000 de firme nu şi-au respectat obligaţiile declarative. Nu plătesc impozite şi taxe, prin faptul că nu le declară. Aceste societăţi vor fi declarate inactive şi se vor retrage

codul de plătitor de TVA”, a spus Blejnar.

Preşedintele ANAF a explicat că măsura se va aplica societăţilor comerciale care nu fucnţionează la sediile declarate şi care nu şi-au depus declaraţiile de impozite şi taxe pentru mai mult de şase luni.

El a arătat că măsura este reglementată prin Ordonanţa Guvernului 92/2003, urmând ca în „zilele următoare” să fie publicată în Monitorul Oficial.

Mediafax

Sesizaţi de obicei de partenerii de afaceri despre situaţia cu care figurează în registrele Fiscului, datornicii fictivi ajung să piardă contracte sau chiar să plătească penalizări din cauza sistemului de lucru învechit al funcţionarilor,

relatază ediţia din această săptămână a revistei „Capital”.

Întârzieri şi greşeli de dactilografiere

„În general, diferenţele dintre sumele declarate de societăţi şi cele operate de Fisc provin din procesarea cu întârziere a declaraţiilor sau a plăţilor”, a explicat Ruxandra Jianu, partener la Biriş Goran Consulting. Ea mai spune că diferenţele dintre evidenţa contabilă a firmelor şi baza de date a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) sunt cauzate de sistemul învechit prin care declaraţiile şi plăţile sunt introduse manual, existând mereu riscul greşelilor de dactilografiere.

Cele mai frecvente erori se referă la operarea sumelor în evidenţa informatică a ANAF, codul de identificare fiscală scris incorect, precum şi compensările cu sumele de rambursat fără informarea contribuabilului, potrivit Luminiţei Ristea, consultant la Nexia România.

Calea spre ieşirea din blocaj

Încurcăturile din hârtiile Fiscului le generează companiilor o serie de probleme cum ar fi imposibilitatea de a mai participa la licitaţii sau pierderea încrederii partenerilor de afaceri. În caz extrem, vinovaţii fără vină ajung chiar să achite majorări de întârziere de 0,1% pe zi din suma datorată de la data la care expiră termenul de plată.

Din păcate, contribuabilul este cel care trebuie să se ocupe de rezolvarea problemei. El trebuie să se intereseze permanent la administraţia financiară despre situaţia sa şi dacă au fost operate plăţile. După reglarea fişelor fiscale, care se face cu prezentarea actelor contabile, firmele trebuie să depună o cerere pentru actualizarea bazei de date.

evz

Pogea spune ca nu are cunostinta de amânarea facilitatii, desi documentul este redactat de Finante.El a aratat totodata ca proiectul Programului de

 Convergenta nu a fost înca aprobat de Guvern, ci urmeaza sa fie discutat în sedinta de saptamâna viitoare.

“Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit ramâne pentru 2009″, a declarat, joi, agentiei MEDIAFAX, ministrul Finantelor.

Sursa: Gandul

Modificarile Normelor metodologice au in vedere aplicarea dispozitiilor referitoare la plata impozitului minim pe profit, nou introduse in Codul fiscal.

Astfel, contribuabilii obligati la plata impozitului minim pe profit vor determina impozitul datorat avand in vedere urmatoarele:

1. calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
2. incadrarea in transa de venituri anuale corespunzatoare impozitului minim in functie de veniturile totale anuale corespunzatoare inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad urmatoarele categorii de venituri:
– venituri din variatia stocurilor;
– veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
– veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
– veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere;
– veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil;
– veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare;
– veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.
3. stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzator transei de venituri anuale;
4. compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim trimestrial/anual si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.

Se mai prevede ca pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea al anului 2009, din impozitul de profit calculat cumulat de la inceputul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei precedente, inclusiv impozitul minim datorat, dupa caz, pana la nivelul impozitului minim datorat in cursul anului fiscal.

De asemenea, se mai stabileste ca dispozitiile referitoare la impozitul minim pe profit nu se aplica societatilor in inactivitate temporara inscrisa in registrul comertului, conform legii, iar in cazul in care contribuabilii intra in inactivitate temporara in cursul anului, acestea se vor aplica numai pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand societatea inregistreaza la oficiul registrului comertului cererea de inscriere de mentiuni.

Nici contribuabilii infiintati in cursul anului nu vor intra sub incidenta obligatiei de plata a impozitului minim pentru anul in care se inregistreaza la oficiul registrului comertului, insa acestia vor fi obligati la determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II “Impozitul pe profit” din Codului fiscal.

In ceea ce priveste contribuabilii care se infiinteaza in cursul anului ca urmare a operatiunilor de reorganizare, prevederile privind plata impozitului minim se vor aplica de la data inregistrarii in registrul comertului. In acest sens, se prevede ca pentru contribuabilii care se infiinteaza prin divizarea unei societati, pentru determinarea impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determina proportional cu valoarea activelor si pasivelor transferate de catre persoana juridica cedenta.

Determinarea impozitului minim datorat pentru contribuabilii infiintati prin fuziunea a doua sau mai multe societati presupune luarea in considerare a veniturilor insumate de societatile participante, inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent.

Potrivit proiectului de HG, contribuabilii infiintati in cursul anului nu intra sub incidenta articolului care stabileste plata impozitului minim pentru anul in care se inregistreaza la Oficiul Registrului Comertului, insa acestia sunt

obligati la plata impozitului pe profit. Nu achita impozitul minim societatile care la data de 1 mai 2009 se aflau in inactivitate temporara si aceasta inceteaza in cursul lui 2009, pentru perioada aferenta de la incetarea inactivitatii pana la finele acestui an. In cazul fuziunii a doua sau mai multe societati, pentru determinarea impozitului minim, veniturile totale sunt veniturile insumate ale societatilor participante, inregistrate la 31 decembrie a anului precedent.

Sursa: ZF

În contextul economic actual, eliminarea deductibilităţii TVA la achiziţiile de maşini va duce la un declin şi mai abrupt al pieţei auto locale, cred reprezentanţii companiilor din piaţă. „Coroborată cu prevederile legate de

limitarea deductibilităţii costurilor de exploatare a acestor ve hi cule (carburanţi şi întreţinere), măsura privind eliminarea deductibilităţii TVA-ului la achiziţiile de vehicule va conduce la o accelerare a evoluţiei abrupt descendente înregistrată de vânzările de vehicule începând cu ianuarie 2009, prin compa raţie cu perioada similară a anului trecut”, ne-a declarat Radu Cristian, director general MyCAR Trading, divizia de închirieri auto pe termen lung şi distribuţie vehicule rulate a importatorului Peugeot pentru România, Trust Motors.

„Guvernul propune un blocaj al vânzărilor auto”

Nimeni nu ştie însă cât de adânc va săpa măsura guvernului Boc într-o piaţă auto şi aşa afectată grav de criză. Potrivit lui Radu Cristian, „nivelul cu care vor scădea vânzările din cauza acestor noi măsuri fiscale rămâne încă de stabilit în lunile următoare”. Managerul crede că, în cazul accelerării scăderii vânzărilor, există riscul producerii unor consecinţe în lanţ – închideri de concesiuni şi, implicit, reducerea bazei de aplicare a TVA-ului, care, în final, să conducă la o scădere a aportului bugetar aşteptat de la aceste măsuri. Reprezentanţii Mercedes- Benz România ne-au transmis că măsurile adoptate de guvern „vor conduce la creşterea pieţei negre de service auto şi vor avea un impact social negativ”. Compania importă pe piaţa autohtonă mărcile Mercedes-Benz, Smart, Chrysler, Jeep şi Dodge. „Măsurile propuse de executiv au un grad ridicat de risc, în condiţiile în care mediul economic este deja supus unor presiuni foarte mari şi solicită un demers coerent de sprijinire a industriei auto din România, bazat pe măsuri legislative capabile să ofere un cadru potrivit dezvoltării sectorului auto”, se mai arată în comunicatul Mercedes- Benz România.

evz

Proiectul de ordonanta de urgenta prin care va fi rectificat bugetul contine si o serie de modificari care ating legile fiscale. Mai precis, prin aceasta ordonanta, care va fi adoptata cel mai probabil saptamâna aceasta, Finantele vor introduce trei impozite forfetare.

Firmele cu pierderi sau al caror impozit pe profit este mai mic decât 0,5% din veniturile înregistrate sunt obligate la plata unui impozit minim de 0,5% aplicat la valoarea veniturilor, dar nu mai putin de 6.500 lei anual, arata proiectul de ordonanta. Finantele au stabilit si activitatile pe care vor pune acest impozit forfetar. Acestea sunt: tranzactii imobiliare, activitati de închiriere si leasing, activitati de investigatii si protectie, comert cu ridicata si cu amanuntul, hoteluri si alte facilitati de cazare, restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie, activitati de servicii IT, activitati juridice si de contabilitate, industria alimentara, fabricarea bauturilor, activitati ale birourilor administrative centralizate, activitati de management si de consultanta în management, activitati de arhitectura si inginerie, activitati de testari si analiza tehnica, activitati ale agentiilor turistice si ale touroperatorilor, activitati de secretariat, servicii suport si alte activitati de servicii prestate în principal întreprinderilor, activitati sportive, recreative si distractive, transporturi rutiere si „alte activitati de servicii“.
 

Sursa: Cotidianul

Impozitele pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare incasate de stat in primele doua luni ale anului s-au redus de aproape trei ori fata de aceeasi perioada a

anului trecut, coborand la 63,5 mil. lei (14,8 mil. euro), fata de 175 mil. lei in 2008, potrivit datelor Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania (UNNPR).

Diminuarea valorii taxelor este cauzata pe de o parte de scaderea pretului proprietatilor, statul incasand intre 1 si 3% din valoarea tranzactiei, iar pe de alta parte de reducerea tranzactiilor. Reprezentantii notarilor spun ca numarul tranzactiilor s-a redus cu pana la 50% in primele doua luni ale acestui an fata de perioada similara din 2008. La randul sau, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI) a anuntat ca a contorizat pentru ianuarie si februarie tranzactii in scadere cu 26%, pana la 82.860, potrivit Mediafax. Cele mai mari scaderi la inceputul acestui an au avut loc in Ilfov, cu un declin de 36%, Constanta – 33%, Timis – 23%.

Sursa: ZF

Contribuabilii care trebuie sa depuna declaratia de venit pe 2008 o vor face direct la administratia financiara de care apartin, deoarece Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a renuntat la sistemul de

trimitere/primire a declaratiilor de venit prin posta. Potrivit reprezentantilor institutiei, in acest mod se economisesc 5,33 milioane lei. „În urma unei analize financiare efectuate s-a constatat ca utilizarea sistemului de trimitere/primire a declaratiilor de venit prin posta genereaza costuri mult prea ridicate, în valoare estimata de 5.335.000 lei (tiparire, împlicuire, difuzare). În noul context economico-financiar cu care se confrunta România, presedintele ANAF, Sorin Blejnar, a decis restrângerea unor categorii de cheltuieli din cadrul bugetului institutiei pe care o reprezinta“, a comunicat institutia.
Formularul 200 prin care se declara veniturile realizate se poate obtine in mod gratuit de la sediul ANAF sau se poate descarca de pe site-ul institutiei.  Odata completate, declaratiile vor fi depuse la registratura administratiei financiare unde contribuabilii isi au domiciliul.

gardianul

Proiectul unei noi metodologii de rambursare a taxei pe valoarea adaugata (TVA) va fi finalizat în aceasta luna, anunta reprezentantii Ministerului Finantelor Publice (MFP) si ai Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

Potrivit acestora, rambursarile ilegale de TVA însumau, la finele lunii februarie, 1,56 miliarde de lei, dintr-un total de restituit de 4,63 miliarde de lei. În februarie, au fost solutionate deconturi de TVA în valoare de 892 milioane de lei, fiind restituita suma de 577 milioane lei, se arata într-un comunicat al MFP.

Sursa: EVZ

“Avem 558 de taxe, un numar extrem de mare, mai ales ca din aceasta suma doar 74 sunt fiscale, restul de 484 sunt taxe si tarife nefiscale”, a afirmat Pogea.

Ministrul Finantelor a afirmat ca se vor comasa anumite taxe, iar alte taxe vor fi eliminate.

Potrivit ministrului de Finante, cele mai multe din taxele si tarifele nefiscale se regasesc la nivelul Ministerului Mediului, unde au fost identificate peste 102 taxe si tarife nefiscale, din care numai 66 la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

Sursa: Realitatea.net

Expertii in fiscalitate si companiile solicita Ministerului de Finante publicarea cat mai rapida a draftului noului Cod fiscal, pentru a vedea care sunt

masurile aplicabile din 2009 si cum influenteaza acestea bugetele firmelor.

“Povara fiscala poate fi un aspect decisiv pentru bugetele companiilor anul acesta”, a spus Angela Rosca, partener al firmei de consultanta fiscala TaxHouse, in cadrul unui seminar pe teme de fiscalitate. Paul Coman, consilier in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), spune ca in prezent se lucreaza intens la draftul de Cod fiscal si se iau in calcul toate propunerile consultantilor, contribuabililor si politicienilor.

“Draftul de Cod fiscal va fi publicat in curand pe site-ul ministerului”, a spus Coman. Ministerul Finantelor a anuntat saptamana trecuta ca “in termen de cateva zile” noua varianta a Codului fiscal va fi publicata pe site-ul institutiei. In opinia consultantilor, motivele pentru care intarzie publicarea noului Cod fiscal tin atat de “ratiuni tehnice”, dar si “ratiuni politice”, asteptandu-se un raspuns al institutiilor financiare internationale in ceea ce priveste imprumutul extern la care va apela Romania. Reprezentantii Ministerului Finantelor spun insa ca acestea sunt doar speculatii.

Sursa: Ziarul Financiar

Tranzactiile imobiliare in scop comercial facute de persoanele fizice ar putea fi impozitate cu 16%, aceasta masura fiind avuta in vedere la elaborarea noului Cod

Fiscal, a declarat marti Paul Coman, consilier superior in cadrul ANAF.

“Finantele analizeaza in acest moment o propunere ce vizeaza impozitarea cu 16% a veniturilor obtinute de catre persoanele fizice din tranzactiile comerciale cu terenuri si apartamente. Nu s-a lua inca o decizie in acest moment, intrucat se analizeaza impactul pe care l-ar putea avea introducerea acestei masuri”, a spus Coman, pentru NewsIn.

Reprezentantul ANAF a precizat ca prin introducerea acestei prevederi ar putea fi redusa activitatea speculatorilor din domeniul imobiliar.

Noul Cod Fiscal ar putea cuprinde si o masura ce vizeaza vanzarea creantelor fiscale detinute de contribuabilii ce se afla in situatia de insolventa, pentru a atrage bani la buget, a adaugat Paul Coman.

Sursa: Romania Libera

Guvernul intentioneaza sa introduca, prin modificarea Codului Fiscal, accize pentru mai multe categorii de produse, cum ar fi telefoanele mobile, ceasurile, armele de vânatoare, sistemele GPS si revistele pentru adulti,

potrivit unui document obtinut de cotidianul Business Standard.

Totodata, proprietarii de terenuri sau cei care au finalizat constructia unui imobil pe care intentioneaza sa-l vânda în mai putin de un an vor fi obligati sa plateasca TVA la tranzactie, potrivit aceluiasi document. Supuse accizarii vor deveni si “suporturile magnetice cu materiale pentru adulti” (adica CD-uri si DVD-uri cu filme porno) si revistele pentru adulti. Accizabile vor deveni si armele, motoarele de ambarcatiuni de peste 25 de cai-putere, brichetele si ceasurile de lux, dar si caviarul si sturionii.

Sursa: Gandul

Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor Publice, a declarat ca impozitul forfetar nu va fi introdus de Guvern în domeniul constructiilor, adaugând ca este nevoie de stimularea acestui sector.

 ”Nu am spus niciodata ca vom introduce impozit forfetar pe constructii. Categoric, nu ne vom duce în aceasta zona pe care trebuie s-o stimulam”, a spus Pogea, într-o conferinta de presa organizata la Banca Nationala a României.

Ministrul a explicat ca principalele domenii în care va fi introdus impozitul forfetar sunt comertul cu ridicata si cu amanuntul, hoteluri si restaurante, pensiuni si serviciile de transport.

Sursa: Gandul

Documentul se afla pe masa Ministerului de Finante si ar putea fi aprobat de Executiv pana la sfarsitul acestei luni, potrivit RealitateaTV.Noutatea

 proiectului de Cod fiscal este impozitul forfetar. El se va aplica restaurantelor, hotelurilor, dar si activitatilor din domeniul comertului cu ridicata, al celui cu amanuntul si constructiilor.Ministrul de Finante, Gheorghe Pogea, vrea sa introduca impozitul forfetar deoarece mii de firme din aceste domenii inregistreaza profit, dar declara in acte ca merg in pierdere pentru a nu plati darile la stat.

Impozitul forfetar presupune eliminarea cotei de 16% aplicata profitului si inlocuirea acesteia cu impozitarea unei sume fixe, in functie de domeniul de activitate.Noul proiect de Cod Fiscal mai prevede cresterea taxelor si impozitelor locale cu 20,5% din 2010. Astfel, impozitele pe case, masini si terenuri vor fi mai mari. De exemplu, pentru un apartament cu 2 camere dintr-o zona centrala a Capitalei se va plati un impozit cu 19 lei mai mare anul viitor, daca se va pastra procentul propus de Ministerul de Finante.

Sursa: Ziua

Accizele la alcool si tutun se majoreaza din 31 martie. Accizele la tutun va creste cu 14%, în doua transe.

Sursa RTV

Codul de Procedura Fiscala detaliaza notiunea de domiciliu fiscal în cadrul fiecarei categorii de contribuabili, în ce priveste onorarea creantelor fiscale.

Referirea este facuta pe de o parte la creantele fiscale administrate de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala iar pe de alta parte la celelalte creante fiscale ale bugetului general consolidat

1. Cadrul legal
–    Ordonanta nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti (Publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 26 din 25.01.2000);

–    Legea nr. 356/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti (Publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 425 din 18.06.2002).
2. Stabilirea nivelului dobanzii legale
Partile sunt libere sa stabileasca, in conventii, rata dobanzii pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti. In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi fara sa se arate rata dobanzii, se va plati dobanda legala.

2.1. Dobanda legala in materie comerciala
Dobanda legala se stabileste, in materie comerciala, la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei (in continuare „BNR”). Potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianti cei care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.

2.2. Dobanda legala in materie civila
Dobanda legala se stabileste, in materie civila, la nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, diminuat cu 20%. Dobanda conventionala nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an. Obligatia de a plati o dobanda mai mare decat cea stabilita in aceste conditiile este nula de drept.

Dobanda trebuie sa fie stabilita prin act scris. In lipsa acestuia se datoreaza numai dobanda legala.

2.3. Dobanda legala in relatiile de comert exterior
In relatiile de comert exterior sau in alte relatii economice internationale, atunci cand legea romana este aplicabila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, dobanda legala este de 6% pe an.

2.4. Interzicerea anatocismului (dobanda la dobanda)
Dobanda se va calcula numai asupra cuantumului sumei imprumutate. In mod exceptional, dobanzile se pot capitaliza si pot produce dobanzi in temeiul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an.

Dispozitiile anterioare nu se aplica contractului de cont curent, precum si atunci cand prin lege s-ar dispune altfel. Dobanzile percepute sau platite de BNR, de banci, de Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., de organizatiile cooperatiste de credit si de Ministerul Finantelor Publice, precum si modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementari specifice.

3. Dobanda de referinta a BNR
Nivelul dobanzii de referinta a BNR, in functie de care se stabileste dobanda legala, este:
– cel din prima zi lucratoare a anului, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul I al anului in curs; si
– cel din prima zi lucratoare a lunii iulie, pentru dobanda legala cuvenita pe semestrul II al anului in curs.

Dobanda de referinta a BNR se calculeaza ca medie, ponderata cu volumul tranzactiilor, intre dobanda la depozitele atrase de BNR si vanzarile reversibile de titluri de stat efectuate de aceasta in luna anterioara celei pentru care se face anuntul.
Nivelul dobanzii de referinta a BNR se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, prin grija BNR.

Prin Circulara BNR nr. 3/2002 (Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 100 din 05.02.2002), BNR a stabilit ca, incepand cu 1 februarie 2002, rata dobanzii de referinta a BNR sa se calculeze lunar, urmand a fi anuntata public in prima zi lucratoare a fiecarei luni, prin circulare ale BNR.

* Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
*** Dobanda conventionala.

* Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
*** Dobanda conventionala.

* Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
*** Dobanda conventionala.

* Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
*** Dobanda conventionala.

* Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
*** Dobanda conventionala.

* Dobanda de referinta a BNR publicata lunar.
** Dobanda de referinta a BNR in functie de care se stabileste dobanda legala.
*** Dobanda conventionala.  

Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

Finantistii cer Guvernului sa nu renunte la aceasta taxa, sindicatele vor sa o „sparga“.Reprezentantii muncitorilor spun ca taxa de 16% încurajeaza câstigurile speculative, economistii se tem ca renuntarea la ea ar duce la o destabilizare a sistemului fiscal. Înainte de alegeri, doua tabere pareau

imposibil de conciliat în privinta cotei unice de impozitare: sindicatele si partidele de stânga cereau renuntarea la aceasta formula de impozitare, patronatele si politicienii de centru-dreapta pledau pe toate canalele pentru pastrarea ei.

Acum, când reprezentantii la vârf ai ambelor tabere trebuie sa se puna de acord pentru formarea noului guvern, lucrurile s-au mai nuantat, dar cota unica întretine în continuare tensiunea. Cel putin, sindicatele nu renunta la ideea ca veniturile sa se impoziteze progresiv, si nu în cota unica.

Sursa: adevarul

1. Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari prin Legea nr. 493/2002, denumita in continuare ordonanta, sa organizeze si sa conduca evidenta

contabila in partida simpla.
2. Obligatia de a organiza si de a conduce evidenta contabila in partida simpla o au si contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole, definite potrivit ordonantei, si opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real.
3. Contribuabilii care obtin venituri de natura salariala, astfel cum sunt definite la art. 22 si 23 din ordonanta, precum si contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla.
II. Organizarea evidentei contabile in partida simpla
A. Dispozitii generale
4. Contribuabilii pot utiliza toate formularele prevazute in prezentele norme metodologice sau numai o parte din acestea, in functie de elementele specifice activitatii desfasurate.
5. Pentru determinarea veniturilor, in functie de natura activitatii, de frecventa incasarilor/platilor sau de felul serviciilor prestate, precum si de alte elemente specifice activitatii desfasurate, contribuabilii pot utiliza si alte formulare cu regim special, care au fost aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice, in baza prevederilor art. 1 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.
6. In functie de necesitati contribuabilii pot utiliza si alte formulare stabilite prin Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila, precum si a modelelor acestora, cu modificarile ulterioare.
7. Contribuabilii vor folosi si alte formulare prevazute in mod expres de acte normative care reglementeaza activitati economice specifice (exploatarea masei lemnoase, prestarile de servicii cu caracter international, jocurile de noroc etc.).
8. In cazul utilizarii modelelor formularelor financiar-contabile comune pe economie, aprobate pentru persoanele juridice, acestea vor fi completate in conformitate cu prezentele norme metodologice. In aceasta situatie elementele referitoare la conturi, debite, credite, semnaturile de aprobare, avizare, precum si alte elemente similare nu se completeaza.
9. In conditiile utilizarii sistemelor informatice financiar-contabile este necesar sa fie respectate Criteriile minimale privind programele informatice utilizate in domeniul financiar-contabil, prevazute de Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998, cu modificarile ulterioare.
10. Contribuabilii pot edita formularele cu regim special cu ajutorul tehnicii de calcul, in conditiile prevazute la art. 2 din Ordinul ministrului finantelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) si (10) paragraful 2 din Hotararea Guvernului nr. 831/1997.
B. Norme generale privind documentele justificative si financiar-contabile
11. Evidenta contabila in partida simpla se va conduce in conformitate cu prezentele norme metodologice.
12. In conformitate cu prevederile legale evidenta contabila in partida simpla se tine in limba romana si in moneda nationala.
13. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
14. Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale, prevazute in structura formularelor aprobate:

Însa Executivul nu a primit înca un aviz favorabil din partea Comisiei Europene, ne-a declarat Camelia Spataru, purtatorul de cuvânt al Guvernului. Mai mult, autoritatile nu specifica data de la care intra în vigoare noile niveluri ale taxei, ci doar perioada cât sunt exceptate de la plata autoturismele cu

capacitatea cilindrica mai mica de 2.000 cmc, înmatriculate pentru prima data în România sau în alt stat membru. Potrivit actului normativ, exceptia se va aplica în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009.

Totusi, atât reprezentantii Ministerului de Finante, cât si cei ai Fondului de Mediu sustin ca data de la care se tripleaza taxa este 15 decembrie, asa cum au anuntat membrii Cabinetului Tariceanu.

Sursa: EVZ

www.coltuc.ro

Adica linistea, ca toate taxele si impozitele obligatorii sunt achitate si declarate la zi, astfel încât la orice control din partea statului sa nu fie cazul aplicarii de sanctiuni si amenzi. Sunt blocuri în care aceste taxe si impozite sunt retinute de catre administrator de la proprietari, însa, ele nu sunt platite

si declarate catre stat pentru ca blocul nu este înregistrat nici la Judecatorie si nici la Administratia Financiara

Odata înfiintata asociatia de proprietari cu personalitate juridica, conducerea acesteia, în speta comitetul executiv si presedintele, au obligatia sa faca pentru activitatea financiar-contabila, urmatoarele demersuri:

1. Angajarea personalului administrativ (administrator, îngrijitor etc.), fie pe baza de contract individual de munca, fie pe baza de conventie civila de prestari servicii, în functie de specificul asociatiei. De asemenea, trebuie întocmite si formalitatile legale pentru functiile alese si remunerate (presedinte, cenzor, membru comitet).

2. Declararea contractelor de munca la Inspectoratul Teritorial de Munca. Numai asa persoanele angajate pot fi sigure ca nu sunt platite la negru si ca atunci când va fi cazul vor putea beneficia de pensie, ajutor de somaj, asistenta medicala.

3.Întocmirea lunara a statelor de plata a salariilor/indemnizatiilor/remuneratiilor cu toate taxele si impozitele specificate în clar. Introducerea în lista de plata, plata si declararea la termen a tuturor taxelor si impozitelor rezultate catre fiecare institutie beneficiara (administratia financiara, casa de pensii, casa de sanatate, agentia de Somaj, ITM).

4.Declararea la Administratia Financiara a tuturor contractelor de închiriere sau de folosinta a spatiilor comune pe care le are încheiate asociatia pentru reclame, antene, panouri, containere pentru telefonie, activitati comerciale. Asociatia este scutita de la plata impozitului pe venit daca utilizeaza aceste venituri în conditiile legii.

Sursa: Click

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Printr-o Ordonanta de urgenta adoptata, Guvernul a hotarat majorarea de trei ori a cuantumului taxei pe poluare pentru toate autovehiculele inmatriculate pentru prima data in Romania. Ordonanta reia, totodata, masura adoptata deja de Guvern pentru masinile euro IV, respectiv scutirea de la plata

pentru toate autovehiculele noiinmatriculate atat in Romania cat si in celelalte state UE, dupa 15 decembrie 2008”, a afirmat Camelia Spataru.

In urma cu aproximativ doua saptamani, Guvernul a decis scutirea obligatiei de plata, pe o perioada de peste un an a taxei pe poluare pentru autoturismele Euro IV, inmatriculate in Romania sau in alte state membre, si a caror capacitate nu depaseste 2.000 de cmc (centimetri cubi).

Actul normativ va fi trimis spre publicare la Monitorul Oficial dupa ce va primi avizul Comisiei Europene.

Executivul a hotarat majorarea primei de casare pentru stimularea innoirii parcului auto de la 3.000 de lei noi la 3.800 lei noi (echivalentul a circa 1.000 euro), a afirmat Camelia Spataru, purtatorul de cuvant al Guvernului, la finalul sedintei de Guvern.
Guvernul a avut, astfel, in vedere sustinerea industriei auto si pastrarea locurilor de munca din acest domeniu, in aceasta perioada de criza economica internationala.
 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 795 din 27 noiembrie 2008, a fost publicat Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3424 din 20 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea unor norme si instructiuni aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice. 

Potrivit modificarilor aduse Normelor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoare adaugata pentru traficul international de bunuri, prevazute de art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2218/2006, toate operatiunile efectuate asupra bunurilor aflate in regim de antrepozit TVA sunt scutite definitiv de la plata taxei, cu exceptia operatiunilor efectuate catre ultimul cumparator care beneficiaza numai de scutire provizorie. 

Tot in acest context, se arata ca impozitarea cu TVA, fara a afecta o posibila scutire, se poate efectua numai pentru operatiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxa. In masura in care la scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu se pot determina aceste operatiuni, regularizarea se face prin impozitarea cu TVA a bunurilor scoase din regimul de antrepozit de TVA, desi scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu constituie in sine o operatiune in sfera TVA. 

Modificari au suferit si Normele privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. d) si art. 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2220/2006, dintre care mentionam ridicarea pragului valoric de scutire de TVA si de accize la import a bunurilor continute in bagajul personal al calatorilor din tarile terte, daca acestea nu au caracter comercial, la 300 euro pe persoana, respectiv 430 euro pentru calatorii care folosesc transportul aerian sau maritim. 

De asemenea, noua reglementare oferita de Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2222/2006 stabileste ca sunt scutite de TVA livrarile de bunuri expediate sau transportate din afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau. In acest caz, scutirea de TVA se justifica de furnizorul care realizeaza livrarea cu factura sau declaratia vamala de export si cu documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de client sau in numele sau, cum sunt: documentul de transport, comanda de cumparare, de vanzare sau documentele de asigurare. 

Alte modificari aduse actului normativ mentionat mai sus mai vizeaza clasificarea documentelor specifice de transport, precum si scutirea de TVA pentru prestarile de servicii de transport, direct legate de importul de bunuri. 

In ceea ce priveste procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri, stabilita de Normele aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 500/2007

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Viitorul guvern va fi obligat sa majoreze impozitele si taxele daca va dori sa stimuleze economia reala, având în vedere si cheltuielile deja asumate pentru anul viitor, a declarat vineri Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politica monetara al guvernatorului BNR.

„Daca se doresc interventii pentru sprijinirea economiei reale si bugetul este deja la limita, ori reduci anumite cheltuieli si prioritizezi investitiile în infrastructura, ori majorezi taxele. Nu cred ca într-un an electoral se vor taia cheltuieli de la bunuri de capital si salarii în sistemul public“, a spus Croitoru la un seminar de Alpha Bank, BNR si Asociatia Româna a Bancilor.

Sursa: Cotidianul

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 795 din 27 noiembrie 2008, a fost publicat Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3424 din 20 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea unor norme si instructiuni aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice

Potrivit modificarilor aduse Normelor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoare adaugata pentru traficul international de bunuri, prevazute de art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2218/2006, toate operatiunile efectuate asupra bunurilor aflate in regim de antrepozit TVA sunt scutite definitiv de la plata taxei, cu exceptia operatiunilor efectuate catre ultimul cumparator care beneficiaza numai de scutire provizorie. 

Tot in acest context, se arata ca impozitarea cu TVA, fara a afecta o posibila scutire, se poate efectua numai pentru operatiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxa. In masura in care la scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu se pot determina aceste operatiuni, regularizarea se face prin impozitarea cu TVA a bunurilor scoase din regimul de antrepozit de TVA, desi scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu constituie in sine o operatiune in sfera TVA. 

Modificari au suferit si Normele privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. d) si art. 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2220/2006, dintre care mentionam ridicarea pragului valoric de scutire de TVA si de accize la import a bunurilor continute in bagajul personal al calatorilor din tarile terte, daca acestea nu au caracter comercial, la 300 euro pe persoana, respectiv 430 euro pentru calatorii care folosesc transportul aerian sau maritim. 

De asemenea, noua reglementare oferita de Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2222/2006 stabileste ca sunt scutite de TVA livrarile de bunuri expediate sau transportate din afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau. In acest caz, scutirea de TVA se justifica de furnizorul care realizeaza livrarea cu factura sau declaratia vamala de export si cu documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de client sau in numele sau, cum sunt: documentul de transport, comanda de cumparare, de vanzare sau documentele de asigurare. 

Alte modificari aduse actului normativ mentionat mai sus mai vizeaza clasificarea documentelor specifice de transport, precum si scutirea de TVA pentru prestarile de servicii de transport, direct legate de importul de bunuri. 

In ceea ce priveste procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri, stabilita de Normele aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 500/2007, aceasta se modifica in sensul ca in perioada 15 aprilie 2007 – 31 decembrie 2011 inclusiv nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care au obtinut certificat de amanare la plata.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Prin Ordinul nr. 3384/2008, Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a aprobat procedura de restituire a sumelor reprezentand impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, virate la bugetul de stat

Conform Ordinului MEF, restituirea impozitului pe venitul realizat din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, retinut de catre biroul notarial si virat la bugetul de stat, aferent unor tranzactii desfiintate ulterior achitarii impozitului, se face la cererea contribuabilului.

Restituirea impozitului va fi de competenta organul fiscalui in a carui raza teritoriala isi are domiciliul acesta, respectiv de catre organul fiscal competent in administrarea contribuabililor nerezidenti.

Potrivit procedurii, restituirea impozitului de catre organul fiscal competent se va face prin raportare la cotele de distribuire cuvenite bugetului de stat, stabilite de dispozitiile legale in vigoare la momentul retinerii acestuia de catre biroul notarial.

Cererea de restituire trebuie depusa in termen de 5 ani

Procedura aprobata prin Ordinul MEF nr. 3384/2008 stabileste ca cererea de restituire se depune in cadrul termenului legal de prescriptie a dreptului de a cere restituirea, respectiv in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la restituire.

Cererea de restituire va cuprinde urmatoarele elemente:
a) numele si prenumele contribuabilului – persoana fizica;
b) codul numeric personal, pentru cetatenii romani sau numarul de identificare fiscala, pentru cetatenii straini;
c) domiciliul contribuabilului – persoana fizica;
d) suma si natura creantei solicitate la restituire;
e) contul bancar in care urmeaza a se vira suma de restituit si codul IBAN aferent acestuia sau mentiunea ca aceasta va fi restituita in numerar, dupa caz;
f) datele de identificare ale biroului notarial care a calculat si retinut impozitul in cauza, respectiv denumirea biroului notarial, codul de identificare fiscala si sediul.

La cererea de restituire,  contribuabilul va anexa:
a) copia legalizata a actului de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului ori bunurilor imobile. Pe copia acestui inscris, biroul notarial care a autentificat actul de transfer al dreptului de proprietate, va face o mentiune cu privire la cuantumul impozitului calculat si retinut, cu precizarea numarului si a datei ordinului de plata pentru trezoreria statului prin care acesta a fost virat la buget;
b) copia legalizata a actului de desfiintare cu efect retroactiv a actului de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului ori bunurilor imobile.

Cererea va fi solutionata in termen de 45 de zile. Restituirea se va efectua in numerar sau in contul bancar al solicitantului.

Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare, conform Codului fiscal

Conform articolului 77¹ din Codul Fiscal, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:

a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
– 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

Codul fiscal a intrat în vigoare începând cu 01.01.2004 pe baza Legii nr. 571/2003, cuprinzând cadrul legal cu privire la cele mai importante impozite datorate bugetului central şi bugetelor locale.

Impozitul pe profit

Plătitorii de impozit pe profit sunt persoane juridice române, persoane juridice străine care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în România, persoane juridice şi persoane fizice nerezidente, persoane fizice rezidente asociate cu persoanele juridice române şi persoane juridice străine care realizează venituri în legatură cu proprietăţile imobiliare situate în România.

Impozitul pe profit este de 16%.

Taxa pe valoarea adaugată

În sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugată se cuprind operaţiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;

locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană;

livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice, respectiv activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.

Baza de impozitare – reprezintă tot ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizori ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, preţurile de achiziţie pentru bunurile a căror plată se efecuează în rate, suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii privind utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu au legatură cu activitatea sa economică, sau pentru a putea fi puse la dispoziţie în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane şi prestările de

servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă, în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane.

Cotele de TVA: – cota standard de 19%;

– cota redusă de 9%.

Accize – taxe speciale de consum datorate bugetului statului pentru:

bere;

vin;

băuturi fermentate, altele decât bere şi vin;

produse intermediare;

alcool etilic;

produse din tutun;

ulei mineral.

avocat@coltuc.ro

Ordin nr. 469/2007 privind stabilirea categoriilor de obligatii fiscale pentru care organul fiscal transmite contribuabililor, prin posta, formularele de declaratii de venit

Art. 1. – Pentru indeplinirea obligatiei de declarare a veniturilor realizate in anul fiscal 2006, se aproba transmiterea prin posta, de catre organul fiscal catre contribuabili – persoane fizice, a unui pachet informational continand urmatoarele:
   a) doua exemplare ale formularului 200, „Declaratie speciala privind veniturile realizate”, cod 14.13.01.13;
   b) Ghidul pentru completarea si depunerea declaratiei de venit pentru anul fiscal 2006;
   c) scrisoarea adresata contribuabililor, semnata de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala;
   d) plicul „CR”, destinat transmiterii declaratiei de venit de catre contribuabili;
   e) plicul exterior pentru transmiterile documentelor pachetului informational catre contribuabili.
   Art. 2. – Modelele si continutul formularelor adaptate pentru trimiterea/primirea prin posta, precum si cele ale Ghidului pentru completarea si depunerea declaratiei de venit pentru anul 2006, ale scrisorii semnate de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, ale plicului „CR” destinat transmiterii declaratiilor de catre contribuabili si ale plicului exterior transmis contribuabililor sunt prezentate in anexa la prezentul ordin.
   Art. 3. – (1) Costurile postale pentru transmiterile in regim „recomandat”, precum si costurile postale pentru transmiterile returate sunt suportate de catre Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala.
   (2) Costurile postale pentru trimiterile sosite cu indicatia speciala „CR” – recomandat la unitatile fiscale destinatare de la contribuabili sunt suportate de directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, din bugetele proprii.
   Art. 4. – Anexa face parte integranta din prezentul ordin.
   Art. 5. – Directia de indrumare si asistenta a contribuabililor, Directia economica si administrativa, Directia generala a tehnologiei informatiei, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si unitatile lor subordonate vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
   Art. 6. – Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I

Contestatia se formuleaza doar in scris si va cuprinde in mod obligatoriu:

– datele de identificare a contestatorului;
– obiectul contestatiei;
– motivele de fapt si de drept;
– dovezile pe care se intemeiaza;
– semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul persoanelor juridice. Dovada calitatii de imputernicit al contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit legii.