avocati penal

Avocati penal – plangere acte procuror

de

PLANGERE ACTE PROCUROR

SENTINŢA PENALĂ NR. 249

Şedinţa publică de la 10 Martie 2009

La data de …………, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei ………, sub nr. ……….., plângerea formulată de petentul ………………., domiciliat în …………, împotriva rezoluţiei nr. …………. din data de …………. a Parchetului de pe lângă Judecătoria ……………..

În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esenţă, că intimatul ……………, se face vinovat de mărturie mincinoasă, depoziţia acestuia stând la baza condamnării sale prin sentinţa penală nr. ………… a Judecătoriei ………….

Petentul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

S-a ataşat la dosar, dosarul de urmărire penală nr. …………

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. ……………, Judecătoria ………… a dispus condamnarea petentului la pedeapsa cu amenda penală în sumă de ………. lei pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. 1 C.p., proces penal pornit la plângerea penală prealabilă, a părţii vătămate …………. Totodată, s-a dispus achitarea petentului pentru săvârşirea infracţiunii de insultă şi obligarea acestuia la plata sumei de 300 lei, daune morale, către partea civilă.

Nemulţumit de hotărârea mai sus arătată (hotărâre rămasă definitivă prin respingerea recursului) petentul a formulat o plângere penală împotriva persoanelor ce au fost audiate de către instanţă în calitate de martori, respectiv ……….., ……… şi ……….., solicitând condamnarea acestora pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. 1 C.p.

La Parchetul de pe lângă Judecătoria ………, s-a format dosarul nr. ……….. în cadrul căruia prin rezoluţia din data de ………., procurorul a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, reţinând, în esenţă, că actele premergătoare efectuate în cauză nu au confirmat aspectele reclamate, situaţia de fapt relatată de cei trei martori fiind confirmată şi de numitul …………

Soluţia atacată de către procuror a fost menţinută atât de către procurorul ierarhic superior cât şi de instanţa de judecată.

Ulterior, petentul a formulat mai multe plângeri penale prin care a solicitat a se efectua cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă de către numitul ………, plângere ce a făcut obiectul dosarului nr. ……… al Parchetului de pe lângă Judecătoria ………, în care prin rezoluţia din data de ……….procurorul a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de numitul ……….. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 260 alin. 1 C.p.c, mărturie mincinoasă, reţinând că actele premergătoare efectuate în cauză nu au dovedit existenţa faptei reclamate.

Soluţia procurorului ierarhic superior a menţinut rezoluţia mai sus arătată doar cu privire la ……….., cauza fiind restituită procurorului în vederea adoptării unei soluţii şi faţă de ………….., …………. şi ………….., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 260 C.p.

Aşadar, plângerea formulată de către petent în baza art. 2781 C.p.p. vizează doar soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de Cortel Marius Daniel pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 260 alin. 1 C.p.

Trebuie menţionat, în primul rând, faptul că aspectele invocate în conţinutul plângerii de către petent, care vizează legalitatea şi temeinicia sentinţei penale nr. ……… a Judecătoriei ………. nu vor fi analizate de către instanţă, aceste critici putând fi examinate doar în cadrul căilor de atac ce pot fi formulate împotriva acestei hotărâri judecătoreşti.

Cât priveşte soluţia adoptată de către procuror cu privire la acuzaţiile aduse intimatului ……….., instanţa constată că aceasta este legală şi temeinică, urmând a o menţine şi, pe cale de consecinţă, va respinge plângerea petentului ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Intimatul ………… a fost audiat în calitate de martor doar în faza actelor premergătoare din dosarul nr. ………… în care s-au făcut cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă de către …………., …….. şi ………. Prin depoziţia sa, intimatul a confirmat prezenţa celor trei persoane la locul faptei şi a relatat că a văzut incidentul ce a avut loc între petent şi numita ………….

Susţine petentul că depoziţia martorului nu corespunde realităţii întrucât, pe de o parte, acesta nu era acasă pe data de ………… efectuând la acea dată stagiul militar iar, pe de altă parte, din balconul apartamentului în care locuieşte, nu avea posibilitatea să vadă incidentul.

Înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală (filele 38 şi 41) infirmă susţinerile petentului relativ la lipsa martorului din localitate.

Cât priveşte imposibilitatea de a fi observat incidentul din balconul locuinţei martorului din cauza unui copac existent chiar în faţa blocului, se reţine că această situaţie de fapt nu a fost confirmată de probele administrate în cauză, fotografiile realizate de către petent, atât cele existente la dosarul de urmărire penală cât şi cele ataşate plângerii, nefăcând dovada împrejurării că martorul nu avea posibilitatea să perceapă evenimentul cu atât mai mult cu cât aceste fotografii au fost realizate la aproape trei ani de la data incidentului.

Pentru considerentele mai sus arătate, plângerea petentului ………….., va fi respinsă ca nefondată.

Petentul va fi obligat la plata sumei de ………. lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Avocati penal – dosarul ”Afacerea Băneasa”

de

Omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu este anchetat în dosarul „Afacerea Băneasa”, în care este acuzat de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, un dosar în care mai sunt acuzaţi foştii şefi de la DGIPI şi DGA.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe Gabriel Aurel Popoviciu pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, precum şi dare de mită, pe Ilie Cornel Şerban, director al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din MAI la data comiterii faptelor, şi pe Petru Daniel Pitcovici, şef sal Diviziei Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie la data comiterii faptelor, ambii fiind acuzaţi de complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi Ioan Niculae Alecu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMV) la data comiterii faptelor, Ştefan Diaconescu, secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV Bucureşti la data comiterii faptelor, ambii pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, şi Andrei Mihai Bejinaru, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată

Procurorii i-au mai trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe Mihai Ion Florin Luican, prefect al Capitalei şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, Gabriel Răsvan Toader, secretar la Prefectura Capitalei şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, Ioan Todiraş, viceprimar al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti la data comiterii faptelor, Lizeta Minea, secretar la Primăria Sector 1 şi membru a subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 la data comiterii faptelor, şi Gheorghe Petrulian, şef OCOOTA Bucureşti şi membru al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000.

  Dosarul va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Procurorii arată în rechizitoriul trimis instanţei că, în perioada 2000 – 2004, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Gabriel Aurel Popoviciu, „în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale”, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de Popoviciu.

„În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments S.A., terenul a fost evaluat la valoarea de 1 USD/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti-Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, notează procurorii în documentul citat.

Anchetatorii au mai stabilit că Popoviciu, în înţelegere cu rectorul Ioan Niculae Alecu, ar fi creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans SA, devenită ulterior Băneasa Investments SA şi pe Andrei Mihai Bejenaru, care ar fi acţionat potrivit indicaţiilor omului de afaceri. Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

„Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat şi al Senatului USAMV Bucureşti, Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel Aurel au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitatea de Ştiinţe Agricole şi 51% pentru S.C. Log Trans S.A. O evaluare asupra terenurilor în suprafaţă de 224 ha şi a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiţii legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părţi a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societăţii”, au precizat procurorii DNA.

Potrivit sursei citate, pentru a pune în aplicare „înţelegerea ascunsă” cu omul de afaceri Gabriel Popoviciu, rectorul Ioan Niculae Alecu i-ar fi indus în eroare pe membrii Senatului USAVS Bucureşti, prezentându-le date neadevărate şi impunând chiar modificarea Cartei Universităţii. De asemenea, ar fi susţinut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câştiga fonduri băneşti cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învăţământ, pentru asigurarea unor condiţii decente de studiu şi că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenţi, doctoranzi.

„Inculpatul Alecu Ioan Niculae a fost de acord ca sus-menţionatul contract de asociere în participaţiune să fie conceput şi redactat de Popoviciu Gabriel Aurel şi de avocaţii acestuia, fără să participe consilierul juridic şi economistul Universităţii. Contractul a fost a fost semnat la USAVM Bucureşti în condiţii improprii de reprezentare a universităţii”, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

Astfel, în 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAVM, Alecu, Popoviciu şi Bejenaru au aportat dreptul de folosinţă asupra unui teren de 174 hectare, parte din suprafaţa de 224 de hectare a fermei Băneasa, împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA. După aportarea dreptului de folosinţă, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate.

La solicitarea lui Alecu, omul de afaceri Gabriel Popoviciu, „fiind direct interesat”, i-ar fi promis ca îl va sprijini să obţină titlul de proprietate pe terenul aferent Fermei Băneasa.

„Astfel, în condiţii nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia mun. Bucureşti a eliberat titlul de proprietate pentru USAVM Bucureşti. Aceasta, deşi membrii comisiei cunoşteau ca terenul aparţinea domeniului public şi că, pentru a fi restituit, trebuia să fie trecut în domeniu privat al statului, prin hotărâre de guvern. În legătură cu subcomisia de aplicare a Legii 1/2000, menţionăm că inculpaţii Minea Lizeta şi Todiraş Ioan, au întocmit în fals un referat în care au consemnat că terenul aferent Fermei Băneasa a fost trecut din domeniul public în cel privat, document înaintat comisiei mun. Bucureşti”, mai scriu procurorii în documentul citat.

Procurorii îi acuză pe Mihai Ion Florin Luican şi pe Gabriel Răsvan Toader că, în calitate de prefect şi, respectiv, de secretar la Prefectura Capitalei, ar fi aprobat nota de fundamentare prin care au întărit faptul că terenul a fost trecut din domeniul public în cel privat, indicând o hotărâre de guvern care nu reglementa acest aspect. Ulterior, Comisia municipiului Bucureşti, din care făceau parte Luican, Toader şi Petrulian, a decis emiterea titlului de proprietate.

„După eliberarea titlului de proprietate, inculpatul Alecu Ioan Niculae în înţelegere cu Popoviciu Gabriel-Aurel au aportat dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa (iniţial fusese aportat dreptul de folosinţă al aceleiaşi suprafeţe) şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deşi Hotărârea Senatului USAVM interzicea acest lucru. În acest context, terenul de 174 de hectare a fost subevaluat. La o dată ulterioară, în cursul anului 2004, a fost aportată şi diferenţa până la 224 hectare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, în condiţii de subevaluare. Practic, în urma tuturor acestor activităţi, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut nici un beneficiu, dimpotrivă a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare, iniţial”, au precizat procurorii.

În urma eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 de hectare a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 de lei, potrivit DNA.

Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, „lipsind societatea de capital de lucru”, au mai arătat procurorii anticorupţie.

Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă, solicitând revenirea terenului în suprafaţă de 224 de hectare în proprietatea publică a statului.

Anchetatorii au dispus instituirea sechestrului asigurator pe bunurile imobile aparţinând lui Ioan Niculae Alecu, Gabriel Aurel Popoviciu, Ştefan Diaconescu, Andrei Mihai Bejenaru, Gabriel Răzvan Toader, Lizeta Minea şi Gheorghe Petrulian, în vederea recuperării prejudiciului.

În acelaşi dosar, procurorii îl acuză pe Popoviciu că, la data de 24 decembrie 2008, ar fi dat, prin intermediul lui Petru Daniel Pitcovici, unui ofiţer de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie, denunţător în cauză, mită sub formă de băuturi alcoolice, pentru ca acesta să facă cercetări superficiale într-un dosar penal, astfel încât să se ajungă la soluţii de netrimitere în judecată.

Dosarul viza presupuse fapte de corupţie privind tranzacţionarea terenului de 224 de hectare, fiind pe numele lui Popoviciu şi al lui Alecu. Ofiţerul care lucra la DNA fusese delegat, prin ordonanţă a procurorului, să efectueze acte de urmărire penală în cauza în care cei doi erau cercetaţi, a precizat DNA.

De asemenea, procurorii îl acuză pe Popoviciu că, în 15 şi 27 ianuarie 2009, i-ar fi promis aceluiaşi denunţător, prin intermediul lui Ilie Cornel Şerban, şeful DGIPI la acea vreme, cât şi în mod direct, o funcţie în cadrul acestei instituţii, precum şi sprijin în activitatea profesională în viitor.

„Modalitatea majoră prin care inculpaţii Şerban Ilie Cornel şi Pitcovici Petru Daniel i-au ajutat pe inculpaţii Alecu Ioan Niculae şi Popoviciu Gabriel-Aurel constă în aceea că, după încercarea de cumpărare a ofiţerului de poliţie judiciară, pentru ca acesta să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, au continuat activitatea infracţională şi s-au implicat în activitatea de urmărire penală indicând ce persoane trebuie audiate, câte, precum şi ce documente trebuie ridicate de la universitate”, au mai notat procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ

de

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut public faptul ca procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, la data de 10 august 2011, prin rechizitoriu, trimiterea in judecata a inculpatilor NIDELEA DORIN sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa precum si a inculpatilor MAMALIGAN ION, BORODEA GELU-MARIAN, CAPATINA GIGI-IONUT si DRAGAN IULIAN-LUCIAN sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa.

Potrivit unui comunicat al PICCJ, la 16 septembrie 2005, in jurul orelor 21:30, pe D.N. 5B, la km 18 + 750, a avut loc un grav accident de circulatie, in urma caruia au decedat  doi agenti de politie, respectiv numitii  D.M. si B.C.

Probele administrate in cauza au relevat ca, cei doi agenti de politie se deplasau dinspre comuna Ghimpati spre municipiul Giurgiu, cu autoturismul marca Dacia 1310, apartinand Inspectoratului de Politie al Judetului Giurgiu, iar in spatele lor circula, la volanul autoturismului Dacia Solenza, un alt agent de politie, numitul D.M.A. colegul victimelor.

La km 18 + 750, pe sensul de mers Ghimpati – Giurgiu autoturismul Dacia 1310 a lovit o remorca nesemnalizata, a carei platforma era incarcata cu lemne si care era parcata cu rotile din stanga pe carosabil. Ca urmare a impactului si opririi bruste, autoturismul Dacia 1310  a fost lovit din spate de autoturismul Dacia Solenza. Impactul a provocat deschiderea oblonului din spate al platformei remorcii, lemnele au cazut, autoturismul Dacia 1310  a luat  foc, iar cei doi agenti de politie aflati in autoturism nu au mai putut fi salvati, astfel incat au decedat. Potrivit raportului medico-legal de autopsie intocmit in cauza, moartea victimelor a fost  violenta si s-a  datorat carbonizarii survenite pe 100% din suprafata corporala, produsa  prin flacara, in conditiile  unui accident rutier.

Probatoriul administrat in cauza a relevat ca focul s-a extins cu repeziciune si, pentru a evita extinderea incendiului si asupra lemnelor ramase in remorca, inculpatul Nidelea Dorin, proprietarul acesteia, a agatat remorca la tractorul sau si a mutat-o pe partea opusa a drumului, in afara partii carosabile, iar  martorul D.M.A. cu ajutorul persoanelor aflate in zona au mutat autoturismul Dacia Solenza, in afara partii carosabile.

Pe parcursul urmaririi penale, inculpatii Mamaligan Ion, Borodea Gelu-Marian, Capatina Gigi-Ionut, Dragan Iulian-Lucian, in mai multe randuri, au facut afirmatii mincinoase cu privire la imprejurarile esentiale ale cauzei asupra carora au fost intrebati.

Astfel, in contextul in care remorca a fost mutata de la locul impactului, pentru a se evita un incendiu de proportii, inculpatii au facut afirmatii mincinoase cu privire la locul in care a fost parcata remorca in care a intrat autoturismul Dacia 1310. Asa fiind, au sustinut ca remorca era parcata in afara partii carosabile, cu toate rotile pe iarba, desi din coroborarea probelor privind mecanismul producerii accidentului a rezultat ca, in momentul impactului, roata  stanga  spate a  remorcii se  afla pe  suprafata partii carosabile. Cu privire la sinceritatea declaratiilor asupra locului in care a fost parcata remorca, inculpatii Nidelea Dorin, Mamaligan Ion, Borodea Gelu-Marian si Dragan Iulian-Lucian au fost supusi unui test pentru determinarea comportamentului simulat, care a relevat nesinceritatea.

Potrivit probatoriului  administrat in cauza a rezultat ca stationarea remorcii, pe timp de noapte si partial, pe  partea  carosabila a unui drum public, fara sa fie semnalizata corespunzator, a constituit tot timpul o potentiala stare de pericol. De asemenea, potrivit probelor administrate, cauza ce a determinat urmarile deosebit de grave, respectiv decesul celor doua persoane a constituit–o prezenta remorcii nesemnalizate, deoarece, conducatorul  autoturismului  Dacia  1310, nu  putea anticipa  prezenta  pe  timp de noapte, pe  partea carosabila, a unui  drum  national, a unui obstacol  neiluminat. In aceste conditii date, timpul avut la dispozitie nu i-a permis conducatorului autoturismului  Dacia  1310  sa  poata initia una din manevrele de  evitare a  accidentului, si in plus, in fata acestei remorci, se mai aflau alte doua remorci, precum si un autocamion, apartinand tot inculpatului Nidelea Dorin, astfel incat prezenta unui lant de obstacole de mari dimensiuni, pe un drum public au creat cadrul  ce a determinat urmarile deosebit de grave.

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

de

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Model concluzii scrise cu aplicabilitate generala

de

Instanța………………(menționati instanța unde va judecati)

Dosar……..nr……………….

 

 

 

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

Subsemnatul(a),…………………….., cu domiciliul in……………………………………………………………………….., parte in dosarul ce formeaza numarul …………, formulez

CONCLUZII SCRISE
prin care va solicit admiterea/respingerea actiunii si

–
–
–
(va trebui sa precizati ce anume solicitati prin admiterea sau respingerea actiunii – spre ex. obligarea la plata unei sume de bani, constatarea ca prescrisa actiunea etc.)

pentru urmatoarele

MOTIVE

1………………….
2………………….
(va trebui sa motivati fiecare capat de cerere bazandu-va atat pe situatia de fapt, pe normele incidente in cauza cat si pe probele existente la dosar sau administrate in cursul procesului. In situatia in care solicitati respingerea actiunii, va trebui de asemenea sa motivati respingerea pentru fiecare capat de cerere solicitat de catre reclmant, avand in vedere situatia de fapt, normele incidente in speta si probele din dosar.)

____________________
Numele si semnatura Dvs.

DOMNULUI PRESEDINTE AL …………………..(instanța la care va judecați)

 

Alt dosar castigat irevocabil in problemele USH

de
Număr dosar: 1230/46/2010
Data: 21.01.2011
Materie juridică: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: obligare emitere act administrativ
Stadiu procesual: Recurs 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Părţi
1. BURTEA GABRIEL Intimat, Reclamant
2. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI Intimat, Chemat în garanţie
3. SÎRBU IOANA ADRIANA Intimat, Reclamant
4. UNIVERSITATEA SPIRU HARET Recurent, Pârât

 

Termene de judecată
Nr. Data Soluţie Detalii
1. 15.11.2011 Decizia nr. 5386/15.11.2011 Admite recursul.Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că admite în parte cererea de chemare în garanţie a Ministerului Educatiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului. Obligă METS în calitate de chemat în garanţie să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în diplome de licenţă şi suplimentele de diplomă pentru cei doi reclamanti. Mentine celelalte dispozitii ale sentinţei atacate.Irevocabilă. Admitere recurs
2. 04.10.2011 – Amână cauza
3. 31.05.2011 – Amână cauza
4. 29.03.2011 Încheierea din 29.03.2011 Admite cererea de preschimbare. Fixează termen la 31.05.2011,cu citare părţi. Încheiere

Cum vom incheia contractele in 2012 sau dimpotriva, cum renuntam la acestea

de

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul  iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.

Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 – 1184 NCC) Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri.

  • Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese.
  • Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract.

Clauzele contractuale

Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:

  • Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere;
  • Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala.

Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.

Clauza de impreviziune

Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune

Transferul dreptului de proprietate – riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil,  din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu.

Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.

Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.

Antecontractul (Promisiunea de a contracta)

Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:

  • Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract;
  • Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

Clauza penala

Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de

bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

  • Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale;
  • Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei – punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura.

Elementele de noutate:

  • Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la “(ne)executarea unei obligatii….”
  • Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii c
Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 – 1554 NCC)

  • Rezolutiune/Reziliere unilaterala – prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune/reziliere, numai daca:

(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.

Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.

  • Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept – Pact Comisoriu grad IV – sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil.

Denuntarea unilaterala

  • Reglementata expres la art. 1276 – 1277 NCC;
  • Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.
sursa: Mircea si asociatii
Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!