Cum angajez un strain la firma Explica COLTUC MARIUS VICENTIU,manager COLTUC SI ASOCIATII
straini
Servicii complete pentru cetatenii straini din Romania in 2019
Servicii complete pentru cetatenii straini din Romania in 2019 by #coltuc
[site_reviews_form title=”Servicii complete pentru cetatenii straini din Romania” description=”Servicii complete pentru cetatenii straini din Romania” assign_to=”Servicii complete pentru cetatenii straini din Romania” class=”Servicii complete pentru cetatenii straini din Romania” id=”jspv3ctm”]
VIZE CETATENI STRAINI ROMANIA
Avocatii sau consultantii nostri juridici se pot ocupa de obtinerea de vize pentru cetatenii din state terte (non-UE) care doresc sa calatoreasca in Romania.
Aceste vize pot fi de doua categorii: viza de scurta sedere, viza de lunga sedere.
- Viza de scurta sedere – va permite sa solicitati intrarea pe teritoriul Romaniei, pentru alte motive decat imigrarea, in vederea unei sederi neintrerupte sau a mai multor sederi a caror durata sa nu depaseasca 90 de zile, in decurs de 6 luni de la data primei intrari. Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe intrari.
- Viza de lunga sedere se acorda pentru urmatoarele scopuri:
- viza de lunga sedere pentru angajare in munca,
- viza de lunga sedere pentru desfasurare activitati comerciale,
- viza de lunga sedere pentru alte scopuri,
- viza de lunga sedere pentru reintregirea familiei,
- viza de lunga sedere pentru desfasurare de activitati profesionale;
- viza de lunga sedere pentru studii;
- viza de lunga sedere pentru activitati umanitare sau religioase;
Pentru detalii privind procedura ce va trebui urmata, va rugam sa ne contactati folosind formularul de mai jos. Unul dintre avocatii sau consultantii nostri juridici va va raspunde cu detalii asupra pasilor de urmat si documentelor necesare.
Vize
Autorizatii de munca
Permise sedere
Certificat inregistrare cetateni U.E.
Autorizatii de munca
Permise sedere
Certificat inregistrare cetateni U.E.
Avocatul Coltuc Marius devine avocatul strainilor din toata lumea.Vezi emisiunea!
Av.Coltuc Marius Vicentiu,fondator al casei de avocatura Coltuc a filmat prima emisiune „Avocatul dvs.” de la Tvr International la data de 20.07.2009,orele 22,00.
http://193.186.33.83/webcast/WebPlayer2.php?file=rtmp://perthro.tvr.ro/rec/DATA-2009-07-20-21-54.flv&name=Avocatul
dumneavoastră
Straini din toata lumea va steptam cu intrebarile dvs. la adresa de email: avocat@coltuc.ro sau tel 0213302376
Investiţiile străine în România
Romania ramane o tara atractiva pentru investitorii straini.
Creşterea susţinută a fluxurilor de investiţii străine directe ISD (5.183 milioane euro în 2004, 5.213 milioane euro în 2005 şi 9.082 milioane euro în 2006 (creştere cu +74,24% în raport cu anul 2005) constituie un argument în acest sens.
Printre factorii pozitivi care au contribuit la această evoluţie se enumeră: integrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, aderarea la NATO si climatul politico-juridic stabil.
Regimul actual al investiţiilor străine în România a fost conceput pentru atragerea investitorilor străini. Principiile fundamentale în materie, adoptate în plan comunitar, sunt transpuse în legislaţia românească şi anume: libertatea formelor şi modalităţilor de investiţii, accesul liber pe piaţă şi în toate domeniile de activitate economică, tratamentul de egalitate aplicat investitorilor români şi străini, rezidenţi sau nerezidenţi, dreptul investitorilor străini de a-şi repatria beneficiile obţinute în urma unor investiţii, după achitarea impozitelor şi taxelor legale, protecţia investiţiilor, prin garanţii împotriva naţionalizării, exproprierii sau a altor măsuri cu efect echivalent.
Potenţialul economic al României este atrăgător prin prisma dimensiunii pieţei interne (a doua piaţă din Europa Centrală, după Polonia), gradului ridicat de pregătire a forţei de muncă, importanţei resurselor existente si, nu in ultimul rand, a proximitatii fata de tarile Europei Occidentale, care constituie prima sursa a investitiilor. Preocupările constante ale Guvernului de îmbunătăţire a mediului de afaceri, au fost reflectate, în special, prin adoptarea la începutul anului 2005 a cotei unice de impozitare, în procent de 16%, iar in momentul actual o noua masura de reducere fiscala este discutata in Guvern. Aceea a reducerii contributiilor sociale cu 6%, cumulat, pentru angajat si angajator. In acest moment nivelul acestor cheltuieli se situeaza in jur de 35%.
In primele opt luni ale anului 2007, valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a inregistrat valoarea de 4139 milioane de euro. Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost « alte capitaluri », adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (2095 milioane euro reprezentand 50,6% din volumul total de ISD), urmata de « profit reinvestit » (1534 milioane euro reprezentand 37,1% din volumul totala de ISD), si componenta « participatii la capital » (510 milioane euro reprezentand 12,3% din volumul total de ISD). (sursa : Agentia Romana pentru Investitii Straine – ARIS)
Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului arata ca, in functie de nivelul capitalului social subscris, clasamentul principalelor ţări de origine a investitiilor, la 31 decembrie 2007[1], arata astfel:
1. Olanda (3333 milioane euro ó 3130 societati comerciale
2. Austria (2299 euroó 4889 societati comerciale)
3. Germania (1855 milioane euro ó 15572 societati comerciale)
4. Franţa (1753 milioane euro ó 5373 societati comerciale
5. Italia (861 milioane euro ó 24477 societati comerciale)
6. Cipru (685 milioane euro ó 3578 societati comerciale
7. S.U.A. (672 milioane euro ó 5400 societati comerciale)
8. Marea Britanie (614 milioane euro ó 3572 societati comerciale).
Din punctul de vedere al capitalului social subscris in perioada 1991-decembrie 2007, investitiile realizate se impart in urmatoarele domenii astfel: industrie (49,0%), servicii profesionale (30,0%), transporturi (7,0%), comert cu ridicata (6,0%), comert cu amanuntul (4,0%), constructii (2,0%), turism (1,0%), agricultura (1,0%).
Investitii straine directe de peste 5,5 miliarde euro, in 2006
Romania va atinge in 2006 un nou record absolut in privinta volumului de capital strain atras in economie de peste 5,5 miliarde euro, apreciaza specialisti ai Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).
�Cresterile de capital social subscris din 2005 arata ca Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin apropiata aderare la Uniunea Europeana. Aceasta tendinta va fi mentinuta si in 2006, cand preconizam ca Romania va atinge un nou record absolut in ceea ce priveste volumul de capital strain direct atras, de peste 5,5 miliarde euro�, a declarat pentru Rompres, consilierul ARIS, Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca imbunatatirea mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania, au condus la atragerea unui volum de investitii straine directe de circa 3,483 miliarde euro, in primele zece luni ale anului 2005.
Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania au fost participatiile la capital (1,244 miliarde euro reprezentand 35,7 la suta din volumul total de ISD), imprumuturile acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (1,239 miliarde euro reprezentand 35,6 la suta din volumul total de ISD) si precum si componenta profit reinvestit (un miliard euro reprezentand 28,7 la suta din volumul total de ISD).
�Structura ISD in Romania se incadreaza in tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital avand cea mai mare pondere in fluxul de ISD atras atat de tarile dezvoltate, cat si de cele in curs de dezvoltare. In economiile care acorda facilitati fiscale pentru profitul reinvestit, ponderea sa in totalul ISD este mai importanta�, a mentionat consilierul ARIS.
Potrivit statisticilor, in primele zece luni ale anului trecut in Romania au fost inregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, in crestere cu 17,6 la suta fata de perioada similara a anului trecut. Capitalul social subscris de acestea a inregistrat o crestere de 54,54 la suta, valoarea acestora cifrandu-se la 1,934 miliarde euro.
Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au inregistrat la Distrigaz Nord – 57,24 milioane euro, Alro Slatina SA – 40,5 milioane euro, Banca Romaneasca- 27,1 milioane euro, etc.
In privinta zonelor de interes pentru investitorii straini, reprezentanta ARIS a subliniat ca �investitiile si oportunitatile de afaceri in Romania au tendinta sa se concentreze intr-un numar restrans de zone.
�Numai in Bucuresti se concentreaza 20 la suta din totalul IMM-urilor din tara si au fost atrase peste 50 la suta din investitiile straine directe (ISD)�, a spus Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca cel mai mare numar de societati comerciale cu participare straina revin dominant Regiunii Bucuresti-Ilfov (peste 50 la suta), urmat de regiunile din vestul tarii, nord-vest si centru, in timp ce din punct de vedere al valorii capitalului subscris, dupa Bucuresti se situeaza Regiunile mai slab si mai tarziu industrializate (Sud-Muntenia si Sud-Est).
�In cazul acestora din urma, explicatia se afla in faptul ca in aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic�
Strainii si terenurile din Romania
Sediul materiei: legea nr 312/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1008/14.11.2006 n Romania post aderare se observa in domeniu o reticenta a notarilor publici de a incheia contracte prin care cetatenii staini si apatrizii, persoanele juridice straine dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania.
Problema este destul de spinoasa pentru ca tot mai multe firme doresc sa investeasca in Romania si sa devina si proprietare pe terenuri. Dar haideti sa vedem si dispozitii legale Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane. Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru, precum si persoana juridica nerezidenta, constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (1) Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz: a) cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru, care isi stabilesc resedinta in Romania; b) apatrizi cu domiciliul in Romania. (3) Cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru isi dovedesc calitatea de fermier care desfasoara activitati independente cu documente emise/eliberate de autoritatile competente din statul membru sau de provenienta. Apatrizii cu domiciliul in Romania fac dovada acestei calitati cu atestatul eliberat, in acest sens, de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Destinatia terenurilor agricole, padurilor si a terenurilor forestiere nu poate fi schimbata pe durata perioadei de tranzitie de catre persoanele prevazute la alin. (2). Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor terte (1) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate. (2) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru. Notiuni ale legii In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: a) stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European; b) stat tert – orice alt stat decat statele membre; c) rezident – strainul care are drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, persoana juridica straina care are cel putin un sediu secundar pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; d) fermier care desfasoara activitati independente – orice persoana fizica care desfasoara activitate agricola sau silvica, in vederea realizarii de produse agricole vegetale ori animale, precum si de depozitare si prelucrare a produselor obtinute din activitatea proprie sau care desfasoara o activitate in vederea realizarii de produse lemnoase si nelemnoase ale fondului forestier, asa cum sunt definite de legea in vigoare. Legea este destul de clara si ar fi bine sa fie respectata.
Procedura de recunoastere a hotararilor straine
Sediul materiei: Legea nr.105/1992 privind raporturile de drept international privat Hotararile straine, pronuntate in alte procese decat cele privitoare la statutul civil al persoanelor( starea civila, casatorie, adoptie, etc.) sunt recunoascute in Romania, sub rezerva indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii:
1.hotararea este definitiva potrivit statutului unde a fost pronuntata 2.instanta care a pronuntat-o a avut competenta sa judece procesul 3.sa existe reciprocitate Daca una dintre a aceste conditii nu este indeplinita,hotararea straina nu poate fi recunoscuta si nici executata in Romania. Mai mult hotararea,desi,constata unele stari de fapt nu se pot folosi ca probe in procesul din Romania. Articolul 168 din Legea nr.105/1992 prevede trei cazuri cand recunoasterea paote fi refuzata si anume: a) hotararea este rezultatul unei fraude comise in strainatate b) hotararea incalca ordinea publica de drept international privat roman c) procesul a fost solutionat intre aceleasi parti,printr-o hotarare ,chiar nedefinitiva ,a instantelor romane sau se afla in curs de judecata in fata acestora, la dat sesizarii intantei straine. Daca aceste conditii pozitive sunt indeplinite,respectiv lipsesc conditiile de exceptie,atunci se trece la procedura recunoasterii. Legea 105/1992 distinge doua situatii procedurale: A.calea principala B.calea incidentala A. Procedura incepe printr-o cerere adresat Tribunalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoasterea hotararii straine.Dupa acest moment toate dispozitiile Codului de procedura civila roman aplicabile devin eficiente. Cererea trebuie sa cuprinda: – copia hotararii straine – dovada caracterului definitiv -copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare – orice alt act care sa probeze ca hotararea straina indeplineste conditiile enuntate la inceputul acestui articol Toate aceste acte trebuie sa fie insotite de traduceri autorizate si vor fi apoi supralegalizate(competenta Curtilor de Apel,unde se gasesc si detaliile privind procedura si taxele aferente acestui demers) In cadrul procedurii de judecata se acorda termen de judecata cand se vor cita partile din hotararea ce se vrea a fi recunoscuta in Romania. De cele mai multe ori avocatul reprezinta partea si ,deci, nu este necesara prezenta efectiva a partilor.Mai mult,partile nu se vor cita daca paratul(din strainatate) afost de acord cu admiterea actiunii. B.Apare in situatia cand in Romania este un proces pe rol(pendente)si in cadrul caruia se invoca exceptia puterii de lucru judecat,intemeiata pe hotararea straina.Pentru a rezolva exceptia se verifica regularitatea hotararii straine si indeplinirea conditiilor cumulative ale recunoasterii hotararii.Instanta pronunta o incheiere interlocutorie care nu poate fi atacata separat cu apel sau recurs,ci, numai o data cu apelul impotriva hotararii (cererii principale)date in procesul respectiv.
Romania in fata CEDO in luna iunie 2008
In iunie 2008, Romania a inregistrat urmatoarele „rezultate” in procedurile din fata CEDO, in raport de plangerile inregistrate pe rolul Curtii ce au fost judecate in acest interval:
1. Trei proceduri s-a incheiat printr-o intelegere amiabila, statul obligandu-se la plata a 36 400 euro
2. Romania a fost condamnata prin 17 hotarari, iar printr-o hotarare s-a stabilit valoarea despagubirilor ce vor fi acordate unei persoane a carei plangere fusese admisa anterior. Suma totala a obligatiilor de plata este de 1 887 400 euro, din care 1 841 800 euro reprezinta daune-interese materiale, 43 600 euro reprezinta daune-interese morale, iar 2 000 euro reprezinta cheltuieli de judecata. Obiectul principal al hotararilor de condamnare a fost:
– 5 condamnari pentru refuzul de a pune in executare hotarari judecatoresti irevocabile, in trei dintre ele urmand ca valoarea despagubirilor sa fie stabilita ulterior
– 6 condamnari pentru violarea dreptului de proprietate, urmare a vanzarii catre chiriasi a bunului proprietatea unei persoane, urmat de refuzul anularii contractului de vanzare cumparare
– o condamnare pentru condamnarea unei persoane in recurs, dupa achitarea sa in apel, fara ca instanta de recurs sa o audieze
– 2 condamnari arestarea ilicita a unei persoane
– 2 condamnari pentru durata excesiva a unei proceduri penale
– o condamnare pentru rele tratamente aplicate unui detinut de catre autoritati
– o condamnare pentru arestarea nejustificata a unei persoane
Astfel, suma totala de plata este de 1 923 800 euro.