AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Manager AVOCAT Coltuc Marius Vicentiu Avocat Coltuc Marius Vicentiu 0745150894 Whatsapp 0745 150 894 https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Coltucmariusvicentiu

Actele necesare pentru casatorie cu cetăţean străin

de

Actele necesare pentru casatorie cu cetăţean străin

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hq8HCofSbAm

Actele necesare pentru casatorie cu cetăţean străin

Actele necesare pentru cetăţeanul străin :
– Paşaport în original şi în copie xerox
– Certificat de naştere în original, în copie xerox legalizată  şi  traducere în limba română , legalizată
– Actele în original din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare (dacă este cazul), Aceste acte pot fi :
a) certificatul de deces al fostului soţ în original, copie xerox legalizată şi traducere în limba română legalizată;
b) sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă în original,  copie xerox legalizată şi traducere în limba română legalizată;
c) certificatul de naştere sau de căsătorie cu menţiunea de desfacere a căsătoriei în original,  copie xerox legalizată şi traducere în limba română legalizată.

– Adeverinţă de domiciliu şi stare civilă de la primăria de domiciliu şi traducere în limba română legalizată;
– Dovadă eliberată ori autentificată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România. Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România, fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente  justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie;
– Declaraţia dată pe proprie răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei  în România, în cazul în care dovada prevăzută la aliniatul precedent nu poate fi obţinută întrucât statul respectiv nu are misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România. Precizăm că, pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliu sau, în lipsă, reşedinţa.

– Certificatul medical privind starea sănătăţii(prenupţial). Acesta este valabil 14zile de la data emiterii(inclusiv data oficierii căsătoriei) şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana „Se poate căsători”

Precizări :
  –   Dacă actele prezentate de cetăţeanul străin sunt emise de un stat menbru al Conventiei de la Haga din 05 octombrie 1961 acestea trebuie să aibă aplicată Apostilla Conventiei de la Haga din 05 octombrie 1961;
–   Dacă actele prezentate de cetăţeanul străin sunt emise de un stat care nu este membru al  Conventiei de la Haga din 05 octombrie 1961 acestea trebuie să fie supralegalizate
–   Dacă actele prezentate de cetăţeanul străin sunt emise de un stat cu care România are  încheiate tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică acestea sunt scutite de apostilare sau supralegalizare;
–   Traducerile şi legalizările se fac la notar în România;
– Certificatul medical privind starea sănătăţii(prenupţial) se obţine de la organele sanitare competente din România;
– În  cazul în care cetăţeanul străin este născut în România şi au intervenit schimbări cu privire la numele de familie şi prenume precum şi în statutul său civil(căsătorie , divorţ, încetarea căsătoriei prin decesul soţului), are obligaţia legală să solicite mai întâi  reglementarea acestor modificari intervenite în satutul său civil şi  apoi să depună declaraţia de căsătorie.


AJUTOR (violenta domestica)

de

AJUTOR (violenta domestica)

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/28h2ZF534Ep

AJUTOR (violenta domestica)

8. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 5
(1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.

(2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie.

(3) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie.
(4) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie.

(5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale si a Ministerului Administatiei si Internelor.”


Dovada violenta domestica

de

Dovada violenta domestica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gHjTsJXr8f5

Dovada violenta domestica

Se numeşte “violenţa în familie” orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri.

Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare.

Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze.


Ce riscă persoana care rupe logodna

de

Ce riscă persoana care rupe logodna

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XAntWouLbvA

Ce riscă acela care rupe logodna

Logodna este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria. Este reglementată de Noul Cod civil în Titlul II, destinat căsătoriei.
Încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalități și poate fi dovedită cu orice mijloc de probă. Încheierea căsătoriei nu este condiționată de încheierea logodnei. Logodna se poate încheia doar între un bărbat și o femeie (art. 266 NCC). Logodna nu este supusă vreunei formalități, însă logodnicii nu sunt împiedicați cu nimic să imprime actului juridic civil al logodnei anumite forme solemne: promisiunea de căsătorie în fața martorilor, oficierea religioasă a logodnei, punerea de verighete pe deget, schimbul de daruri de logodnă, ospăț etc. Logodnicii pot încheia actul de logodnă în formă autentică notarială, prevăzând clauze cu privire la ruperea logodnei, dar legea nu impune vreo condiție de formă. Simpla acceptare a logodnei dovedită cu orice mijloc de probă (ex: martori) produce efecte juridice.

Un aspect important îl reprezintă faptul că pentru valabilitatea logodnei nu se impune ca logodnicii să conviețuiască în fapt.
Valabilitatea logodnei presupune, exceptând avizul medical și autorizarea instanței de tutelă în situația în care una din părți este minoră, îndeplinireav următoarelor cerințe:
– consimțământul părților care trebuie să fie liber exprimat, neviciat prin eroare, dol, violență, să fie exprimat personal (reprezentarea nu este permisă) și simultan de logodnici;
– vârsta matrimonială – fiecare parte să aibă cel puțin 18 ani sau 16, dacă există motive temeinice cu avizul instanței de tutelă. Acordul instanței de tutelă se obține prin introducerea unei cereri la judecătoria din raza de domiciliu, prin care se precizează motivele de fapt pentru care un minor este necesar să se căsătorească.
– lipsa impedimentelor: existența unei căsătorii nedesfăcute, calitatea de rudă a părților în linie dreaptă sau până la gradul IV inclusiv, alienația sau debilitatea mintală, identitate de sex.
Logodnicii au drepturi și obligații egale, iar bunurile dobândite împreună pe perioada logodnei constituie bunuri proprietate pe cote-părți. Copii născuți dintr-o relație de logodnă au statutul de copii din afara căsătoriei.

Logodna poate fi oricând ruptă de oricare dintre logodnici fără a fi necesară vreo formalitate. În cazul ruperii logodnei, darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite, sunt supuse restituirii. Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea încheierii căsătoriei, precum și pentru orice alte prejudicii cauzate. Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri. Poate fi considerată abuzivă ruperea logodnei cu puțin timp înainte de data stabilită pentru celebrarea căsătoriei, după o conviețuire faptică a logodnicilor pe o perioadă îndelungată de timp, după ce au fost distribuite invitațiile de nuntă, după ce s-au efectuat cheltuielile necesare pregătirii nunții, după ce au fost depuse actele la ofițerul stării civile. Infidelitatea unuia dintre logodnici, ce constituie cauză a ruperii logodnei, nu poate fi apreciată ca având caracter abuziv dacă nu se dovedește că infidelitatea exista anterior logodnei și cu toate astea s-a încheiat logodna.

Despăgubirile constau în plata de către partea aflată în culpă a cheltuielilor făcute sau contractate în vederea încheierii căsătoriei.
Se pot acorda despăgubiri și pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a atingerii aduse demnității, onoarei unui logodnic, sănătății fizice sau psihice a acestuia. La baza acordării despăgubirilor stă răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, prevăzută de art. 1357 alin.1 NCC. Răspunderea poate fi antrenată și în sarcina persoanei care, în mod culpabil, determină pe unul dintre logodnici să pună capăt logodnei (de exemplu soacrele..).
Terții care au achitat sau contractat anumite cheltuieli în vederea căsătoriei logodnicilor pot cere logodnicului culpabil repararea prejudiciului. Acțiunea în răspundere civilă pentru prejudiciul patrimonial suferit poate fi antrenată și la cererea părinților unuia dintre logodnici, care dovedesc ajutorul material oferit ca urmare a încheierii logodnei.
Termenul de prescripție în care poate fi introdusă această acțiune este de un an de la ruperea logodnei. Prescripția poate fi invocată, potrivit art. 2513 NCC, numai în primă instanță, prin întâmpinare sau cel târziu la primul termen de judecată cu părțile legal citate. Competența revine judecătoriei dacă valoarea prejudiciului este sub sau egală cu 500.000 lei, sau tribunalului dacă valoarea este mai mare.


Cum programati casatoria civila

de

Cum programati casatoria civila

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/N3hoxB8VfGw

Cum programati casatoria civila
Conform reglementarilor in vigoare, singurii in masura sa va oficializeze relatia sunt reprezentantii Oficiului Starii Civile din zona de domiciliu a unuia dintre membrii cuplului.

Iata de ce documente aveti nevoie pentru programarea casatoriei:

– actele de identitate ale ambilor parteneri;
-certificatele de nastere original si copie, iar pentru cetatenii straini, si traducere legalizata;

Certificatele medicale sunt valabile doar 14 zile

-certificatele medicale prenuptiale, care sunt valabile doar 14 zile de la data emiterii lor. Astfel, casatoria se poate incheia intre a 10-a si a 14-a zi de la depunerea actelor, deoarece actele raman la starea civila pentru publicitate timp de 10 zile;
-certificatul de deces al fostului sot/ sotie (original si copie);
-sentinta de divort in original si copie plus o copie tradusa si legalizata – in cazul cetatenilor straini;
-in cazul divorturilor pronuntate intre 8 octombrie 1966 si 31 iulie 1974, sentinta trebuie sa poarte mentiunea ca a fost inscrisa pe actul de casatorie in termen de 60 de zile de la pronuntare;
-actul de divort (original si copie);

-certificatul de nastere sau casatorie cu mentiunea de divort (original si copie);
-dovada eliberata sau autentificata de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate in Romania, in cazul casatoriei cetateanului strain, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile cerute de legea nationala;
-declaratie notariala pe propria raspundere din care sa rezulte ca cetateanul strain nu e casatorit si indeplineste conditiile prevazute de legea sa nationala si de legea romana daca statul respectiv nu are misiune diplomatica in Romania;

-declaratie notariala pe propria raspundere a cetateanului strain cu datele de stare civila;
-aprobarea primarului in cazul incheierii casatoriei in afara sediului primariei, daca din motive temeinice unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a se prezenta;
-incuviintarea primarului pentru incheierea casatoriei inainte de termenul de 10 zile;
-aprobarea presedintelui consiliului judetean sau a primarului municipiului Bucuresti in cazul unor impedimente de casatorie (conditii de varsta, rudenie sau adoptie);
-taxa de 1 leu platita la casieriile primariilor.


Căsătorie în penitenciar între un deţinut şi iubita lui

de

Căsătorie în penitenciar între un deţinut şi iubita lui

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/MfT5mBL91iP

Căsătorie în penitenciar între un deţinut şi iubita lui

Un hunedorean în vârstă de 34 de ani s-a căsătorit miercuri, într-o sală a Penitenciarului Bârcea Mare, cu iubita sa în vârstă de 35 de ani.

Proaspătul mire execută o condamnare pentru furt calificat şi mai are aproximativ un an de detenţie, până când va putea fi propus pentru eliberare condiţionată.

„La cununie au participat trei persoane private de libertate, prieteni ai mirelui,şi trei martori din afara închisorii”, a precizat Florin Berar, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea Mare.

Familia miresei a adus prăjituri şi suc pentru a sărbători evenimentul, însă ceremonia nu a durat mai mult de o jumătate de oră. Cuplul va putea petrece 48 de ore în intimitate, într-o încăpere a penitenciarului.


VIOLENTA IN FAMILIE

de

VIOLENTA IN FAMILIE

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/8w7XfQkLxk2

VIOLENTA IN FAMILIE

Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft:

”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin; ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”.

Se numeşte “violenţa în familie” orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze.

Soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin.

Pe de altă parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim al căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.


ACTE NECESARE ÎNCHEIERII CĂSĂTORIEI

de

ACTE NECESARE ÎNCHEIERII CĂSĂTORIEI

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EoQgR1yjQon

ACTE NECESARE ÎNCHEIERII CĂSĂTORIEI

Căsătoria se încheie la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor, sau, după caz, al primăriei în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre viitorii soţi, în baza următoarelor documente:

I.    Între cetăţeni români:

1.    Declaraţia de căsătorie, conform anexei nr. 23 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G.R. nr. 64/2011;
2.    Actul de identitate în original şi fotocopie;
3.    Certificatul de naştere, în original şi fotocopie;
4.    Certificatul medical privind starea sănătăţii (valabil 14 zile de la data emiterii şi cu menţiunea expresă că persoana se poate căsători precum şi aprobarea preşedintelui consiliului judeţean sau a primarului general al municipiului Bucureşti, după caz, pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau adopţie, în condiţiile prevăzute de lege; avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi autorizarea direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de vârstă, cu respectarea Codului familiei;

5.    Declaraţie (notarială) pe proprie răspundere că nu cunosc niciun motiv de natură legală care să împiedice încheierea căsătoriei;
6.    Acte, în original şi în copie, traduse şi legalizate din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare:
–    certificatul de deces al fostului soţ;
–    certificatul de despărţenie sau de divot;
–    certificatul de naştere sau de căsătorie, cu menţiunea de desfacere a căsătoriei;
–    sentinţa de divorţ rămasă definitivă şi irevocabilă.

Căsătoria se încheie în termen de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

II.    Între un cetăţean român şi un cetăţean străin:

Actele enumerate la punctul I, la care se adaugă:

1.    Dovada eliberată ori autentificată de Misiunile Diplomatice ori Oficiile Consulare acreditate în România;
2.    Cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă juridică în materie civilă sau de drept al familiei, precum şi cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică acreditată în România fac dovada îndeplinirii condiţiilor de fond cerute de legea lor naţională pentru încheierea căsătoriei, cu documente justificative eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie;
3.    Declaraţie dată pe proprie răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România;
4.    Procesul-verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdo-muţi;
5.    Aprobarea Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului de Interne, a Ministerului de Justiţie ori a conducătorilor serviciilor de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, în cazul cadrelor militare active care se căsătoresc cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română.

III.    Între cetăţeni străini:

Actele enumerate la pct. I şi II (1, 2, 3, 4).
Căsătoria se încheie la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor din localitatea în care aceştia se află temporar.


Sesizare violenta domestica

de

Sesizare violenta domestica

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dZqvJX6RPqY

M375/0009

Violenta domestica consta intr-o serie de comportamente sistematic repetate, de atac fizic, agresivitate verbala si psihologica, sexuala si economica, pe care un partener le manifesta asupra celuilalt in cadrul oficializat al familiei sau in relatia de convietuire in acelasi spatiu.

Intr-un sens mai larg, violenta domestica este perceputa ca o amenintare sau producere a unei rani fizice, in trecutul sau in prezentul convietuirii cu partenerul. Atacul fizic sau sexual poate fi acompaniat de intimidari si abuzuri verbale; distrugerea unor bunuri personale ale victimei; izolarea ei fortata fata de prieteni, de restul familiei si de alte persoane care ar putea constitui un potential ajutor pentru victima; amenintari la adresa unor persoane semnificative pentru victima, incluzand aici si copiii; crearea unei atmosfere de amenintari si teroare in jurul victimei; controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale, hrana, mijloace de transport, telefon si alte surse de protectie sau ingrijire de care ar putea beneficia.

Termenul de violenta provine din latinescul vis care inseamna forta, deci utilizarea fortei pentru a demonstra superioritatea. Specialistii sunt de parere ca violenta in cadrul familiei nu include doar violenta fizica (omor, vatamare, lovire) ci si violenta sexuala (violul marital), violenta psihologica (santaj, denigrare, umilire, ignorare, abandon, izolare), violenta verbala (insulta, amenintare) si cea economica (privarea femeii de mijloace si bunuri vitale).
Violenta domestica este definita in termeni legislativi ca fiind orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material ” ( Legea. 217/2003 ). Violenta in familie este o infractiune, prevazuta si sanctionata ca atare de Codul penal roman incepand cu anul 2000 (Legea 197/2000).

Violenta in familie poate avea consecinte grave asupra persoanelor, copii sau adulti, atat pe plan fizic, cat si pe plan emotional. De obicei, efectele abuzurilor se fac resimtite o lunga perioada de timp dupa savarsirea lor si influenteaza viata si comportamentul adultilor sau copiilor.


Casatorie cu cetatean arab

de

Casatorie cu cetatean arab

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/iJrey33eUrY

Casatorie cu cetatean arab

Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat arată că forma încheierii căsătoriei este supusă legii statului pe teritoriul căruia se celebrează. Căsătoria unui cetăţean român aflat în străinătate poate fi încheiată în faţa autorităţii locale de stat competente ori în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consular al României, fie al statului celuilalt viitor soţ. Căsătoria care se încheie în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consular al României este supusă condiţiilor de formă a legii române.

Legea naţională comună sau legea domiciliului comun al soţilor continuă să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care unul dintre ei îşi schimbă, după caz, cetăţenia sau domiciliul. În lipsa de cetăţenie comună sau de domiciliu comun, relaţiile personale sau patrimoniale dintre soţi sunt supuse legii statului pe teritoriul căruia au ori au avut reşedinţa comună sau cu care întreţin în comun cele mai strânse legături. Divorţul este cârmuit, de asemenea, de legea domiciliului comun al soţilor. Daca legea străină, astfel determinată, nu permite divorţul ori îl admite în condiţii deosebit de restrictive, se aplică legea română, în cazul în care unul dintre soţi este, la data cererii de divorţ, cetăţean român.

Fiecare ţară are particularităţile ei legislative în ceea ce priveşte instituţia căsătoriei, funcţie de religie, tradiţii, influenţe. Conform legislaţiei musulmane căsătoria este un contract de drept civil încheiat, în principiu, între viitorul soţ şi tutorele legal al viitoarei soţii. Prin acest contract soţul se angajează să plătească o sumă de bani, o „dotă” soţiei. Pentru ca respectivul contract să fie valabil este necesar să nu existe piedici în calea căsătoriei, să existe consimţământul persoanelor determinate, să se constituie dota şi să fie îndeplinite formalităţile legale. Un musulman poate avea două, trei sau patru soţii, dar nu mai mult de patru în acelaşi timp, însă un musulman nu se poate căsători cu o femeie căsătorită cu un altul pentru că o musulmană nu poate avea decât un singur soţ.
Constituirea dotei (mahr, sadaq) este o condiţie obligatorie pentru căsătorie: este interzis orice acord între părţi în vederea renunţării la aceasta. Dota trebuie să fie serioasă, nu simbolică, să aparţină în întregime femeii şi să nu presupună, în schimb, nici un fel de zestre din partea acesteia. Soţul nu are dreptul să pretindă consumarea căsătoriei înainte de vărsarea dotei în întregime, sau  a părţii stabilite anterior prin contract. În cazul în care căsătoria a fost consumată sau dacă soţul moare înainte chiar de consumare, soţia are dreptul la dota întreagă. În cazul în care căsătoria se desface înainte de consumare, are dreptul la jumătate din dotă. În condiţiile anulării căsătoriei, soţia un are dreptul la dotă.

Prin căsătorie ambii soţi dobândesc noi drepturi dar şi noi îndatoriri. Este vorba de obligaţii care angajează în aceeaşi măsură părţile, cum ar fi coabitarea, respectul şi afecţiunea reciprocă, drepturi de succesiune, drepturi asupra copiilor rezultaţi din căsătorie etc. Soţia are dreptul la întreţinere (hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, îngrijire medicală), dreptul la tratament egal cu al celorlalte soţii în caz de poligamie, dreptul de a face vizite părinţilor şi de a-i primi pe aceştia, libertatea de a-şi administra bunurile, fără control din partea soţului. Soţul are dreptul să-i ceară soţiei fidelitate, supunere, alăptarea la sân a copiilor, grija pentru bunul mers al căminului, respect faţă de tatăl său, de mama sa şi faţă de rudele apropiate.

Este de remarcat faptul că, în dreptul canonic musulman, soţii trăiesc în regim de completă separaţie a bunurilor.
Desfacerea căsătoriei se produce fie prin decesul uneia dintre părţi, fie prin divorţ. În ceea ce priveşte desfacerea căsătoriei prin divorţ, pot fi întâlnite două situaţii: repudierea, care poate avea loc la iniţiativa soţului (talaq) şi divorţul propriu zis (tatliq sau tafriqa), pronunţat de cadiu (judecător), la cererea oricăruia din soţi.


Căsătoria cu un cetăţean străin

de

Căsătoria cu un cetăţean străin

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/9YPVSzBPqaR

Căsătoria cu un cetăţean străin

Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat arată că forma încheierii căsătoriei este supusă legii statului pe teritoriul căruia se celebrează. Căsătoria unui cetăţean român aflat în străinătate poate fi încheiată în faţa autorităţii locale de stat competente ori în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consular al României, fie al statului celuilalt viitor soţ. Căsătoria care se încheie în faţa agentului diplomatic sau funcţionarului consular al României este supusă condiţiilor de formă a legii române.
În condiţiile în care căsătoria se încheie în faţa unei autorităţi ce aparţine unui alt stat, ambasadele şi consulatele României pot efectua înscrierea certificatului de căsătorie emis de autorităţile statului în care îşi desfăşoară activitatea. Această înscriere este necesară pentru recunoaşterea căsătoriei de către autorităţile române, în vederea producerii de efecte juridice.

 Documentele  necesare înscrierii certificatului de căsătorie sunt: extrasul actului de căsătorie străin, apostilat  sau legalizat de autorităţile locale, în original şi copie; declaraţia pe proprie răspundere privind inexistenţa altei transcrieri în România; declaraţia pe proprie răspundere privind inexistenţa altor căsătorii anterioare ale cetăţeanului român; copia paşapoartelor soţilor; copia certificatelor de naştere ale soţilor; copia buletinului sau a cărţii de identitate din România; taxa consulară. Oricare din soţi poate depune cererea, însă la eliberarea documentului este obligatorie prezenţa ambilor soţi, care vor semna în registrul de stare civilă. Naşterile, căsătoriile, schimbările de nume şi decesele petrecute în străinătate nu figurează în evidenţele autorităţilor române decât dacă sunt declarate şi înregistrate. Dacă nu sunt înregistrate, autorităţile române nu le pot recunoaşte din oficiu.

În situaţia în care doi cetăţeni români cu domiciliul în România doresc să se căsătorească în străinătate, acest lucru este posibil doar în condiţiile în care ei sunt înregistraţi rezidenţi temporari de autorităţile din ţara în care doresc să încheie căsătoria, locuind în statul respectiv mai mult de 90 de zile. Ambasadele sau consulatele române din ţara respectivă pot încheia căsătoria în măsura în care sunt îndeplinite toate celelalte condiţii pentru încheierea căsătoriei. Aceleaşi reguli se aplică şi în cazul în care un cetăţean român doreşte să se căsătorească cu un cetăţean străin. Nu vor fi ignorate însă şi prevederile legislaţiei din ţara respectivă. În unele state este interzisă oficierea căsătoriilor la ambasadele sau consulatele străine. În aceste state căsătoriile oficiate la ambasade sau consulate nu sunt recunoscute. Este recomandat ca înainte de a lua o hotărâre cu privire la oficierea unei căsătorii în străinătate să se ia legătura cu ambasada ori consulatul român din ţara respectivă pentru a afla dacă oficierea căsătoriei este posibilă şi dacă căsătoria va fi recunoscută.

Căsătoria nu produce efecte asupa cetăţeniei nici unuia dintre soţi. Nici cetăţenii români căsătoriţi cu cetăţeni străini nu dobândesc automat cetăţenia soţului, nici cetăţenii străini nu dobândesc automat cetăţenia română. Cetăţenii străini căsătoriţi cu cetăţeni români beneficiază totuşi de termene mai scurte de acordare a cetăţeniei, cu condiţia să îndeplinească toate celelalte cerinţe ale legii cetăţeniei române.
Relaţiile personale şi patrimoniale dintre soţi sunt supuse legii naţionale comune, iar în cazul în care au cetăţenii deosebite, sunt supuse legii domiciliului lor comun.


Divortul si partajul

de

Divortul si partajul

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4K7kEZQjKpe

Division of property at divorce

Divortul este reglementat de legislatia noastra in Codul familiei (capitolul IV – art. 37-44), iar regulile procedurale speciale cu privire la desfacerea casatoriei se regasesc in Codul de procedura civila (art. 607-619).

Potrivit legislatiei romane, casatoria se poate desface prin divort, care poate fi de doua feluri: „standard” si o procedura simplificata de divort, care se aplica numai in anumite cazuri.

Divortul standard
Pentru a declansa actiunea de divort se depune o actiune la judecatoria in raza careia sotii au avut ultimul domiciliu comun sau, daca nici unul dintre soti nu mai locuieste acolo, la judecatoria aferenta domiciliului sotului impotriva caruia se porneste actiunea. Sotul care doreste divortul, adica reclamantul, depune o cerere la judecatorul delegat prin care arata motivele care afecteaza grav relatiile dintre soti, astfel incat o continuare a casatoriei nu mai este posibila.

Desfacerea casatoriei poate fi ceruta din culpa unuia dintre soti sau din culpa comuna, iar, daca ambele parti cer divortul, nu mai este necesar sa se motiveze cererea de incetare a casatoriei.

Aceste motive vor fi dovedite sau combatute in cadrul procesului de catre martorii fiecarui sot, care pot fi chiar si rude cu sotii. In cererea de divort se vor specifica numele copiilor minori rezultati din casatorie – daca exista -, anexandu-se si o copie dupa certificatul de nastere a acestora in scopul stabilirii pensiei de intretinere a minorilor, aspect asupra caruia instanta se pronunta obligatoriu. Tot pentru solutionarea acestei laturi a procesului sotii va trebui sa aduca dovada veniturilor. Exista si instante care nu mai cer aceste dovezi atunci cand partile cad de acord asupra cuantumului pensiei.

La desfacerea casatoriei sotii vor hotara daca acela dintre ei care in timpul mariajului a purtat numele de familie al celuilalt va mai purta numele si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Totusi, pentru motive intemeiate (de exemplu, daca sotul respectiv este cunoscut intr-un anumit domeniu sub numele dobandit in urma casatoriei), instanta poate incuviinta acest drept chiar in lipsa unei acord intre soti.

Procedura simplificata de divort, prin care acesta se poate obtine foarte usor, se poate aplica in conditiile in care:

Ambii soti sunt de acord cu divortul;

Pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei;

Nu exista copii minori rezultati din casatorie.

Cererea de divort va fi semnata de ambii soti. In timpul sedintei, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor si va fixa un termen de 2 luni pana la judecarea divortului in sedinta publica. La termenul de judecata instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii fara a mai administra probe cu privire la motivele de divort.

In acesta procedura, judecatorul hotareste desfacerea casatoriei fara a pronunta, insa, divortul din vina unuia sau a ambilor soti. Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.

Partajul
Art. 36 din Codul familiei arata ca, la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca. O solutie fericita ar fi ca sotii sa se puna de acord asupra modului de partajare a bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Acest lucru se poate face fie in fata instantei, fie prin intocmirea unui act notarial.

Codul familiei introduce prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine comun; exista, insa, si bunuri proprii, aflate in proprietatea unuia din soti, dar acestea sunt stabilite de lege:

a) bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;

b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, in afara cazului in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;

c) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia din soti;

d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;

e) indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;

f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.

De pilda, daca unul din viitorii soti este proprietarul locuintei in care sotii vor locui impreuna iar, pe parcursul casniciei, sotul neproprietar face anumite investitii in cladirea respectiva (zugraveli, gresie, faianta, etc), sotul proprietar nu trebuie sa-si inchipuie ca in urma partajului risca sa „piarda” propria locuinta in favoarea celuilat. Locuinta respectiva este bun propriu, deoarece a fost dobandit inaintea casatoriei, sotul celalalt putand avea, cel mult, un drept asupra cheltuielilor facute cu imbunatatirile.

O alta problema la partaj este reprezentata de darurile de nunta. In general, s-a considerat ca darurile de nunta devin comune pentru ca sunt dobandite in timpul casatoriei. Insa, daca aceste daruri au valoare deosebita, constand in autoturisme, sume mari de bani, fara precizarea expresa ca darurile se fac ambilor soti, atunci bunurile vor fi proprii copilului parintilor donatori.

Partea cea mai disputata atunci cand se face partajul bunurilor comune este criteriul dupa care se realizeaza stabilirea bunurilor comune si impartirea acestora. In practica judiciara, cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune. Este vorba despre dobandirea tuturor bunurilor comune, deoarece acestea se afla in proprietate devalmasa, adica nu se poate stabili o cota-parte asupra bunurilor si, cu atat mai putin, asupra unui anumit bun. In stabilirea aportului fiecarui sot se va lua in considerare si munca pe care femeia o depune in gospodarie si pentru cresterea copiilor.

Actiunea de partaj poate fi introdusa odata cu cererea de divort, dar si mai tarziu, deoarece este o actiune imprescriptibila, prin urmare nu are importanta cat timp a trecut de la divort pana la introducerea cererii de partaj.

Instanta competenta pentru stabilirea partajului este cea de divort, daca impartirea se face in cadrul procesului de divort; in caz contrar, partajul este guvernat de dreptul comun.

Discutie dubla cetatenie si documente

de

Discutie dubla cetatenie si documente

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/L91xgWuKqz2

Discutie dubla cetatenie si documenteCetatenia se dobandeste:

    1. prin nastere, caz in care se iau in cansiderare doua principii:

                      a) principiul “jus sanguinis” ( legatura de sange sau dreptul stramosesc ), conform caruia copilul dobandeste cetatenia parintilor indiferent de locul nasterii;

                      b) principiul “jus soli” (prin locul nasterii sau dreptul pamintean), conform caruia copilul dobandeste cetatenia statului pe teritoriul caruia se naste, indiferent de cetatenia parintilor;

    2.prin naturalizare, caz in care cetatenia se obtine la cererea persoanei si in baza unui act al autoritatilor statului care o acorda conform legii cum ar fi de pilda, sederea  prelungita pe teritoriul unui stat sau casatoria (principiul jus matrimonii sau dreptul matrimonial).

    In practica legislativa internationala, din punct de vedere al cetateniei se intilnesc  4 categorii  diferite de persoane:

                      a) persoane fara nicio cetatenie;

                      b) persoane cu o singura cetatenie;

                      c) persoane cu doua cetatenii;

                      d) persoane cu mai multe cetatenii;


Expertiza tehnica in caz de accident

de

Expertiza tehnica in caz de accident

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NxZz51TCta6

 

Expertiza tehnica in caz de accident

Expertiza tehnică auto are un rol deosebit de important datorită duratei extrem de reduse în care se produce accidentul de circulaţie, fapt ce înlătură posibilitatea unor depoziţii obiective, precise şi complete ale martorilor oculari.

Datorită rolului pe care îl are expertiza tehnică auto pentru determinarea circumstanţelor care au generat şi au condus la producerea unui accident rutier, expertului tehnic trebuie să i se pună la dispoziţie o serie de elemente cu ajutorul cărora să poată analiza, trata şi rezolva într-un cadru unitar multiplele probleme ridicate de evenimentele rutiere. Totodată este necesar să se menţină şi caracterul personal al fiecărui expert tehnic.
1.2. Stabilirea obiectului expertizei tehnice auto
Pe baza reglementărilor legale în vigoare pentru efectuarea expertizei tehnice pe plan civil sau penal‚expertul tehnic are îndatorirea să îndeplinească o serie de activităţi prealabile‚ absolut necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a lucrărilor expertizei.

Datorită complexităţii accidentelor de circulaţie care determină o cauză penală, expertiza tehnică auto se poate dispune atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecării cauzei, fiind important ca dispunerea să aibă loc în momentul în care apare necesitatea ei .
Calitatea expertizei tehnice auto depinde de o serie de factori , dintre care considerăm că este necesar a fi precizeze:
▪ obiectul expertizei tehnice
▪ conlucrarea expert – organ judiciar – parţi
▪ documentarea tehnică a expertului
▪ materialul documentar folosit
▪ culegerea cât mai completă a datelor necesare întocmirii expertizei
▪ prelucrarea datelor culese
▪ interpretarea corectă a rezultatelor prelucrării datelor culese
▪ redactarea raportului de expertiză tehnică auto cu enunţarea clară a concluziilor
După cum s-a arătat, pentru asigurarea unei calităţi corespunzătoare a expertizei tehnice un rol deosebit îl are stabilirea obiectului expertizei tehnice.

Obiectul expertizei tehnice dispuse de organele judiciare trebuie precizat printr-un act (ordonanţa organului de urmărire penală sau încheierea instanţei de judecată) în care se menţionează obiectivele pe care expertul tehnic este chemat să le soluţioneze.
În cazul în care, după studierea documentelor puse la dispoziţie, expertul tehnic consideră că unele obiective sunt insuficient precizate ori nu dau un răspuns satisfăcător cauzei, el este obligat să facă cunoscut în scris organului judiciar reconsiderarea obiectivelor.
În acelaşi timp, dacă în timpul efectuării expertizei tehnice se ivesc situaţii care necesită extinderea obiectivelor iniţiale, expertul tehnic trebuie să sesizeze imediat organul judiciar care a dispus expertiza tehnică auto, propunând completarea acestora.
În funcţie de natura cauzei, civilă sau penală, fără a da „reţete”, recomandăm câteva obiective specifice.


Pot avea politistii dubla cetatenie

de

Pot avea politistii dubla cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KpZtWsz5nxB

Pot avea politistii dubla cetatenie

Legea dublei cetăţenii adoptată de Guvernul de la Budapesta şi intrată în vigoare de la 1 ianuarie oferă şi românilor oportunitatea de a obţine cetăţenia Ungariei. Prevederile legii sunt permisive, ambigui şi interpretabile de juri că au fost elaborate de legislativul de la Bucureşti, dar acest lucru nu face decât să ofere o şansă de a ne vedea cu cetăţenia ţării vecine în buzunar.

Legea dublei cetăţenii stipulează faptul că pot obţine cetăţenia Ungariei persoanele care vorbesc limba maghiară la nivel mediu, fără a se preciza exact ce înseamnă acest lucru, dacă este vorba de scris şi/ sau citit, şi care au avut în familie strămoşi unguri. Iar nu este clar cum să dovedeşti acest lucru, dar se lasă să se înţeleagă că sunt suficienţi şi părinţi, bunici sau străbunici care au fost cândva cetăţeni ai Ungariei.


Plata reparatiilor in caz de accident

de

Plata reparatiilor in caz de accident

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/iPPA74fhfLu

Plata reparatiilor in caz de accident

Poţi solicita plata despăgubirii înainte de reparaţia maşinii!

Categoric da! În această situaţie, asigurătorul este obligat să stabilească valoarea despăgubirii în funcţie de preţurile pentru piese, părţi compo- nente, materiale şi manoperă necesare reparaţiei, practicate de către unităţile de specialitate, prevăzute în sistemele pentru evaluarea daunelor auto şi/sau cataloagele pentru piese de schimb.

Despăgubirea se plăteşte şi dacă persoana vinovată:

• a condus maşina fără aprobarea proprietarului
• a produs accidentul cu intenţie

• a condus maşina având permisul de conducere suspendat (sau fără permis de conducere)
• a produs pagube altor vehicule/ proprietăţi în timp ce săvârşea o infracţiune sau încerca să se sustragă de la urmărire. În aceste situaţii, asigurătorul va recupera valoarea despăgubirii de la persoana vinovată.

Compania de asigurări nu va plăti despăgubirea dacă ambele maşini implicate în accident au acelaşi proprietar.


Cum obţii despăgubirea in caz de accident auto?

de

Cum obţii despăgubirea in caz de accident auto?

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YJPQuGX1KJm

Cum obţii despăgubirea in caz de accident auto

Cum obţii despăgubirea?

• trebuie să înștiinţezi societatea de asigurări a persoanei vinovate de producerea evenimentului, precizând cauzele şi împrejurările producerii accidentului

• inspectorii de daună vor efectua constatarea avariilor, vor deschide dosarul de daună și îţi vor înmâna ţie sau reprezentantului tău legal nota de constatare

• dacă ai fost lovit de o maşină înmatriculată în stăinătate, te adresezi Biroului Asigurătorilor Auto din România (www.baar.ro)


Posibilitate obtinere dubla cetatenie romano

de

Posibilitate obtinere dubla cetatenie romano

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/U8NYYk353Xq

Posibilitate obtinere dubla cetatenie romano

Instituția dublei cetățenii ne demonstrează că nu există în Europa și în lume o abordare unică în această chestiune, după cum nu există astăzi la nivel european și internațional o definiție unanim acceptată a noțiunii de națiune.  Există state care admit dubla cetățenie și state care o admit cu anumite rezerve, dar și state care nu o admit deloc, precum și state care o acceptă tacit (Italia, Olanda), chiar dacă legislația lor o interzice expres. Spania și India, bunăoară, admit dubla cetățenie doar în cazul unor state anume, cu care se consideră înrudite etnic sau legate istoric și cu care dezvoltă relații privilegiate sau speciale.

De regulă, statele care se definesc ca naționale și au minorități etnice înrudite peste hotare admit și încurajează dubla cetățenie, ca avantaj (și nicidecum ca pe un privilegiu) oferit, în baza legii, membrilor comunităților etnice înrudite de peste hotare. Abordarea foarte diferită a chestiunii dublei cetățenii, precum și a relației minorităților etnice extrafrontaliere cu statele lor înrudite, a condus la apariția, în 1997, a Convenției europene cu privire la cetățenie, document regional care nu exclude posibilitatea acordării cetățeniei lor de către statele înrudite coetnicilor, consângenilor sau conaționalilor de peste hotare.


Dubla cetatenie si circulatia in strainatate

de

Dubla cetatenie si circulatia in strainatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/QdC4LUffv1D

Dubla cetatenie si circulatia in strainatatePoliţia de frontieră permite ieşirea din România a copilului minor neînsoţit de ambii părinţi numai cu acordul celuilalt părinte, dacă minorul pleacă însoţit de unul dintre părinţi, sau cu acordul ambilor părinţi, dacă minorul părăseşte graniţele ţării alături de o terţă persoană fizică, majoră.

Pentru cazul în care minorul are reprezentant legal, respectiv, o persoană desemnată să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de minor, va fi necesar doar acordul acesteia.

Legea română prevede ca acordul părintelui, părinţilor sau, după caz, al reprezentantului legal, să fie dat în scris, prin act notarial autentic. Pentru obţinerea acestui act, persoana al cărei acord este necesar se va adresa unui birou notarial din România, dacă se află în ţară, sau Consulatului României din ţara de reşedinţă.

Acte necesare pentru declaraţie

  • actul de identitate al părintelui sau, după caz, părinţilor care îşi dau acordul în sensul plecării copilului lor minor în altă ţară, însoţit de celălalt părinte sau, respectiv, de o terţă persoană majoră;
  • datele de identificare ale persoanei însoţitoare (părinte, bunic sau terţ);
  • certificatul de naştere al copilului minor.


Calatorie minor cu dubla cetatenie

de

Calatorie minor cu dubla cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ShybnHJ2GuT

Calatorie minor cu dubla cetatenie
Potrivit art. 2 alin. (2) din din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, cu modificarile si completarile ulterioare, cetatenii romani minori pot calatori in strainatate numai insotiti, cu acordul parintilor ori al reprezentantilor legali.

De asemenea, art. 30 alin. (1) lit. d) din acelasi act normativ stipuleaza: „Organele politiei de frontiera permit iesirea din Romania […] minorului care este titular al unui document de calatorie individual sau, dupa caz, al unei carti de identitate si calatoreste insotit de o alta persoana fizica majora i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu aceasta numai daca persoana insotitoare prezinta o declaratie a ambilor parinti sau, dupa caz, a parintelui caruia minorul i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui supravietuitor ori a reprezentantului sau legal, care sa cuprinda acordul acestora cu privire la efectuarea calatoriei respective de catre minor, la statul sau statele de destinatie, la perioada in care urmeaza sa se desfasoare calatoria, precum si datele de identitate ale insotitorului respectiv”.

In acest context, mentionam faptul ca, potrivit art. 30 alin. (7) din Legea nr. 248/2005, declaratia parintilor trebuie redactata in doua exemplare si trebuie sa fie autentificata in tara de notarul public iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei ori, daca au fost date in fata autoritatilor suedeze sa aiba aplicata apostila; de asemenea, un exemplar al declaratiei se pastreaza de catre insotitor iar al doilea exemplar insoteste pasaportul minorului.

Precizam faptul ca actualul cadru legal care reglementeaza deplasarea cetatenilor romani minori in strainatate nu face distinctie intre acestia din punct de vedere al domiciliului, astfel ca, atat timp cat minorul are cetatenia romana, pentru a i se permite deplasarea in strainatate acesta trebuie sa indeplineasca conditiile mai-sus mentionate.

De asemenea, potrivit art. 5 din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române “sunt, de asemenea, cetăţeni români cei care:

a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român;

b) s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română”.

Astfel, raportat la informaţiile conţinute în cuprinsul petiţiei dumneavoastră, minorii în cauză deţin cetăţenia română, sens în care le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Mentionam, totodata, faptul ca dispozitiile legale imperative mai-sus indicate se aplica doar in situatia iesirii din tara a cetateanului roman minor, nu si in cazul intrarii in Romania.


Obtinerea cetateniei strainilor casatoriti

de

Obtinerea cetateniei strainilor casatoriti

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/G6RcJDx6YcY

Obtinerea cetateniei strainilor casatoriti

Cetatenia romana se acorda la cerere persoanei fara cetatenie sau cetateanului strain, daca îndeplineste urmatoarele conditii:
a) s-a nascut si domiciliaza, la data cererii, pe teritoriul Romaniei sau, desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza in conditiile legii pe teritoriul statului roman de cel putin 8 ani sau, in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei;

b) dovedeste, prin comportament, actiuni si atitudine, loialitate fata de statul roman, nu intreprinde sau sprijina actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nationale si declara ca nici în trecut nu a întreprins asemenea actiuni;

c) a implinit varsta de 18 ani;

d) are asigurate in Romania mijloace legale pentru o existenta decenta, in conditiile stabilite de legislatia privind regimul strainilor;

e) este cunoscut cu o buna comportare si nu a fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care il face nedemn de a fi cetatean roman;

f) cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca, in masura suficienta pentru a se integra în viata sociala;

g) cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei.


O absolventa „la distanta” de la Spiru Haret a castigat procesul cu Ministerul Educatiei

de

O absolventa „la distanta” de la Spiru Haret a castigat procesul cu Ministerul Educatiei

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/czmBaPZBSYT

O absolventa la distanta de la Spiru Haret a castigat procesul cu Ministerul Educatiei

O femeie care a absolvit la Universitatea Spiru Haret si nu a fost lasata sa participe la concursul de titularizare din invatamant in vara lui 2010 a castigat procesul cu Inspectoratul Scolar Judetean Buzau si Ministerul Educatiei.

Absolventa universitatii Spiru Haret terminase Facultatea de Limbi Straine, forma de invatamant la distanta, sustinuse licenta si avea diploma.

In anul 2009, ea a fost lasata sa participe la examenul de titularizare cu aceasta diploma, insa un an mai tarziu, dupa izbucnirea scandalului pe baza diplomelor obtinute de studentii de la Universitatea „Spiru Haret”, acesteia nu i s-a mai permis sa intre in sala de examen pentru a sustine concursul de titularizare.

Decizia nu e definitiva si poate fi atacata cu recurs.


Renuntare la cetatenie

de

Renuntare la cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PexpZ4WT1g5

Renuntare la cetatenieConform Legii nr. 21/1991, modificată şi completată ulterior, renunţarea la cetăţenia română se poate aproba pentru motive temeinice persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani.

Guvernul României dispune, prin hotărâre, aprobarea renunţării la cetăţenia română, la propunerea ministerului justiţiei, făcută potrivit procedurii prevăzută în dispoziţiile Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, modificată, completată şi republicată ulterior.

În conformitate cu prevederile Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 modificată, completată şi republicată în Monitorul Oficial nr. 98 din 06 martie 2000, pentru renunţarea la cetăţenia română sunt necesare următoarele înscrisuri şi dovezi:

  • cererea de renunţare la cetăţenia română;
  • lista cu date personale;
  • declaraţie pe propria răspundere că nu există debite faţă de persoane fizice;
  • declaraţie pe propria răspundere dată de minorul în vârstă de peste 14 ani conform căreia doreşte să renunţe la cetăţenia română;
  • declaraţie pe propria răspundere dată de părintele/părinţii (indiferent de cetăţenie) minorului conform căreia sunt de acord cu renunţarea la cetăţenia a minorilor;
  • adeverinţă privind debitele către stat (pe numele actual), eliberată de administraţia financiară de la ultimul domiciliu stabil avut în ţară, din care să rezulte că persoana care renunţă la cetăţenia română nu are datorii la bugetul de stat (nu mai vechi de 3 luni). Acest act se obţine de către petiţionar direct din ţară sau prin mandatar;
  • adeverinţă privind debitele către stat şi direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei (pe numele actual) de la ultimul domiciliu stabil avut în ţară, din care să rezulte că persoana care renunţă la cetăţenia română nu are datorii la bugetul local (nu mai vechi de 3 luni). Acest act se obţine de către petiţionar direct din ţară sau prin mandatar;
  • cazier judiciar în original (pe numele actual). Se obţine de la Secţia de Poliţie a ultimului domiciliu din România (nu mai vechi de 6 luni). Se poate procura personal din ţară, pin procură (vezi secţiunea acte notariale) sau prin Secţia consulară (vezi secţiunea procurări acte). Obţinerea cazierului prin Secţia consulară se face anterior prezentării la ghişeu pentru depunerea actelor de renunţare la cetăţenie.
  • asigurarea de încetăţenire (Bescheid), nu mai veche de un an, în copie şi original;
  • traducerea asigurării de încetăţenire în limba română efectuată la un traducător autorizat. Cei care posedă deja cetăţenia austriacă, trebuie să prezinte, în copie, Dovada de primire a cetăţeniei austriece (Staatsbürgerschaftsnachweis), însoţită de o traducere în limba română, efectuată la un traducător autorizat, precum şi o copie paşaportului austriac.
  • certificat de naştere românesc în original şi copie;
  • certificat de căsătorie românesc în original şi copie;

  • hotărâre de divorţ în original şi copie. În cazul în care aţi avut una sau mai multe căsătorii încheiate în străinătate şi hotărârea de divorţ a fost pronunţată în străinătate, întocmirea actului de face numai dacă aţi solicitat înscrierea menţiunilor de căsătorie şi divorţ pe marginea actului de naştere sau căsătorie din ţară (dovada se face prezentând certificatul de naştere eliberat de autorităţile din ţară, cu toate menţiunile referitoare la căsătorie şi divorţ înscrise) sau dacă aţi solicitat recunoaşterea hotărârii de divorţ la un tribunal din România;

  • paşaport/carte de identitate valabile în original şi copie;
  • paşaportul austriac pentru persoanele care deţin dublă cetăţenie, dar nu posedă paşaport /carte de identitate românească;

  • certificate de naştere româneşti pentru minori (inclusiv pentru cei născuţi în străinătate) în original şi copie;

  • paşapoarte/carte de identitate pentru minori în original şi copie;

  • copie a paşaportului celuilalt părinte;

  • un plic autoadresat, cu timbru de 0,55 -€, pentru comunicarea răspunsului care va fi primit din ţară.


Dubla cetatenie pentru nou nascut

de

Dubla cetatenie pentru nou nascut

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AMJy7Ry7x3j

Dubla cetatenie pentru nou nascut

Copiii născuţi în străinătate, care au cel puţin un părinte cetăţean român, obţin cetăţenia română la data naşterii, chiar dacă, potrivit legii statului în care s-au născut, obţin şi cetăţenia acestui stat. Pentru a putea produce efecte, inclusiv în ceea ce priveşte cetăţenia, naşterea trebuie înregistrată la ambasada sau consulatul român din ţara în care s-a produs.

Înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat se face pe baza certificatului de naştere emis de autorităţile statului în care aceasta s-a produs. Solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare.a unui certificat de naştere românesc se face de ambii părinţi ai copilului, dacă aceştia sunt cetăţeni români. Dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român, solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare a certificatului românesc de naştere trebuie însoţită de declaraţia de consimţământ a celuilalt părinte, autentificată în condiţiile legii locale.Pentru înregistrarea naşterii şi eliberarea certificatului de naştere românesc, solicitantul trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român certificatul de naştere emis de autorităţile locale (tradus în limba română), care să cuprindă şi constatarea medicală a naşterii (în unele ţări, certificatul medical de constatare a naşterii este emis separat). Trebuie prezentate, de asemenea, paşaportul românesc al părintelui care face declaraţia naşterii, certificatul de căsătorie al părinţilor (dacă aceştia sunt căsătoriţi) şi documentele doveditoare ale statutului legal al părinţilor pe teritoriul statului în care s-a produs naşterea.

În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia autentică a ambilor părinţi cu privire la numele de familie pe care îl va purta copilul, nume ce va fi înscris în certificatul de naştere românesc emis de ambasadă sau consulat.

Certificatul de naştere românesc se eliberează direct de ambasada sau consulatul la care a fost înregistrată cererea. Părinţilor li se înmânează certificatul de naştere pe baza semnăturii în registrele de stare civilă aflate la ambasade şi consulate.

Pe baza certificatului de naştere emis de ambasada sau consulatul român, părinţii vor putea solicita eliberarea unui paşaport românesc pentru copilul minor.


Ştiţi dacă fostul proprietar a plătit taxa de poluare?

de

Ştiţi dacă fostul proprietar a plătit taxa de poluare?

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AGeJS5LxuAw

Ştiţi dacă fostul proprietar a plătit taxa de poluare

 

Dacă fostul proprietar al maşinii pe care vreţi să o cumpăraţi a obţinut în instanţă restituirea taxei speciale de înmatriculare, vi se cere, în calitate de nou posesor, să o achitaţi.

Înmatricularea unui autoturism pe numele noului proprietar nu se poate realiza, începând de anul acesta, dacă din dosarul depus de solicitant la Serviciul de Înmatriculări şi Permise Auto lipseşte o adeverinţă specială eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

„Este obligatorie prezentarea adeverinţei eliberate de ANAF, prin care să se stipuleze dacă s-a plătit taxa pentru emisiile provenite de la autovehicule, taxa de mediu sau taxa de primă înmatriculare, şi nu s-a restituit în baza unei hotărâri judecătoreşti”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, comisarul şef Romeo Tecău, şeful Serviciului de Înmatriculări şi Permise Auto Constanţa.

Pe de altă parte, trebuie subliniat că nu este suficientă copia după chitanţa obţinută de la fostul proprietar, pentru a atesta achitarea taxei, în cazul în care acesta o mai deţine. Este obligatorie adeverinţa emisă de ANAF!

Este obligatorie emiterea adeverinţei ori de câte ori se efectuează transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul. Astfel, potrivit cms. şef Tecău, scutirea de la plata taxei respective este aplicabilă doar fostului proprietar.

Noul proprietar e bun de plată!

În situaţiile în care fostul proprietar a recuperat în instanţă contravaloarea uneia dintre taxele enumerate mai sus, noului posesor al autoturismului i se va solicita achitarea timbrului de mediu, dar şi acesta va putea să procedeze precum precedentul şi anume să atace taxa în instanţă.

Acte necesare pentru înmatriculare
Menţionăm că actele necesare pentru prima înmatriculare a unui autoturism sunt: cererea tip, cartea de identitate a vehiculului, fişa de înmatriculare, cu viza agenţiei fiscale, actul de proprietate, documentele de înmatriculare străine şi traduceri legalizate ale acestora, plăcile cu numărul de înmatriculare străin, actul vamal ( dacă vehiculul provine din afara U.E), certificatul de autenticitate – R.A.R (cu excepţia vehiculelor noi), inspecţia tehnică periodică, poliţa de asigurare obligatorie, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule achitată la Administraţia Finanţelor Publice, taxa de înmatriculare auto – Consiliul Local, contravaloare certificat de înmatriculare – CEC, actul de identitate al proprietarului sau certificatul de înregistrare al firmei, după caz.

În cazul transcrierii unui autovehicul înmatriculat sunt necesare: cererea tip, cartea de identitate a vehiculului, fişa de înmatriculare cu viza agenţiei fiscale, actul de proprietate, certificatul de autenticitate – R.A.R, inspecţia tehnică periodică, poliţa de asigurare obligatorie, taxă înmatriculare auto – Consiliul Local, contravaloare certificat de înmatriculare – CEC, certificatul de înmatriculare vechi, plăcile cu numerele de înmatriculare, actul de identitate al proprietarului sau certificatul de înregistrare al firmei,după caz, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule achitată la Administraţia Finanţelor Publice, dacă este cazul.


Schimbare cetatenie incluzand schimbare nume

de

Schimbare cetatenie incluzand schimbare nume

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/HkVehm9RTcF

Schimbare cetatenie incluzand schimbare nume

Cetăţenii români care şi-au schimbat numele sau prenumele în străinatate vor trebui să solicite, în prealabil, schimbarea numelui/prenumelui pe cale administrativă sau înscrierea menţiunilor de schimbare a numelui/prenumelui în registrele de stare civilă române, iar persoanele care au divorţat în străinatate trebuie să solicite recunoaşterea hotărârii judecătoreşti străine de către tribunalul competent din România (atunci când legea prevede necesitatea acestei operaţiuni).

Cetăţenilor români care nu au înregistrat încă toate faptele de stare civilă în evidenţele din România nu li se pot elibera direct cărţi de identitate, ci adeverinţe provizorii de identitate, care vor fi folosite temporar de titulari până la finalizarea înregistrărilor de stare civilă.

După aprobarea restabilirii domiciliului în România, se poate obţine o adeverinţă de la serviciul comunitar local, care să servească la scutirea de vamă pentru obiectele de uz personal aduse din SUA în România într-un interval de maxim un an de la repatriere.


Taxa auto: Pentru ce sa dai statul in judecata si ce poti castiga

de

Taxa auto: Pentru ce sa dai statul in judecata si ce poti castiga

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/P8iBLHrtUSd

Taxa auto Pentru ce sa dai statul in judecata si ce poti castiga

Noul timbru de mediu ar putea genera, asemenea taxei de poluare din 2012, un nou val de procese impotriva statului.

Motivele pentru care proprietarii masinilor pot intenta un proces impotriva autoritatilor sunt printre altele incalcarea legislatiei privind libera circulatie a bunurilor in UE sau incalcarea principiului „poluatorul plateste”.

Ce ar putea castiga clientii dupa un proces care nu dureaza mai mult de sase luni? Taxa achitata plus dobanzile legale sau cheltuielile de judecata.

Noul timbru de mediu aduce schimbari in sistemul de plata al taxei auto. Daca in 2012, taxa de mediu lua in calcul 30% din emisiile de dioxid de carbon si cilindreea, noua taxa auto, aplicabila in 2013, ia in calcul intreaga emisie de dioxid de carbon si va fi aplicata doar masinilor destinate transportului de persoane, cu cel mult opt locuri.

Totusi, Guvernul nu respecta nici acum principiul potrivit caruia poluatorul plateste. Practic, timbrul de mediu se plateste de catre cumparator, cel care nu a poluat. In situata in care s-ar fi urmarit respectarea acestui principiu, vanzatorul, cel care a poluat prin utilizarea masinii ar trebui sa plateasca taxa.


Acordare cetatenie romana prin casatorie

de

Acordare cetatenie romana prin casatorie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PnnyM8euU28

Acordare cetatenie romana prin casatorie1. PASAPORT in copie legalizata sau “conform cu originalul”;
2. PERMIS de sedere permanenta pentru cetateni straini in copie legalizata sau “conform cu originalul”;
3. HOTARAREA prin care s-a stabilit domiciliul in Romania in copie legalizata eliberata de Oficiul Roman pentru Imigrari;
4. ADEVERINTA din care sa rezulte domiciliul legal in Romania de cel putin 8 ani, sau, in cazul in care este casatorit cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei-eliberata de Oficiul Roman pentru Imigrari;
5. DECLARATIE personala autentificata la notar din care sa rezulte ca “in prezent nu intreprinde sin u sprijina actiuni impotriva ordinii de drept, ori a sigurantei nationale si nici in trecut nu a desfasurat asemenea activitati”;
6. CERTIFICAT DE NASTERE in copie legalizata si traducere in limba romana, legalizata;

7. CERTIFICAT DE CASATORIE in copie legalizata;
8. DOVADA cetateniei romane a sotului/sotiei (actul de identitate in copie legalizata);
9. CERTIFICATE DE NASTERE ale minorilor in copii legalizate;
10. ACORDUL parintilor privind dobandirea cetateniei romane pentru copii dat prin declaratie autentificata la notar;
11. CONSIMTAMANTUL minorului care a implinit varsta de 14 ani pentru dobandirea cetateniei romane dat prin declaratie autentificata la notar si in prezenta unui parinte;
12. CAZIER JUDICIAR din Romania;
13. CAZIER JUDICIAR din strainatate in original si cu traducere in limba romana, legalizata la notar;

14. DOVADA locuintei in copie lagalizata prin una din urmatoarele variante:
a) contract de inchiriere inregistrat la Administratia Financiara in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza;
b) contract de vanzare-cumparare in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza;
c) contract de comodat in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza;
d) declaratie autentificata la notar de luare in spatiu si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza.
15. DOVADA mijloacelor legale pentru o existenta decenta in Romania, in conditiile stabilite de legislatia perivind regimul strainilor (dupa caz);
a) venituri din activitati comerciale-Actul Constitutiv al societatii comerciale in copie legalizata; CUI in fotocopie; bilant contabil de la sfarsitul anului precedent, inregistrat la Administratia Financiara; hotararea AGA de repartizare a dividendelor sau respective procesul verbal al asociatului unic; dovada incasarii dividendelor cuvenite; dovada achitarii impozitului pe dividendele incasate; certificate constatator de la Registrul Comertului pentru societatea comerciala; certificate de atestare fiscala eliberat de Administratia Finantelor Publice de la sediul societatii comerciale privind plata impozitelor si taxelor catre stat.

b) contract individual de munca cu viza Inspectoratului Teritorial de Munca in copie legalizata , precum si adeverinta din care sa rezulte salariul lunar net.
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor-declaratia de venit global privind obtinerea de venituri din cedarea folosintei bunurilor; certificate de atestare fiscala pentru personae fizice.
d) talon de pensie sau alte dovezi.


Dubla cetatenie – romana si maghiara

de

Dubla cetatenie – romana si maghiara

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/a3KDqWW6H2k

Dubla cetatenie - romana si maghiaraDin ianuarie 2011 a intrat in vigoare o lege care permite obtinerea cetateniei ungare, printr-o procedura simplificata fata de conditiile de pana atunci. In prezent, pot primit cetatenie ungara persoanele cu ascendenti maghiari, care cunosc limba si care au un cazier curat. Nu mai este nevoie de rezidenta permanenta in Ungaria sau de test de cunostinte.

Din ianuarie 2011 si pana in  2013, fusesera inaintate de catre cetateni din toate statele cu minoritati maghiare 420.000 de cereri de obtinere a cetateniei ungare, dintre care aproximativ 300.000 de catre cetateni romani, potrivit Reuters. Dintre acestia din urma, majoritatea este formata din etnici maghiari din Harghita si Covasna, insa exista numeroase referiri si la romani fara descendenta/ascendenta maghiara care au obtinut cetatenia ungara prin aceasta noua procedura.


Calculator taxa auto: Vezi cat platesti

de

Calculator taxa auto: Vezi cat platesti

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/WE6V4sVHPJSCalculator taxa auto Vezi cat platesti

Guvernul a avizat introducerea timbrului de mediu care va fi perceput la inmatricularea masinilor, inlocuind actuala taxa auto.

„Am adoptat ordonanta privind timbrul de mediu. Termenul de intrare in vigoare este 15 martie. Pana atunci vor fi adoptate normele metodologice”, a declarat ministrul Mediului Rovana Plumb dupa sedinta de Guvern.

Calculeaza aici cat platesti pentru timbrul de mediu in 2013: Calculator pentru timbrul de mediu 2013

Executivul a anuntat ca va acorda soferilor care achizitioneaza masini electrice un eco tichet in valoare de 2.500 de euro.

In plus, ministrul a confirmat ca timbrul de mediu va fi diferit la masinile pe benzina fata de cele care functioneaza pe motorina.

„Avem, in urma propunerilor si a dezbaterii publice, un cuantum diferit la masinile pe benzina fata de cele pe motorina. In cazul Euro 5 nivelurile la motorina si benzina sunt la fel”, a adaugat Plumb.

In cazul masinilor comerciale se va aplica taxa auto din 2012.

Transportatorii nu sunt multumiti, insa, de varianta propusa de Guvern pentru timbrul de mediu.

Atat transportatorii cat si avocatii cred ca aceasta noua varianta de taxa nu va feri statul de o procese intentate de soferi nemultumiti.

„Din ceea ce am inteles eu, acest timbru de mediu se achita o sigura data in momentul in care pui masina in circulatie. Practic, este un fel de taxa pe circulatia marfurilor. Aceasta taxa este o restrictie asupra circulatiei marfurilor care intra in contradictie cu directivele europene. Nu este o interdictie, dar autoritatile spun: daca vinzi trebuie sa aplici acest timbru de mediu”.

In ceea ce priveste vechea taxa auto, instantele au dat aproximativ 300.000 de solutii definitive prin care se dispune restituirea taxei auto proprietarilor care au achitat aceasta taxa „considerata de Justitie ilegala”, a declarat luni, la Ploiesti, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb.

Ea a precizat ca, in luna ianuarie a acestui an, Administratia Fondului pentru Mediu a primit solicitari pentru restituirea taxei auto in baza deciziilor instantelor de judecata in cuantum de 19 milioane de lei, in conditiile in care veniturile acestei institutii sunt cu cinci milioane de lei mai putin decat valoarea totala a solicitarilor primite din partea celor care au castigat prin justitie restituirea taxei auto.


Divort caz de renuntare la cetatenie

de

Divort caz de renuntare la cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/258NpgCukV3

Divort caz de renuntare la cetatenie

Actele şi taxele pentru depunerea cererii de renunţare la cetăţenia română

ACTE NECESARE:

  1. Paşaport/cartea de identitate sau buletinul în copie legalizată sau „conform cu originalul” (cu semnătura în clar a funcţionarului care primeşte cererea şi ştampila rotundă);
  2. Procură specială (pentru depunerea cererii de renunţare) autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României. Mandatarul va depune şi copia propriului act de identitate;

  3. Cazier judiciar din România;

  4. Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de Administraţia Financiară de la ultimul domiciliu din România;

  5. Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei de la ultimul domiciliu din România;

  6. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, privind debitele faţă de persoane fizice sau juridice din România;

  7. Acte de stare civilă (certificat de naştere, de căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ), în copii legalizate. Dacă naşterea/căsătoria/divorţul a avut loc în străinătate, se va depune certificatul transcris la oficiul stării civile de la ultimul domiciliu din România, în copie legalizată. În cazul în care actele nu au fost transcrise  se vor depune copii legalizate de pe acestea, împreună cu traducerea legalizată în limba română, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul). http://www.apostile.ro/supralegalizarea/state-membre-haga
  8. Promisiunea acordării cetăţeniei statului de domiciliu, în copie legalizată cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) şi traducerea legalizată în limba română sau

  9. Dovada obţinerii cetăţeniei statului de domiciliu (certificat de naturalizare/certificat doveditor al obținerii cetățeniei străine), în copie legalizată, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) și traducerea legalizată în limba română sau paşaportul eliberat de autoritățile străine, în copie legalizată/„conform cu originalul” cu semnătura în clar a funcţionarului însărcinat cu primirea cererii şi ştampila rotundă.


Mai poate fi dat statul in judecata?

de

Taxa auto: Mai poate fi dat statul in judecata?

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Bsx27Yv4WTB

Taxa auto Mai poate fi dat statul in judecata

Noul timbru de mediu va fi aplicat incepand cu data de 15 martie, a anuntat marti ministrul Mediului, Rovana Plumb. Desi autoritatile au lucrat mai bine de trei luni pentru aceasta noua varianta de taxa auto, avocatii sunt de parere ca statul va fi „bombardat” in continuare cu procese, iar soferii au toate sansele sa castige.

Instantele de judecata au dat castig de cauza soferilor in 300.000 de procese privind recuperarea taxei auto aplicata in 2012. Precizarea apartine chiar ministrului Rovana Plumb. Ea a subliniat ca in luna ianuarie, Administratia Fondului pentru Mediu a incasat 14 milioane de lei, dar a trebuit sa plateasca restituri de taxe in valoare de peste 19 milioane de lei, in baza deciziilor irevocabile obtinute de soferi.

Situatia s-ar putea sa nu se schimbe foarte mult nici dupa aplicarea noului timbru de mediu, avertizeaza avocatii contactati de Business24.

Potrivit acestora, noul timbru de mediu incalca, la fel ca taxa auto aplicata in 2012, principiul liberei circulatii a marfurilor in UE.

„Din ceea ce am inteles eu, acest timbru de mediu se achita o sigura data in momentul in care pui masina in circulatie. Practic, este un fel de taxa pe circulatia marfurilor. Aceasta taxa este o restrictie asupra circulatiei marfurilor care intra in contradictie cu directivele europene. Nu este o interdictie, dar autoritatile spun: daca vinzi trebuie sa aplici acest timbru de mediu”.

Autoritatile vor aplica o taxa mai mare pentru masinile Euro 3 si 4, masinile care reprezinta cea mai mare parte a importurilor.

„Noua taxa duce la incalcarea liberei circulatii a bunurilor in cadrul Uniunii Europene, intrucat ea este mai mare tocmai la masinile cu tehnologie Euro 3 si Euro 4, care reprezinta, de fapt, procentul cel mai mare din totalul importurilor de masini second hand (in timp ce pentru masinile foarte vechi taxa este mult mai mica)”, a explicat avocatul pentru Business24.

Un proces intentat de un sofer impotriva statului dureaza aproximativ sase luni de zile, iar in situata in care instanta le da castig de cauza clientii castiga taxa, dobanzile legale si chiar si cheltuielile de judecata.

Guvernul a adoptat marti prin ordonanta de urgenta noul timbru de mediu, taxa ce va fi aplicata incepand cu data de 15 martie. Noua taxa auto se va plati o singura data pe toata durata de functionare a autovehiculului, indiferent daca este vandut de mai mai multe ori.

Noul timbru de mediu va lua in calcul doar emisiile poluante de dioxid de carbon, fata de vechea varianta, in care emisiile de dioxid de carbon aveau o proportie de doar 30% la stabilirea taxei auto.

Noua formula de calcul duce la o crestere medie a taxei pentru cumparatorii masinilor Euro 3 si 4. In schimb, cei care vor achizitiona masini Euro 1 si 2, care sunt mai poluante, vor plati o taxa auto la un nivel mai mic decat cel de pana acum.

Cum se poate obtine cetatenie

de

Cum se poate obtine cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/b1H3PTNdhPn

Cum se poate obtine cetatenie

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani;

b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă;

e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

Termenele prevăzute la pct. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:

a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;

b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;

c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;

d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.


Taxa auto 2013: Incasarile anticipate nu acopera despagubirile

de

Taxa auto 2013: Incasarile anticipate nu acopera despagubirile

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gexjoBWHSZhTaxa auto 2013 Incasarile anticipate nu acopera despagubirile

Incasarile pe care Guvernul spera ca le va obtine in acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 de milioane de lei, jumatate din nivelul avansat de ministru si apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scazut de la introducerea taxei de poluare auto.

Incasarile anticipate de Guvern nu acopera suma despagubirilor, de 400 de milioane de lei, pe care statul trebuie sa le achite in acest an celor peste 300.000 de proprietari de masini care au castigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerata ilegala de catre instante.

Din luna martie, Guvernul a inlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formula de calcul a condus la o crestere in medie de circa 10% a sumei de plata pentru masinile Euro 4 si Euro 3 si o scadere cuprinsa intre 60% si 90% pentru masinile Euro 2, Euro 1 si non-euro, pe principiul ca masinile vechi au o durata scurta de functionare si, deci, vor polua pentru un interval mai mic.

La acel moment, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat ca se estimeaza ca nivelul incasarilor timbrului de mediu va ajunge la 700 de milioane de lei in 2013, in conditiile in care si restituirile vechii taxe de mediu sunt estimate la 400 de milioane de lei.

In urma cu o luna, ministrul afirma ca suma totala ce trebuie restituita din vechea taxa auto este estimata la un miliard de lei.


Taxa de poluare poate fi recuperată și de cei care au achitat-o în 2013!

de

Taxa de poluare poate fi recuperată și de cei care au achitat-o în 2013!

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/QaNwAeaiJet

Taxa de poluare poate fi recuperată și de cei care au achitat-o în 2013!

Românii care au achitat taxa de poluare în 2013 pot să își recupereze banii. Cei care au plătit până în data de 4 martie 2013  pot cere banii în justiţie.

Un bărbat din Baia Mare a câștigat la Curtea de Apel Cluj în urma unei solicitări de restituire a taxei de poluare plătită în anul 2013, până la intrarea în vigoare a Legii privind timbrul de mediu.

Până în prezent mai multe instanţe judecătoreşti din România au dispus respingerea acţiunilor proprietarilor de autoturisme care au achitat vechea taxă de poluare sau de emisii poluante, după data de 1 ianuarie 2013, pe motiv că discriminarea existentă în Ordonanţa 50/2005 şi Legea 9/2012 nu mai există. Această discrimare se referă la faptul că cei care au cumpărat maşini din ţări ale UE erau obligaţi să plătească taxa de poluare în timp ce alţii, care au cumpărat maşini noi sau second hand din România, nu.

Decizia Curţii de Apel Cluj poate sta la baza altor procese pentru restituirea taxei de poluare.

Gheorghe Paşca este din Baia Mare si a achitat în data de 28 ianuarie 2013 suma de 2.564 lei, pentru a-și putea înmatricula mașina.

Din cei trei judecători de la Curtea de Apel Cluj, doi au votat pentru Gheorghe Paşca, iar al treilea a fost împotrivă.

”Având în vedere că pentru numeroase astfel de taxe au existat obligaţii de resitituire, judecătoreşte impuse, Legea 9/2012 continuă să discrimeze în favoarea celor care au achitat taxele, dar au obţinut rambursarea acestora pe cale judiciară, discriminare care a fost înlăturată pe cale legislativă abia prin OUG 9/2013, privind timbrul de mediu”, se arată în decizia Curţii de Apel Cluj.

Sentința prevede că, deși Gheorghe Paşca a plătit taxa de poluare până la data la care a intrat în vigoare legislaţia privind timbrul de mediu, poate să-şi recupereze banii pentru a nu fi discriminat în comparație cu ceilalți români care și-au recuperat în justiţie taxa de poluare.

Al treilea judecător a susținut că maramureșeanul a achitat taxa conform legii și că nu a fost discriminat.


Taxa auto – Cum recuperezi banii

de

Taxa auto – Cum recuperezi banii

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VMBhJ4c3C1K

Taxa auto - Cum recuperezi banii

Taxa auto, cunoscuta oficial ca taxa de prima inmatriculare, taxa de poluare sau taxa de prima vanzare, achitata de romani incepand cu 2007, poate fi recuperata integral printr-o actiune deschisa in instanta, urmandu-se desigur pasii birocratici greoi specifici unui bir atat de confuz in scop si forma de aplicare.

Modificata in repetate randuri de-a lungul anilor, taxa auto si-a pastrat si consolidat caracterul ilegal, principalele aspecte contestate de soferi si institutiile europene fiind discriminarea creata prin favorizarea produselor nationale in raport cu cele din spatiul Uniunii Europene si interpretarea aberanta a principiului in virtutea caruia a fost introdusa respectiva taxa, si anume „poluatorul plateste”.

In acest context, procesele pentru recuperarea taxei auto au cunoscut o mare amploare.

Hatisul legislativ care a stat la baza perceperii taxei auto

Taxa auto a fost introdusa in Codul Fiscal intrat in vigoare in anul 2007, sub denumirea „taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule”, fiind reglementata ulterior prin OUG 50/2008, ordonanta de urgenta pentru instituirea taxei pe poluare, intrata in vigoare in iulie 2008, care stabilea ca taxa este platita de cumparator doar cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania sau la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei anumite exceptari sau scutiri.

Ordonanta a fost modificata la randul ei de mai multe ori ca urmare a criticilor Comisiei Europene cu privire la caracterul vadit discriminatoriu, fiind abrogata in cele din urma prin Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante.

Sub noua lege, taxa a fost redusa cu 25%, iar proprietarii de autovechicule care au platit prin OUG 50/2008 o taxa mai mare decat cea rezultata din aceasta lege au primit posibilitatea de a solicita restituirea diferentei.

Scopul Legii 9/2012 a fost corectarea aspectelor controversate, stabilind ca taxa va fi aplicata si in cazul masinilor inmatriculate inainte de anul 2007.

La scurt timp, tocmai aceste prevederi au fost anulate prin ordonanta de urgenta, iar persoanele afectate in scurta perioada in care ele au fost in vigoare au primit dreptul de a adresa o cerere de restituire a taxei organului fiscal competent.

Pentru toti ceilalti, adica proprietarii de masini second-hand cumparate din Uniunea Europeana care au achitat taxa in baza celor doua acte normative, OUG 50/2008 si Legea 9/2012, ramane varianta de a se adresa instantelor de judecata.

Temeiul legal in baza caruia soferii pot recupera taxa auto

Pentru masinile provenite din Uniunea Europeana care au mai fost inmatriculate cel putin o data in Uniunea Europeana, temeiul legal pentru restituirea taxei auto este urmatorul:

– art. 110 din Tratatul Uniunii Europene, prin care se interzice instituirea de taxe de natura de a proteja sau a favoriza productia interna in competitie cu produsele din UE, si alte art. din TUE privind concurenta si dubla inpunere in materie fiscala;

– art. 148 alin 2 si 4 din Constitutia Romaniei, art. 5 din Noul Cod de Civil, art. 4 din Codul de procedura civila – care prevad o aplicare prioritara a legislatiei europene fata de dreptul intern;

– alte prevederi ce tin de dreptul de proprietate.

Cine poate solicita restituirea taxei auto

„In principal, pot sa solicite restituirea taxei auto toate persoanele care au achizitionat un autoturism ce a mai fost inmatriculat cel putin o data in Uniunea Europeana si pentru care a fost achitata o taxa de poluare indiferent de legea care a stabilit aceasta taxa sau de denumirea taxei.

Atentie, taxa poate fi solicitata numai de cel ce a platit-o.

Potrivit avocatului, procedura este diferita in functie de legea in baza careia a fost platita si anume:

– OG 50/2008: se poate trimite direct la instanta de contencios administrativ si fiscal o cerere pentru restituirea taxei de poluare, procedura prealabila (cerere catre Administratia Finantelor Publice) nemaifiind necesara datorita Recursului in Interesul Legii solutionat de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 9/2011, prin care nu mai este necesara procedura de contestare a obligatiei fiscale prevazuta in OUG 50/2008.

– Legea 9/2012, actualizata la data de 30 ianuarie 2012: trebuie parcursa procedura prealabila cu Administratia Finantelor Publice (cerere de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme insotita de o serie de documente specifice) din raza in care reclamantul isi are domiciliul – ei au obligatia sa ne raspunda la plangerea formulata in 30 de zile – dupa primirea raspunsului, se trimite cererea de restituire la instanta de judecata.

Durata procesului si costurile

Durata unui proces difera in principal in functie de cat de aglomerata este instanta unde trebuie sa trimitem cererea de restituire a taxei auto.

In Bucuresti, un astfel de proces dureaza intre 6 luni si 14 luni si aici ma refer la procesul de fond si cel de recurs pana la restituirea efectiva banilor.

In alte judete de provincie, precum Teleorman, Calarasi, Tulcea, Olt, Mehedinti etc., procesele dureaza intre minimum 3 luni si maximum 6 luni de zile pana la restituirea efectiva a taxei.

Costurile de recuperare difera in functie de onorariul care este perceput de avocat la care se adauga o taxa de timbru judiciar in jur de 50 de lei pentru cererea de recuperare.

Dupa solutionarea cererii de catre instanta urmeaza recursul declarat de Institutia Prefectului.

Cum este calculata suma care trebuie restituita?

Conform avocatului, suma care va fi restituita este formata din taxa de poluare trecuta pe chitanta plus onorariul achitat avocatului si taxa de timbru judiciar pentru instanta plus dobanda legala calculata de la data platii.

Din 15 martie 2013 a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta nr 9/2013 privind timbrul de mediu, de la care sunt scutite doar masinile pentru care nu s-a recuperat taxa de poluare platita anterior (de catre vanzator), noua varianta a taxei fiind, asadar, la fel de controversata din punct de vedere legal ca cele anterioare.

Precizari:

– Cei care au solicitat restituirea diferentei de 25% din taxa de poluare pot cere in instanta si restituirea diferentei de 75% din taxa achitata, plus dobanda aferenta.

– Termenul de prescriptie se calculeaza si incepe sa curga incepand cu anul fiscal urmator, adica daca taxa a fost platita in 2009 termenul de prescriptie incepe sa curga din 2010.

– Ciudatenie birocratica: raspunsul la cererile pentru restituirea taxei catre Administratia Finantelor Publice va fi negativ, insa refuzul este necesar in instanta.

– Demersurile pentru restituirea taxei auto pot fi realizate de orice persoana, fara a fi nevoie de angajarea unui avocat, insa actiunea trebuie sa fie formulata si intemeiata corect pentru a avea castig de cauza.


Curtea europeana de Justitie -taxa auto-mediu 2012-martie 2013 ilegala

de

Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxembourg considera ca ordonanta privind taxa auto din ianuarie 2012 incalca legislatia europeana. Potrivit unor juristi, sunt discriminatorii taxele incasate in 2012 din cauza suspendarii din legea 9/2012 a platii taxelor pentru inmatriculare interne. Aceste taxe ar trebui restituite daca cetatenii care le-au platit vor deschide procese. In ce priveste perioada  ianuarie 2013 – martie 2014 (cand a fost introdus timbrul de poluare), Curtea a sublinat ca legea aplicata in acest interval aduce o modificare esentiala care inlatura discriminarea.



Taxa Borbely a fost adoptata in timpul guvernarii  Boc, dar aplicabilitatea ei pentru masinile inmatriculate pana in 2007 in Romania a fost amanata pana in 2013. Taxa a functionat doua luni si sub guvernarea Ponta, fiind inlocuita in martie 2013 cu „timbrul de mediu” initiat de ministrul Rovana Plumb. La Luxemburg se judeca un proces si impotriva „timbrului de mediu”, caz inca nesolutionat.

Mai multe instante din Romania au refuzat sa restituie acesti bani, insa cetatenii ii pot recupera acum, in baza ordonantei Curtii de la Luxembourg. Astfel, potrivit specialistilor, pot face o cerere de revizuire a deciziilor acelor instante care au refuzat restituirea taxei. Decizia a pornit de la cazurile Campean si Ciocoiu, doi cetateni Romani care s-au adresat instantelor romanesti pentru a le fi restituita taxa.

Doua instante, mai precis Tribunalul din Sibiu si Curtea de Apel Bucuresti, s-au adresat Curtii de Justitie a Uniunii Europene pentru a lamuri daca Articolul 110 din Tratatul Uniunii Europene interzice instituirea unei  taxe pentru emisii poluante pentru autovehicule, „daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza punerea in circulatie, in statul membru mentionat, a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala”.

In data de 3 februarie 2013, Curtea a stabilit urmatoarele: „Articolul 110 TFUE (n.r. Tratatul UE) trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim de impozitare precum cel instituit, apoi circumcis de reglementareea nationala in discutie in litigiile principale, prin care un stat membru aplica autovehiculelor o taxa de poluare care este astfel stabilita incat descurajeaza punerea in circulatie, in acest stat membru, a unor vehicule de ocazie cumparate din alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala”

Tichetele de masa electronice pot fi utilizate

de

Tichetele de masa electronice pot fi utilizate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hbUT6mHMv1r

Tichetele de masa electronice pot fi utilizateAngajatorii pot alege sa acorde salariatilor tichete de masa in format electronic, se precizeaza intr-un act normativ care se va aplica incepand de astazi. Potrivit reprezentantilor din domeniu, modul de obtinere a noilor tichete nu este diferit fata de cel al tichetelor de hartie. Totusi, exista anumite aspecte specifice cardurilor, pe care angajatorii trebuie sa le aiba in vedere.

In prezent, tichetele de masa pot fi distribuite doar pe suport hartie, insa potrivit dispozitiilor care vor intra in vigoare din 13 februarie 2014, angajatorii vor putea opta pentru forma in care sunt emise tichetele, pe hartie sau in format electronic.

Conform Legii nr. 291/2013, tichetele de masa in format electronic sunt bonuri de valoare pe suport electronic si sunt destinate exclusiv acordarii alocatiei individuale de hrana a salariatilor. Cardurile vor fi valabile numai daca vor avea inscrise sau stocate intr-un alt mod urmatoarele informatii:

  • numele si prenumele salariatului care este in drept sa utilizeze tichetul de masa;

  • numele si adresa emitentului;

  • date referitoare la perioada de valabilitate;

  • interdictia de a fi utilizat pentru achzitionarea de tigari sau de produse alcoolice.


Salariatii pot fi dati in judecata daca folosesc masina de serviciu in alte scopuri

de

Salariatii pot fi dati in judecata daca folosesc masina de serviciu in alte scopuri

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/jKgccTjnaBp

Salariatii pot fi dati in judecata daca folosesc masina de serviciu in alte scopuriNoul Cod penal, care se aplica de aproape doua saptamani, a introdus si a clarificat anumite infractiuni economice, care vizeaza faptele comise de reprezentantii unor firme sau cele savarsite impotriva unor societati. In acest mod, noua legislatie reglementeaza cateva situatii des intalnite in practica si pentru care nu existau niciun fel de prevederi. Printre altele, Codul penal aplicabil de la 1 februarie ii pedepseste cu inchisoare sau amenda pe cei care folosesc un bun incredintat in alte scopuri decat cel pentru care l-au primit.

Un bun poate fi folosit doar in scopul pentru care a fost incredintat 

Potrivit noului Cod penal (NCP), in cazul abuzului de incredere, a fost introdusa o noua modalitate de comitere a faptei, care se refera la folosirea fara drept a unui bun incredintat cu un anumit scop, de catre cel care l-a primit.

Mai exact, conform art 238 din NCP, insusirea, dispunerea sau folosirea, pe nedrept, a unui bun mobil al altuia, de catre cel caruia i-a fost incredintat in baza unui titlu si cu un anumit scop, ori refuzul de a-l restitui se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

In noul continut vor putea fi incadrate ambele tipuri de situatii, atat faptele celor ce se afla in situatia in care nu aveau dreptul de a folosi bunul, cat si ale celor care se gasesc in situatia in care au dreptul de a folosi bunul primit, dar il utilizeaza in alt scop decat cel in care le-a fost incredintat.

De exemplu, societatile comerciale pot folosi noua prevedere penala in cazul in care ii dau unui angajat sa utilizeze masina in interes de serviciu, insa acesta o foloseste si in scop personal.


Semnare contract de achizitii publice

de

Semnare contract de achizitii publice

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/1mNQXeFya6A

Semnare contract de achizitii publiceHotararea Guvernului nr. 219/2012 privind modificarea art. 93 din Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

Hotararea mentine in sarcina autoritatii contractante obligatia de a finaliza procedura de atribuire prin incheierea contractului de achizitie publica sau a acordului-cadru, cu exceptia cazurilor de anulare a procedurii prevazute la art. 209 din O.U.G. nr. 34/2006 (denumita in continuare „Ordonanta”).

Ca si element de noutate, autoritatea contractanta nu are dreptul sa intarzie incheierea contractului de achizitie publica/acordului-cadru cu mai mult de 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de asteptare prevazute la art. 205 din Ordonanta (de 6 zile, respectiv 11 zile de la data transmiterii comunicarii privind rezultatul procedurii de achizitie, in functie de valoarea contractelor) din motive imputabile acesteia. Autoritatea contractanta beneficiaza de acest termen numai in vederea indeplinirii conditiilor de semnare a contractului de achizitie publica/acordului-cadru, cu respectarea obligatiilor prevazute de lege.

Potrivit Hotararii, autoritatea contractanta nu are dreptul sa adopte nicio masura cu scopul de a crea circumstante artificiale de anulare a procedurii.

Intarzierea incheierii contractului sau crearea unor circumstante artificiale de anulare a procedurii constituie incalcari ale principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) lit. f) si g) din Ordonanta si se sanctioneaza in consecinta. Ofertantul care se considera lezat de un astfel de comportament are dreptul de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (denumita in continuare „A.N.R.M.A.P”).

De asemenea, autoritatea contractanta are obligatia de a transmite A.N.R.M.A.P., prin mijloace electronice, in cel mult 48 de ore de la data incheierii contractului de achizitie publica/acordului-cadru, o notificare cu privire la contractul de achizitie publica/acordul-cadru incheiat. Formatul notificarii se stabileste prin ordin al presedintelui A.N.R.M.A.P..


Cine semneaza contractele de achizitii

de

Cine semneaza contractele de achizitii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NPVZnkDPTQJ

Cine semneaza contractele de achizitii

Procesulverbal de deschidere a ofertelor va consemna modul de desfasurare a sedintei respective , aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor, elementele principale ale fiecărei oferte în conformitate cu prevederile art. 33 alin.(4) din HGR nr.925/2006. Procesulverbal de deschidere a ofertelor se semnează de membrii comisiei de evaluare, expertii cooptati de reprezentantii operatorilor economici prezenti la deschidere.

Comisia de evaluare are obligatia de a transmite un exemplar al procesului verbal de deschidere tuturor operatorilor economici participanti la procedura de atribuire, indiferent dacă acestia au fost sau nu prezenti la sedinta.


Penalitati contracte de achizitii publice

de

Penalitati contracte de achizitii publice

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NW8HivEp7PV

Penalitati contracte de achizitii publice

In acord cu prevederile cu caracter imperativ cuprinse in art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006, litigiile privitoare la contractele de achizitii publice sunt de competenta exclusiva a instantelor de contencios administrativ, astfel ca este nelegala inserarea unei clauze arbitrale in continutul unui contract de achizitie publica.

Neinvocarea de catre parti, in conditiile art. 385AąA˛ din Codul de procedura civila, in cadrul procedurii arbitrale, a exceptiei privind validitatea conventiei arbitrale nu impiedica instanta de judecata investita cu actiunea in anularea hotararii arbitrale sa puna in discutia partilor aceasta exceptie si, constatand ca litigiul nu este susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului, sa anuleze respectiva hotarare, prin aplicarea dispozitiilor art. 364 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura civila.

Prin Sentinta nr. 381 din 22 octombrie 2009 a Curtii de Apel Craiova – Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a fost respinsa actiunea in anulare a Hotararii nr. 21 din 12 decembrie 2008, pronuntata de Tribunalul Arbitral al Camerei de Comert si Industrie Oltenia, in dosarul nr. 2/2008, actiune formulata de reclamanta SC P SA Craiova in contradictoriu cu paratul Consiliul Local G.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca intre parti s-a incheiat un contract de servicii, in temeiul OUG. nr. 34/2006, privind atribuirea contractului de achizitie publica prin care SC P SA, in calitate de prestator, s-a obligat sa presteze servicii de proiectare pentru „Modernizarea drumurilor comunale din Comuna G, Judetul Dolj„.

Intre parti s-a incheiat si un protocol, prin care acestea au convenit ca, in termen de 30 de zile de la semnarea contractului, sa fie predate studiul de fezabilitate, inclusiv ridicarile topografice si studiul geotehnic, iar dupa aprobarea si achitarea acestei faze, in 30 de zile, sa se predea documentatiile in faza PAC, PT + DE.

S-a mai retinut ca intre parti s-au ivit neintelegeri care nu s-au solutionat amiabil, astfel ca SC Proiect SA, in temeiul contractului incheiat, a recurs la arbitraj solicitand obligarea paratului Consiliului Local G la plata sumei de 35700 lei, reprezentand contravaloare lucrari neachitate, precum si obligarea la plata penalitatilor de intarziere.

Prin Hotararea nr. 21 din 12 decembrie 2008 a Tribunalului Arbitral de pe langa Camera de Comert si Industrie Oltenia actiunea formulata a fost respinsa.

In raport cu criticile formulate, instanta a retinut ca in conformitate cu art. 35812 alin. 1 din Codul de Procedura Civila, orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea Tribunalului Arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, pana la primul termen de judecata.


Efectuarea operatiunilor vamale de import

de

Efectuarea operatiunilor vamale de import

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hJceEbLsPQi

Efectuarea operatiunilor vamale de import

  • Valoarea in vama se stabileste si se declara de importatori conform prevederilor Acordului de evaluare in vama negociat al Organizatiei Mondiale a Comertului (exemplu: Acordul care se refera la implementarea Articolului VII al Acordului GATT).
  • In cazul tranzactiilor in lant cu bunuri destinate importului, valoarea in vama poate fi stabilita, in anumite conditii, pe baza pretului oricarei tranzactii din lant (principiul primei vanzari). Astfel, valoarea in vama se poate stabili pe baza unui pret mai scazut decat cel platit /datorat de importator (de exemplu pe baza pretului primei tranzactii din lant).

  • Valoarea in vama poate fi modificata in termen de 12 luni de la data declaratiei vamale pentru punerea bunurilor in libera circulatie, in anumite cazuri (de exemplu, in cazul bunurilor defecte).

  • In anumite conditii, se poate stabili valoarea in vama la import, in ciuda lipsei unor elemente care trebuie adaugate la valoarea in vama si care nu sunt cuantificabile la data importului (de exemplu, licente, redevente).

  • Autoritatile vamale pot efectua controlul valorii in vama in timpul formalitatilor vamale sau al unui control ulterior (autoritatile vamale au dreptul sa efectueze acest control intr-un interval de cinci ani de la data importului).
  • De asemenea, este posibila rectificarea sau invalidarea declaratiei vamale, dupa cum urmeaza:
    • Rectificarea declaratiei vamale inainte de obtinerea liberului de vama;

    • Invalidarea declaratiei vamale, in termen de 90 de zile de la data obtinerii liberului de vama;

    • Modificarea dupa obtinerea liberului de vama se poate efectua la cererea declarantilor, in termen de cinci ani de la data liberului de vama.


Efectuarea tuturor operatiunilor vamale

de

Efectuarea tuturor operatiunilor vamale

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/fUsRnttprMc

Efectuarea tuturor operatiunilor vamale

Comisia Europeana a publicat recent Nomenclatura Combinata („NC”) ce va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2014. Ca o consecinta, incepand din ianuarie, va trebui sa utilizati noile coduri NC pentru operatiunile vamale, declaratiile Intrastat precum si pentru operatiunile efectuate in baza unor autorizatii vamale si fiscale eliberate in baza codurilor NC 2013.

NC este utilizata de catre Comunitatea Europeana pentru perceperea drepturilor de import in Uniunea Europeana. Rata taxei vamale aplicabile la importul de bunuri depinde de clasificarea acestora in NC.

Printre schimbarile aduse de noua Nomenclatura Combinata, aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2014, regasim si restructurarea codurilor aferente urmatoarelor produse:

  • ingrasaminte pe baza de azot, fosfor sau potasiu (3105);

  • fibre de sticla si articole din aceste materiale (7019);

  • articole turnate din fonta, fier sau otel (7325);

  • rezervoare, butoaie, butii, bidoane, cutii si recipiente similare din aluminiu (7612);

  • motoare cu piston alternativ sau rotativ, cu aprindere prin scanteie (8407);

  • parti si accesorii de motociclete, inclusiv biciclete cu motor (8714).

Ce inseamna acest lucru pentru dumneavoastra?

Noua NC poate include clasificari noi pentru produsele dumneavoastra. Daca importati / exportati marfuri in / din afara Uniunii Europene, incepand cu 1 ianuarie 2014, va trebui sa utilizati noile coduri NC in procesul declararii marfurilor.

Modificarea Nomenclaturii Combinate nu afecteaza numai operatiunile vamale, dar si raportarile in sistemul statistic Intrastat, si anume codurile tarifare folosite pentru marfurile care fac obiectul comertului intre statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea sunt vizati si detinatorii de autorizatii vamale si fiscale emise in baza codurilor valabile in 2013 (de ex. regimuri vamale suspensive, produse accizabile).

Ce este de facut?

Pentru a evita neplaceri administrative si operationale incepand cu 1 ianuarie 2014 (de ex. stationarea prelungita a marfurilor in vama), va recomandam sa realizati aceasta ajustare a codurilor cat mai repede posibil.

La cerere, echipa noastra va poate ajuta sa verificati codurile tarifare pe care le utilizati daca ne furnizati intr-un document Excel codurile tarifare (pana la un nivel din 10 cifre) utilizate in 2013.

Astfel, echipa noastra va determina pentru dumneavoastra codurile care s-au modificat in 2013 precum si conversia acestora (posibilele clasificari) valabile de la 1 ianuarie 2014.


Care e valoarea taxelor

de

Care e valoarea taxelor

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/UiQSqo5qAT7

Care e valoarea taxelorValoarea totală a taxelor şi impozitelor plătite cu cardul în România a crescut anul trecut, faţă de 2012, cu 36%, la 133 de milioane de lei, potrivit datelor raportate de băncile din România membre ale Visa Europe. Şi numărul de plăţi cu cardul pentru achitarea taxelor şi impozitelor a urcat cu 31%, până la 372.000, comparativ cu 2012. Valoarea medie a unei taxe locale achitate prin card a crescut uşor anul trecut, cu 4%, la 358 de lei.
POS-uri la 176 de primării

În total, 96 de primării acceptau plata online a taxelor şi impozitelor locale la finalul anului trecut, în condiţiile în care internetul permite contribuabililor să-şi achite taxele oricând şi de oriunde, evitând astfel eventualele cozi de la ghişee. În acelaşi timp, plata cu cardul direct la POS la sediile administraţiilor fiscale era acceptată de 176 de primării.

S-a observat în ultimul an că tot mai multe primării încep să se orienteze spre acceptarea plăţii online pe ghiseul.ro, platforma pusă gratuit la dispoziţia lor, şi să renunţe la platformele proprii.

În 2014, contribuabilii vor putea plăti taxele şi impozitele locale cu cardul şi în locaţii special deschise în centre comerciale şi sucursale bancare din şase oraşe sau la 18 infochioşcuri instalate la sediile administraţiei locale, în supermarketuri şi malluri.


Taxe vamale produse electronice

de

Taxe vamale produse electronice

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VRteN38WNRK

Taxe vamale produse electroniceO comisie a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) a dat dreptate Japoniei, Statelor Unite şi Taiwanului, în litigiul cu Uniunea Europeană referitor la taxele vamale aplicate produselor electronice şi a cerut Bruxelles-ului să respecte reglementările internaţionale.

Comisia a constatat că UE a impus taxe vamale pe monitoarele de calculator, pe imprimantele multifuncţionale şi pe terminalele TV fără a ţine cont de reglementările OMC referitoare la comerţul cu produse IT&C, scrie publicaţia franceză Les Echos. Comisia Europeană a criticat deja decizia OMC, reafirmând dorinţa unei revizuri globale a acordului referitor la comerţul cu produse IT&C. Totuşi, oficialii europeni au spus că încă nu s-a decis dacă Bruxelles-ul va contesta oficial decizia.

În condiţiile în care miniştrii Comerţului din Japonia şi Statele Unite au salutat decizia şi au cerut Comisiei Europene să ridice imediat taxele vamale, marii producători asiatici şi americani, printre care şi HP aşteaptă nerăbdători decizia Comisiei. Bruxelles-ul are la dispoziţie 60 de zile pentru a contesta decizia.

Acordul referitor la comerţul cu produse IT stabileşte anularea taxelor vamale în 72 de ţări la produse ca monitoare de calculator sau de imprimante, pentru a se încuraja comerţul cu produse de înaltă tehnologie.

Totuşi, UE a considerat că, de la intrarea în vigoare a acordului, în 1996, unele produse au devenit bunuri de larg consum şi, ca atare, nu mai trebuie să fie exceptate. În consecinţă, Bruxelles-ul a impus taxe vamale cuprinse între 6 şi 14%.

 


Refacturare TVA si taxe vamale

de

Refacturare TVA si taxe vamale

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VRteN38WNRK

Refacturare TVA si taxe vamale

Comisia Europeana a publicat recent Nomenclatura Combinata („NC”) ce va intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2014. Ca o consecinta, incepand din ianuarie, va trebui sa utilizati noile coduri NC pentru operatiunile vamale, declaratiile Intrastat precum si pentru operatiunile efectuate in baza unor autorizatii vamale si fiscale eliberate in baza codurilor NC 2013.

NC este utilizata de catre Comunitatea Europeana pentru perceperea drepturilor de import in Uniunea Europeana. Rata taxei vamale aplicabile la importul de bunuri depinde de clasificarea acestora in NC.

Printre schimbarile aduse de noua Nomenclatura Combinata, aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2014, regasim si restructurarea codurilor aferente urmatoarelor produse:

  • ingrasaminte pe baza de azot, fosfor sau potasiu (3105);

  • fibre de sticla si articole din aceste materiale (7019);

  • articole turnate din fonta, fier sau otel (7325);

  • rezervoare, butoaie, butii, bidoane, cutii si recipiente similare din aluminiu (7612);

  • motoare cu piston alternativ sau rotativ, cu aprindere prin scanteie (8407);

  • parti si accesorii de motociclete, inclusiv biciclete cu motor (8714).

Ce inseamna acest lucru pentru dumneavoastra?

Noua NC poate include clasificari noi pentru produsele dumneavoastra. Daca importati / exportati marfuri in / din afara Uniunii Europene, incepand cu 1 ianuarie 2014, va trebui sa utilizati noile coduri NC in procesul declararii marfurilor.

Modificarea Nomenclaturii Combinate nu afecteaza numai operatiunile vamale, dar si raportarile in sistemul statistic Intrastat, si anume codurile tarifare folosite pentru marfurile care fac obiectul comertului intre statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea sunt vizati si detinatorii de autorizatii vamale si fiscale emise in baza codurilor valabile in 2013 (de ex. regimuri vamale suspensive, produse accizabile).

Ce este de facut?

Pentru a evita neplaceri administrative si operationale incepand cu 1 ianuarie 2014 (de ex. stationarea prelungita a marfurilor in vama), va recomandam sa realizati aceasta ajustare a codurilor cat mai repede posibil.

La cerere, echipa noastra va poate ajuta sa verificati codurile tarifare pe care le utilizati daca ne furnizati intr-un document Excel codurile tarifare (pana la un nivel din 10 cifre) utilizate in 2013.

Astfel, echipa noastra va determina pentru dumneavoastra codurile care s-au modificat in 2013 precum si conversia acestora (posibilele clasificari) valabile de la 1 ianuarie 2014.


Punerea sub acuzare

de

Punerea sub acuzare

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/V5S7BDtqyn9

Punerea sub acuzare

Dacă cercetarea penală oferă suficiente motive pentru a iniția o acțiune publică împotriva dumneavoastră, procurorul vă pune sub acuzare sau solicită un mandat de arestare la instanța competentă. În caz contrar, suspendă procedura. În actul de punere sub acuzare, parchetul prezintă fapta de care sunteți acuzat, legea penală pe care se consideră că ați încălcat-o și probele doveditoare aferente.

Ce înseamnă faptul că instanța judecătorească îmi trimite o notificare privind punerea sub acuzare?

Instanța judecătorească verifică în cadrul unei proceduri intermediare dacă va iniția acțiunea penală dumneavoastră. În acest scop vă comunică rechizitoriul. În același timp, vă solicită să declarați într-un anumit termen dacă mai doriți strângerea de probe dezincriminatoare sau dacă doriți să prezentați obiecții împotriva demarării acțiunii penale.

În cadrul procedurii simplificate, punerea sub acuzare va fi tratată în alt mod, vă rugăm să citiți în acest sens.

Ce pot face dacă nu înțeleg acuzația, deoarece nu stăpânesc limba germană?

Dacă primiți o notificare privind punerea sub acuzare într-o limbă pe care nu o înțelegeți, puteți solicita ca actul de punere sub acuzare să fie tradus, fără a suporta costurile, și să vă fie transmis din nou.

Ce pot face în cazul în care consider că acuzația nu este corectă?

În termenul stabilit de instanța judecătorească puteți comunica motivele pentru care considerați că acuzația este necorespunzătoare. Puteți solicita și strângerea de probe care, în opinia dumneavoastră, sunt dezincriminatoare.

Instanța judecătorească poate, de asemenea, refuza punerea sub acuzare?

Dacă instanța consideră că, în baza actului de punere sub acuzare, probabil nu veți fi condamnat, de exemplu, deoarece consideră că probele doveditoare nu sunt suficiente, aceasta respinge inițierea fazei de judecată. Parchetul poate depune imediat o plângere împotriva acestei decizii.

Acuzația poate fi modificată anterior ședinței principale?

În măsura în care instanța nu a acceptat încă acuzația pentru ședința principală, parchetul o poate retrage și modifica. Pot fi prezentate în orice caz probe noi și în timpul procesului penal.

Pot fi pus sub acuzare pentru o infracțiune pentru care am fost pus deja sub acuzare într-un alt stat membru?

Punerea sub acuzare într-un alt stat membru nu împiedică punerea sub acuzare în Germania. Doar o condamnare ca urmare a aceleași fapte împiedică o nouă urmărire penală.

Voi fi informat cu privire la martorii care vor depune mărturie împotriva mea și la probele doveditoare aduse împotriva mea?

procurorul menționează în cadrul acuzației probele doveditoare care susțin acuzația. Cel târziu după încheierea cercetărilor și anterior punerii sub acuzare, apărătorul dumneavoastră are dreptul de acces la dosar. Dumneavoastră puteți obține informații și copii individuale din dosar.


Plângerea împotriva măsurilor şi actelor procurorului

de

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor procurorului

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/TomWn6VDqiv

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor procurorului

Se poate face plângere împotriva actelor efectuate de procuror ori a actelor efectuate de organele de cercetare penală pe baza dispoziţiilor date de procuror. Plângerea împotriva actelor procurorului se rezolvă de către procurorul ierarhic superior.

Cu privire la termenul de exercitare a dreptului, se poate face plângere cât timp dosarul se află la procuror în timpul fazei de urmărire penală (prin excepţie, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală sau încetare a urmăririi penale se poate face plângere în termen de 20 de zile de la momentul comunicării acestor soluţii de către procuror).

Organul competent să soluţioneze verifică legalitatea actului sau a măsurii atacate într-un termen de 20 de zile de la data înregistrării plângerii la parchet.

în cazul în care plângerea nu este soluţionată în termenul de 20 zile prevăzut în art. 277 C. proc. pen., persoana interesată poate apela la procedura plângerii în faţa instanţei prevăzută de art. 278′ alin. (1) C. proc. pen., unde termenul prevăzut la acest alineat curge de la data expirării termenului iniţial de 20 de zile [art. 278’ alin. (2) C. proc. pen.], dacă este atacată o soluţie de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată.

Soluţiile de netrimitere în judecată dispuse prin rechizitoriu nu pot fi atacate cu plângere direct la instanţă. în cazul în care este sesizată cu o astfel de plângere, instanţa o va trimite, pe cale administrativă, organului judiciar competent, conform art. 278’ alin. (13) C. proc. pen., în vederea parcurgerii etapelor prevăzute la art. 278 C. proc. pen.’3)

Prin Legea nr. 202/2010 s-a prevăzut că, în situaţia în care procurorul ierarhic superior respinge plângerea formulată împotriva unui act sau a unei măsuri de urmărire penală care nu conţine o soluţie de netrimitere în judecată, rezoluţia sau ordonanţa acestuia nu mai poate fi atacată pe cale ierarhică. în această situaţie persoana vătămată, precum şi orice altă persoană ale cărei interese legitime au fost afectate se pot adresa cu plângere instanţei de judecată în condiţiile art. 278’ C. proc. pen.


Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală ale organelor de cercetare penală

de

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală ale organelor de cercetare penală

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/bZheDJcrJKm

Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală ale organelor de cercetare penală

Articolul 275 alin. (3) C. proc. pen. prevede că plângerea se adresează procurorului care supraveghează activitatea organului de cercetare. Aceasta se poate depune direct la procuror sau la organul de cercetare penală.

în ceea ce priveşte regulile de procedură, trebuie făcute următoarele precizări: introducerea plângerii nu suspendă aducerea la îndeplinire a măsurii sau a actului care formează obiectul plângerii.

Când plângerea a fost depusă la organul de cercetare penală, acesta este obligat ca, în termen de 48 de ore de la primirea ei, să o înainteze procurorului împreună cu explicaţiile sale, atunci când acestea sunt necesare; dacă organul de cercetare penală nu a înaintat, în această situaţie, explicaţiile necesare, în raport de obiectul plângerii, procurorul le va cere oricând consideră că este nevoie.

Procurorul, primind plângerea, este obligat să o rezolve în termen de cel mult 20 de zile şi să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată.


Audierea persoanei acuzate

de

Audierea persoanei acuzate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YjFuRDE2J6M

Audierea persoanei acuzate

Dacă sunteți suspectat de comiterea unei infracțiuni, poliția sau procurorul vă va audia cu privire la acuzație pentru a vă acorda dreptul la justiție. În anumite cazuri, la cererea parchetului, puteți fi audiat și de către un judecător.

Ce trebuie să fac atunci când sunt citat la o audiere?

Atunci când sunteți citat de parchet sau de o instanță judecătorească la o audiere, sunteți obligat să vă prezentați. Dacă nu dați curs citării, puteți fi obligat să vă prezentați. Nu este necesar să dați curs unei citări la o audiere de către poliție.

Ce explicații mi se oferă înainte de a începe audierea?

Înainte de a începe audierea trebuie să fiți informat cu privire la fapta de care sunteți suspectat și dispozițiile de drept penal considerate a fi încălcate de dumneavoastră. De asemenea, trebuie să fiți informat cu privire la dreptul dumneavoastră de a nu răspunde, la posibilitatea consultării unui avocat anterior audierii dumneavoastră și posibilitatea solicitării strângerii de probe individuale pentru dezincriminarea dumneavoastră.

Va fi numit un interpret dacă nu cunosc limba de procedură?

Dacă nu aveți cunoștințe suficiente de limba germană, va fi numit un interpret; această numire nu implică pentru dumneavoastră cheltuieli. Interpretul va fi prezent pe parcursul întregii audieri și traduce întrebările, răspunsurile dumneavoastră și procesul-verbal scris al audierii dumneavoastră.

Pot consulta un avocat?

Ca suspect puteți consulta oricând, chiar și anterior audierii, singur sau în prezența unui interpret, un apărător. La audierea dumneavoastră de către procuror sau de către un judecător este permisă prezența apărătorului dumneavoastră, nu însă în cazul unei audieri realizate de organele de poliție.

Voi fi audiat? Trebuie să ofer informații?

Înainte de finalizarea investigațiilor, poliția sau procurorul au obligația de a vă audia, exceptând cazul în care procedura va fi suspendată. În cazuri mai simple puteți fi audiat și în scris.

În cazul audierii (chiar și în scris) aveți obligația de a oferi informații legate de dumneavoastră. Aceste informații includ prenumele, numele de familie și numele la naștere, locul și data nașterii, starea civilă, ocupația, adresa de domiciliu și cetățenia.

Nu aveți însă obligația de a face declarații cu privire la acuzație și la cauză. Dacă și în ce măsură faceți declarații este decizia dumneavoastră personală – eventual după consultarea apărătorului dumneavoastră.

Ce se întâmplă dacă fac o declarație care aduce prejudicii cazului meu?

Orice declarație făcută în cadrul audierii dumneavoastră va fi consemnată într-un proces-verbal. În cazul în care faceți o declarație care vă este defavorabilă, instanța va lua cunoștință și, după punerea sub acuzare, se va pronunța cu privire la infracțiunea comisă de dumneavoastră. Chiar dacă mai târziu doriți să păstrați tăcerea sau să retrageți declarația, instanța poate ține cont de declarațiile dumneavoastră anterioare în cadrul deliberărilor.

În cadrul audierii voi fi informat cu privire la stadiul cercetărilor?

Este la latitudinea procurorului să vă informeze cu privire la stadiul cercetărilor. Însă nu îi este permis să vă inducă în eroare.

Ce metode sunt interzise?

În cadrul audierii dumneavoastră nu este permis să fiți maltratat sau să vă fie afectată integritatea corporală în nici un fel. Nu este permis să fiți amenințat, nici să vi se promită un avantaj ilegal. O declarație efectuată prin încălcarea acestor interdicții nu poate fi folosită, chiar dacă sunteți de acord cu aceasta.


Recuzarea organului de cercetare penala

de

Recuzarea organului de cercetare penala

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AoWKdVUH8oE

Recuzarea organului de cercetare penala

Art. 67 – Recuzarea

(1) În cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut declaraţie de abţinere, părţile, subiecţii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de îndată ce au aflat despre existenţa cazului de incompatibilitate.
(2) Cererea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadrul organului de cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului care efectuează activităţi judiciare în cauză. Este inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra recuzării.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul recuzării magistratului-asistent şi grefierului.
(4) Cererea de recuzare se formulează oral sau în scris, cu arătarea, pentru fiecare persoană în parte, a cazului de incompatibilitate invocat, a temeiurilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii. Cererea de recuzare formulată oral se consemnează într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de şedinţă.

(5) Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri de recuzare împotriva aceleiaşi persoane pentru acelaşi caz de incompatibilitate cu aceleaşi temeiuri de fapt invocate într-o cerere anterioară de recuzare, care a fost respinsă, atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de recuzare.
(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau completul în faţa căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat, se pronunţă asupra măsurilor preventive.


Care sunt etapele cercetării penale

de

Care sunt etapele cercetării penale

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dJAfRnHEoU3

Care sunt etapele cercetării penale

Autoritățile competente cu efectuarea urmăririi penale (procurorul sau poliția) vor iniția cercetarea penală împotriva dumneavoastră dacă există o suspiciune concretă că ați comis o infracțiune. Scopul procedurii este de a clarifica dacă suspiciunea împotriva dumneavoastră este întemeiată sau nu. De asemenea, sunt investigate și circumstanțele dezincriminatoare. Dacă procurorul consideră suspiciunea ca fiind întemeiată, vă pune sub acuzare (sau solicită o ordonanță penală).

În vederea anchetării cauzei, poliția și procurorul pot recurge la diverse acte procedurale de anchetă. Când și ce fel de măsuri vor fi luate depinde de la caz la caz. De exemplu, puteți fi reținut imediat după comiterea faptei. După reținere poate urma arestarea preventivă.

Puteți contesta măsurile de anchetă care vă aduc prejudicii apelând – chiar și ulterior – în fața unei instanțe judecătorești.

După caz, se analizează și datele privind cercetările penale și condamnările anterioare.


Legea permite executarea silita

de

Legea permite executarea silita

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/7yuC4Jod1L5

Legea permite executarea silita

Art. 662 – Creanța certă, lichidă și exigibilă

(1) Executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă.
(2) Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu.
(3) Creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui.
(4) Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
(5) Creanțele cu termen și cele condiționale nu pot fi puse în executare, însă ele pot participa, în condițiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a bunurilor aparținând debitorului.

Art. 663 – Cererea de executare silită

(1) Executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(2) Cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convențional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poștă, curier, telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative.

(3) Cererea de executare silită, în afara mențiunilor prevăzute la art. 148, va cuprinde:

a) numele, prenumele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul creditorului și debitorului;

b) bunul sau, după caz, felul prestației datorate;

c) modalitățile de executare solicitate de creditor.

(4) La cerere se vor atașa titlul executoriu în original sau în copie legalizată, după caz, și dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum și, dacă este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege.

Art. 664 – Înregistrarea cererii de executare

(1) De îndată ce primește cererea de executare, executorul judecătoresc, prin încheiere, va dispune înregistrarea acesteia și deschiderea dosarului de executare sau, după caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare.
(2) Încheierea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată creditorului. În cazul în care executorul judecătoresc refuză deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii prevăzute la alin. (1), la instanța de executare.

Art. 665 – Încuviințarea executării silite

(1) În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita să se dispună încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de executorul judecătoresc pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 664 alin. (1) și dovada taxei de timbru.
(2) Cererea de încuviințare a executării silite se soluționează de instanță în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la judecătorie, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare.

(3) Încheierea va cuprinde, în afara mențiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviințat urmărirea, când s-a încuviințat urmărirea silită a bunurilor debitorului, modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta, și autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligației cuprinse în titlul executoriu.
(4) Încuviințarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviințarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalitățile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviințarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul țării. De asemenea, încuviințarea executării silite se extinde și asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate.
(5) Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
(6) Încheierea prin care instanța admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite poate fi atacată exclusiv cu apel numai de creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.
(7) În partea finală a încheierii de încuviințare a executării silite va fi adăugată formula executorie, cu următorul cuprins:
„Noi, Președintele României,
Dăm împuternicire și ordonăm executorilor judecătorești să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu.) pentru care s-a pronunțat prezenta încheiere de încuviințare a executării silite. Ordonăm agenților forței publice să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condițiile legii. (Urmează semnătura președintelui instanței și a grefierului.)”

Art. 666 – Înștiințarea debitorului

(1) Dacă cererea de executare a fost încuviințată, executorul judecătoresc va comunica debitorului o copie de pe încheierea dată în condițiile art. 665, împreună cu o copie, certificată de executor pentru conformitate cu originalul, a titlului executoriu și, dacă legea nu prevede altfel, o somație.
(2) Comunicarea titlului executoriu și a somației, cu excepția cazurilor în care legea prevede că executarea se face fără somație ori fără comunicarea titlului executoriu către debitor, este prevăzută sub sancțiunea nulității executării.

Art. 667 – Somația

Debitorul va fi somat să își îndeplinească obligația, de îndată sau în termenul acordat de lege, cu arătarea că, în caz contrar, se va proceda la continuarea executării silite.

Art. 668 – Excepții de la comunicare

Nu este necesară comunicarea titlului executoriu și a somației:
1. în cazurile prevăzute la art. 674;
2. în cazul ordonanțelor și încheierilor pronunțate de instanță și declarate de lege executorii.

Art. 669 – Cheltuieli de executare

(1) Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.
(2) Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
(3) Sunt cheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite;
2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii;
3. onorariul avocatului în faza de executare silită;
4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului;
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
(4) Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art. 451 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.
(5) În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmăribile sau din alte cauze, ele vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripție.
(6) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât și pentru executorul judecătoresc.


Ce spun recuperatorii de credite despre ‘injumatatirea ratelor’

de

Ce spun recuperatorii de credite despre ‘injumatatirea ratelor’

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/UQRftmiULZi

Ce spun recuperatorii de credite despre 'injumatatirea ratelor'

Va scadea numarul de dosare de colectare

Masura de ajutorare a persoanelor cu credite prin care se vor „injumatati”, in anumite conditii, ratele timp de doi propusa de premierul Victor Ponta va afecta piata pe care activeaza firmele care recupereaza creante de la rau platnici.

COFACE, una dintre firmele din domeniu, spune ca activitatea de recuperare, care ii vizeaza si pe cei care au intarzieri de pana in 90 de zile, ar putea fi afectata prin reducerea numarului de dosare.

„Debitorii cu venituri sub 700 lei inregistreaza cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante, respectiv 26%, in timp ce persoanele cu venituri intre 700-1500 lei inregistreaza un NPL (non performing loan) de aproximtiv 16%”, a declarat, intr-un interviu pentru Ziare.com, Iuliana Floricica, de la COFACE Romania.

O firma specializata in recuperari de credite (creante), se pune in miscare si impotriva unor creditori care au restante pana in 90 de zile? Bancile apeleaza la o firma specializata in recuperare de credite (creante) si in cazul unor intarzieri de pana in 90 de zile?

Da, in acest moment creditorii externalizeaza in procesul de colectare si creante cu o vechime mai mica de 90 de zile intarziere. Atat bancile, cat si alti creditori (telefonie, utilitati, leasing) actioneza prin mandatar la colectarea creantelor cu intarzieri de pana la 90 de zile. Acest proces poarta denumirea de early collection.

Aveti cifre legate de structura corpului de rau platnici in Romania? Cati rau platnici de pana in 90 de zile exista in Romania? Cati exista peste?

Nu dispunem de informatii concrete privind numarul sau valoarea restantelor inregistrate de sectorul bancar cu vechime mai mica de 90 zile. In schimb, evolutia creditelor restante cu vechime de peste 90 zile ne poate da o imagine indirecta privind pragul minim al restantelor cu vechime mai mica (de pana in 90 de zile).

Mai exact, conform datelor BNR, volumul creditelor restante de peste 90 zile (expunere bruta) era de 43,78 miliarde lei la august 2013, in crestere cu 18% fata de nivelul inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior si de cinci ori mai mare comparativ cu nivelul inregistrat la sfarsitului anului 2008.

O statistica mai interesanta si cu relevanta mai mare privind initiativa guvernului de reducere a valorii anuitatilor pentru debitorii cu venituri sub 1.600 lei, este analiza distributiei ratei creditelor neperformante in functie de venitul debitorilor. Astfel, conform datelor BNR, debitorii cu un venit net inferior salariului minim pe economie, prezinta cel mai mare grad de indatorare (62%, fata de 37 % per total economie, valori mediane in iunie 2013).

Debitorii cu venituri sub 700 lei inregistreaza cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante, respectiv 26%, in timp ce persoanele cu venituri intre 700-1500 lei inregistreaza un NPL (non performing loan) de aproximtiv 16%. In general, persoanele cu venituri reduse sunt cele mai susceptibile a avea probleme in rambursarea la timp a obligatiilor financiare.

Daca si numai daca exista astfel de cazuri, in care urmariti o persoana cu intarzieri de pana in 90 de zile, cum se finalizeaza (in ideea ca masura guvernului intra in vigoare) urmarirea ei si recuperarea creditului?

In ceea ce priveste facilitatea pe care guvernul a propus-o, consideram ca aceasta va fi personalizata de fiecare banca in parte in functie de politica interna.

Aceste creante vor urma parcursul de recuperare standard (contactarea telefonica si scrisa a debitorilor pentru a le prezenta situatia si a-i instiinta de necesitatea efectuarii platii restantei), pana la aprobarea de catre banca a facilitatii, respectiv semnarea de catre debitor a documentelor contractuale.

Va creeaza vreo problema aparitia acestei masuri?

In situatia implementarii masurii propuse, consideram ca nu vor aparea probleme majore in ceea ce ne priveste. Modificarea ce poate interveni ar putea consta in scaderea numarului de dosare externalizate catre agentiile de colectare.

Comportamentul de bun platitor ar putea fi afectat de aparitia unei masuri care creeaza asteptari legate de scaderea ratelor?

Este greu sa anticipam ce comportament va determina aceasta facilitate in randul debitorilor bun platnici, intrucat acesta va fi influentat de procedurile ce vor fi adoptate de fiecare banca in parte.


Executat silit de banca-Executat silit de Kruk

de

Executat silit de banca-Executat silit de Kruk

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Q9EbPVti9Cm

Executat silit de banca-Executat silit de Kruk

Executat silit de banca-executat silit de Kruk “Banca recurge la executorul judecătoresc. Cererea de încuviinţare a executării silite în instanţă nu se face într-o procedură contradictorie, adică împrumutatul nici nu va fi citat. Cel mai probabil nici nu va şti că există împotriva lui o asemnea cerere, iar ulterior deja primeşte somaţie din partea executorului judecătoresc, după ce i s-au poprit conturile. Este firesc ca poprirea să nu fie notificată.

Pentru a se proceda la executarea silită, trebuie neapărat să existe o declaraţie de scadenţă anticipată a creditului. Împrumutaţii trebuie să verifice atunci când se găsesc în faza de executare silită dacă au primit acea scrisoare. Dacă nu au primit-o e ceva în neregulă şi pot face contestaţie la executare.

Dacă ştiu că au întârziat cu plăţile, împrumutaţii pot urmări să vadă dacă s-a făcut o cerere de executare împotriva lor. Dacă nu urmăresc, clienţii află abia atunci când a fost demarată procedura de executare silită. Atunci clienţii nu mai au la îndemână foarte multe căi de a se apăra. O executare imobiliară poate dura două luni.

Intrebare: Daca am luat un credit neipotecar, fara garantii, si nu am sanse sa mai platesc rata….poate sa imi execute din lucruri daca eu locuiesc cu parintii? dar ei nu au nici o legatura cu rata mea!Raspuns: In general, chiar daca nu exista o garantie clar specificata in contractul de credit, precum o ipoteca sau gaj pe o masina, bancile sau IFN-urile impun garantarea imprumutului cu garantie persoanala.

Acest lucru inseamna ca in caz de nerambursare a imprumutului, se poate pune poprire pe venituri si pe conturi bancare sau se pot executa orice bunuri detinute de debitor.

De asemenea, in cazul in care exista un co-debitor sau un girant al creditului, aceleasi reguli sunt extinse si asupra acestora.

Chiar daca nu s-a garantat cu bunurile imobile, spre exemplu, case, apartamente, terenuri, executarea silita se va extinde SI asupra lor chiar daca este vorba despre un credit, fara garantie imobiliara.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca singura modalitate de a evita executarea silita este contestatia la executare. Pot aparea tot felul de nereguli atat in procedura executionala cat si in ceea ce priveste titlul executoriu, adica contractul de credit, care pot duce la DESFIINTAREA executarii in sine.


Ce trebuie să faci dacă banca te execută silit

de

Ce trebuie să faci dacă banca te execută silit

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dQjS1QgCQZY

 

Ce trebuie să faci dacă banca te execută silit

Băncile pot executa silit nu doar persoanele care fac credite, ci şi pe garanţii lor. Avocatul Sandra Dinescu a explicat pentru Money TV că executarea bunurilor imobile poate fi făcută chiar dacă nu aveţi un credit ipotecar. De asemenea, avocatul a explicat şi cum este instituită procedura de executare silită şi care sunt căile de atac.

„Mai toate băncile au în contracte inserate clauze prin care ne-executarea de către împrumutat a obligaţiilor, fie că e vorba despre ne-achitarea unei rate sau de o altă obligaţie, de exemplu de a aduce o poliţă de asigurare pot declara scadent anticipat creditul. În acest caz, împrumutatul va datora toată suma la momentul respectiv. Executarea silită însăşi durează destul de puţin”, a spus Sandra Dinescu.

„Banca recurge la executorul judecătoresc. Cererea de încuviinţare a executării silite în instanţă nu se face într-o procedură contradictorie, adică împrumutatul nici nu va fi citat. Cel mai probabil nici nu va şti că există împotriva lui o asemnea cerere, iar ulterior deja primeşte somaţie din partea executorului judecătoresc, după ce i s-au poprit conturile. Este firesc ca poprirea să nu fie notificată.

În principiu, executorul verifică dacă sunt bani în cont, ca să îi poată lua. Dacă nu aveţi bani în cont, se va proceda la vânzarea bunurilor mobile sau imobile.

Pentru a se proceda la executarea silită, trebuie neapărat să existe o declaraţie de scadenţă anticipată a creditului. Împrumutaţii trebuie să verifice atunci când se găsesc în faza de executare silită dacă au primit acea scrisoare. Dacă nu au primit-o e ceva în neregulă şi pot face contestaţie la executare.

Dacă ştiu că au întârziat cu plăţile, împrumutaţii pot urmări să vadă dacă s-a făcut o cerere de executare împotriva lor. Dacă nu urmăresc, clienţii află abia atunci când a fost demarată procedura de executare silită. Atunci clienţii nu mai au la îndemână foarte multe căi de a se apăra. O executare imobiliară poate dura două luni. Dacă executorul judecătoresc depune diligenţele pentru a se mişca repede, executarea poate dura foarte puţin”, a mai declarat Sandra Dinescu.

E posibil ca banca să poată modifica unilateral contractul şi în acelaşi timp să obţină încuviinţarea executării silite a contractului iniţial. E foarte greu să verifici sumele. Singura cale pe care clientul o are la îndemână este contestaţia la executare. Acesta are un termen foarte strict, de 15 zile de la primirea notificării. Dacă în 15 zile împrumutatul nu sesizează instanţa judecătorească, nu se mai poate prevala de niciun fel de neregularitate comisă de bancă. Trebuie neapărat respectata acest termen de 15 zile.

Notificarea se consideră comunicată, chiar dacă nu se semnează pentru primirea sa, dacă rămâne în cutia poştală sau împrumutatul nu este în ţară.

Taxa de timbru pentru contestaţie este în jur de 190 de lei. Se poate face o cerere de suspendare a executării, pând când se va da o soluţie la contestaţie. În acest caz este obligatorie plata unei cauţiuni de 10% din valoarea creditului, o sumă pe care, de regulă, împrumutatul nu şi-o poate permite. Mai există şi o suspendare provizorie a executării, care se soluţionează în câteva zile. Inclusiv cererea de suspendare a executării poate dura foarte mult în instanţă, mai mult decât îşi permite împrumutatul. Iar la suspendarea provizorie, în toate cazurile, cauţiunea care trebuie depusă este de 10%, ceea ce, pentru împrumutaţi, este practic imposibil.

„Există şi instituţia întoarcerii executării silite, dar acolo chiar este problematic. Pentru că banca execută şi eu câştig la mult timp după şi demonstrez că au fost clauze abuzive. Doar că e posibil să existe discuţii, pentru că nu tot creditul era nedatorat. Erau doar acele rate abuzive. Şi iarăşi va avea loc un proces care lafel, va dura foarte mult şi a cărui soartă va fi incertă şi va costa foarte mult”, a explicat avocatul.

Avocatul vă sfătuieşte ca, în cazul în care nu vă puteţi plăti rata, prin înţelegere cu banca, să vă vindeţi apartamentul la preţul pieţei sau un pic mai ieftin. Dacă imobilul va fi executat silit, atunci preţul obţinut de bancă va fi mult mai mic decât cel al pieţei. Potrivit Noului Cod de Procedură Civilă, preţul unui imobil executat silit poate fi cel mai mare preţ oferit, oricât de mic ar fi acesta.

Această procedură nu este îndeplinită doar în cazul unui credit ipotecar. Banca vă poate vinde casa şi pentru un credit de consum. Banca nu este obligată să înceapă executarea cu bunurile mobile, poate trece direct la bunurile imobile.

Se poate întâmpla să vă fie executat silit imobilul aflat în proprietate şi dacă sunteţi garant al unui rău-platnic.


Peste 1000 de candidati, inscrisi pentru postul de inspector antifrauda la Fisc

de

Peste 1000 de candidati, inscrisi pentru postul de inspector antifrauda la Fisc

https://plus.google.com/101330603251292037453/posts/41Y8NYeEjBr

Peste 1000 de candidati, inscrisi pentru postul de inspector antifrauda la FiscUn nou concurs pentru ocuparea posturilor vacante la Directia Generala de Antifrauda Fiscala se va desfasura in aceasta primavara, a anuntat recent Fiscul pe pagina sa de internet. De aceasta data, sunt puse la bataie 300 de posturi de inspector antifrauda fiscala, cei interesati avand posibilitatea de a-si depune dosarele pana astazi, ora 17.00. Pe locurile puse la dispozitie de Fisc s-au inscris deja peste 1000 de candidati la nivel national, 400 dintre acestia candidand pentru posturile din cadrul Directiei de combatere a fraudelor.

Regulamentul de desfasurare a concursului sau examenului pentru ocuparea functiei publice specifice de inspector antifrauda in cadrul Fiscului a fost aprobat in 9 septembrie 2013, prin HG nr. 677/2013. Documentul stabileste ca la concurs poate participa orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici:

  • are cetatenia romana si domiciliul in Romania;

  • cunoaste limba romana, scris si vorbit;

  • are varsta de minimum 18 ani impliniti;

  • are capacitate deplina de exercitiu;

  • are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza, atestata pe baza de examen medical de specialitate;

  • indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;
  • indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice;
  • nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
  • nu a fost destituita dintr-o functie publica sau nu i-a incetat contractul individual de munca pentru motive disciplinare in ultimii 7 ani;
  • nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definita prin lege.

In plus, conform anuntului ANAF, candidatii trebuie sa aiba vechime in specialitatea  studiilor necesare in executarea functiei, dupa cum urmeaza:

  • pentru functia publica de executie de inspector antifrauda clasa I gradul profesional superior, vechimea trebuie sa fie de 9 ani;

  • pentru functia publica de executie de inspector antifrauda clasa I gradul profesional principal, vechimea trebuie sa fie de 5 ani;

  • pentru functia publica de executie de inspector antifrauda clasa I gradul profesional asistent, vechimea trebuie sa fie de 1 an;

  • pentru functia publica de executie de inspector antifrauda clasa I gradul profesional debutant, vechimea nu este necesara.

De asemenea, candidatii trebuie sa dovedeasca promovarea evaluarilor de integritate, inclusiv prin evaluarea personalului Directiei generale antifrauda fiscala din punct de vedere psihologic si al comportamentului simulat, de catre personal sau cabinete de specialitate, autorizate in conditiile legii.


Poate angajatorul sa concedieze daca angajatul refuza sa stea peste program?

de

Poate angajatorul sa concedieze daca angajatul refuza sa stea peste program?

https://plus.google.com/101330603251292037453/posts/RVGMBX748ku

Poate angajatorul sa concedieze daca angajatul refuza sa stea peste programCodul Muncii prevede ca timpul legal de munca este de opt ore pe zi timp de cinci zile, cu doua zile de repaus. Totusi, pot exista si cazuri in care salariatii trebuie sa lucreze peste program, daca sunt intrunite unele conditii impuse de legislatia in vigoare. Astfel, munca suplimentara va fi efectuata doar cu acordul angajatului si doar daca exista o solicitare in acest sens din partea angajatorului. Ce se intampla, insa, daca salariatul refuza sa stea peste program?

Munca suplimentara este definita de Codul Muncii ca fiind munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, adica de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana. In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.

De asemenea, trebuie sa stiti ca munca efectuata de salariat dupa terminarea programului poate fi calificata ca munca suplimentara numai in situatia in care exista o solicitare din partea angajatorului pentru efectuarea de munca suplimentara.

O astfel de solicitare din partea angajatorului va fi facuta numai in situatia in care, datorita volumului mare de munca, salariatul nu si-a putut indeplini norma de lucru in durata normala a timpului de munca. In caz contrar, s-ar ajunge la un comportament necorespunzator al salariatului, care si-ar indeplini in mod intentionat obligatiile dupa terminarea programului, in scopul de a beneficia de drepturile ce se cuvin salariatilor pentru efectuarea de munca suplimentara.Totodata, potrivit legislatiei in vigoare, munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului. Acordul salariatului poate fi expres sau tacit, insa trebuie sa fie neechivoc. „Acordul sau tacit poate rezulta chiar din prestarea muncii suplimentare”.

 

Exista, insa, doua situatii in care angajatul nu poate refuza sa munceasca peste program: cazurile de forta majora sau lucrarile urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.


Conditii pentru accesare fonduri europene

de

Conditii pentru accesare fonduri europene

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/7wepdwq3y1V

Conditii pentru accesare fonduri europene

Pentru accesarea de fonduri europene in 2014, apicultorii trebuie sa indeplineasca aceste conditii:

– la data depunerii cererii pentru obtinerea de fonduri, apicultorul trebuie sa fie membru al unei asociatii de profil;
– sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin adeverinta/ atestat/ certificat/ diploma;
– sa detina minimum 50 de familii de albine inregistrate/autorizate la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, si in registrul agricol;
– sa detina si sa completeze carnetul de stupina, conform legislatiei in vigoare;
– sa aiba familiile de albine inregistrate/autorizate la Directia Sanitar-Veterinara si pentru Sigurata Alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, si in Registrul Agricol;
– sa aiba stupii identificati de catre formele asociative de profil legal constituite, prin Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu.

De asemenea, achizitionarea matcilor sa se faca numai de la stupine de multiplicare autorizate. Achizitionarea matcilor, roiurilor pe faguri si sau a familiilor de albine sa se faca incepand din 1 martie al fiecarui an si este conditionata de achizitia de medicamente pentru tratarea acestora.

Termenul limita pentru depunerea cererii si a documentelor care o insotesc este data de 1 august a fiecarui an.


Pasii si actele necesare pentru accesarea fondurilor europene

de

Pasii si actele necesare pentru accesarea fondurilor europene

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Y3iCEAN7HAS

Pasii si actele necesare pentru accesarea fondurilor europene

Pentru a accesa un fond european FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune) trebuie întocmit un dosar şi trebuie făcute mai multe demersuri la diferite instituţii (primărie, APIA, DSV, finanţe,etc.).

Pentru a putea depune dosarul pentru o anumită măsură şi a accesa aceste fonduri este necesar  în primul rând ca sesiunea pentru depunerea proiectelor de investiţii pentru măsura respectivă, prin PNDR, să fie deschisă (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene).

Urmează să vă întocmiţi actele necesare pentru întocmirea dosarului, pentru o anumită măsură.

Fiecare măsură (Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, Măsura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă) au atât documente comune cât şi diferenţiate, în funcţie de specificul fiecărei măsuri.

Documente necesare pentru accesarea Măsurii 112:

– actele de firmă (copie după Certificatul de înregistrare, cu ştampila sau înscrisul „Conform cu originalul”  si Certificatul constatator de la Registrul Comerţului – eliberat special pentru accesarea acestor fonduri! – acte ştampilate şi semnate de titularul firmei, solicitantul);

Deci pentru a accesa un fond european trebuie să aveţi o firmă, indiferent de tipul acesteia (P.F.A – persoană fizică autorizată, I.I – intreprindere individuală, S.R.L – societate cu răspundere limitată). Dacă încă nu aveţi puteţi începe demersurile pentru accesarea fondului respectiv, urmând să vă autorizaţi ulterior, în termen de 30 zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea Cererii de finanţare.

– copie după Cartea de Identitate (sau Buletinul de identitate) atât a solicitantului cât şi a soţiei/soţului acestuia;prin aceast act se dovedeşte vârsta solicitantului, care trebuie să fie de maxim 40 de ani.

– adeverinţă de la Banca unde firma are deschis contul prin care se certifică fapul că firma respectivă are deschis cont, în acest cont se vor vira banii europeni, după aprobarea dosarului.

– cazier fiscal – eliberat de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului în care firma îşi desfăşoară activitatea, prin care se dovedeşte faptul că firma nu are fapte înscrise în Cazierul Fiscal. Firmele cu datorii – impozite neplătite sau aflate în insolvenţă nu pot accesa aceste fonduri.

– cazier judiciar – eliberat de Inspectoratul Judeţean de Poliţie al judeţului unde solicitantul îşi are reşedinţa prin care se atestă faptul că solicitantul (persoana fizică, titularul firmei) nu este înscris în Cazierul Judiciar cu fapte de natură penală. Acest act are o valabilitate de 2 luni, deci este bine să-l lăsaţi printre ultimele acte puse la dosar.

– diploma de studii – trebuie să fiţi absolventul unui liceu/facultate cu profil de apicultură sau a unui curs de calificare în apicultură, în ţară sau străinătate, recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Copiile diplomelor eliberate în străinătate trebuie să fie traduse la un traducător autorizat şi legalizate iar cursul, respectiv instituţia care a organizat cursul respectiv de calificare să fie, de asemenea, recunoscută de Minister. În acest sens se ataşează o adeverinţă de la instituţia respectivă prin care se dovedeşte recunoaşterea cursului organizat (şi implicit a diplomei de studii) de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale din România.

– dimensiunea exploataţiei agricole trebuie să fie cuprinsă între 6 – 40UDE (unităţi economice), deci pentru a putea benificia de măsura 112 trebuie să deţineţi o exploataţie apicolă de minimum 6UDE, cu o cotă de 0,083UDE/stup de albine asta înseamnă că trebuie să aveţi minimum 72 de stupi. De aceea trebuie cerută de la primărie o adeverinţă, extras din registrul agricol cu numărul de stupi pe care îi deţineţi, de asemenea o adeverinţă prin care se adevereşte că figuraţi cu o anumită suprafaţă pe care sunt amplasaţi stupii;în cazul în care nu aveţi în proprietate această suprafaţă dar o are familia (tatăl, mama) puteţi face la notar un contract de comodat sau o declaraţie prin care proprietarul de drept al suprafeţei respective (tatăl, mama, etc.) vă dă drept de folosinţă pe minimum 5 ani a terenului respectiv; declaraţia respectivă este însoţită de o încheiere de autentificare;

– adeverinţă de la Direcţia Sanitară Veterinară (DSV) a judeţului respectiv prin care se adevereşte că firma este înregistrată sanitar-veterinar, se menţionează obiectul de activitate şi numărul distinctiv de unitate (codul de exploataţie);

– adeverinţă de la asociaţia de care aparţineţi (nu este un act obligatoriu dar se acordă punctaj în plus dacă sunteţi membru într-o formă asociativă) prin care se atestă calitatea de membru;

– cerere de finanţare (Anexa 1, în format PDF);

– plan de afaceri (Anexa 2, în format DOC, trebuie completat conform rubricilor acestuia);

– contract de finanţare (Anexa 3);

– declaraţii (Anexa 6);

– cerere de plată (Anexa 4 – Formulare de plată);

– opis  (cuprinsul dosarului, în care se menţionează documentul şi numărul de pagină corespunzător. Toate paginile dosarului trebuie numerotate în partea dreată-sus, semnate şi ştampilate);

– coperta (cu menţiunea ORIGINAL şi COPIE, conform celor două exemplare ale dosarului).

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, iar peste această dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creşte cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depăşi 25.000 Euro/exploataţie. Valoarea sprijinului acordat se calculează în lei, în funcţie de rata de schimb EUR/LEU, cea mai recenta stabilită de către Banca Centrala Europeană înaintea datei de 1 ianuarie a anului în care se elaborează decizia de acordare a ajutorului (certificatul de plată), conform prevederilor art. 7 şi 11 din Regulamentul CE 1913/ 2006.

 Pentru măsura 141 sunt necesare aproximativ aceleaşi acte,cu unele diferenţe: actul de studii poate fi o diplomă de bacalaureat, cazierul fiscal se ia de la primărie, apoi pe baza acestuia se ia de la Direcţia teritorială a finanţelor publice şi nu de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, în plus trebuie prezentat un certificat de producător, emis de primărie. Există diferenţe şi în formularele şi declaraţiile din anexe, care vor fi completate respectând rubricatura existentă.

De asemenea este FOARTE IMPORTANT ca anexele să fie  completate conform ultimei variante publicate pe site-ul APDRP.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 141 sunt persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani (neîmpliniţi la data depunerii Cererii de finanţare), care desfăşoară activităţi economice, în principal activităţi agricole şi a căror exploataţie agricolă are o dimensiune economică cuprinsă între 2 si 8 UDE (deci pentru a putea accesa această măsură trebuie să dispuneţi de minimum 24 stupi – la o cotă de 0,083UDE/stup de albine), este situată pe teritoriul ţării, este înregistrată în Registrul fermelor/Registrul agricol şi comercializează o parte din producţia agricolă obţinută.Suma pe care o veţi primi dacă accesaţi această măsură este de 1500euro/an, timp de 5 ani.

Rezumând putem spune că pentru întocmirea dosarului pentru o anumită măsură sunt necesare mai multe documente, acte obţinute de la diferite instituţii: Registrul Comerţului, Primărie, Finanţe, DSV, Poliţie şi acte ce pot fi completate acasă (Anexele măsurilor, Planul de afaceri, Declaraţiile), planificarea în timp a drumurilor către aceste instituţii şi a activităţilor de redactare a documentelor ţinând de fiecare persoană ce solicită aceste fonduri nerambursabile. Fireşte pentru întocmirea dosarului se poate apela şi la un specialist din cadrul Direcţiei agricole sau la o firmă de consultanţă, contra cost.


Arestare preventiva 29 zile

de

Arestare preventiva 29 zile

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4R3n7VGhMt8

Concediere pentru arest preventiv

a) notificarea primita de la organul de urmarire penala, privind arestul preventiv al salariatului si durata acestei dispozitii, care, justifica in fapt masura concedierii;

a) notificarea primita de la organul de urmarire penala, privind arestul preventiv al salariatului si durata acestei dispozitii, care, justifica in fapt masura concedierii;

b) motivarea in drept, constand in art. 61 lit. b) din Codul muncii;

c) precipitate instantei competente sa judece o eventuala contestare a concedierii si termenul in care aceasta contestatie trebuie depusa.

     Termenul de contestare este de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei de concediere. Instanta competenta sa judece un astfel de litigiu este tribunalul de la domiciliul reclamantului.

     Unele instante au considerat abuziva concedierea chiar la implinirea termenului de 60 de zile daca unitatea avea cunostinta despre iminenta eliberarii persoanei, iar interesele serviciului ar fi permis asteptarea revenirii la lucru.

     Socotim ca o asemenea solutie este nelegala. Daca legiuitorul a apreciat ca 60 de zile este un termen peste care nu se mai poate prelungi suspendarea contractului de munca, nu ar putea instanta sa aprecieze ca”interesele serviciului” ar permite o suspendare mai indelungata. Prevederea unui asemenea termen inlatura orice discutii in legatura cu momentul din care este posibila desfacerea contractului de munca in temeiul art. 61 lit. b) din Codul muncii.


Fonduri europene pentru crescatorii de albine in 2013

de

Fonduri europene pentru crescatorii de albine in 2013

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/7e9NrzzhFme

Fonduri europene pentru crescatorii de albine in 2013

Fondurile alocate pentru 2013, prin Programul National Apicol, sunt de 3,44 milioane euro, din bani europeni, si aproape 14,6 milioane de lei, din resurse nationale.

Banii pot fi accesati de apicultori:

  • persoane fizice sau juridice;

  • persoane fizice autorizate;

  • intreprinderi individuale si intreprinderi familiale constituite in organizati, in asociaţii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori.

In 2012, apicultorii romani au atras aproape în întregime (99,99%), fondurile alocate prin Programul National Apicol.

Astfel, in 2012, Programul National Apicol a beneficiat de fonduri europene de 3,46 milioane euro si fonduri nationale de aproape 14,7 milioane lei.

O parte din acesti bani au fost cheltuiti de apicultori pe achiziţia de medicamente, produse biologice, suplimente nutritive, biostimulatori si funduri de stupi pentru control/antivarooa pentru rase de albine omologate în Romania din apicultura convenţionala si ecologica.

O alta parte din bani au fost pentru achiziţia de matci, roi la pachet, roi pe faguri si familii de albine din rase omologate în Romania.

Cei care au aplicat pentru aceasta masura, au beneficiat de un sprijin ceva mai mare, dupa cum urmeaza:

• pentru achizitia de matci – s-a decontat 23,59 lei / matca (fara TVA);
• pentru achizitia de familii de albine – s-a decontat 110,09 lei / fam (fara TVA);
• pentru achizitia de roi la pachet – s-a decontat 55,04 lei / roi (fara TVA);
• pentru achizitia de roi pe faguri – s-a decontat 62,91 lei / roi (fara TVA)

In Romania, se produc anual 20.000 de tone de miere, iar consumul pe cap de locuitor este de 510 grame.

Acte necesare pentru accesare fonduri europene

de

Acte necesare pentru accesare fonduri europene

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4BWv9ikcW5b

Acte necesare pentru accesare fonduri europene

Acte necesare pentru accesare fonduri europene.
Pentru a accesa un fond european FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru implementarea Politicii Agricole Comune) trebuie intocmit un dosar si trebuie facute mai multe demersuri la diferite institutii (primarie, APIA, DSV, finante,etc.).

Pentru a putea depune dosarul pentru o anumita masura si a accesa aceste fonduri este necesar in primul rand ca sesiunea pentru depunerea proiectelor de investitii pentru masura respectiva, prin PNDR, sa fie deschisa (Programul National de Dezvoltare Rurala este documentul pe baza caruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala si care respecta liniile directoare strategice de dezvoltare rurala ale Uniunii Europene).
Urmeaza sa va intocmiti actele necesare pentru intocmirea dosarului, pentru o anumita masura.
Fiecare masura (Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, Masura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta) au atat documente comune cat si diferentiate, in functie de specificul fiecarei masuri.
Documente necesare pentru accesarea Masurii 112:

– actele de firma (copie dupa Certificatul de inregistrare, cu stampila sau inscrisul “Conform cu originalul” si Certificatul constatator de la Registrul Comertului – eliberat special pentru accesarea acestor fonduri! – acte stampilate si semnate de titularul firmei, solicitantul);
Deci pentru a accesa un fond european trebuie sa aveti o firma, indiferent de tipul acesteia (P.F.A – persoana fizica autorizata, I.I – intreprindere individuala, S.R.L – societate cu raspundere limitata). Daca inca nu aveti puteti incepe demersurile pentru accesarea fondului respectiv, urmand sa va autorizati ulterior, in termen de 30 zile lucratoare de la data primirii notificarii privind selectarea Cererii de finantare.

– copie dupa Cartea de Identitate (sau Buletinul de identitate) atat a solicitantului cat si a sotiei/sotului acestuia;prin aceast act se dovedeste varsta solicitantului, care trebuie sa fie de maxim 40 de ani.
– adeverinta de la Banca unde firma are deschis contul prin care se certifica fapul ca firma respectiva are deschis cont, in acest cont se vor vira banii europeni, dupa aprobarea dosarului.
– cazier fiscal – eliberat de Directia Generala a Finantelor Publice a judetului in care firma isi desfasoara activitatea, prin care se dovedeste faptul ca firma nu are fapte inscrise in Cazierul Fiscal. Firmele cu datorii – impozite neplatite sau aflate in insolventa nu pot accesa aceste fonduri.
– cazier judiciar – eliberat de Inspectoratul Judetean de Politie al judetului unde solicitantul isi are resedinta prin care se atesta faptul ca solicitantul (persoana fizica, titularul firmei) nu este inscris in Cazierul Judiciar cu fapte de natura penala. Acest act are o valabilitate de 2 luni, deci este bine sa-l lasati printre ultimele acte puse la dosar.
– diploma de studii – trebuie sa fiti absolventul unui liceu/facultate cu profil de apicultura sau a unui curs de calificare in apicultura, in tara sau strainatate, recunoscut de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale. Copiile diplomelor eliberate in strainatate trebuie sa fie traduse la un traducator autorizat si legalizate iar cursul, respectiv institutia care a organizat cursul respectiv de calificare sa fie, de asemenea, recunoscuta de Minister. In acest sens se ataseaza o adeverinta de la institutia respectiva prin care se dovedeste recunoasterea cursului organizat (si implicit a diplomei de studii) de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale din Romania.


Sase luni arest preventiv

de

Sase luni arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/5CzeFXefLcQ

Sase luni arest preventivTermenul de 30 de zile incepe sa curga de la data arestarii, nu de la data la care salariatul nu s-a mai prezentat la locul de munca. Asadar, contractul sau de munca ar putea fi desfacut disciplinar daca cele doua momente nu coincid, iar prima parte a absentelor s-a datorat unui alt motiv decat arestarea.

Pe parcursul celor 30 de zile, contractul de munca al salariatului este suspendat de drept si poate fi desfacut pe un alt temei (spre exemplu, pentru motive economice), caci faptul arestarii nu ii poate crea salariatului o situatie mai avantajoasa decat a celorlalti angajati.

Contractul de munca nu inceteaza automat la implinirea celor 30 de zile, daca nu exista o manifestare de vointa expresa a angajatorului printr-o decizie de concediere.

Decizia de concediere a salariatului arestat preventiv mai mult de 30 de zile trebuie emisa de angajator in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei de concediere – art. 62 alin. (1) din Codul muncii. Termenul de 30 de zile in care trebuie emisa decizia de concediere a salariatului arestat preventiv incepe sa curga la implinirea celei de a 30-a zi de arest preventiv care rezulta din notificarea primita de la organul de urmarire penala.

Angajatorul nu ar putea dispune concedierea mai inainte de implinirea termenului de 30 de zile, chiar daca are convingerea ca salariatul nu va reveni la lucru, ca arestul va continua, sau ca hotararea instantei penale va fi de condamnare.

La implinirea termenului de 30 de zile, contractul de munca poate fi desfacut.

Concedierea nu este obligatorie, chiar daca termenul de 30 de zile s-a implinit. Angajatorul este liber sa opteze pentru mentinerea angajatului si dupa acest interval.

Nu se pretinde efectuarea vreunei cercetari prealabile, deoarece angajatorul nu este in situatia de a cerceta (si sanctiona) fapta savarsita de catre salariat, ci simplul fapt ca acesta lipseste de la serviciu o perioada mai indelungata ca urmare a arestului.

 

 


Cum se calculeaza arestul preventiv

de

Cum se calculeaza arestul preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eP8seG9SZk9

Cum se calculeaza arestul preventiv Potrivit art. 146 din Codul de procedura penala, arestarea invinuitului se poate dispune pentru o durata de maximum 5 zile, dupa care se dispune fie punerea actiunii penale in miscare, fie eliberarea persoanei. Aceasta inseamna ca nu risca sa fie concediate persoanele pentru care nu s-a desfasurat o ancheta penala si nu s-au administrat suficiente probe pentru a fi pusa in miscare actiunea penala.

      Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai in unele din urmatoarele cazuri:

a) daca identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare;

b) daca infractiunea este flagranta, iar pedeapsa inchisorii prevazuta de lege este mai mare de 3 luni;

c) daca inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori a facut pregatiri pentru asemenea acte;

d) daca sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului;

e) daca inculpatul a comis din nou o infractiune ori exista date care justifica temerea ca va savarsi si alte infractiuni;

f) daca inculpatul este recidivist;

g) daca exista una din circumstantele agravante;

h) daca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani, iar lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica.

     „Liberarea provizorie”, notiune introdusa prin art. 1601 din Codul de procedura penala, da dreptul inculpatului arestat preventiv de a cere punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

      In cazul revocarii „liberarii provizorii”, procurorul sau instanta dispune arestarea preventiva a inculpatului si emite un nou mandat de arestare (art. 16010 alin. (3) din Codul de procedura penala).

       Angajatorul nu ii poate interzice revenirea la locul de munca salariatului „liberat provizoriu”, dupa mai putin de 30 de zile de arest. Daca insa acesta nu revine, contractul sau de munca va putea fi desfacut disciplinar, pentru absente nemotivate.


Cerere arest preventiv

de

Cerere arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/S9qCr5fwz5W

Cerere arest preventiv(1) Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, afara de cazul cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 1491 alin. 6.

(2) In cazul in care inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata,  cand mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s -a prezentat.


Se poate prelungi arestul preventiv

de

Se poate prelungi arestul preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NhFzMfuVz9F

Se poate prelungi arestul preventiv(1) Durata arestarii inculpatului  in cursul urmaririi penale nu poate depasi 30 de zile, afara  de  cazul  cand  ea  este  prelungita  in  conditiile  legii.  Termenul  curge  de  la  data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar  in cazul cand arestarea a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare.

(2) Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramane valabil. Durata arestarii
se calculeaza potrivit dispozitiilor alineatului precedent.

Art. 1491:  Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale

(1) Procurorul,  din  oficiu  sau  la  sesizarea  organului  de  cercetare  penala,  daca  sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143  si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art.  148,  cand  considera  ca  in  interesul  urmaririi  penale  este  necesara  arestarea inculpatului,  numai  dupa  ascultarea  acestuia  in  prezenta  aparatorului,  intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.

(2) Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, intocmita de  procurorul  care  supravegheaza  sau  efectueaza  urmarirea  penala,  se  prezinta presedintelui  ori  judecatorului  delegat  de  acesta  de  la  instanta  careia  i-ar  reveni competenta  sa  judece  cauza  in  fond  sau  de  la  instanta  corespunzatoare  in  grad acesteia  in  a  carei  circumscriptie  se  afla  locul  de  detinere,  locul  unde  s-a  constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

 (3) Cu  ocazia  prezentarii  dosarului  de  catre  procuror,  presedintele  instantei  sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu cat si procurorului, acesta din urma  fiind  obligat sa  asigure  prezenta  in  fata judecatorului a  inculpatului arestat sau retinut.

(4) Propunerea  de  arestare  preventiva  se  solutioneaza  in  camera  de  consiliu  de  un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

(5) Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.

(6) In cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 si din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate  fi  adus  in  fata  judecatorului,  propunerea  de  arestare  va  fi  examinata  in  lipsa inculpatului,  in  prezenta  aparatorului,  caruia  i  se  da  cuvantul  pentru  a  formula concluzii.

(7) Dispozitiile art. 150 se aplica in mod corespunzator.

(8) Participarea procurorului este obligatorie.

(9) Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.

(10) Daca  sunt  intrunite  conditiile  prevazute  in  alin.  1,  judecatorul  dispune,  prin incheiere  motivata,  arestarea  preventiva  a  inculpatului  pe  o  durata  care  nu  poate depasi 30 de zile.

(11) Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei  in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea  preventiva  a  inculpatului  se  dispune  inainte  de  expirarea  duratei  arestarii invinuitului.

(12) Dispozitiile  art.  146  alin.  10  si  111   si  ale  art.  152  alin.  1  se  aplica  in  mod corespunzator.

 (13) Impotriva  incheierii  se  poate  face  recurs, in  termen  de  24  de  ore  de  la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

(14) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care procurorul pune  in miscare  actiunea  penala  inainte  de  expirarea  duratei  mandatului  de  arestare  a invinuitului. Mandatul de arestare a  invinuitului  inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.


Ce se intampla cu arestarea

de

Ce se intampla cu arestarea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/abndS7iJkoK

Ce se intampla cu arestarea

Autoritățile competente cu efectuarea urmăririi penale (procurorul sau poliția) vor iniția cercetarea penală împotriva dumneavoastră dacă există o suspiciune concretă că ați comis o infracțiune. Scopul procedurii este de a clarifica dacă suspiciunea împotriva dumneavoastră este întemeiată sau nu. De asemenea, sunt investigate și circumstanțele dezincriminatoare. Dacă procurorul consideră suspiciunea ca fiind întemeiată, vă pune sub acuzare (sau solicită o ordonanță penală).

În vederea anchetării cauzei, poliția și procurorul pot recurge la diverse acte procedurale de anchetă. Când și ce fel de măsuri vor fi luate depinde de la caz la caz. De exemplu, puteți fi reținut imediat după comiterea faptei. După reținere poate urma arestarea preventivă.

Puteți contesta măsurile de anchetă care vă aduc prejudicii apelând – chiar și ulterior – în fața unei instanțe judecătorești.

După caz, se analizează și datele privind cercetările penale și condamnările anterioare.


Concediere pentru arest preventiv

de

Concediere pentru arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EkdDXc9Tees

Concediere pentru arest preventivConcedierea poate interveni, potrivit art. 61 lit. b) din Codul muncii, in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile.

   Termenul a fost redus de la 60 de zile la 30 de zile prin efectul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 65/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial nr. 576 din 5 iulie 2005.

   Termenul initial, de 60 de zile, a fost considerat prea indelungat, angajatorului pretinzandu-i-se sa mentina postul rezervat pentru salariatul arestat preventiv, desi erau foarte putine sanse ca acesta sa se intoarca la locul de munca.

    Ca urmare a arestarii, salariatul nu-si poate indeplini principala obligatie contractuala, si anume prestarea muncii. Chiar daca nu se afla nici macar indirect in culpa (adica nu a savarsit fapta de care este acuzat), raportul sau juridic nu poate continua.

     Iata de ce art. 61 lit. b) din Codul muncii nu reprezinta o incalcare a prezumtiei de nevinovatie deoarece unitatea nu este in masura sa anticipeze hotararea instantei penale. Incetarea contractului de munca intervine nu ca sanctiune pentru savarsirea unei infractiuni, ci ca urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale de munca.

      Mai mult decat atat, acest text reprezinta chiar o masura de protectie a salariatului, care ar fi putut fi concediat disciplinar dupa numai cateva zile de absente de la serviciu. Legea il obliga pe angajator sa mentina postul timp de 30 de zile, dar aceasta obligatie nu poate continua la nesfarsit fara prejudicierea intereselor angajatorului.

     Concedierea opereaza in acest caz independent de vinovatia sau nevinovatia salariatului, fiind dictata de absenta indelungata a acestuia de la serviciu.


Arestat preventiv in Germania

de

Arestat preventiv in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eRuSJConFGz

Arestat preventiv in Germania

Dreptul de vizita al rudelor celor arestat preventiv in Germania se obtine in general de la procuratura de caz. Procuratura decide daca se acorda drept ul la vizita, pe care il poate si restrictiona. De exemplu, procuratura poate dispune ca vizita rudelor sa fie monitorizata de catre un angajat al penitenciarului sau – in cazurile mai grave – de catre politie.

 Este de recomandat ca cererii pentru obtinerea dreptului de vizita sa fie atasate copii xerox dupa actul de identitate al petentului. Vizitele se permit intr-un interval de 14 zile, la vizita putand intra concomitent trei adulti. Vizita dureaza in general 30 de minute, putand insa fi prelungita la cerere de catre judecator sau procuror.

In timpul vizitei nu sunt permise discutii despre cazul pentru care este cercetat arestatul. Daca nu se tine cont de acest lucru, vizita va fi intrerupta imediat. Nu este permisa predarea de obiecte in timpul vizitei. Anumite penitenciare – mai putin cele din Bavaria – permit predarea de pachete cu imbracaminte . Inainte de vizita trebuie clarificat, daca penitenciarul in care se afla ruda dumneavoastra permite acest lucru.

Majoritatea penitenciarelor permit vizitatori lor sa cumpere si sa predea arestatului doua ciocolate si o bautura racoritoare. Trebuie sa aveti in vedere faptul, ca obtinerea dreptului de vizita poate dura citeva zile. Nu plecati din tara pana cand nu aflati de la avocat ca vi s-a aprobat – si in ce conditii – cererea de vizita. Pentru mai multe detalii va stam oricand la dispozitie.


Arestul preventiv-drepturi

de

Arestul preventiv-drepturi

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gcr41sux9MW

Arestul preventiv-drepturi

Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penală, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi există vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, când consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului, întocmeşte propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.

Dosarul, împreună cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, întocmită de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, se prezintă preşedintelui ori judecătorului delegat de acesta de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea faptei prevăzute de legea penală ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Cu ocazia prezentării dosarului de către procuror, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta fixează ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivă, până la expirarea mandatului de arestare preventivă a învinuitului devenit inculpat sau, dacă acesta este reţinut, până la expirarea celor 24 de ore de reţinere. Ziua şi ora se comunică atât apărătorului ales sau numit din oficiu cât şi procurorului, acesta din urmă fiind obligat să asigure prezenţa în faţa judecătorului a inculpatului arestat sau reţinut.

Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii.

Inculpatul este adus în faţa judecătorului şi va fi asistat de apărător.

În cazul în care inculpatul se află în stare de reţinere sau de arestare potrivit art. 146 şi din cauza stării sănătăţii ori din cauză de forţa majoră sau stare de necesitate nu poate fi adus în faţa judecătorului, propunerea de arestare va fi examinată în lipsa inculpatului, în prezenţa apărătorului, căruia i se dă cuvântul pentru a formula concluzii.

Dispoziţiile art. 150 se aplică în mod corespunzător.

Participarea procurorului este obligatorie.

Judecătorul admite sau respinge propunerea de arestare preventivă, prin încheiere motivată.

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1, judecătorul dispune, prin încheiere motivată, arestarea preventivă a inculpatului pe o durată care nu poate depăşi 30 de zile.

Arestarea inculpatului nu poate fi dispusă decât pentru zilele care au rămas după scăderea din 30 de zile a perioadei în care acesta a fost anterior reţinut sau arestat. Arestarea preventivă a inculpatului se dispune înainte de expirarea duratei arestării învinuitului.

Dispoziţiile art. 146 alin. 10 şi 111 şi ale art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

Împotriva încheierii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.

Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică şi în cazul în care procurorul pune în mişcare acţiunea penală înainte de expirarea duratei mandatului de arestare a învinuitului. Mandatul de arestare a învinuitului încetează la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.

Codul de procedură penală actualizat prin:

Legea 356/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;

OUG 109/2003 – privind modificarea Codului de procedură penală din 24 octombrie 2003, Monitorul Oficial 748/2003;

Legea 281/2003 – privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale din 24 iunie 2003, Monitorul Oficial 468/2003;


Reclamatie abuz bancar

de

Reclamatie abuz bancar

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ipQDMSPie1i

Reclamatie abuz bancar

În momentul în care constată o neregulă în contractul cu banca, clienţii tind să închidă ochii şi să accepte ceea ce le cere banca sau încearcă soluţionarea amiabilă. Totuşi, o asemenea situaţie este un precedent periculos. Toleranţa sau necunoştinţa unora încurajează instituţia financiară să persevereze în comportamentul abuziv, ba chiar să depăşească flagrant limitele, în unele cazuri. Iar practicile abuzive nu se regăsesc numai în cazul băncilor, ci şi în cazul instituţiilor financiare non-bancare.

Atunci când lucrează cu instituţiile financiare, clienţii trebuie să înţeleagă faptul că, în mod legal, orice informaţie este transparentă. Dacă un angajat al instituţiei încearcă să ascundă anumite informaţii sau dacă în contract apar mai puţine costuri decât se achită faptic, atunci situaţia trebuie tratatată cu seriozitate. Banca respectivă sau acea instituţie financiară non-bancară abuzează de drepturile pe care le are. Peste 6.000 de persoane au depus reclamaţii la ANPC între 2012 şi 2013 şi 40% dintre aceastea au fost declarate întemeiate, după investigaţii. Cei mai mulţi clienţi se plâng de:

  • Nerespectarea clauzelor contractuale
  • Neînscrierea în contractul de credit a tuturor comisioanelor
  • Existenţa clauzelor abuzive
  • Perceperea comisionului de risc
  • Neînchiderea conturilor solicitate
  • Informare incompletă şi/sau incorectă
  • Eliberare de card cu întarziere
  • Blocare cont
  • Modificare dată de plată scadentă
  • Neeliberare document de stingere a obligaţiilor de plată
  • Neeliberare grafic de rambursare
  • Lipsa unei copii a contractului
  • Refuz reeşalonare
  • Mărire rată lunară de credit
  • Popriri abuzive pe salariu/pensie
  • Refuz creditare
  • Tratament preferential la ghişeu pentru clienţii băîncii faţă de nonclienţi.

Toate aceste probleme şi multe altele au fost descoperite de ANPC şi sancţionate în consecinţă, în urma controalelor efectuate. Între 2012 şi 2013, peste 400 de filiale bancare şi IFN-uri au primit amenzi în valoare de 3,64 milioane lei, potrivit datelor publicate de instituţie. Cea mai mare amendă a fost de 80.000 lei.

„Serviciile financiare trebuie să fie transparente, mai ales în condiţiile economice pe care le parcurgem, când multora le este greu oricum să îşi returneze creditele. Nu trebuie să existe ambiguităţi care să trădeze încrederea clienţilor. Totuşi, încă există multe bănci care nu prezintă în oferte, uneori nici în contracte, toate costurile pentru serviciile prestate. Tocmai de aceea, noi vom desfăşura acţiuni de control ori de câte ori este necesar”, au declarat oficialii ANPC.

Potrivit ANPC, numărul reclamaţiilor în domeniul bancar au fost ceva mai puţine în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, a crescut numărul nemulţumirilor legate de activitatea instituţiilor financiare non-bancare.


Abuzuri Banca – Credit bancar

de

Abuzuri Banca – Credit bancar

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/E4wAyWRaYbn

Abuzuri Banca - Credit bancarTot românul cu credite şi contracte dubioase se uită la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pentru o soluţie. Din toamna anului trecut a fost modificată legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. Astfel, o clauză declarată ca abuzivă de instanţă după o acţiune a ANPC sau au unei asociaţii de consumatori va avea efecte asupra tuturor contractelor care o conţin. Pentru consumatori asta înseamnă că nu mai trebuie să meargă în instanţă pentru a-şi căutat dreptate, şi rate lunare mai mici, atunci când clauzele cu probleme se referă la comisioane sau dobânzi calculate de bancă din burtă.

Bogdan Nica: De la 1 octombrie 2013 şi până în prezent s-au înregistrat peste 930 de reclamaţii referitoare la clauze abuzive, reclamaţii noi. 700 dintre acestea se referă la instituţii financiare: bănci, IFN. Restul sunt reclamaţii care ţin de prestări servicii, telefonie, utilităţi, cablu, şamd. Astea sunt reclamaţii pe clauze abuzive, din care o parte s-au soluţionat amiabil prin rezolvarea problemei, inclusiv despăgubirea consumatorului. Până în prezent sunt 11 acţiuni în instanţă, şi aşteptăm termenle. Am primit foarte multe reclamaţii pe aceeaşi cauză, şi le-am agregat şi am depus acţiune la Tribunalul Bucureşti.

(Acţiunile se referă la) Prezenţa unor comisioane nepermise, ascunderea unor costuri nejustificate sub alte forme – ca să nu-i zică comision de risc i-au zis altfel -, nerespectarea din partea profesionistului a obligaţiilor contractuale, dar solicitarea respectării consumatorului a acestor obligaţii şamd.

(…) În mediul bancar, marea majoritate a reclamaţiilor se referă la contracte de împrumut din perioada în care creditele aveau o mult mai mare răspândire decât astăzi. Avem puţine sau foarte puţine reclamaţii, poate pentru că nu prea mai e creditare pe persoane fizice în ziua de azi, datorită crizei, datorită unei politici mai prudente a BNR în alocarea de credite. După OUG 50, după acţiunile pe care şi noi le-am făcut, şi alte instituţii, le-am întreprins cu aceste instituţii financiare, să spunem că s-a îmbunătăţit – în mod evident nu cum ne-am dori -, dar calitatea actelor care se întocmesc, poate şi pentru că riscul este imens, dacă ai greşit, tu ca sucursală, o sută de contracte pe clauze abuzive, riscul de a pierde pe toate cele o sută sau o mie de contracte într-un an, un an şi jumătate, este la noi.

În măsura în care lucrurile vor merge aşa cum sperăm, există o singură instituţie la care se poate face recurs, anume Curtea de Apel. Procesele vor dura mult mai puţin. Au fost procese care au durat patru ani de zile şi mai o cale de atac şi acum.


Abuz? Recuperatori banci?

de

Abuz? Recuperatori banci?

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hUksSb7XbZJ

Abuz Recuperatori banci

In absenta unor minime reglementari legale specifice, companiile de recuperare creante pot actiona dupa propriile conceptii cu privire la ce este permis si ce nu in activitatea de incasare a datoriilor, consecinta fiind numarul urias al cazurilor de abuz raportate.

Ajunsi in posesia datoriei debitorului, recuperatorii vor trimite somatii de plata, vor suna si vor merge chiar in vizita. Daca metodele initiale nu dau rezultate, au posibilitatea de a recurge la actiuni in instanta pentru a recupera sumele. Cum aceasta din urma este de multe ori mult prea costisitoare raportat la valoarea creantei, recuperatorii vor insista cu precadere pe procedurile „amiabile”.

Se ajunge la zeci de telefoane pe zi, la cele mai nepotrivite ore, fiind vizat nu doar debitorul, ci si familia sau vecinii acestuia, se recuge la amenintari.

Banii care fac obiectul acestor actiuni reprezinta o datorie care trebuie achitata. Exista, desigur, categoria persoanelor de rea-credinta, care vor pur si simplu sa insele banca sau compania care le-a furnizat un serviciu. In majoritatea cazurilor insa situatia de neplata a fost generata de motive obiective, iar debitorul care si-a luat angajamente in anumite circumstante si conditii este presat sa accepte reguli inechitabile si un tratament nedemn.


Guvernul pune ordine în accesarea fondurilor europene

de

Guvernul pune ordine în accesarea fondurilor europene

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Zg11cW2zhDh

Guvernul pune ordine în accesarea fondurilor europene

O recentă ordonanţă de urgenţă are drept obiect prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

O.U.G. nr.66/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.461 din 30 iunie a.c.

■ Aşa cum se arată în expunerea de motive, actul normativ a fost impus ţinând cont de mai multe considerente imperative, dintre care menţionăm:

– adoptarea unor măsuri de sprijin pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene, atât de către beneficiari, cât şi de către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin introducerea unor măsuri de prevenire a apariţiei neregulilor în gestionarea fondurilor europene (în special a celor privind conflictele de interese), în absenţa cărora – în contextul procesului continuu de selecţie a proiectelor – există riscul permanent al finanţării unor proiecte/contracte a căror contravaloare nu va putea fi solicitată/rambursată de Comisia Europeană;

– implementarea principiului proporţionalităţii, în absenţa căruia au fost deja şi pot fi în continuare stabilite debite excesive în sarcina beneficiarilor fondurilor europene, inclusiv a instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat;

– introducerea în cadrul naţional de reglementare a unor prevederi care să asigure posibilitatea aplicării legislaţiei în domeniul neregulilor şi pentru proiecte finanţate din alte instrumente de finanţare postaderare, cum este Facilitatea Schengen sau din Mecanismul Financiar SEE şi din alte programe finanţate de donatorii publici internaţionali, în cadrul cărora s-au identificat posibile nereguli, a căror constatare şi recuperare nu poate fi efectuată în prezent;

– finalizarea cât mai urgentă a procedurilor de constatare şi recuperare de la debitori a sumelor reprezentând corecţii financiare stabilite, în conformitate cu prevederile reglementărilor comunitare, ca urmare a constatării unor nereguli de sistem sau ca urmare a identificării unor nereguli în aplicarea de către beneficiarii publici a prevederilor legale privind achiziţiile publice, în scopul evitării blocajului implementării proiectelor de investiţii, inclusiv a celor majore, finanţate prin instrumente structurale.

Dispoziţiile ordonanţei de urgenţă se aplică autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi oricăror alte instituţii publice care au atribuţii privind prevenirea, constatarea unei nereguli, stabilirea şi urmărirea încasării creanţelor bugetare rezultate din nereguli apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora, beneficiarilor de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, precum şi oricăror alţi operatori economici cu capital public sau privat care desfăşoară activităţi finanţate din fonduri europene în baza unor acte juridice.

■ Actul normativ stabileşte:

– regulile generale şi principiile care guvernează activitatea de prevenire a neregulilor, cu referire la autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi beneficiari care sunt obligaţi, în activitatea lor, să elaboreze şi să aplice proceduri de management şi control care să asigure corectitudinea acordării şi utilizării acestor fonduri, precum şi respectarea principiilor bunei gestiuni financiare;

– reguli în materia conflictului de interese. Notăm precizarea potrivit căreia persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare nu pot fi solicitanţi şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţă unui solicitant, în caz contrar sancţiunea fiind excluderea solicitantului din procedura de selecţie. În ordonanţa de urgemţă sunt precizate persoanele care nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare sau a programelor în cadrul unei proceduri de selecţie următoarele persoane;

– constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, cu aplicarea principiului proporţionalităţii;

– modalităţile de stingere a creanţelor rezultate din nereguli (prin: încasare; deducere din plăţile/rambursările următoare; executarea garanţiilor bancare depuse de debitor în aplicarea prevederilor contractului/acordului de finanţare în cadrul căruia a fost emis titlul de creanţă; compensare; executare silită; anulare; prescripţie; alte modalităţi prevăzute de lege), precum şi răspunderea autorităţile cu competenţe pentru urmărirea stingerii creanţelor bugetare rezultate din nereguli;

– contestarea titlurilor de creanţă emise pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli: soluţionarea contestaţiilor administrative împotriva titlurilor de creanţă; corecţii financiare; activitatea de raportare a neregulilor

– abateri şi sancţiuni.

■ Normele metodologice de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial.

■ În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, ministerele coordonatoare sau ministerele în cadrul cărora funcţionează autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi Ministerul Finanţelor Publice au obligaţia organizării/reorganizării structurilor de control care să asigure exercitarea atribuţiilor ce le revin în conformitate cu prevederile acestui act normativ.

■ La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Ordonanţa Guvernului nr.79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr.529/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

■ În anexa la ordonanţa de urgenţă sunt stabilite corecţiile/reducerile financiare aplicabile cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora în caz de nerespectare a reglementărilor privind achiziţiile, strucurate pe contracte a căror valoare este egală sau mai mare decât plafonul/pragul stabilit în legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru care există obligaţia publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi contracte a căror valoare este sub plafonul/pragul stabilit de legislaţia naţională privind achiziţiile publice pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.


Potrivirea dintre copil si persoana/familia adoptatoare

de

Potrivirea dintre copil si persoana/familia adoptatoare

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/HpXf2TfjLHp

Potrivirea dintre copil si persoana familia adoptatoare

Art. 36
(1) Potrivirea este o etapa premergatoare incredintarii in vederea adoptiei prin care se identifica si selecteaza cea mai potrivita persoana/familie atestata ca fiind apta sa adopte, care raspunde nevoilor identificate ale copilului si se stabileste compatibilitatea dintre copil si persoana/familia adoptatoare.
(2) Potrivirea se realizeaza acordandu-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum 6 luni, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior.
(3) Procesul de potrivire include o componenta teoretica si una practica.

Art. 37
(1) Potrivirea teoretica se initiaza de Oficiu pentru copiii aflati in evidenta sa si care urmeaza sa fie incredintati in vederea adoptiei, prin identificarea si selectarea din Registrul national pentru adoptii a persoanelor/familiilor atestate care raspund in cea mai mare masura nevoilor copiilor.
(2) Lista persoanelor/familiilor prevazute la alin. (1) se transmite de Oficiu pentru continuarea demersurilor de potrivire directiei de la domiciliul copilului.
(3) Selectia celei mai potrivite persoane/familii care urmeaza sa parcurga etapa potrivirii practice se realizeaza de catre compartimentul de adoptii si postadoptii din structura directiei, numai din lista prevazuta la alin. (2).

Art. 38
(1) Metodologia de potrivire teoretica si practica dintre copil si persoana/familia atestata ca apta sa adopte se elaboreaza de catre Oficiu si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Criteriile pe baza carora se realizeaza potrivirea teoretica se elaboreaza de catre Oficiu si se aproba prin ordin al presedintelui acestuia.

Art. 39
(1) La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adoptii si postadoptii din cadrul directiei intocmeste un raport de potrivire, in care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilitatii dintre copil si persoana/familia adoptatoare, precum si propunerea vizand sesizarea instantei judecatoresti pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei.
(2) Dupa intocmirea raportului de potrivire, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sesizeaza, in maximum 5 zile, instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei. Cererea de incredintare in vederea adoptiei adresata instantei va fi insotita in mod obligatoriu de lista prevazuta la art. 37 alin. (2).


Conditiile de fond ale adoptiei

de

Conditiile de fond ale adoptiei

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4pLtEZyxip5

Conditiile de fond ale adoptiei

Art. 6
(1) Doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie.
(2) Cu toate acestea, o noua adoptie poate fi incuviintata atunci cand:
a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; in acest caz, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incuviintare a unei noi adoptii;
b) adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv;
c) copilul adoptat are un singur parinte, necasatorit, iar acesta se afla intr-o relatie stabila si convietuieste cu o persoana de sex opus, necasatorita, care nu este ruda cu acesta pana la gradul al patrulea, si declara prin act autentic notarial ca noul adoptator a participat direct si nemijlocit la cresterea si ingrijirea copilului pentru o perioada neintrerupta de cel putin 5 ani.

(3) In situatia prevazuta la alin. (2) lit. c), dispozitiile legale privitoare la adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv, precum si cele privitoare la nume, domiciliu, drepturile si obligatiile dintre parinti si copii, exercitarea autoritatii parintesti, drepturile succesorale, actele de identitate aplicabile pentru copilul nascut in afara casatoriei cu filiata stabilita fata de ambii parinti se aplica in mod corespunzator.
(4) Ori de cate ori prin prezenta lege sau prin alte dispozitii legale se face trimitere la situatia copilului adoptat de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv, trimiterea se considera a fi facuta si la situatia prevazuta la alin. (2) lit. c).
(5) Conditia vizand existenta relatiei stabile si a convietuirii se verifica de catre instanta judecatoreasca investita cu judecarea cererii privind incuviintarea adoptiei si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

Art. 7
(1) Persoana care a fost condamnata definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri nu poate adopta.
(2) Persoana ori familia al carei copil beneficiaza de o masura de protectie speciala sau care este decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta.
(3) Interdictia se aplica si persoanelor care doresc sa adopte singure, ai caror soti sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se gasesc in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Copilul din afara casatoriei, recunoscut de tata pe cale administrativa, precum si copilul a carui paternitate a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca prin care s-a luat act de recunoasterea de catre tata sau care consfinteste invoiala partilor, fara a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptati de catre sotia tatalui numai daca filiatia este confirmata prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologica ADN.
(5) In cazul adoptiei copilului de catre sotia celui care a recunoscut copilul nascut in afara casatoriei, instanta judecatoreasca va admite cererea de incuviintare a adoptiei numai daca paternitatea este confirmata prin rezultatul expertizei filiatiei prevazute la alin. (4). Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de catre adoptator. In situatia in care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat.

Art. 8
(1) Instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa isi dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile legii, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.
(2) Se poate considera refuz abuziv de a consimti la adoptie si situatia in care, desi legal citati, partintii firesti sau, dupa caz, tutorele nu se prezinta in mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimtamantului.

Art. 9
Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, tutorele acestuia trebuie sa consimta la adoptie in mod liber si neconditionat, numai dupa ce au fost informati in mod corespunzator asupra consecintelor exprimarii consimtamantului si asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a incuviintarii adoptiei. Directia in a carei raza teritoriala locuiesc de fapt parintii firesti sau, dupa caz, tutorele este obligata sa asigure consilierea si informarea acestora inaintea exprimarii consimtamantului la adoptie si sa intocmeasca un raport in acest sens.

Art. 10
Nu poate fi adoptat copilul ai carui parinti firesti nu au implinit 14 ani.

Art. 11
Parintele minor care a implinit 14 ani isi exprima consimtamantul asistat de catre ocrotitorul sau legal.

Art. 12
(1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantiile morale, precum si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului.
(2) Indeplinirea garantiilor si conditiilor prevazute la alin. (1), precum si existenta abilitatilor parentale se certifica de catre autoritatile competente prin eliberarea atestatului prevazut la art. 16 alin. (4), cu ocazia evaluarii realizate potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 13
(1) Consimtamantul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se da in fata instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei.
(2) In cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau, consimtamantul parintelui firesc se da in fata instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.
(3) Odata cu solicitarea consimtamantului prevazut la alin. (1) si (2), instanta solicita directiei raportul de consiliere si informare care confirma indeplinirea obligatiei prevazute la art. 9.

Art. 14
(1) Consimtamantul la adoptie al copilului care a implinit varsta de 10 ani se da in fata instantei judecatoresti, in faza incuviintarii adoptiei.
(2) Adoptia nu va putea fi incuviintata fara consimatamantul copilului care a implinit varsta de 10 ani.
(3) Anterior exprimarii consimtamantului, directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul care a implinit varsta de 10 ani il va sfatui si informa pe acesta, tinand seama de varsta si de maturitatea sa, in special asupra consecintelor adoptiei si ale constimtamantului sau la adoptie, si va intocmi un raport in acest sens.

Art. 15
Consimtamantul adoptatorului sau familiei adoptatoare se da in fata instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Primii pasi in procesul de adoptie

de

Primii pasi in procesul de adoptie

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/9PhQq8fwLcH

Primii pasi in procesul de adoptie

Decizia de a adopta un copil nu este niciodata una usoara. Indiferent de motive, adoptia reprezinta o schimbare majora in viata oricarui cuplu, insemnand responsabilitate si devotament pana la sfarsit. Pe langa iubire, resursele necesare cresterii unui copil sunt multe si de foarte multe tipuri, iar toate aceste lucruri trebuiesc asumate.

    Este normal ca viitorii parinti adoptivi sa simta anumite temeri, dar aceste temeri trebuiesc la randul lor depasite. Pana si parintii naturali trec prin astfel de stari atunci cand afla ca vor avea un copil, insa odata ce acesta se naste, totul revine la normal. In cazul adoptiei insa, lucrurile stau putin diferit, pentru ca viitorii parinti adoptivi trebuie sa depaseasca toate aceste frici in totalitate, inainte de a incepe formalitatile pe care o adoptie le presupune. Acestia trebuie sa se pregateasca pentru o perioada destul de lunga, uneori pana la doi-trei ani in care vor „lupta” pentru un copil, iar acest proces, odata inceput, le va schimba total viata.

Teama multor viitori parinti adoptivi este ca nu cumva, din cauza faptului ca nu sunt parinti biologici, legatura dintre ei si copil sa fie foarte greu de realizat. Insa si aceasta teama va fi depasita atunci cand isi vor tine copilul in brate, vor interactiona cu el si ii vor oferi foarte multa afectiune.

Iata care ar fi primii pasi in procesul de adoptie:

– Cererea de luare in evidenta, la Directie Judeteana pentru Protectia Copilului
– Discutia cu un asistent social de la Directia de Protectie a Copilului si Adoptie
– Vizita pe care un asistent social o va face la domiciliul viitorilor parinti adoptivi, pentru a constata daca acestia au conditiile corespunzatoare asigurarii unei dezvoltari armonioase a copilului
– Eliberarea adeverintelor de venit, pentru ca viitori parinti sa demonstreze ca beneficiaza de resursele financiare necesare cresterii unui copil
– Eliberarea certificatelor medicale ale parintilor, plus alte acte precum cazierul judiciar

    Abia dupa ce toate aceste acte vor fi puse la dosar, va incepe propriu-zis procesul de adoptie. Viitorii parinti vor avea acces la o baza de date cu copiii disponibili si asa va incepe cautarea viitorului membru al familiei. Copiii pe care ii aleg pot fi vizitati si chiar luati in plasament acasa pentru o perioada de o saptamana sau doua, cu o declaratie pe propria raspundere.
Dupa ce si aceasta etapa a fost depasita, va urma o perioada de timp cand parintii pot vizita viitorul copil pentru a-l cunoaste mai bine, iar copilul este incredintat spre adoptie pana la hotararea definitiva a tribunalului.


Reesalonare rate bancare

de

Reesalonare rate bancare

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ALQTjjhLsSU

Reesalonare rate bancareConsilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, considera ca este bine ca fiecare client care are credit la banci sa judece singur masura privind reducerea ratelor, timp de doi ani, si apreciaza ca „fundamentala” comunicarea cu debitorii.

„Banca Nationala nu da sfaturi, dar sfatul meu personal este sa fie foarte atenti, toti, la masurile care vor fi luate si sa judece cu propriul cap. E important, am mai spus asta si sublinez.

Pana in aprilie, cand se va trece la aceasta masura, fundamentala este comunicarea, daca Guvernul va reusi sa poarte un dialog sincer”, a declarat Vasilescu.

„Subliniez punctul de vedere al Bancii Nationale. Acest punct de vedere al Bancii Nationale este foarte precis. Si anume, aceasta a cerut Guvernului ca pe actul normativ care va organiza acest sistem, aceasta schema fiscala, sa apara o formula de relativitate si anume, sa nu se scrie ‘bancile trebuie sa faca’, adica o previziune imperativa, ci sa se scrie, ‘bancile pot sa faca’.

Sa nu se scrie ‘debitorii bancilor la care au credite de platit trebuie sa faca’, ci sa se scrie ‘pot sa faca’. Asta inseamna ca, atunci in luna aprilie, cand aceasta masura va intra in vigoare, banca si debitorul se vor aseza la o masa si vor discuta. Daca e in avantajul bancii si banca va crede ca e in avantajul ei, va aplica aceasta masura”, a spus Adrian Vasilescu.

Vasilescu: Nu se stie ce vor face debitorii cu banii din stimulentul fiscal

„Eu nu as marja la dezbaterea publica privind previziunea legata de atitudinea consumatorului si ce vor face cu acesti bani din stimulentul fiscal. Ii vor depune la banca, sub forma de economisire sau se vor duce cu ei in consum. Este dificil de facut o asemenea previziune, si cred ca nici nu trebuie facuta.

Nu este pusa sub semnul intrebarii (masura luata de Guvern pentru stimularea consumului n.red.) Nu o pun sub semnul intrebarii, pentru ca aici este vorba de un pachet de masuri, nu este vorba numai despre aceasta masura, ci de un pachet de masuri toate avand ca obiect consumul.


Demersuri legale privind adoptia

de

Demersuri legale privind adoptia

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/9BgbAdhz1iM

Demersuri legale privind adoptia

Subiectul “adoptii copii” este foarte delicat, deoarece nu vorbim despre obiecte de mobilier ci despre niste fiinte pe care noi, cei care intentionam sa ii adoptam, avem datoria sa ii crestem frumos . Suntem de doua ori mai precauti pentru ca nu stim cu ce material genetic vine din urma. Este bine sa vorbim inainte cu un specialist, trebuie sa aflam multe despre ceea ce inseamna venirea unui copil intr-o familie straina.

Incheierea sau formarea adoptiei necesita realizarea mai multor operatii juridice. Fara a intra in amanunte acestea pot fi grupate astfel:

a) actele juridice ale persoanelor chemate sa-si exprime consimtamantul in vederea adoptiei. O deosebita importanta in procesul formarii adoptiei, care declanseaza incredintarea copilului in vederea adoptiei, o prezinta consimtamantul persoanei sau familiei care doreste sa adopte (art.9alin.1). Acest consimtamant trebuie exprimat in forma autentica.

b) actele autoritatilor publice sau private autorizate, care constituie cerinte legale pentru incheierea adoptiei. Mentionam in acest sens : atestatul eliberat de Comisia pentru protectia copilului; avizul favorabil pentru incheierea adoptiei, eliberat de aceeasi autoritate publica; incredintarea copilului in vederea adoptiei catre persoana sau familia care doreste sa adopte; confirmarea Comitetului Roman pentru Adoptii, din care sa rezulte indeplinirea procedurilor si respectarea termenelor prevazute de O.G. nr. 25/1997; transmiterea cererii pentru adoptie a persoanei sau familiei care doreste sa adopte, instantei judecatoresti competente pentru incuviintarea adoptiei.

c) incuviintarea adoptiei de catre instanta de judecata competenta, in conformitate cu o procedura si potrivit unor conditii anume prevazute de lege.

Operatiunile juridice mentionate se savarsesc in momente diferite si intr-o anumita ordine. In toate cazurile, actele juridice ale persoanelor chemate sa-si exprime consimtamantul in vederea adoptiei, cu exceptia consimtamantului copilului care a implinit 10 ani si care se ia de catre instanta de judecata, preced incuviintarea adoptiei de catre instanta. Aceste acte juridice preced de asemenea actele autoritatilor chemate sa-si indeplineasca obligatiile privind incheierea adoptiei, care sunt, in majoritate, acte de natura administrativa. Uneori, intre operatiile juridice mentionate poate trece o anumita perioada de timp, in care pot sa intervina schimbari in ceea ce priveste conditiile de fond, impedimentele sau conditiile de forma pentru adoptie.

Incheierea adoptiei necesita manifestarea de vointa a anumitor persoane (art.7, 8 si 12 din O.G. nr. 25/1997), si anume :

a) Persoana sau familia care adopta. Este posibila adoptia de catre o singura persoana sau de doi soti (art.4, alin.1), respectiv de familie in formularea O.G.nr.25/1997. Persoana care adopta poate fi necasatorita sau casatorita, in acest din urma caz numai un sot devine adoptator. (de ex., un sot adopta copilul celuilalt sot care poate fi dintr-o casatorie precedenta sau din afara casatoriei).

b) Sotul celui care adopta. Daca cel care vrea sa adopte este casatorit, se cere pentru incheierea adoptiei si consimtamantul sotului sau (art.4, alin.2 din O.G.nr.25/1997), cu exceptia cazurilor cand acesta este in imposibilitate de a-si manifesta vointa. Aceasta cerinta se justifica pe consideratia ca adoptia nu trebuie sa creeze relatii incompatibile cu o viata normala de familie.

c) Parintii firesti ai copilului ce urmeaza a fi adoptat. Amandoi parintii firesti trebuie sa consimta la adoptia copilului, care nu a dobandit deplina capacitate de exercitiu (art.2, alin.1 si art. 7, alin.1, lit.a din O.G.nr.25/1997). Acest consimtamant se cere chiar daca parintii firesti sunt divortati si el trebuie exprimat intotdeauna in forma autentica, orice alta varianta se considera ilegala.

d) Copilul ce urmeaza a fi adoptat, dar numai daca el a implinit varsta de 10 ani (art.18, alin.4) si numai in fata instantei de judecata.

Sunt doua conditii in care consimtamantul se considera valabil:
a) Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu capacitate deplina de exercitiu si sa nu fie viciat.
In consecinta, nu pot exprima un consimtamant valabil in vederea adoptiei, minorul necasatorit si cel pus sub interdictie (art.8 din Decr. nr. 31/1954 si art. 117 C. fam.). Alienatul si debilul mintal care nu au fost pusi sub interdictie nu pot consimti la adoptie in perioadele de luciditate pasagera, deoarece o asemenea adoptie nu este in interesul adoptatului, iar adoptia se face in interesul superior al adoptatului.

b) Consimtamantul la adoptie se exprima in forma autentica. (art.7, alin.1, lit.a si art. 12, alin.5 lit.d din O.G. nr.25/1997). Exprimarea consimtamantului de catre cel care doreste sa adopte trebuie sa fie in forma autentica inca inainte de a fi sesizata instanta de judecata.


Romania redeschide adoptiile internationale

de

Romania redeschide adoptiile internationale

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YjX7xNrTkKd

Romania redeschide adoptiile internationale

Dupa mai bine de zece ani, guvernul Romaniei a redeschis procesul de adoptii internationale. Printre cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca o familie ce doreste sa adopte un copil din Romania, una din conditiile de baza este ca macar o persoana din respectivul cuplul sa fie de origine romana.

Alte doua conditii importante sint dovedirea unui loc de munca stabil si a faptului ca familia adoptiva este in masura sa asigure conditii de trai confortabile copilului ce urmeaza a fi adoptat (cel putin un apartament cu trei camere).
Un alt aspect foarte important de care trebuie sa tina cont cei ce isi doresc sa se implice intr-un asemenea proiect, pe cit de frumos pe atit de sensibil, vizeaza solicitarea tuturor informatiilor pe care le poate furniza tara de adoptie, Romania, si sa se adreseze de asemenea la Secretariatul de Adoptii Internationale (SAI), de unde vor fi dirijati catre persoana care este in permanenta legatura cu serviciul de adoptii din Romania.

Procesul de adoptie, desfasurat pe cheltuiala familiei adoptive, poate dura mai putin de un an pina la completarea procedurilor in strainatate, urmind a se finaliza in tara de adoptie

Abuz din partea unor banci

de

Abuz din partea unor banci

Abuz din partea unor banci

Conflictele dintre bancile locale si clientii lor pot gasi trei forme de rezolvare. Institutiile la care romanii pot apela pentru a rezolva aceste conflicte sunt insa ceva mai numeroase.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) si Autoritatea Nationala de  Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) sunt cele doua optiuni la care puteti apela in cazul in care alegeti “calea dura”, adica lupta in instanta cu banca al carei client sunteti.

Daca insa mergeti pe varianta “impacarii” si totusi nu reusiti sa sa ajungeti la o intelegere direct cu banca, mai aveti cel putin inca doua variante, adica Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania si Asociatia pentru Protectia Consumatorilor, prima – o asociatie profesionala, iar cea de-a doua – un ONG specializat in rezolvarea pe cale amiabila a conflictelor dintre banci si clientii lor.

Art. 63 – Locul şi modul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a detenţiunii severe

de

Art. 63 – Locul şi modul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a detenţiunii severe

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hTNCFoManjG

Art. 63 - Locul şi modul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă şi a detenţiunii severe

(1) Detenţiunea pe viaţă şi detenţiunea severă se execută în penitenciare anume destinate sau în secţii speciale ale celorlalte penitenciare.

(2) Regimul executării detenţiunii pe viaţă şi detenţiunii severe este regimul de maximă siguranţă. Condamnatul la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau detenţiunii severe poate trece în celelalte regimuri în condiţiile prevăzute de legea pentru executarea pedepselor.


Art. 65 – Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă

de

Art. 65 – Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CcGJwPW7JWS

Art. 65 - Calculul pedepsei în cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă

În cazul comutării sau înlocuirii pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa detenţiunii severe, perioada de detenţiune executată se consideră ca parte executată din pedeapsa detenţiunii severe.


Art. 64 – Neaplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă

de

Art. 64 – Neaplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3R2EA5DxxA4

Art. 64 - Neaplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă

(1) Pedeapsa detenţiunii pe viaţă nu se aplică persoanei care, la data pronunţării hotărârii de condamnare, a împlinit vârsta de 60 de ani. În acest caz, în locul detenţiunii pe viaţă se aplică pedeapsa maximă a detenţiunii severe şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului unor drepturi pe durata maximă.

(2) În cazul în care cel condamnat la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei, în locul pedepsei detenţiunii pe viaţă se aplică pedeapsa maximă a detenţiunii severe şi pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului unor drepturi pe durată maximă.


Art. 448 Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă

de

Art. 448 Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Pc9CCzRcczS

Art. 448 Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă

Înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa închisorii se dispune, din oficiu sau la cererea procurorului ori a celui condamnat, de către instanţa de executare, iar dacă cel condamnat se află în stare de deţinere, de către instanţa corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere.

Hotărârea de înlocuire, rămasă definitivă, se pune în executare potrivit dispoziţiilor art. 420-423.


Abateri si sanctiuni disciplinare

de

Abateri si sanctiuni disciplinare

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3fzJWTksdVS

Abateri si sanctiuni disciplinare

Abateri disciplinare Art. 100
(1) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. a)-c) si la art. 82 lit. a)-p), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. a)-p), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca abateri foarte grave in alte acte normative.
(2) Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. d)-f) si la art. 82 lit. q)-t), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. q)-t), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca abateri grave in alte acte normative.
(3) Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. g)-l) si la art. 82 lit. u)-x), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. u)-x), precum si a celor prevazute ca abateri usoare in alte acte normative.

Sanctiuni disciplinare Art. 101
(1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala sau exercitarea drepturilor la aparare, petitionare, corespondenta si asistenta medicala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Aplicarea sanctiunilor disciplinare persoanelor condamnate nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la vot, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare, dreptul la plimbarea zilnica si dreptul la odihna.
(3) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. d)-f) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(4) Medicul aduce la cunostinta si face recomandari presedintelui comisiei de disciplina in situatia existentei oricarui motiv medical de impiedicare a aplicarii si executarii sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. f). Personalul medical al penitenciarului viziteaza, ori de cate ori este necesar, persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
(5) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise. Pentru fiecare abatere disciplinara poate fi aplicata numai una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1).
(6) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiuni disciplinare.

Constatarea abaterilor disciplinare Art. 102
(1) Abaterile disciplinare se constata, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane, de catre personalul administratiei penitenciarului si se consemneaza intr-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Rapoartele de incident referitoare la abaterile disciplinare constatate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale se depun la seful de sectie unde este detinuta persoana condamnata, nu mai tarziu de prima zi lucratoare.

Procedura disciplinara Art. 103
(1) Procedura disciplinara se declanseaza de catre seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care inainteaza raportul de incident comisiei de disciplina, in termen de 24 de ore.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, in calitate de presedinte, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala si un ofiter desemnat de directorul penitenciarului, in calitate de membri. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numita in acest sens de directorul penitenciarului.
(3) Directorul penitenciarului desemneaza una sau mai multe persoane din cadrul personalului penitenciarului, altele decat supraveghetorii, sa efectueze cercetarea prealabila. Persoana desemnata sau persoanele desemnate aduc la cunostinta detinutului motivul declansarii procedurii disciplinare si faptul ca poate propune administrarea de probe. Dispozitiile art. 61 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(4) In termen de 10 zile de la sesizarea comisiei de disciplina, persoana desemnata prezinta acesteia rezultatele cercetarii prealabile. Cercetarea prealabila are ca scop lamurirea incidentului sub toate aspectele si presupune audierea persoanei condamnate cercetate si verificarea apararilor acesteia.
(5) In termen de 10 zile de la primirea rezultatelor cercetarii prealabile, comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(6) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de natura si modul de comitere a abaterii, de persoana si starea de sanatate a condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.
(7) Hotararea comisiei de disciplina se comunica persoanei condamnate de indata, sub semnatura, de catre secretarul comisiei de disciplina, cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia.
(8) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, informeaza directorul penitenciarului in vederea sesizarii organului de urmarire penala competent.

Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina Art. 104
(1) Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.
(2) Plangerea formulata conform alin. (1) suspenda executarea sanctiunilor disciplinare.
(3) Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu.
(4) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(5) Dispozitiile art. 56 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(6) In vederea solutionarii plangerii, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane condamnate sau oricarei alte persoane care desfasoara activitati in sistemul penitenciar.
(7) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii.
(8) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea si suspenda executarea acesteia.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora. Contestatiile se solutioneaza de urgenta si cu precadere.
(12) Instanta audiaza in mod obligatoriu persoana condamnata, dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) aplicandu-se in mod corespunzator.
(13) Competenta de solutionare a contestatiei apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(14) Hotararea judecatoriei este definitiva.


Drepturile persoanelor condamnate

de

Drepturile persoanelor condamnate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/dkGBoN8KUFC

Drepturile persoanelor condamnate

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate Art. 56
(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.

(4) In cazul in care persoana condamnata este transferata la un alt penitenciar, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate asculta persoana in cauza, in conditiile art. 29, sau poate solicita ascultarea acesteia de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate de la noul loc de detinere, care inainteaza declaratia luata.
(5) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane din sistemul penitenciar, in vederea aflarii adevarului.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 15 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, in tot sau in parte, si dispune anularea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului ori obliga administratia penitenciarului sa ia masurile legale care se impun;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul care a dispus masurile cu privire la exercitarea drepturilor.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(12) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.

Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor condamnate Art. 57
(1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele condamnate este asigurata de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale, care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului, pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele condamnate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute la alin. (2) si persoanele condamnate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase Art. 58

(1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor condamnate nu pot fi ingradite.
(2) Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credintelor religioase, fara a aduce atingere libertatii credintelor religioase ale celorlalte persoane condamnate.
(3) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare, pot primi vizite ale reprezentantilor cultului respectiv si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

Dreptul la informatie Art. 59
(1) Dreptul persoanelor condamnate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Accesul persoanelor condamnate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele condamnate.
(4) Dreptul persoanelor condamnate la informatii de interes public este asigurat si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate.
(5) Persoanelor condamnate li se va permite sa comunice cu mass-media, cu respectarea masurilor de siguranta din penitenciar si doar daca nu exista motive intemeiate care sa interzica acest lucru din ratiuni ce tin de protectia partii vatamate, a altor persoane condamnate sau a personalului penitenciarului.

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal Art. 60
(1) Persoana condamnata, aparatorul acesteia sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate, are acces la dosarul individual.
(2) Persoana condamnata poate obtine, la cerere, contracost, intr-un numar de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual.
(3) Daca persoanele condamnate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevazute la alin.(2) sunt suportate de catre administratia locului de detinere.
(4) Sunt considerate persoane fara mijloace banesti, persoanele condamnate care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in fisa contabila nominala sau in contul personal. Sumele cheltuite de administratia penitenciarului pentru exercitarea dreptului la petitionare sau corespondenta se recupereaza ulterior de la persoana condamnata din sumele ce le va detine in fisa contabila nominala sau in contul personal, in timpul executarii pedepsei.
(5) Aparatorul sau oricare alta persoana, cu acordul scris al persoanei condamnate poate obtine, contracost, o fotocopie a documentelor din dosarul individual.
(6) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este solicitat de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate.
(7) Consultarea documentelor prevazute la alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.
(8) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate sunt confidentiale, potrivit legii.

Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele privind executarea pedepselor Art. 61
(1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele si deciziile emise in temeiul prezentei legi, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor condamnate, in perioada de carantina si observare dupa primirea in penitenciar.
(2) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana, nu se poate exprima ori are deficiente de comunicare, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor prevazute la alin. (1), prin intermediul unei persoane care poate comunica cu persoana condamnata.
(3) Textele prevederilor legale la care se face referire la alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor condamnate, in penitenciare, in locuri accesibile.
(4) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, aducerea la cunostinta a prevederilor mentionate la alin. (1) se poate face in limba lor materna.

Asigurarea exercitarii dreptului la asistenta juridica Art. 62
(1) Persoanele condamnate beneficiaza de spatiul si facilitatile necesare asigurarii dreptului la asistenta juridica.
(2) Persoanele condamnate pot consulta avocati alesi de acestea, in orice problema de drept deduse procedurilor administrative sau judiciare.
(3) Consultarea cu avocatul, ales sau din oficiu, se face cu respectarea confidentialitatii vizitei, sub supraveghere vizuala.

Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta Art. 63
(1) Dreptul de petitionare si dreptul la corespondenta ale persoanelor condamnate sunt garantate.
(2) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor nationale si internationale.
(3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei si al raspunsurilor la petitii, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, plicurile sunt deschise, fara a fi citite, in prezenta persoanei condamnate.
(4) Corespondenta si raspunsurile la petitii au caracter confidential si nu pot fi retinute decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(5) Corespondenta si raspunsurile la petitii pot fi retinute si predate celor in drept daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana condamnata este instiintata in scris, cu privire la luarea acestor masuri. Retinerea si predarea celor in drept a corespondentei si a raspunsurilor la petitii in acest caz, se pot face numai pe baza dispozitiilor emise de catre judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, prevederile art. 147 din Codul de procedura penala aplicandu-se in mod corespunzator.

Masuri pentru asigurarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta Art. 64
(1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit, in interiorul penitenciarului, de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsurile la petitii si corespondenta, adresate persoanelor condamnate, se predau de indata destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate, de regula, de catre persoanele condamnate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.
(6) Prevederile art. 60 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.

Dreptul la convorbiri telefonice Art. 65
(1) Persoanele condamnate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice in interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele condamnate.
(4) Numarul si durata convorbirilor telefonice se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul la comunicari on-line Art. 66
(1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate, se poate facilita comunicarea on-line cu membrii de familie sau alte persoane.
(2) Categoriile de persoane condamnate, numarul si durata comunicarilor on-line, precum si modalitatea de acordare a acestora se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul la plimbare zilnica Art. 67
Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic plimbarea in aer liber timp de minimum o ora, in functie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate.

Dreptul de a primi vizite si dreptul de a fi informat cu privire la situatiile familiale deosebite Art. 68
(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(2) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
(3) Durata si periodicitatea vizitelor, modul de organizare a acestora, precum si calitatea persoanelor vizitatoare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.
(5) Persoanele condamnate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.
(6) Persoanele condamnate sunt informate de catre administratia penitenciarului cu privire la boala grava sau decesul sotului, sotiei sau al concubinului, concubinei, precum si al unei rude apropiate, in cel mai scurt timp de la luarea la cunostinta, de catre administratia penitenciarului, de evenimentul produs.

Dreptul la vizita intima Art. 69
(1) Pot beneficia de vizita intima persoanele condamnate care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) sunt condamnate definitiv si sunt repartizate intr-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) nu sunt in curs de judecata in calitate de inculpat;
c) exista o relatie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie sau, dupa caz, o relatie de parteneriat similara relatiilor stabilite intre soti;
d) nu au beneficiat, in ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire din penitenciar;
e) nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sanctiunea a fost ridicata;
f) participa activ la programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala ori la munca.
(2) Persoana condamnata casatorita poate beneficia de vizita intima numai cu sotul sau sotia.
(3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie sa fi avut o relatie similara relatiilor stabilite intre soti anterior datei primirii in penitenciar.
(4) Dovada existentei relatiei de parteneriat se face prin declaratie pe propria raspundere, autentificata de notar.
(5) Directorul penitenciarului poate aproba vizite intime intre persoane condamnate, in conditiile prezentului articol.
(6) Numarul, periodicitatea si procedura desfasurarii vizitelor intime se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dreptul de a primi, cumpara si a detine bunuri Art. 70
(1) Persoanele condamnate au dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi.
(2) Numarul si greutatea pachetelor, categoriile de bunuri care pot fi primite, cumparate, pastrate si folosite de catre persoanele condamnate, precum si procedura de primire, pastrare si folosire se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala, ce se intocmeste la intrarea in penitenciar.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar sunt evidentiate in fisa contabila nominala a persoanelor condamnate si pot fi folosite pentru:
a) exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice;
b) fotocopierea documentelor de interes personal;
c) efectuarea examenului medical prevazut la art. 72 alin. (4);
d) derularea contractului de asigurari, in conditiile art. 87 alin. (2);
e) repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
f) recuperarea cheltuielilor avansate de administratia penitenciarului, in conditiile art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5) si art. 72 alin. (5);
g) cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri;
h) plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate;
i) indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare.

Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri Art. 71
(1) Dreptul la asistenta medicala, tratament si ingrijiri al persoanelor condamnate este garantat, fara discriminare in ceea ce priveste situatia lor juridica. Dreptul la asistenta medicala include interventia medicala, asistenta medicala primara, asistenta medicala de urgenta si asistenta medicala de specialitate. Dreptul la ingrijiri include atat ingrijirile de sanatate, cat si ingrijirile terminale.
(2) Asistenta medicala, tratamentul si ingrijirile in penitenciare se asigura, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii, la cerere sau ori de cate ori este necesar.
(3) Persoanele condamnate beneficiaza in mod gratuit, potrivit legii, de ingrijiri, tratament medical si medicamente.
(4) Serviciile de asistenta medicala, tratament, ingrijiri si medicamentele sunt asigurate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, in conditiile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unitatilor din sistemul administratiei penitenciare, aprobate cu aceasta destinatie, si din alte surse, potrivit legii.
(5) Acordarea asistentei medicale, a tratamentului si a ingrijirilor persoanelor condamnate se fac in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.
(6) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate poate solicita, contra cost, sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic din afara sistemului penitenciar. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in dosarul medical al persoanei condamnate.

Examenul medical Art. 72
(1) Examenul medical al persoanelor condamnate se realizeaza la primirea in penitenciar si in timpul executarii pedepsei privative de libertate, in mod periodic, dispozitiile art. 71 alin. (4) aplicandu-se in mod corespunzator.
(2) Examenul medical se realizeaza in conditii de confidentialitate, cu asigurarea masurilor de siguranta.
(3) In cazul in care constata urme de violenta sau persoana condamnata acuza violente, medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune si de a sesiza de indata procurorul.
(4) In cazurile prevazute la alin. (3), persoana condamnata are dreptul de a solicita sa fie examinata, in penitenciar, de un medic legist. Certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut la alin. (4) se suporta de catre solicitant, cu exceptia situatiei in care nu are sume de bani evidentiate in fisa contabila nominala sau in contul personal. Sumele cheltuite in acest sens de administratia penitenciarului vor fi recuperate, pe durata executarii pedepsei, de la persoana condamnata, in momentul in care in contul personal sau in fisa contabila va exista disponibil.
(6) Cu ocazia primirii in penitenciar, dupa identificarea persoanei condamnate, daca aceasta prezinta afectiuni medicale, penitenciarul adopta masurile necesare pentru asigurarea asistentei medicale in reteaua medicala proprie sau a Ministerului Sanatatii.

Asistenta medicala in cazuri speciale Art. 73
(1) Femeile condamnate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se masuri ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului, intr-o institutie medicala specializata. Administratia penitenciarului ia masuri ca, in mod exceptional, persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an, si daca nu este decazuta din drepturile parintesti.
(2) Administratia penitenciarului informeaza autoritatile competente in domeniul protectiei copilului cu privire la nasterea copilului de catre o femeie condamnata, pentru a fi luate masurile care se impun.
(3) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(4) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijire potrivit alin. (3), acesta este incredintat, potrivit legii, unei institutii specializate, instiintandu-se, in acest sens, autoritatile competente pentru protectia copilului.
(5) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt desemnate penitenciarele care asigura conditiile necesare pentru ca mama privata de libertate, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la implinirea varstei de un an.
(6) Prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc penitenciarele sau spitalele-penitenciar in care vor functiona sectii speciale de psihiatrie destinate detinutilor cu tulburari psihice grave, inclusiv cele provocate de alcool sau alte substante psihoactive.
(7) In sectiile speciale de psihiatrie se asigura, de catre personal specializat, tratamentul necesar si desfasurarea programelor de interventie specifica detinutilor cu tulburari psihice grave, pentru modificarea pozitiva a personalitatii si comportamentului acestora.
(8) Regimul aplicabil detinutilor in sectiile speciale de psihiatrie este cel prevazut la art. 36.

Dreptul la asistenta diplomatica Art. 74
(1) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitate de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute la alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitate de reprezentantii acesteia, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(4) Persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, sunt informate, la intrarea in penitenciar, cu privire la posibilitatea continuarii executarii pedepsei privative de libertate in statul de cetatenie.
(5) Persoanele condamnate care nu au cetatenie sau au alta cetatenie decat cea romana au dreptul de a solicita acordarea unei forme de protectie in Romania, in conditiile legii. Cererile de azil depuse de aceste persoane se transmit autoritatii desemnate pentru imigrari de catre administratia penitenciarului, care va asigura accesul autoritatilor competente in domeniul azilului, pentru efectuarea formalitatilor prevazute de lege.


Conditiile de detentie

de

Conditiile de detentie

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/cC7jQRprQuZ

Conditiile de detentie

Primirea persoanelor condamnate Art. 43
(1) Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face oricand, pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa stabilirea identitatii acestora. Persoanele condamnate se depun in penitenciarul cel mai apropiat de locul in care acestea au fost arestate sau detinute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu respectarea principiului separatiei pe sexe si pe varste, respectiv majori sau minori.
(2) Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate, in conditiile si cu documentele prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi, constituite intr-un dosar.

(3) Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati.
(4) Indata dupa primirea in penitenciar, persoana condamnata are dreptul de a incunostinta personal sau de a solicita administratiei sa incunostinteze un membru al familiei sau o alta persoana desemnata de aceasta, despre penitenciarul in care se afla.
(5) Administratia penitenciarului are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei condamnate dispozitiile alin.(4), precum si de a consemna intr-un proces-verbal modul in care s-a realizat incunostintarea.
(6) Daca persoana condamnata nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul de a incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori a oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii.

(7) Masurile ce se dispun la primirea in penitenciar a persoanelor condamnate sunt realizate in urmatoarea ordine:
a) efectuarea perchezitiei corporale amanuntite;
b) intocmirea unui inventar al bunurilor personale;
c) efectuarea unui examen clinic general de catre personalul de specialitate al penitenciarului, al carui rezultat este consemnat in fisa medicala;

d) prelevarea amprentelor, urmand ca aceste date sa fie transmise si stocate pe suport hartie in dosarul individual al persoanei condamnate si in format electronic in baza de date nationala de comparare a amprentelor;
e) fotografierea, in vederea operationalizarii documentelor de evidenta;
f) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligatiile si interdictiile persoanelor condamnate, precum si cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri si sanctiuni disciplinare care pot fi aplicate;
g) intervievarea, in vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.
(8) In cazul in care persoana condamnata nu vorbeste sau nu intelege limba romana ori nu se poate exprima, administratia penitenciarului dispune masurile necesare aducerii la cunostinta a informatiilor prevazute la alin. (4), intocmindu-se un proces-verbal in acest sens.
(9) In cazul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, informarea prevazuta la alin. (4) se poate face in limba lor materna.
(10) In cazul in care persoana condamnata prezinta dizabilitati, administratia penitenciarului dispune masurile necesare executarii, de catre aceasta, a pedepsei, in conditii care sa respecte demnitatea umana.


Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

de

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4xKTP3wYpjZ

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Dispozitii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate Art. 30
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate asigura respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor condamnate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.

Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate Art. 31
(1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, in ordinea descrescatoare a gradului de severitate, urmatoarele:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul inchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor si de desfasurare a activitatilor, precum si cu conditiile de detentie.

Comisia pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 32
(1) In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, care este si presedintele comisiei, seful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor si seful serviciului sau biroului educatie ori seful serviciului sau biroului asistenta psihosociala.
(2) Secretariatul comisiei prevazute la alin. (1) se asigura de catre seful serviciului sau biroului evidenta din penitenciarul respectiv.
(3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate isi desfasoara activitatea, de regula, o data pe saptamana.

Aplicarea provizorie a regimului de executare Art. 33
(1) Dupa terminarea perioadei de carantina si observare prevazuta la art.44, persoanei condamnate careia nu i s-a stabilit regimul de executare i se aplica provizoriu regimul de executare corespunzator cuantumului pedepsei pe care o executa, potrivit art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 37 alin. (1) si art. 38 alin. (1).
(2) In cazul persoanelor initial arestate preventiv, regimul provizoriu se aplica de la momentul primirii mandatului de executare a pedepsei, pana la prima intrunire a comisiei prevazute la art. 32.
(3) Aplicarea regimului provizoriu se face in baza deciziei directorului penitenciarului, care este executorie si definitiva.
(4) Regimul de executare stabilit pentru persoanele condamnate si arestate preventiv in alta cauza se suspenda pana la incetarea arestului preventiv. Pe perioada de suspendare se aplica regimul specific arestatilor preventiv.

Regimul de maxima siguranta Art. 34

(1) Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 13 ani, precum si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului.
(2) Criteriile de stabilire si procedura de evaluare a riscului pe care il prezinta persoana condamnata pentru siguranta penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta Art. 35
(1) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:
a) care au implinit varsta de 65 de ani;
b) femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;
c) persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii grave.
(2) Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. a) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. b) si c) executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.
(3) La data incetarii cauzei care a determinat neaplicarea regimului de maxima siguranta, situatia persoanei condamnate este analizata in conditiile art.40.
(4) Prevederile alin. (1) nu se aplica persoanelor condamnate care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului, stabilit ca atare, potrivit criteriilor si procedurii de evaluare a riscului prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul inchis Art. 36
(1) Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depaseste 13 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca si pot desfasura activitati educative si culturale in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.
(5) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica persoanelor condamnate, altele decat cele din regimul de maxima siguranta, transferate temporar intr-un alt penitenciar, pentru prezentarea in fata organelor judiciare.
(6) Masurile de siguranta specifice regimului inchis se aplica detinutilor internati in penitenciare-spital si in infirmeria penitenciarului.

Regimul semideschis Art. 37
(1) Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 3 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronica, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul deschis Art. 38
(1) Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, persoana condamnatului, precum si comportarea acesteia pana la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat superior ca grad de severitate, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala, in afara penitenciarului, fara supraveghere, in conditiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
(4) Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate in comisia prevazuta la art. 32, numai daca se impune schimbarea regimului de executare intr-unul superior ca grad de severitate.

Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 39
(1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste de catre comisia prevazuta la art. 32 la prima intrunire a acesteia, dupa terminarea perioadei de carantina si observare sau dupa aplicarea regimului provizoriu.
(2) La stabilirea regimului de executare se au in vedere urmatoarele criterii:
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate;
c) antecedentele penale;
d) varsta si starea de sanatate ale persoanei condamnate;
e) conduita persoanei condamnate, pozitiva sau negativa, inclusiv in perioadele de detentie anterioare;
f) nevoile identificate si abilitatile persoanei condamnate, necesare includerii in programe educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta munca si de a participa la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia. Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(4) Plangerea nu suspenda executarea hotararii comisiei.
(5) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(6) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(7) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(9) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a stabilit regimul de executare.
(10) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(11) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(12) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(13) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(14) Contestatia se judeca, in sedinta publica, cu citarea persoanei condamnate si a administratiei penitenciarului.
(15) Persoana condamnata si administratia penitenciarului pot depune memorii si concluzii scrise.
(16) Persoana condamnata este adusa la judecata doar la solicitarea instantei, in acest caz fiind audiata.
(17) Asistenta juridica nu este obligatorie. In cazul in care procurorul si reprezentantul administratiei penitenciarului participa la judecata, acestia pun concluzii.
(18) Instanta se pronunta prin sentinta definitiva, in sedinta publica.
(19) Sentinta se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 40
(1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de comisia prevazuta la art. 32.
(2) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia ca, dupa executarea a 6 ani si 6 luni, in cazul pedepselor cu detentiunea pe viata, si a unei cincimi din durata pedepsei cu inchisoarea, precum si in situatia prevazuta la art. 35 alin. (3), sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile pentru reintegrare sociala, intocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei condamnate, sub semnatura.
(3) Comisia prevazuta la art. 32 va dispune schimbarea regimului de maxima siguranta in regim inchis in cazul persoanelor condamnate care au implinit varsta de 65 de ani.
(4) In activitatea sa, comisia tine cont si de rezultatele aplicarii instrumentelor-standard de evaluare a activitatilor desfasurate de detinuti, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, tinandu-se seama de natura si modul de savarsire a infractiunii, daca persoana condamnata:
a) a avut o buna conduita, stabilita prin raportare la recompensele acordate si sanctiunile aplicate si nu a recurs la actiuni care indica o constanta negativa a comportamentului;
b) a staruit in munca sau s-a implicat activ in activitatile stabilite in Planul individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica.
(6) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune, in orice moment al executarii pedepsei, daca persoana condamnata a comis o infractiune sau a fost sanctionata disciplinar pentru o abatere disciplinara foarte grava sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
(7) Daca persoana condamnata a fost inclusa in categoria celor cu grad de risc pentru siguranta penitenciarului, in conditiile art. 34 alin. (1) teza finala, se dispune schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul de maxima siguranta.
(8) Hotararea comisiei prevazute la art. 32, prin care se dispune mentinerea sau schimbarea regimului de executare, cuprinde si termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an.
(9) Comisia prevazuta la art. 32 are obligatia de a analiza, periodic, situatia persoanei condamnate, la implinirea termenului stabilit conform prevederilor alin. (8).
(10) In cazul in care unei persoane condamnate i s-a schimbat regimul de executare in conditiile alin. (7), trecerea in regimul imediat inferior ca grad de severitate, potrivit art.31, se poate face numai dupa executarea fractiunilor prevazute la alin. (2) sau, dupa caz, la implinirea termenului stabilit la alin. (8).
(11) Hotararea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate impreuna cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia. Impotriva hotararii comisiei, persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotararea.
(12) Persoana condamnata poate fi ascultata, la locul de detinere, de judecatorul de supraveghere a privarii de libertate.
(13) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea in termen de 10 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea, dispunand asupra modificarii regimului de executare stabilit de comisia prevazuta la art. 32;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, tardiva sau inadmisibila;
c) ia act de retragerea plangerii.
(14) Prin incheiere, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate fixeaza termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data emiterii hotararii comisiei prevazute la art. 32.
(15) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(16) Incheierea este executorie de la data comunicarii catre administratia penitenciarului.
(17) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a dispus mentinerea sau schimbarea regimului de executare.
(18) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate persoana condamnata si administratia penitenciarului pot formula contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(19) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea.
(20) Contestatiile se inainteaza judecatoriei, impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora.
(21) Contestatia nu suspenda executarea incheierii.
(22) Dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplica in mod corespunzator.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate Art. 41
(1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de comisia prevazuta la art. 32, in functie de durata condamnarii, conduita, personalitatea, gradul de risc, varsta, starea de sanatate, nevoile identificate si posibilitatile de reintegrare sociala a persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute la alin. (1), in activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, moral-religioase, instruire scolara si formare profesionala.
(3) Activitatile prevazute la alin. (2) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea, dupa caz, a consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata, specialistii serviciului de educatie si asistenta psihosociala intocmesc un Plan individualizat de evaluare si interventie educativa si terapeutica, in care consemneaza activitatile si programele recomandate, in functie de riscurile si nevoile identificate.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in cazul tinerilor Art. 42
(1) Tinerii condamnati sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale educationale, de asistenta psihologica si asistenta sociala, in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele condamnate care nu au implinit varsta de 21 de ani.
(2) La mutarea intr-un penitenciar de adulti a tinerilor condamnati, sunt reevaluate nevoile de educatie si asistenta psihosociala ale persoanei condamnate.
(3) Programele speciale prevazute la alin. (1) sunt realizate de personalul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probatiune, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Dispozitiile art. 57 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor condamnate prevazute la alin. (1).


Abuzuri in banci – Clauze abuzive banci

de

Abuzuri in banci – Clauze abuzive banci

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/1132L7xPAMg

Abuzuri in banci - Clauze abuzive banciMembrii Comisiei pentru Politica Economica, Reforma si Privatizare din Camera Deputatilor au adus mai multe amendamente OUG 50/2010, privind creditele populatiei. Printre acestea se numara si scoaterea marjelor de 1% pe care clientii visau sa le obtina in negocierile cu bancile.

Creditorii vor putea aplica in continuare marjele de dobanda pe care le-au propus clientiilor, in luna septembrie, prin actele aditionale la creditele vechi, conform OUG 50/2010, scrie Evenimentul Zilei.

S-a incercat sa se gaseasca o cale de mijloc in asa fel incat sa repornim motorul economiei si nici sa nu omoram bancile. Prin aceasta s-a dorit sa se creeze conditii cat mai transparente pentru toti.

Unul din amendamentele aprobate de Comisia de specialitate prevede ca „pentru contractele aflate in curs de derulare care prevad rata dobanzii raportata la o rata de referinta interna a creditorului, conversia ratei dobanzii (…) se va realiza asigurandu-se acelasi nivel al valorii nominale a dobanzii.

Marjele vor fi, astfel, identice cu cele propuse de banci clientilor in actele aditionale pentru implementarea actualei forme a OUG 50.


Abuzuri bancare

de

Abuzuri bancare

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gxsEZfk65JW

Abuzuri bancareComisioanele nejustificate, modificarea unilaterala a clauzelor din contracte si scadenta anticipata reprezinta principalele ilegalitati pentru care bancile platesc, astazi, in instanta.

Totusi, razboiul dintre clienti si banci este departe de un deznodamant. Procesele se afla in diferite stadii si se pierd sau se castiga, chiar si pe aceeasi cauza.

Comisioanele, mai ales cele de risc sau de administrare, reprezinta cea mai intalnita cauza in procesele dintre clienti si banci.

Comisionul de risc este o inventie pur romaneasca, atat prin valoarea lui, cat si prin modalitatea de pseudo-definire, percepere, introducere in contracte. La lista se mai adauga clauza privind posibilitatea e modificare unilaterala a unui contract, dar si declararea scadentei anticipate din alte motive decat neplata ratelor.


Concediu prenatal – Concediul maternal

de

Concediu prenatal – Concediul maternal

 https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/1eHX22uV7RS

Concediu prenatal - Concediul maternalConcediul de maternitate se acorda de medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care iti supravegheaza sarcina sau de catre medicul tau de familie.

Acesta se acorda femeilor care au cel putin o luna de stagiu de cotizare sau stagiu asimulat in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului maternal.

Indemnizatia de concediu prenatal si postnatal este in valoare de 85% din salariul brut avut pe luna lucrata.

Conform legii 19/2000, concediul de maternitate are 126 de zile, dupa cum urmeaza:

– Concediul prenatal, care se poate acorda 63 de zile;

– Concediu postnatal, care se poate acorda pe o perioada de 63 de zile dupa nastere (obligatoriu, prin lege, lauzele trebuie sa stea 42 de zile in concediu postnatal).

Daca sarcina este dificila, medicul poate acorda mai multe zile de concediu prenatal, fata de cele 63 de zile acordate prin lege.

Angajatorul nu poate concedia salariatele gravide, care au nascut recent sau alapteaza, pe cele aflate in concediu de risc maternal sau in concediu de maternitate, in concediu de crestere copil pana la varsta de 2 ani, pespectiv 3 ani pentru copilul cu handicap, in concediu de ingrijire copil bolnav pana la varsta de 7 ani, respectiv 18 ani pentru copilul cu handicap. Exceptie fac situatiile de reorganizare judiciara sau falimentul angajatorului, in conditiile legii.


Somaj dupa concediu de maternitate

de

Somaj dupa concediu de maternitate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/LFjJb7FBTiu

Somaj dupa concediu de maternitate

Cererea pentru acordarea indemnizatiei trebuie depusă fie începând cu ziua imediat următoare încetării concediului de maternitate (cele 126 de zile), fie începând cu data naşterii copilului, ori, dupa caz, a adopţiei sau luării în plasament. Cererile trebuie înaintate primăriei unde solicitantul îşi are domiciliul ori resedinţa în maximum 60 de zile. În caz contrar, perioadele anterioare nu se vor mai lua în calcul.

Prima plată a indemnizaţiilor se va face în aproximativ 2-3 luni de la depunerea documentaţiei. Dosarul trebuie să conţină:

– cerere tip

– copie de pe cărţile de identitate ale părinţilor

– certificatul de naştere al copilului

– certificatul de căsătorie (daca e cazul)

– livretul de familie

– adeverinţa din care să rezulte că persoana a realizat venituri pe ultimul an anterior naşterii, ori alte acte care dovedesc că persoana s-a aflat în vreuna din situaţiile care îi conferă dreptul la indemnizaţie (ex. somaj, CCC etc)

– dosar cu şină

– cerere de concediu aprobată de angajator

– orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate

– extras de cont bancar (pentru cei care doresc plata indemnizaţiei direct în cont).

De asemenea, dacă angajatorul are sediul în alt judeţ decât cel în care va desfăşuraţi activitatea, este necesară o adeverinţă eliberată de Casa Judeţeană de Pensii din judeţul respectiv, care să ateste că angajatorul şi-a plătit impozitele către stat. Cererea pentru eliberarea adeverinţei se depune şi se ridică personal.


Calcul concediu de maternitate

de

Calcul concediu de maternitate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KCAfBA4EfUt

Calcul concediu de maternitate

Conform predevedrilor  Art. 25 din OUG 158/2005 cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilita conform art. 10 din ordonanta. Baza de calcul se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.

Prin urmare, in baza de calcul a concediului de maternitate intra toate veniturile din ultimele 6 luni pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar.

Potrivit prevederilor art. 23 alin. 1 din OUG 158/2005, siguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate. Din totalul zilelor de concediu de maternitate se platesc numai zilele lucratoare.

Este bine de stiut ca indemnizatia pentru concediul medical de maternitate nu este impozabila. Totodata, pentru acest tip de indemnizatie angajatorul nu are obligatia de a plati contributiile obligatorii, cu exceptia cotei pentru CAS.

Contributia pentru sistemul de pensii se calculeaza raportat la castigul mediu brut stabilit pentru fundamentarea bugetului de asigurari sociale. Conform Legii nr. 294/2011 castigul mediu brut pentru anul 2012 este stabilit la 2117 lei brut.


Concediu maternitate obligatoriu

de

Concediu maternitate obligatoriu

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/e2ncdPymiGX

Concediu maternitate dupa nastereConcediul de maternitate are caracterul unui concediu medical şi se acordă, de regulă, de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie care supraveghează sarcina sau de medicul de familie.

Concediul de maternitate poate avea o durată de 126 de zile. Concediu de sarcină (cunoscut sub numele de concediu prenatal) se poate acorda pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere în exclusivitate pentru sarcină şi nu pentru afecțiuni ce pot interveni pe parcursul sarcinii şi fără legătură cu sarcina. Concediu de lăuzie (cunoscut sub numele de concediu postnatal) se poate acorda pe o perioada de 63 de zile după naștere (legea presupune efectuarea unui concediu postnatal obligatoriu de 42 zile). Concediile pentru sarcină şi lăuzie se compensează între ele, în funcție de recomandarea medicului şi de opțiunea persoanei beneficiare sau în funcție de împrejurări (nașterea la o data diferita de cea prognosticată), însă, pentru protecţia sănătăţii mamei şi a copilului este interzis angajatorilor să permită salariatelor să revină la locul de muncă în mai puțin de 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu.

Daca medicul constată că este o sarcină dificilă, este posibil ca, indiferent de opțiunea mamei, să se acorde concediul prenatal cu o întindere mai mare de 63 de zile.

Titularul concediului de maternitate este numai femeia însărcinată sau lăuză. Concediul se acordă femeilor care au cel puțin o lună de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat în ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical de sarcină/lăuzie. Asta înseamnă că odată ce au devenit salariate, chiar şi dacă numai cu o lună în urmă, gravidele vor beneficia de indemnizația de concediu prenatal şi/sau postnatal în valoare de 85% din salariul brut avut pe luna pe care o au lucrată.


PFA – concediu de maternitate

de

PFA – concediu de maternitate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/54bUb6An3bS

PFA - concediu de maternitateCa PFA poti obtine concediu pre si postnatal daca ai platit cei 0,85% si prezinti dovada platii la CNAS. Banii ti se vor vira intr-un cont bancar, daca ai , sau prin mandat postal.

Art. 118. – (1) Asiguratele au dreptul, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcină şi lăuzie, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care au încetat plata contribuţiei de asigurări sociale, în condiţiile prezentei legi, dar care nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat.

Art. 119. – (1) Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere.

(2) Concediile pentru sarcină şi lăuzie se compensează între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare.


Concediu maternitate dupa nastere

de

Concediu maternitate dupa nastere

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AXasukBdhYA

Concediu maternitate dupa nastere

Actele necesare acordarii indemnizatiei de maternitate constau intr-o cerere tip privind solicitarea drepturilor de asigurari sociale si, dupa caz, a certificatului de persoana cu handicap emis in conditiile legii. Cererea tip se depune la casele teriroriale de pensii de catre angajator si institutia care administreaza bugetul pentru plata ajutorului de somaj sau de catre celelalte categorii de asigurati,  la data solicitarii prestatiei.

Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul ce se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective conform legii si/sau perioade asimilate dupa caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.


Calcul indemnizatie crestere copil

de

Calcul indemnizatie crestere copil

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Avoxr2H1sTs

Calcul indemnizatie crestere copilÎn anul 2014 indemnizatia pentru cresterea copilului se menţine la cuantumul de 85% din media veniturilor nete înregistrate în ultimele 12 luni anterioare naşterii, precum şi acordarea indemnizaţiei indiferent de numărul de copii, nu doar pentru primele 3 naşteri, aşa cum prevedea legea anterioară.

Condiţiile pentru acordarea concediului de creştere a copilului:

Pentru a putea beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului, părinţii, tutorii ori persoanele care îl în plasament trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

– să aibă domiciliul sau reşedinta pe teritoriul României
– să locuiască împreună cu copilul şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia
– să fi realizat venituri supuse impozitului pe venit în ultimele 12 luni anterioare naşterii, adopţiei, ori luării în plasament a copilului. Aceste venituri pot proveni din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, dar şi ajutorul de şomaj sau indemnizaţia de creştere a copilului. De indemnizaţie pentru creşterea copilului beneficiază şi cei care se află în concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare profesinală sau cursuri la zi.

Tipuri de concedii:

Toţi părinţii copiilor născuţi după data de 01.01.2011 intră sub incidenţa legii 111/2010, lege ce prevede două tipuri de concediu:
1. Concediu până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap si o indemnizaţie lunară de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimul an, indemnizaţie care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3400 lei.
Părinţii care revin la serviciu înainte de expirarea concediului (chiar şi cu o zi înainte de împlinirea vârstei de 1 an a copilului, dar nu în aceeaşi zi ori după această dată) au dreptul la un stimulent de inserţie în valoare de 500 lei lunar până când copilul împlineşte vârsta de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
În cazul în care părintele decide să nu se întoarcă la serviciu după această perioadă, el are dreptul la concediu fără plată până când copilul împlineşte vârsta de 2 ani. Cererea pentru acordarea acestui tip de concediu se depune la angajator, care o va înregistra în baza certificatului de naştere al copilului, ori a livretului de familie.

2. Concediu până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap şi o indemnizaţie de 85% , dar care nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1200 lei.
Şi în acest caz, dacă părintele începe să realizeze venituri impozabile înainte să împlinească copilul vârsta de 1 an, el va putea primi stimulent. Dacă realizarea veniturilor are loc dupa ce copilul a depăşit această vârstă, ori după ce a împlinit vârsta de 2 ani, părintele nu mai poate solicita stimulent lunar.
Concediul pentru creşterea copilului cu handicap se acordă părinţilor până când copilul împlineşte vârsta de 3 ani, iar indemnizaţia aferentă este de 85% din media veniturilor nete pe ultimul an şi va fi obligatoriu cuprinsă între 600 şi 3400 lei. În acest caz, stimulentul se poate acorda oricând pe perioada concediului.


ART. 84 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

de

ART. 84 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/41T3Qju14Wi

ART. 84 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

(1) Termenul de supraveghere este de 2 ani şi se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei.

    (2) Pe durata termenului de supraveghere, persoana faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă.