firme de recuperari creante

RECUPERARI CREANTE – FIRME DE RECUPERARI CREANTE

de

RECUPERARI-CREANTE  –  FIRME-DE-RECUPERARI-CREANTE

 

Cesiunea de creanta, in general, este o modalitate de transmisiune a creantei apartinand cedentului catre cesionar contra unui pret.

 

In ce priveste cesiunea creantei constatata prin titlu nominativ, la ordin sau la purtator, regimul juridic este stabilit prin lege speciala si in completare prin principiile expuse in art. 1587-1592 NCC.

Cesiunea creantei presupune respectarea unor conditii in care se poate efectua si din care vor decurge anumite efecte.

Toate creantele, indiferent de natura lor sau de obiect ori de modalitati, pot fi, in principiu, cesionate, in totalitate sau in parte, chiar daca sunt litigioase. Exceptie fac creantele alimentare, salariale, alocatiile familiale, pensiile si altele.

Art. 1566-1592 din Noul Cod civil

SECTIUNEA 1. Cesiunea de creanta in general

Art. 1.566. Notiune
(1) Cesiunea de creanta este conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert.
(2) Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica:

a) transferului creantelor in cadrul unei transmisiuni universale sau cu titlu universal;
b) transferului titlurilor de valoare si altor instrumente financiare, cu exceptia dispozitiilor sectiunii a 2-a din prezentul capitol.

Art. 1.567. Felurile cesiunii
(1) Cesiunea de creanta poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
(2) Daca cesiunea este cu titlu gratuit, dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza in mod corespunzator cu cele din materia contractului de donatie.
(3) Daca cesiunea este cu titlu oneros, dispozitiile prezentului capitol se completeaza in mod corespunzator cu cele din materia contractului de vanzare-cumparare sau, dupa caz, cu cele care reglementeaza orice alta operatiune juridica in cadrul careia partile au convenit sa se execute prestatia constand in transmiterea unei creante.

Art. 1.568. Transferul drepturilor
(1) Cesiunea de creanta transfera cesionarului:

a) toate drepturile pe care cedentul le are in legatura cu creanta cedata;
b) drepturile de garantie si toate celelalte accesorii ale creantei cedate.

(2) Cu toate acestea, cedentul nu poate sa predea cesionarului, fara acordul constituitorului, posesia bunului luat in gaj. in cazul in care constituitorul se opune, bunul gajat ramane in custodia cedentului.

Art. 1.569. Creante care nu pot fi cedate
(1) Nu pot face obiectul unei cesiuni creantele care sunt declarate netransmisibile de lege.
(2) Creanta ce are ca obiect o alta prestatie decat plata unei sume de bani poate fi cedata numai daca cesiunea nu face ca obligatia sa fie, in mod substantial, mai oneroasa.

Art. 1.570. Clauza de inalienabilitate
(1) Cesiunea care este interzisa sau limitata prin conventia cedentului cu debitorul nu produce efecte in privinta debitorului decat daca:

a) debitorul a consimtit la cesiune;
b) interdictia nu este expres mentionata in inscrisul constatator al creantei, iar cesionarul nu a cunoscut si nu trebuia sa cunoasca existenta interdictiei la momentul cesiunii;
c) cesiunea priveste o creanta ce are ca obiect o suma de bani.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu limiteaza raspunderea cedentului fata de debitor pentru incalcarea interdictiei de a ceda creanta.

Art. 1.571. Cesiunea partiala
(1) Creanta privitoare la o suma de bani poate fi cedata in parte.
(2) Creanta ce are ca obiect o alta prestatie nu poate fi cedata in parte decat daca obligatia este divizibila, iar cesiunea nu face ca aceasta sa devina, in mod substantial, mai oneroasa pentru debitor.

Art. 1.572. Creante viitoare
(1) in caz de cesiune a unei creante viitoare, actul trebuie sa cuprinda elementele care permit identificarea creantei cedate.
(2) Creanta se considera transferata din momentul incheierii contractului de cesiune.

Art. 1.573. Forma cesiunii
(1) Creanta este cedata prin simpla conventie a cedentului si a cesionarului, fara notificarea debitorului.
(2) Consimtamantul debitorului nu este cerut decat atunci cand, dupa imprejurari, creanta este legata in mod esential de persoana creditorului.

Art. 1.574. Predarea inscrisului constatator al creantei
(1) Cedentul este obligat sa remita cesionarului titlul constatator al creantei aflat in posesia sa, precum si orice alte inscrisuri doveditoare ale dreptului transmis.
(2) in caz de cesiune partiala a creantei, cesionarul are dreptul la o copie legalizata a inscrisului constatator al creantei, precum si la mentionarea cesiunii, cu semnatura partilor, pe inscrisul original. Daca cesionarul dobandeste si restul creantei, devin aplicabile dispozitiile alin. (1).

Art. 1.575. Efectele cesiunii inainte de notificare
(1) Cesiunea de creanta produce efecte intre cedent si cesionar, iar acesta din urma poate pretinde tot ceea ce primeste cedentul de la debitor, chiar daca cesiunea nu a fost facuta opozabila debitorului.
(2) Cesionarul poate, in aceleasi imprejurari, sa faca acte de conservare cu privire la dreptul cedat.

Art. 1.576. Dobanzile scadente si neincasate
Daca nu s-a convenit altfel, dobanzile si orice alte venituri aferente creantei, devenite scadente, dar neincasate inca de cedent, se cuvin cesionarului, cu incepere de la data cesiunii.

Art. 1.577. Costuri suplimentare
Debitorul are dreptul sa fie despagubit de cedent si de cesionar pentru orice cheltuieli suplimentare cauzate de cesiune.

Art. 1.578. Comunicarea si acceptarea cesiunii
(1) Debitorul este tinut sa plateasca cesionarului din momentul in care:

a) accepta cesiunea printr-un inscris cu data certa;
b) primeste o comunicare scrisa a cesiunii, pe suport hartie sau in format electronic, in care se arata identitatea cesionarului, se identifica in mod rezonabil creanta cedata si se solicita debitorului sa plateasca cesionarului. in cazul unei cesiuni partiale, trebuie indicata si intinderea cesiunii.

(2) inainte de acceptare sau de primirea comunicarii, debitorul nu se poate libera decat platind cedentului.
(3) Atunci cand comunicarea cesiunii este facuta de cesionar, debitorul ii poate cere acestuia sa ii prezinte dovada scrisa a cesiunii.
(4) Pana la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate sa suspende plata.
(5) Comunicarea cesiunii nu produce efecte daca dovada scrisa a cesiunii nu este comunicata debitorului.

Art. 1.579. Opozabilitatea cesiunii unei universalitati de creante
Cesiunea unei universalitati de creante, actuale sau viitoare, nu este opozabila tertilor decat prin inscrierea cesiunii in arhiva. Cu toate acestea, cesiunea nu este opozabila debitorilor decat din momentul comunicarii ei.

Art. 1.580. Comunicarea odata cu cererea de chemare in judecata
Atunci cand cesiunea se comunica odata cu actiunea intentata impotriva debitorului, acesta nu poate fi obligat la cheltuieli de judecata daca plateste pana la primul termen, afara de cazul in care, la momentul comunicarii cesiunii, debitorul se afla deja in intarziere.

Art. 1.581. Opozabilitatea cesiunii fata de fideiusor
Cesiunea nu este opozabila fideiusorului decat daca formalitatile prevazute pentru opozabilitatea cesiunii fata de debitor au fost indeplinite si in privinta fideiusorului insusi.

Art. 1.582. Efectele cesiunii intre cesionar si debitorul cedat
(1) Debitorul poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca impotriva cedentului. Astfel, el poate sa opuna plata facuta cedentului inainte ca cesiunea sa ii fi devenit opozabila, indiferent daca are sau nu cunostinta de existenta altor cesiuni, precum si orice alta cauza de stingere a obligatiilor survenita inainte de acel moment.
(2) Debitorul poate, de asemenea, sa opuna cesionarului plata pe care el insusi ori fideiusorul sau a facut-o cu buna-credinta unui creditor aparent, chiar daca au fost indeplinite formalitatile cerute pentru a face opozabila cesiunea debitorului si tertilor.
(3) In cazul in care cesiunea i-a devenit opozabila prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensatia pe care o putea invoca in raporturile cu cedentul.

Art. 1.583. Cesiuni succesive
(1) Atunci cand cedentul a transmis aceeasi creanta mai multor cesionari succesivi, debitorul se libereaza platind in temeiul cesiunii care i-a fost comunicata mai intai sau pe care a acceptat-o mai intai printr-un inscris cu data certa.
(2) In raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiasi creante este preferat cel care si-a inscris mai intai cesiunea la arhiva, indiferent de data cesiunii sau a comunicarii acesteia catre debitor.

Art. 1.584. Efectele cesiunii partiale intre cesionarii creantei
in cazul unei cesiuni partiale, cedentul si cesionarul sunt platiti proportional cu valoarea creantei fiecaruia dintre ei. Aceasta regula se aplica in mod corespunzator cesionarilor care dobandesc impreuna aceeasi creanta.

Art. 1.585. Obligatia de garantie
(1) Daca cesiunea este cu titlu oneros, cedentul are, de drept, obligatia de garantie fata de cesionar.
(2) Astfel, cedentul garanteaza existenta creantei in raport cu data cesiunii, fara a raspunde si de solvabilitatea debitorului cedat. Daca cedentul s-a obligat expres sa garanteze pentru solvabilitatea debitorului cedat, se prezuma, in lipsa unei stipulatii contrare, ca s-a avut in vedere numai solvabilitatea de la data cesiunii.
(3) Raspunderea pentru solvabilitatea debitorului cedat se intinde pana la concurenta pretului cesiunii, la care se adauga cheltuielile suportate de cesionar in legatura cu cesiunea.
(4) De asemenea, daca cedentul cunostea, la data cesiunii, starea de insolvabilitate a debitorului cedat, sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile legale privind raspunderea vanzatorului de rea-credinta pentru viciile ascunse ale bunului vandut.
(5) In lipsa de stipulatie contrara, cedentul cu titlu gratuit nu garanteaza nici macar existenta creantei la data cesiunii.

Art. 1.586. Raspunderea cedentului pentru evictiune
(1) In toate cazurile, cedentul raspunde daca, prin fapta sa proprie, singura ori concurenta cu fapta unei alte persoane, cesionarul nu dobandeste creanta in patrimoniul sau ori nu poate sa o faca opozabila tertilor.
(2) Intr-un asemenea caz, intinderea raspunderii cedentului se determina potrivit dispozitiilor art. 1.585 alin. (4).

SECTIUNEA a 2-a. Cesiunea unei creante constatate printr-un titlu nominativ, la ordin sau la purtator

Art. 1.587. Notiune si feluri
(1) Creantele incorporate in titluri nominative, la ordin ori la purtator nu se pot transmite prin simplul acord de vointa al partilor.
(2) Regimul titlurilor mentionate la alin. (1), precum si al altor titluri de valoare se stabileste prin lege speciala.

Art. 1.588. Modalitati de transmitere
(1) In cazul titlurilor nominative, transmisiunea se mentioneaza atat pe inscrisul respectiv, cat si in registrul tinut pentru evidenta acestora.
(2) Pentru transmiterea titlurilor la ordin este necesar girul, efectuat potrivit dispozitiilor aplicabile in materia cambiilor.
(3) Creanta incorporata intr-un titlu la purtator se transmite prin remiterea materiala a titlului. Orice stipulatie contrara se considera nescrisa.

Art. 1.589. Mijloace de aparare
(1) Debitorul nu poate opune detinatorului titlului alte exceptii decat cele care privesc nulitatea titlului, cele care reies neindoielnic din cuprinsul acestuia, precum si cele care pot fi invocate personal impotriva detinatorului.
(2) Cu toate acestea, detinatorul care a dobandit titlul in frauda debitorului nu se poate prevala de dispozitiile alin. (1).

Art. 1.590. Plata creantei
Debitorul care a emis titlul la purtator este tinut sa plateasca creanta constatata prin acel titlu oricarui detinator care ii remite titlul, cu exceptia cazului in care i s-a comunicat o hotarare judecatoreasca prin care este obligat sa refuze plata.

Art. 1.591. Punerea in circulatie fara voia emitentului
Debitorul care a emis titlul la purtator ramane tinut fata de orice detinator de buna-credinta, chiar daca demonstreaza ca titlul a fost pus in circulatie impotriva vointei sale.

Art. 1.592. Actiunea detinatorului deposedat in mod nelegitim
Cel care a fost deposedat in mod nelegitim de un titlu la purtator nu il poate impiedica pe debitor sa plateasca creanta celui care ii prezinta titlul decat prin comunicarea unei hotarari judecatoresti. in acest caz, instanta se va pronunta pe cale de ordonanta presedintiala.

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

de

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Cum vom incheia contractele in 2012 sau dimpotriva, cum renuntam la acestea

de

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul  iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.

Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 – 1184 NCC) Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri.

  • Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese.
  • Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract.

Clauzele contractuale

Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:

  • Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere;
  • Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala.

Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.

Clauza de impreviziune

Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune

Transferul dreptului de proprietate – riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil,  din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu.

Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.

Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.

Antecontractul (Promisiunea de a contracta)

Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:

  • Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract;
  • Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

Clauza penala

Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de

bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

  • Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale;
  • Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei – punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura.

Elementele de noutate:

  • Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la “(ne)executarea unei obligatii….”
  • Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii c
Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 – 1554 NCC)

  • Rezolutiune/Reziliere unilaterala – prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune/reziliere, numai daca:

(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.

Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.

  • Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept – Pact Comisoriu grad IV – sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil.

Denuntarea unilaterala

  • Reglementata expres la art. 1276 – 1277 NCC;
  • Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.
sursa: Mircea si asociatii