lista

Lista datornicilor 2012-2013

de

Lista datornicilor este publicata trimestrial, pana in ultima zi a primei luni din trimestrul urmator celui de raportare, in baza Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a

functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Astfel, pana la finalul lunii octombrie, Fiscul trebuie sa publice lista debitorilor si a obligatiilor restante inregistrate de catre acestia la 30 septembrie 2012.

Potrivit actului normativ citat, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a aduce la cunostinta publica lista contribuabililor, persoane juridice, ,,care inregistreaza obligatii restante la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul Fondului national unic pentru asigurari sociale de sanatate si la bugetele locale, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare, totalul obligatiilor bugetare datorate in anii fiscali precedenti in care s-au inregistrat obligatii restante, cuantumul obligatiilor restante, precum si modalitatea de colectare a acestora aplicata de organele competente ale autoritatilor publice sus-mentionate”.

Bugetarii ramân fara unele sporuri, în urma deciziilor Cabinetului Boc.

de

Premierul a explicat, vineri seara, despre reducerea sau eliminarea mai multor sporuri, prime sau stimulente acordate functionarilor publici, care “împovareaza bugetul”.

“Când vorbim de eliminarea unor sporuri, nu ne referim la cele din Codul Muncii, a explicat Boc. Spre exemplu, sporul de vechime, de munca pe timp de noapte sau cel pentru ore suplimentare. Acesta din urma poate fi acordat si sub forma de ore libere”.

Emil Boc a prezentat si o serie de sporuri care vor fi eliminate. Unul dintre exemple, cel de 75 la suta, pentru personalul care lucreaza la absorbtia de fonduri europene.” Legea spune ca acesta poate fi cuprins între 50 si 100 la suta. Acest spor va putea ajunge la 75 la suta, dar va fi acordat doar persoanelor care au legatura directa cu atragerea de fonduri europene, doar pe baza de performanta, care sa se materializeze cu atragerea de fonduri europene. Daca nu, primesc doar salariul de baza”, a spus premierul.

Vor fi eliminate si sporurile pentru cei care utilizeaza o limba straina, daca aceasta este una dintre conditiile de lucru. Indemnizatia de audit public, de 25 la suta, va fi si ea eliminata, în timp ce indemnizatia de conducere, de 55 la suta, va trebui evaluata dupa conditiile de eficienta. Sporul de antena de 10 la suta va fi acordat doar în situatia în care e un pericol real care ameninta sanatatea unor functionari. Acest spor va fi acordat doar pe baza de masuratori.

“Nu vom putea fi la fel de generosi ca în anii trecuti, a declarat Emil Boc, vorbind despre stimulente. Sunt salarii de 20, 30 de milioane de lei vechi, însa venitul lunar ajunge la 100 de milioane”. Potrivit lui Boc, cheltuielile cu personalul s-au dublat în perioada 2005-2008, când au aparut 162 de mii de posturi noi. Cele mai multe au fost în administratia centrala-50 de mii de posturi.

Premierul a prezentat si o lista cu diferentele între venituri si salarii, la directori generali din ministere, în luna noiembrie 2008.

Ministerul Comunicatiilor-2051-12426

Ministerul Agriculturii-3656-11963

Ministerul Economiei-3589-18964

Ministerul Afacerilor Externe-5494-16180

Ministerul Sînatatii-3656-10936

IMM-5485-4964

Ministerul Culturii-5656-8690

Ministerul de Finante-2051-15570

Ministerul Muncii-2051-14538

“Primii care trebuie sa dea semne de solidaritate sunt cei care au beneficiat de generozitatea banului public”, a decretat Emil Boc.

Sursa: Gandul

Patrimoniul cultural naţional. Clasarea sau radierea unui bun ca aparţinând acestui patrimoniu

de

Prin sentinţa civilă nr.882 din 19 iunie 2001, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată  de reclamanta H.I.R. în contradictoriu cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi:

– a constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a soluţiona cererea reclamantei de radiere a imobilului în litigiu de pe lista monumentelor istorice ale municipiului Bucureşti;

– a dispus radierea imobilului în cauză, situat în municipiul Bucureşti, sector 1, str.Barbu Delavrancea nr.47 din lista monumentelor instorice cu valoare memorială;

– a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei;

– a luat act că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:

Printr-o hotărâre judecătorească reclamantei i-a fost restituit imobilul în cauză, care aparţinuse tatălui său şi în privinţa căruia fusese aplicat în mod nelegal Decretul nr.92/1950, astfel că reclamanta are legitimare procesuală activă cu privire la cererile formulate pentru radirea acestui imobil din lista monumentelor istorice cu valoare memorială.

Prin acţiunea adresată instanţei de contencios administrativ reclamanta a cerut să se constată refuzul nejustificat al Ministerului Culturii şi Cultelor de a răspunde şi soluţiona în termen legal cererea de radiere a imobilului în cauză de pe lista monumentelor istorice cu valoare memorială a municipiului Bucureşti, unde a fost înregistrat drept „Casa Mihail Sadoveanu”. A mai cerut obligarea ministerului pârât să procedeze la radierea imobilului în cauză de pe lista respectivă.

Instanţa de fond a reţinut pe de o parte că ministerul pârât a refuzat în mod  nejustificat  să soluţioneze cererea reclamantei de radiere a imobblului în litigiu de pe lista respectivă şi, pe de altă parte, a apreciat că acest imobil nu este o casă memorială, deoarece din actele depuse la dosar a rezultat că Mihail Sadoveanu a locuit doar ca chiriaş în acea casă, că imobilul se află într-o stare avansată de degradare şi că nu întruneşte condiţiile de clasificare pe lista monumentelor istorice.

Impotriva acestei hotărâri a formulat recurs Ministerul Culturii şi Cultelor criticând-o sub următoarele aspecte:

– în mod greşit a reţinut instanţa de fond că ar exista un refuz nejustificat de rezolvare a cererilor reclamantei, ministerul răspunzându-i la toate petiţiile sale;

– în mod greşit a soluţionat instanţa de fond excepţia privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantei;

– în mod greşit a reţinut instanţa existenţa unei vătămări şi a dispus radierea acelui imobil de pe lista respectivă.

Recursul este întemeiat.

1. Actelor normative în vigoare la data soluţionării cauzei sunt Ordonanţa de Urgenţă nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.41/1995, Ordinul nr.1284 din 12 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind criteriile unice de clasare a bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional, Ordinul nr.2013 din 22 februarie 2000 privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile în Lista monumentelor istorice.

Ulterior, reglementările au fost completate şi cu prevederile Legii nr.422/18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, publicate în Monitorul Oficial nr.407 din 24 iulie 2001.

In conformitate cu prevederile legale de mai sus, clasarea sau radierea/ declasarea unui bun ca aparţinând patrimoniului cultural naţional este o prerogativă ce aparţine minstrului culturii şi cultelor  şi Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, organism ştiinţific  care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor.

După ce imobilul în cauză a fost restituit reclamantei şi aceasta a aflat că imobilul era clasat şi inclus pe Lista monumentelor istorice cu valoare memorială a municipiului Bucureşti, a formulat mai multe cereri prin care a cerut declasarea imobilului la care Ministerul Culturii şi Cultelor a răspuns cu adresele din 18 decembrie 1998, 2 decembrie 1998 şi 11 august 1999 în sensul că cererile sale au fost respinse şi că nu se acceptă declasarea imobilului din Lista monumentelor istorice Bucureşti (filele 18-19, 15 din dosarul nr.577/2000).

Astfel fiind, în mod greşit a reţinut instanţa că ar fi existat un refuz nejustificat în sensul art.1 din Legea nr.29/1990 din partea  Ministerului Culturii şi Cultelor.

Potrivit prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990 privind contencios administrativ, orice persoană dacă se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti.

Dar, în cauză, ministerul pârât a rezolvat cererile reclamantei, în sensul că a respins solicitarea de radiere / declasare a imobilului din lista respectivă.

Or, actul prin care o autoritate administrativă a rezolvat negativ o cerere nu poate fi asimilat cu un refuz nejustificat, din partea acestei autorităţi, de rezolvare a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege, în sensul prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990.

Deci, în mod nelegal, prin interpretarea  şi aplicarea greşită   a prevederilor art.1 alin.1 din Legea nr.29/1990, instanţa de fond a constatat existenţa unui refuz nejustificat din partea Ministerului Culturii şi Cultelor de rezolvare a cererilor prin care reclamanta solicitase radierea / declasarea imobilului din Lista monumentelor istorice a municipiului Bucureşti, din moment ce această autoritate publică, luând act de avizul negativ, a respins cererea respectivă.

Reclamanta putea, potrivit prevederilor Legii nr.29/1990, să constate legalitatea acestui act administrativ prin care i s-a respins cererea de radiere /declasare a imobilului, dar nu a făcut-o, înţelegând să-şi fundamenteze acţiunea pe dispoziţiile legale privitoare la refuzul nejustificat al autorităţii, pe care l-a invocat expres şi l-a susţinut în mod consecvent.

2. Totodată, instanţa de fond a reţinut în mod greşit că, în cauză, ar fi fost dovedită existenţa unei vătămări a dreptului de proprietate al reclamantei asuptra imobilului în litigiu.

Potrivit prevederilor art.480 din Codul de procedură civilă, proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.

Prin reglementările instituite de O.G.nr.68/1994 şi respectiv, Legea nr.422/2001 au fost prevăzute unele măsuri care au drept scop protejarea patrimoniului cultural, în general şi a monumentelor istorice, în special, aceste dispoziţii fiind unele dintre cele la care face referire art.480 din Codul civil şi care constituie limite de exercitare a dreptului de proprietate.

In concluzie, în nici un caz nu se poate reţine că limitele legale de exercitare a   dreptului de proprietate ar constitui o vătămare a acestui drept în sensul prevederilor art.1 din Legea nr.29/1990 aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond.

3.  Constatând  că imobilul respectiv nu este o casă memorială şi dispunând radierea acestuia din Lista monumentelor istorice cu valore memorială, instanţa de fond s-a substituit autorităţilor administrative, acordând chiar şi cea ce nu i s-a cerut.

Astfel, potrivit prevederilor legale în materie, arătate mai sus, Ministerul Culturii şi Cultelor  şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice sunt autorităţile la care au competenţa legală de a dispune clasarea sau radierea/declasarea unui bun ca aparţinând sau nu patrimoniului cultural naţional.

Potrivit prin art.11 din Legea nr.29/1990, instanţa putea, în cauză, admiţând acţiunea să oblige pe autoritatea administrativă să emită actul administrativ de radiere/declasare a imobilului respectiv.

De fapt, prin acţiunea formulată, reclamanta nu ceruse radierea imobilului din lista respectivă, ci obligarea autorităţii pârâte să procedeze la această operaţiune.

In concluzie, având în vedere considerentele de mai sus, motivele de recurs fiind întemeiate, recursul a fost admis, hotărârea atacată a fost casată, iar acţiunea respinsă ca neîntemeiată.

LISTA SOCIETATILOR la care se face referire in art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a)

de

a) societãtile înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societãtii europene (SE) si a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societãtii europene în ceea ce priveste implicarea lucrãtorilor si asociatiile cooperatiste înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societãtii Cooperative Europene (SCE) si a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societãtii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajatilor;

b) societãtile înfiintate în baza legii belgiene, cunoscute ca ‘société anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘société en commandite par actions’/’commanditaire vennootschap op aandelen’, ‘société privée à responsabilité limitée’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité limitée’/’coöperatieve vennootschap metbeperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité illimitée’/’coöperatieve vennootschap met onbeperkteaansprakelijkheid’, ‘société en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘société en commandite simple’/’gewone commanditaire vennootschap’, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice mentionate mai sus, si alte societãti constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;

c) societãtile înfiintate în baza legislatiei cehe, cunoscute ca ‘akciová spolecnost’, ‘spolecnost s rucením omezenym’;

d) societãtile înfiintate în baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ si ‘anpartsselskab’; alte societãti supuse impozitãrii conform legii impozitului pe profit, în mãsura în care venitul lor impozabil este calculat si impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislatiei fiscale aplicabile la ‘aktieselskaber’;

e) societãtile înfiintate în baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des öffentlichen Rechts’, si alte societãti constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;

f) societãtile înfiintate în baza legii estoniene ca ‘täisühing’, ‘usaldusühing’, ‘osaühing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusühistu’;

g) societãtile înfiintate în baza legii grecesti, cunoscute ca ‘ανώνυμη εταιρεία’, ‘εταιρεία περτωρτσμένης ευθύνης (Ε.Π.Ε)

h) societãtile înfiintate în baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anónima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad limitada, organisme de drept public care functioneazã în baza legii private;

i) societãtile înfiintate în baza legii franceze, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘sociétés par actions simplifiées’, ‘sociétés d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’épargne et de prévoyance’, ‘sociétés civiles’, care sunt automat supuse impozitului pe profit, ‘coopératives’, ‘unions de coopératives’, întreprinderi publice industriale si comerciale si alte societãti constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;

j) societãtile înfiintate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiintate pe baza legii asociatiilor industriale si de aprovizionare, societãti de constructii, înfiintate pe baza legii asociatiilor de constructii, si trusturile bancare de economii, înfiintate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989;

k) societãtile înfiintate în baza legii italiene, cunoscute ca ‘società per azioni’, ‘società in accomandita per azioni’, ‘società a responsibilità limitata’, ‘società cooperative’, ‘società di mutua assircurazione’, si entitãti publice si private a cãror activitate este în întregime sau în principal comercialã;

l) societãtile înfiintate în baza legii cipriote ca ‘εταιρείας’, supuse impozitului pe profit;

m) societãtile înfiintate în baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedrıba’, ‘sabiedrıba ar ierobezotu atbildıbu’;

n) societãtile înfiintate în baza legii lituaniene;

o) societãtile înfiintate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘société coopérative’, ‘société coopérative organisée comme une société anonyme’,

‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’épargne-pension’, ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou minière de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des établissements publics et des autres personnes morales de droit public’, si alte societãti constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;

p) societãtile înfiintate în baza legii ungare, cunoscute ca ‘közkereseti társaság’, ‘betéti társaság’, ‘közös vállalat’, ‘korlátolt felelo˝sségu˝ társaság’, ‘részvénytársaság’, ‘egyesülés’, ‘kozhasznú társaság’, ‘szövetkezet’;

q) societãtile înfiintate în baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ Responsabilita Limitata’, ‘Soc˙jetajiet en commandite li l-kapital tagh¯ hom maqsum f’azzjonijiet’;

r) societãtile înfiintate în baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennnootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open commanditaire vennootschap’, ‘Coöperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘Vereniging op coöperatieve grondslag’, ‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of

kredietinstelling optreedt’, si alte societãti constituite în baza legii olandeze si supuse impozitului pe profit olandez;

s) societãtile înfiintate în baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften’;

s) societãtile înfiintate în baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spólka akcyjna’, ‘spólka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;

t) societãtile comerciale sau societãtile de drept civil ce au formã comercialã, precum si alte entitãti a cãror activitate este de naturã comercialã sau industrialã, înregistrate potrivit legii portugheze;

t) societãtile înfiintate în baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska družba’, ‘komanditna družba’, ‘družba z omejeno odgovornostjo’;

u) societãtile înfiintate în baza legislatiei slovace, cunoscute ca akciová spoloćnost’, ‘spoloćnost’ s rucĕním obmedzenỹm’, ‘komanditná spoloćnost’.

v) societãtile înfiintate în baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtiö/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘säästöpankki/sparbank’ and ‘vakuutusyhtiö/försäkringsbolag’;

w) societãtile înfiintate în baza legii suedeze, cunoscute ca ‘aktiebolag’, ‘försäkringsaktiebolag’, ‘ekonomiska föreningar’, ‘sparbanker’, ‘ömsesidiga försäkringsbolag’;

x) societãtile înfiintate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.“

Autorizatia de construire

de

Autorizatia de construire Procedura de autorizare Certificatul de Urbanism – CU Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.

Termenul de emitere – cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. Termenul de valabilitate – se stabileste de catre emitent intre 6 si 24 de luni de la data emiterii. Prelungirea valabilitatii CU se poate face la cerearea titularului formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii pentru o perioada de cel mult 12 luni si doar o singura data. Solicitantul – poate fi orice persoana fizica sau juridica interesata sa cunoasca informatii cu privire la imobil – teren sau constructii. Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesar ca solicitantul sa detina un titlu asupra imobilului, actul fiind cu caracter de informare. Acesta se va adresa autoritatilor cu o cerere prin care se solicita emiterea CU cu precizarea scopului solicitarii. Scopul emiterii CU – pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente precum si pentru autorizarea desfiintarii constructiilor. Certificatul de urbanism se emite si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza de studiu de fezabilitate, precum si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara. Lista certificatelor de urbanism este publica si se afiseaza lunar la sediul emitentului. Documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementari urbanistice care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitantilor certificatelor de urbanism. Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. Documentele necesare emiterii CU: · cerere tip completata cu elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, cu precizarea scopului solicitarii · plan de situatia, elaborat pe suport topografic – vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie – la scarile 1:5000 pana la 1:500; · extrasul de Carte funciara (pana la introducerea cadastrului general in unitatea administrativ-teritoriala respectiva) pentru imobilele proprietate privata, numai in cazul solicitarii certificatului de urbanism pentru instrainari; · documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (in copie). Autorizatia de Construire – AC Termen de emitere– cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii Perioada de valabilitate a AC – cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor. Prin exceptie in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni. Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica detinatoare a unui titlu asupra imobilului, care atesta dreptul de proprietate (contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca etc.), sau a unui contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat, ori a unui contract de inchiriere (numai pentru constructii cu caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului de drept). Solicitarea emiterii unei autorizatii de construire/desfiintare se poate face fie direct de catre detinatorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alta persoana fizica sau o persoana juridica autorizata, care are in obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrarilor de constructii. Documentele necesare emiterii AC: a) cerere pentru emiterea autorizatiei de construire; b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata); c) certificatul de urbanism (in copie); d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C., intocmit in baza prevederilor legale, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica – semnate si stampilate in original (doua exemplare); e) fisele tehnice pentru obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului (doua exemplare); f) avizele si acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competenta de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie); g) declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului; h) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de construire (in copie); i) documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de urbanism (in copie). av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Colegiile electorale, afacerea politică a verii 2008

de

Ialomiţa se pregăteşte de zor pentru delimitarea colegiilor electorale. Având în vedere numărul de locuitori, partidele politic vor avea dreptul la 4 colegii electorale şi 6 parlamentari. Listele de propuneri, varianta modernă a cutiei Pandorei, au fost deschise săptămâna trecută. Primarii, cheia viitoarelor succese electorale.

Colegii pana la 13 iulie

În ciuda ameninţărilor de amânare a alegerilor din toamnă, partidele locale şi-au luat în serios sarcinile trasate de la centru şi şi-au împărţit tovărăşeşte judeţul. Deşi graniţele nu au fost delimitate oficial, cele 4 colegii electorale din Ialomiţa îşi vor avea epicentrele la Feteşti, Slobozia, Căzăneşti şi Urziceni. Cele 4 zone urmează a oferi Ialomiţei viitori 4 deputaţi de Ialomiţa şi cei doi senatori la care are dreptul. Fiecare partid are dreptul să propună un singur candidat pentru fiecare colegiu electoral. Candidaţii care câştigă 50% plus 1 din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului in care candidează, primesc un mandat. Voturile tuturor candidaţilor unui partid sunt însumate si folosite in scopul determinării numărului de mandate la care are dreptul fiecare partid, după un algoritm proporţional identic cu cel folosit in prezent. Deşi nu a fost stabilit, termenul final pentru finalizarea propunerilor trebuie să preceadă 13 iulie, dată la care Guvernul va prezenta oficial colegiile uninominale din fiecare judeţ. Până în acest moment nici unui dintre şefii partidelor politice locale nu a definitivat lista celor 6 candidaţi pe care are dreptul sa îi propună.

Liste incomplete, lupte de culise

Deşi fiecare dintre partidele politice locale vehiculează nume, în fapt, fiecare dintre liderii politici locali caută cu disperare nume cu notorietate care să confirme sau să dinamizeze procentele obţinute la alegerile locale. Potrivit declaraţiilor oficiale, PSD are pe lista sa două nume certe. Pe Marian Neaşcu, fost director de campanie al lui Gabi Ionaşcu, şi pe Alecsandu Stiucă, deputat în funcţie. La PDL, lista cuprinde 4 nume, nici unl confirmat oficial, în lipsa unui şef care să-şi asume responsabilitatea unei declaraţii: Marian Hoinaru, Marius Hoinaru, Ion Mitrică şi Cazacu Marinică.  La PNL, după cum deja s-a publicat în presa locală, preşedintele PNL Petre Gheorghe a reuşit să înlăture printr-o lovotură de palat pe Cristina Pocora de pe lista pentru colegiul Feteşti, adjudecându-şi acest fotoliu în lipsă, Iar restul candidaţilor vehiculaţi, mai puţin cel al primarului de Urziceni Consantin Sava sunt, deocamdată, no name-uri fără rezonanţă pe scena politică locală. Cât despre strategia de campanie, ea poate fi rezumată de declaraţia preşedintelui PSD Ialomiţa, Silvian Ciupercă, al cărui partid a obţinut cele mai bune rezultate la alegerile locale „Selecţia candidaţilor si procedura de lucru este in curs. Vorbim despre candidaţi care şi-au exprimat această intenţie. Urmează să urmărim foarte atent condiţiile de selecţie pentru candidaturi şi, bineînţeles, în funcţie de acele condiţii şi de criteriile pe care le-am stabilit, să vedem dacă vor candida sau nu.”

Primarii, noii Iuda ai alegerilor din toamnă

Într-o traducere exactă, declaraţia preşedintelui Ciupercă înseamnă că locurile pe listele de partid pentru deputaţi şi senatori urmează să fie obţinute în funcţie de capacitatea financiară a celor care se înscriu. Situaţia e valabilă indiferent de partid, iar discuţiile de moment se axează în jurul sumelor care urmează a fi investite pentru campanie.

Totuşi, acesta nu este singurul motiv pentru care listele continuă să rămână deschise. Pentru că dincolo de analizele privitoare la şanse pe care stafurile de campanie le fac privind cu coada ochiului la rezultatele alegerilor locale, acestea trebuie să aibă în vedere şi preţurile nominale ale primarilor. Potrivit unor surse mai bine informate decât noi, hitul acestei veri va fi: „Cât îmi dai să te fac deputat!?” Iar doritori sunt mulţi, pentru că în campaniile locale costurile au fost mari şi golurile se cer acoperite. Şi cum în politică nu există garanţii, situaţia se cere atent cântărită, iar doritorii trebuie să-şi cântărească îndelung buzunarele dacă vor să le ajungă până în toamnă.

Out-siderii, o ameninţare generală

Şi pentru ca tabloul să fie complet, pe lângă capcanele deja existente, trebuie avute în vedere două noi ameninţări. Prima o reprezintă ex-baronul Gheorghe Savu, cel care a reuşit performanţa de a aduna 5000 de semnături în mai puţin de o lună şi a declarat că are la degetul mic jumătate dintre primarii din judeţ, trecuţi, prezenţi şi viitori. Iar cea de-a doua, poate de mai mici dimensiuni, dar la fel de deranjantă o reprezintă actualul deputat Dan Grigore, transferat pentru a treia oară în 4 ani de la PD-L la PC şi care a declarat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă că îşi doreşte să rămână deputat de Ialomiţa. Şi, deşi timpul e scurt, numărul intruşilor ar putea să crească pentru că legea face loc destul, daca balta are peşte de calitate. Ceea ce nu pare să fi luat nimeni în calcul e insă faptul că, potrivit rezultatelor de la alegerile locale, electoratul deja şi a exprimat preferinţele. Potrivit acestora, PSD are dreptul sa spere la  doi deputaţi în colegiile electorale din Slobozia şi Căzăneşti, iar PD-L, la alţi doi pentru Feteşti şi Urziceni. La care se adaugă, evident, cate un senator pe post de bonus. Restul vor trebui să aştepte alegerile din 2012.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!